Adevěrul, noiembrie 1889 (Anul 2, nr. 362-385)
1889-11-26 / nr. 382
ministrația resboiului a întreprins studii comparative a diferitelor sisteme de puști adoptate de guvernele străine. Sistema colonelului rus Bogovtsev are mulţi sorţi de a fi adoptată. HENRY MORGER BALADE Balada Disperatului — Cine bate la uşa mea, pe ast-fel de vreme? — Deschide! sunt eu! — Cum tehiamâ? Nu intră nimeni în casa mea, la miezul nopţeî, aşa uşor. — Deschide. — Cuarte chiamă ? — Deschide, căci ninge. — Cura te chiamă? — Iute, deschide’mî. — Cum te chiamă? — Ah! cadavrului nu’î poate fi mai frig in mormântul Iul. Toată ziua am umblat de la apus la răsărit, și de la miazâ-zi la miazănoapte, nasâ-mâ să mâ încălzesc la tocul din soba ta — Nu încă Cum te chiamă? — Eu sunt Gri ,ra, eu duc la nemurire. — Vezi’tî de drum, stafie caraghioasă — Găzdueste-mâ! Eu sunt iubirea şi tinereţea, douâ jumâtâţi frumoase ale lui Dumnezeu ! — Vezi’ţî de drum de multă vreme’mi-a zis adio iubita mea — Eu sunt arta şi poezia, lumea mâ proscrie ; iute, deschide. — Nu! Eu nu mai ştiu să cânt pe iubita mea, nu’i mai ştiu nici chiar numele. — Deschide'mi! eu sunt bogăţia, şi am aur, am mereu aur; pot să 'ţi redau pe iubita ta. — Poţi să ’mi redai iubirea noastră? — Deschide’mi, eu sