Adevěrul, noiembrie 1889 (Anul 2, nr. 362-385)

1889-11-26 / nr. 382

ministrația resboiului a întreprins studii comparative a diferitelor sisteme de puști adoptate de guvernele străine. Sistema colonelului rus Bogovtsev are mulţi sorţi de a fi adoptată. HENRY MORG­ER BALADE Balada Disperatului — Cine bate la uşa mea, pe ast-fel de vreme? — Deschide! sunt eu! — Cum te­­­hiamâ? Nu intră nimeni în casa mea, la miezul nopţeî, aşa uşor. — De­schide. — Cuarte chiamă ? — Deschide, căci ninge. — Cura te chiamă? — Iute, deschide’mî. — Cum te chiamă? — Ah! cadavrului nu’î poate fi mai frig in mormântul Iul. Toată ziua am umblat de la apus la răsărit, și de la miazâ-zi la miază­noapte, nasâ-mâ să mâ încălzesc la tocul din soba ta — Nu încă Cum te chiamă? — Eu sunt Gri ,r­a, eu duc la nemurire. — Vezi’tî de drum, stafie caraghioasă — G­ăzdueste-mâ! Eu sunt iubirea şi ti­nereţea, douâ jumâtâţi frumoase ale lui Dum­­nezeu ! — Vezi’ţî de drum­­ de multă vreme’mi-a zis adio iubita mea — Eu sunt arta şi poezia, lumea mâ pros­crie ; iute, deschide. — Nu! Eu nu mai ştiu să cânt pe iubita mea, nu’i mai ştiu nici chiar numele. — Deschide'mi! eu sunt bogăţia, şi am aur, am mereu aur; pot să 'ţi redau pe iu­bita ta. — Poţi să ’mi redai iubirea noastră? — Deschide’mi, eu sunt puterea, eu am purpura. — Vorbe zadarnice! Poţi tu să ’mi redai existenţa celor cari, nu se vor mai în­toarce ? — Dacă nu vrei să deschizi uşa de cât numai călătorului care ’şi spune numele, află că eu sunt Moartea ! deschide ! eu aduc vindecarea orî-cărei suferinţe ! Tu poţi să auzi cum la briu ’mi sună cheile negrilor bolţi; eu îţi voiu feri mor­mântul de insul­a animalelor. — Intră la mine, streină uscată, şi iartă-mâ, căci sunt sârac. Dar cu toată mizeria mea, te f­ăzduesc. Intră, sunt sătul de viaţă, care pentru mine nu mai are viitor; de multă vreme doream să mor, dar nu aveam curajul. Intră subt acoperământul meu, şi mănâncă, dormi, şi, când te vei deştepta, să mâ duci în braţele tale, scumpe înger, drept râsplată că te-am găzduit. Te aşteptam, vreau să te urmez, în ori­ce loc mâ vei duce—voi­ merge; dar să laşi pe bietul meu câine să trăiască, pentru ca să pot să fiu plâns. Cele Trei Valuri ale Mariei Berta Cel d’intâiu val al Măriei Berta era fă­cut dintr'un in mai alb de cât neaua şi ţe­sut din fire aşa de uşoare ca şi acelea pe cari le torc fusese Fecioarei. 1) Marii Berta îl brodase cu mâinele sale şi’l împodobise cu o ghirlandă de mătase aşa de bine imi­tate în­cât albinele veneau ca să le sugă. Ea puse o singură dată vălul alb—în ziua când se griji întâia oară. Al doilea văl al Măriei Berta era de lână neagră. Ea îl începuse în ziua când murise mumă-sa și rămase singură în casă. Valul acesta era brodat cu frunze posomorite cat şi frunzele copacilor din cimitire și Maria Berta îl stropise cu toate lacrimile sae 0 s­igură da­r puse ea valul cel negru— în ziua când se logodi cu Hristos în schi­tul Ave-Maria. Al treilea văl al Marie! Berta era făcut dintr’o bucată de azur ceresc. Era brodat cu stele și îmbălsămea miresmele din Paradis. Valul acesta­­ fu dat de îngerul sau pă­zitor în ziua când se duse ea în cer Trecerea dracului. Un călător mergea singur pe drumul care duce la stat;­era în ceasul când soarele apune. Obrazul lui te umplea de fiori-ai fi zis că vezi capul unui decapitat.Ochii îi stră­­luceau, ca doi cărbuni aprinşi, subt nişte sprîncene groase zbârlite. Un zimbet grozav ii încreţea gura. Pârul îi sta d­ept pe frunte şi’i strălu­cea ca nişte fire de oţel roşite în foc. Şi zbârciturile ţeste­­lui erau jilave de o sudoare rece, ale cărei picături patau pă­mântul, ca muşcătura unui acid. Şi pământul tremura sub paşii lui — şi da nişte zgomote ciudate. Pe unde trecea el parările tăceaui şi’şî as­­cundeau puii subt aripi. Arbor­i se înfiorau ca în zilele când vân­tul re infunie F­orie cari stau căscate ca să primească rouă îşi reţ neau profum­ul­­ rba pe unde se aste­nea umbra lui se roşa,­ ca şi cum ar fi ars’o o ploae de căr­buni aprinşi Şi apa din fântână colcoti de o lată când trecu streinul pe lângă ea şi când băgă vi­nam­tru vârful bastonului lui. Şi se vâzu înălţându-se in aer o negură de fum negru şi puturos. Şi unda se împuţi ca şi nămolul d­e bălţi. Pe când mergea călătorul cânta un cân­tec pe­­o arie necunoscută. O ar­e fioroasă, care ar fi înfricoşat şi pe cei m­ai tare de îngeri. Şi cântecul acesta nelegiuit înspăimântă ecourile care nu cutezară să-l repete. C­o­­pot­­ care suna rugăciunea de seara, muţi de­odată. Ceea ce făcu pe clopotar ca să înjure Şi el fu blestemat fiind că înjurase pe Dumnezeu în casa lui. Şi pe când trecu călătorul pe dinaintea bisericeî, sfinţii cari erau zugrăviţi pe gea­muri părură că se îngrozesc. Popa, care eta îngenuchiat dinaintea al­tarului, îşi uită rugăciunea Pe când paracliserul bea vinul din po­ri şi copilul din cor fura banii depuşi pentru, săraci ca să-şi cumpere el minge. Şi shiri ca popii deschise poarta ca sa in­tre soldatul, care era nalt de cinci picioare. Şi în bucătărie­­ câinele credincios, care întorcea frigarea, mâncă friptura. Lucru care supără pe popă. Şi, după ce eşi din sat, — călătorul se o-1) Firele de pânză, de păiajen cari sboară toamna prin aier. pri în poarta satului şi râse — şi râsul lui era ascuţit. Şi din pricina asta chiar bufniţele din ve­cinătate fură geloase. Şi el murmură: — Stăpânul mam o să fie mulţumit! Fiind­că era trimis de diavolul, Şi era însărcinat ca să semene păcatul I. S. Spartak­. DIN IAŞI Principele Gr. M. Sturza prin pro­­curatorele săț, D. avocat Barozzi, s’a împăcat cu societatea Creditului Fun­ciar Urban şi a cerut Tribunalului Sec­ţia II-a închiderea dosarului cu pro­cesul ce’l intentase D-sa acestei socie­tăţi pentru primirea sumei ce ’i-o da­tora asupra imobilelor sale. * * * Cu o deosebită plăcere înregistrăm că prefectura poliţă a luat măsurile cele mai aspre, faţă cu contravenitorii ordo­nanţelor sale, întru­cât priveşte goni­­rea birjelor şi încărcarea nemăsurată a cotigarilor care ucid caii sub poverele ce trag. Deja pe ziua de 23 şi 24 sunt mai mulţi birjari şi coţigari, daţi judecăţei cum şi birjarul No. 192, despre care am arătat în unul din numerile noastre trecute că a izbit pe o ovreică. * * * ^D-ra Nikita a dat Vineri 24 Noem­­brie, al doilea concert în sala teatrului Pastia. Distinsa cântăreaţă a răpit şi de astă dată nenumărate aplauze de la publicul asistent.* * * Directorul Creditului Urban, după cât aflăm, nu se va înturna din Capitală până ce nu va vedea chestiunea sub­­venţiunei instituţiei ieşene, ce actual­­minte s’a pus pe biuroul Camerei, scoasă la capăt bun. •Noutăţi telegrafice Serviciul special. ROMA, 24 Noembrie.—Experienţele făcute la Parma cu pulberea fără fum şi cu puşca cu calibrul redus continuă cu succes. După cincizeci lovituri con­secutive nu s’a observat nici o urmă de gaz în camera puştei. STRASBURG, 24 Noembrie. — De la începutul lunei, autoritatea superi­oară a oprit inscripţiunile afară de cele nemţeşti, pe morminte, în cimitirele din Alsacia-Lorena. Această dispoziţiune pare că va fi menţinută, cu toate viile protestaţiunii la care a dat loc, ZURICH, 24 Noembrie.—Lucrători alipiţi la federaţiunea lucrătorilor au ho­­tărît să facă în primă­vara viitoare o manifestaţie, în favoarea unei reduceri a orelor de muncă pe zi. Greva lucrătorilor tipografi, continuă. BRUXELES, 24 Noembrie.—Un con­gres de propagandă socialistă se va în­truni aici la 25 curent. NEAPOLE, 24 Noembre.— Se lucrea­ză cu activitate pentru sfîrşirea cupole­lor în forturile învecinate care apără piaţa. Usina Gruisson din Magdeburg a furnisat cuirasamentele şi au­ sosit deja aici de cât­va timp. ROMA, 24 Noembrie. — Aprecierile generalului Costa asupra protectoratului Italian, sunt foarte comentate în cercu­rile parlamentare, mai ales că densul a­­cum se crede că va fi chemat într’o înaltă funcţiune în diplomaţie. —­ Mă îndoesc, a zis generalul, asupra avantajelor ce ar trage Italia, în situa­­ţiunea actuală, din ocuparea Etiopiei. Suntem in stare a ne îndeplini obliga­ţiunile ? Trebue să observăm că protec­toratul s’a făcut fără avizul prealabil al Camerei. „Asta e grav, ca pentru satisfacerea vanităţii naţionale, să se nesocotească prerogativele parlamentare“. BERLIN, 24 Noembrie.—Cele două noi corpuri de armată, vor fi trimise la garnizoanele respective, cel mult până la 1 Aprilie. VIENA, 24 Noembrie—Broşura a­­nonima „Die russische Armee in Fild11 care a fost distribuită ofiţerilor şi sub­­ofiţerilor din armata Austro-Ungară, şi care nu poartă numele editorului nici al imprimerului, se zice că ar fi făcută de către un ofițer din marele stat-major de la Berlin. Exportul vitelor în Italia Ministerul Afacerilor Streine, cu re­ferire la publicaţiunea făcută ia Moni­torul oficial No. 9 din 13 (25) Aprilie 1889, are onoare a aduce la cunoscinţa celor interesaţi disposiţiunile următoare, luate de guvernul Italiei în urma stă­ruinţelor Legaţiuneî Románă­­ din Roma, disposiţiuni coprinse în Cazzeti. Ulfi code del Regno d Italia cu No. 282 din 28 Noembre 1889 . Ministerul de interne al Italiei Ordonanţă sanitară maritimă No. 2. După cum este încredinţat oficial, gu­vernul român a înfiinţat de curând un târg de vite bovine şi ovine la Constanţa pe marginea mărei, în scop de a înlesni comercial, oferind ast­fel cumpărătorilor din ţară şi din străinătate cele mai sigure garanţii, mai cu seamă sub raportul sa­nitar . DUMINICA 26 NOEMBRE 1889 Luând cunoştinţă de regulamentul care prescrie normele pentru funcţionarea zi­sului târg; Vezând legea din 22 Decembre 1888, No. 5.849 (seria 3-a) pentru paza igienei şi a salubrităţei publice ; Decretează: Cu începere de la 1 Decembre va fi permisă introducerea în regat a vitelor bovine şi ovi­e cari provin direct din tîrgul din Constanţa pe marea Neagră, cu observaţia cond­iiunilor următoare : 1. Animale­e bovine vor avea pe par­tea din afară a cornului drept sau, în lipsă, a d­ lui stâng litera C, tipărită cu ierul roşu; aceiaşi marcă, pr­imi vi­tele bovine cărora le ar lipsi amândoue coarnele şi pentru oi, va trebui să se găsească pe partea din afară a picioru­lui drept de dinapoi. 2. Vitele sus zise vor fi însoţite de certificatul sanitar ce se va libera de către unul dintre veterinarii sus zisului tîrg din Constanţa, certificat ce se va viza de către consulul sau agentul con­sular italian din acea circumscripţie. Pentru rest vor continua să fie în vigoare dispoziţiunile cuprinse în ordo­nanţa sanitară maritimă din 8 Aprilie anul curent No. 1. U­nii prefecţi ai provincielor maritime şi o­fidele de port ale regatului sunt însărcinați cu executarea prezentei or­donanţe. Ri'ma, 1889, Noembre 27. ---------------------------------------------------­p. Ministru, A. Fortis. Ecouri Parlamentare Camera Un liberal trece la braţ cu un po­rumbel. Intâlnindu-se cu­­un conservator, li­beralul zice : —Ce mai ciulama aşi face din porum­belul acesta­... — Bagă de seamă să nu ’ţi cadă greu­ la stomach, răspunde conservatorul. Şi noi am vrut să înghiţim pe porumbel, dar nu ’i-am putut mistui și acum su­ferim de indigestie. * * —Pentru ce este așa de frig în Ca­meră? întrebă un deputat pe altul. —Pentru că la frig se conservă bine cadavrele şi ministerul actual este un cadavru, a cărui duhoare palatistă se simte ori de câte ori e ce­va mai cald în Cameră. ** * Doui independenţi fac un schimb de păreri asupra vînzărei de la Senat. —Vezî, nene, şi majoritatea din Se­nat a căpătat aripi, zice unul. —Atât numai, că aripile au venit prea târziu­ şi sunt prea mici pentru vo­lumele membrior virilului Corp. Pot ei să bată din aripi cât vor pofti, nu se vor putea ridica de la pămînt. * * D. G. Mârzescu a fost la Cameră şi a avut o lungă consfătuire cu D. Ian­­covescu şi alţi câţi­va deputaţi. Reshterile parlamentare CAMERA Şedinţa de la 28­eoembrie 1889. Şedinţa se deschide la orele 1 şi­­A sub preşedinta d-lui Iorgu Cantacu­­zinio. Presen­ţi 117 deputaţi. Pe banca ministerială Domnii Gher­­mani, Manu. Se fac formalităţile obicinuite. Sa procede la alegerea unui membru pentru supravegherea casei pensiunilor. Rezultatul votului: Votanţi 128 Buletine albe 59 Voturi exprimate 66 Anulate 3 D. G. Duca este ales cu 66 voturi. Se­ procede la alegerea unui membru care, conform art. 2 din legea pentru desfiinţarea casei obligaţiilor rurale, să ia parte la aelucrările consiliului rural și se alege D. Vidraşcu cu 69 voturi. Camera trece în secții la orele^Y1/^. SENATUL Şedinţa de la 24 Noembre. Se deschide şedinţa la orele 2 sub preşedinţa D-lui Gh. Mârzescu,­ faţă fiind 94 domni senatori. Pe banca ministerială sunt D­oi­ mi­niştri, Al­­. Lahovary şi Al. Marghi­loman. Se dă citire sumarului şedinţei pre­cedente şi se aprobă. D. preşedinte pune în vedere demi­sia D lui V A. Urechie din comisia de respuns la Mesagiul Tronuri. $ $ După o discuţie în care a vorbit D. Grădişteanu, colonel Budişteanu şi D. lanov, Senatul respinge demisia D-lui V A. Ureche. D. P. Grădişteanu anunţă o inter­pelare relativă la codul militar, pentru ofiţerii cri­maţi a judeca alţi ofiţeri. D. Gâlcă cere să se ia mesuri de u­­şurarea transportului şi să se înmul­ţească vagoanele, căci lipsa, lor aduce mari pagube, şi termină zicând că pro­misiuni am avut destule de pe banca ministerială, acum voim fapte. D. ministru Marghiloman, răspunde că termenul de predare al mașinelor și vagoanelor comandate în străinătate este la Februariie şi că s’a luat dispoziţii pentru uşurarea comerţului. Ne mai fiind nimic la ordinea zilei şedinţa se suspendă. Pentru mâine va veni la ordinea zilei indigenatele. ULTIME INFORMAŢII Zilele trecute comisiunea archi­­tecţilor pentru anchetarea lucră­rilor de la şcoala Centrală de fete din Iaşi compusă din D-nii Săvu­­lescu, Zeuceanu, Mandrea şi Ga­­brielescu a înaintat raportul lor care se află înregistrat sub No. 22.719. Din raportul architecţilor se con­stată următoarele : Că păreţi­ pe care erau aşezate boitele a trebuit să fi avu­t ui metru iar un 54 c. m. precum a fost executată după­­proiectul dat. Comisiunea a găsit că atât antrepriza cât şi direcţiunea lucră­rilor trebue să fi făcut ca acel zid să fie legat cu grinzi de fer, dar că cu părere de rea a constatat că acele grinzi de fer au fost supri­mate de architect pentru motiv de economie. Cu această ocaziune comisiunea găseşte de cuviinţă de a propune prin raportul său mai multe mo­dificări importante în proiectul clă­dire­. Intre acestea, arată necesi­tatea înălţărei scărilor de servicii­ până la dormitoare, ca la cazuri de incendi, salele să poată eva­cua mai repede şi tot o dată a­­rată că acele scări să fie de pia­tră. Boitele căzute de la coridoare cum şi acele dărimate în urmă de lucrător­ să se facă pe şine de fel în­cât apărarea să nu mai fie a­­supra păreţilor izolaţi , să se pue şin­ de fel la bolţele ferestrelor mari de la dormitoare, plus alte modificări în avantagiul menaju­lui. Acestea îndeplinindu-se spe­răm că clădirea va corespunde în totul menirei sale. Junimiştii nu pierd nici o oca­zie spre a face propagandă şi a arunca grăunţe să atragă porumbei. Ast­fel aseară la teatru un mi­nistru arunca grăunţe — adică fă­­găduelî în toate părţile şi căuta să convingă pe vre­o doî-trei ne­­hotăriţi. Junimiştii lucrează pe ca­pete. In cazul când vor vedea că nu mai merg lucrurile, ministrul zicea că va disolva Camerile şi lucrul acesta a speriat aşa de mult pe D-l Senator Ianov, că la ori­ce cuvînt al ministrului dedea din cap şi aproba. Domnul Colonel Merişescu, pre­fectul de Tulcea, se află de ieri în Capitală. D sa se va prezintă astă­zi ministrului de interne spre a expune situaţia judeţului şi a cere îmbunătăţirile cari trebuesc făcute. — «*S338*— M. S. Regele şi Principele Fer­dinand au asistat aseară la repre­zentaţia operei Gioconda. M. Sa se duce când la Circ, când la operă, dar pe la teatru Românesc nu se osteneşte să vie. Ministerul Domentelor va fi în curînd organizat din nou. Se va crea câte o diviziune a­­parte pentru Agricultură, Indus­trie, Comerţ şi Statistică, m­ărin­­du-se în acelaşi timp şi persona­lul. Se va mai crea şi biuroul Vi­ticulture­i, care se va ocupa cu combaterea filoxerei, cum şi biu­roul Zootechnic. — — Atragem atenţia primăriei asu­pra inconvenientului ce rezultă şi pentru cetăţeni în parte şi pentru siguranţa oraşului în caz de in­cendi, din pricina îngheţărei a­­pei din cişmele din curţile parti­culare şi din robinetele comunei. Credem că cei ce plătesc taxele pentru apa filtrată au dreptul de a cere primăriei să ia măsuri pen­tru înlăturarea acestui inconve­nient. In urma concursului ținut zilele trecute la Universitate, juriul com­pus din D-nii Sp. Haret, C. Gogu și D. Emanuel a recomandat Mi­ 3 nisterului pentru catedra de sciinţe matematice de la cursul superior al liceului din Ploeşti, pe tînârul Nicolae G. Lăzărescu, licenţiat­ în sciinţele matematice şi absolvent al şcoalei normale superioare. Azi, sau cel mult mâine, se va deschide clubul liberal şi democrat, instalat în noul palat Nifon. D. N. Fleva, care a vizitat ieri pe D. Dumitru Brâtianu, va intra şi D sa în acest club. — MW»» — D. I. Ştefănescu abonatul nostru, ne roagă să publicăm următoarele: Sub­semnatul I. Ştefănescu, de profesie cherestegiu, cumpărând după moşia Statului­ Stalpeni nişte stejar, am trimes omul meu pen­tru încărcarea lui. După toate stă­ruinţele puse pe lângă şeful gării ca să ia In primire No­ bucăţilor pentru a răspunde gata de lipsu­rile ce adesea resultă la fie­ce va­gon încărcat cu material de con­strucţie, D-sa refuză categoric zi­când că nu răspunde, din care cauză la vagoanele primite până în present am o lipsă de 9 bucăţi al căror cost e de 50 franci. Din cauza lipsurilor adesea tre­buie să avem discuţii cu fabricanţii. Ar trebui ca onorabila direcţie a căilor ferate să dea ordine stricte D-lor şefi de staţie a nu ţine va­goanele încărcate cu mărfuri de asemenea natură pe la staţii, şi la încărcarea mărfurilor să se i­a în primire de către D. şef de gară sau magazioneri spre a se putea avea un control şi a răspunde de avere comersantului care alt­fel e lăsată la voia întâmplărei. Cu timpul prin asemenea ne­păsarea va ajunge la destinaţie ju­mătate din mărfurile încărcate. Primiţi, vă rog D-le Redactor, stima ce vă păstrez. I. Ştefănescu. 1889 Noembrie 23. a Mâine, Duminică, se va repre­zenta la Teatrul Dacia, frumoasa piesă, Jianul, Căpitan de Haiduci, în beneficiul bătrînului artist M. Millo, cu concursul D-lui şi D-nel Moru. Tip Moşia Popescu din «LU teh­IUCLab Prahova (l o oră de Ploesci) este arendat de la Sfântu Gheor­­ghe viilor 1890 cu semănăturile de doam­­nă făcute . A se adresa 74 Calea Victoriei COLOSEUL OPLER Sala, Imperia­la Teatru de­­Varietăţi în fie­care seară mare representaţie Debutul noilor artişti Cofetăria şi fabrica de Liquerur­ Tănase D. Ireţulescu „LI ÎNGER“ la biserica Curtea Veche Str. Carol 17 Dulceţuri fine, toate fructele. Liqueumul toate gusturile. Vinuri exce­lente. Serviciuri speciale pentru Nunţi botezuri Soarele etc.έ­nucă veche din munţii Buzeuluî Porte, pandişpanuri şi tot felul de patiserii Prejiturî proaspete în fie­care zi. Cei mai renumiţi cozonaci şi cugluforî în Vanilie. Mare deposit de spirt rafinat şi altol de vin Preturile cele mai moderate Serviciu premii Silita de min­­ualitate se află de vânzare la moşia Brazi Gara Brazi (Prahova) sau calea Victoriei 147 la D-na Mihail Balş. egimentul 1 geniu, deosebit de mu­zica militară, formând şi o orchestră cu repertoriu ales, o pune la dispo­ziţia onor, public în ori­ce timp. CAFE HUGO Grand 1 let et tie france IN TOATE SERILE Maze CONCERT Dat de Orchestra de Dame. Boabele sifilitice NEPUTINŢA bIrbXtEASCĂ Vindecă după cele mai noi me­tode radical fără durere şi îm­­pedicare, după experienţă­ de 19 ani. Specialist in boale lumeşti. dfr. THOR Strada Emigraţii No 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi (Tramvay) Consultaţii as la IO dim. pana la 6 seara Loc separat de aşteptare pentru fie­care. R

Next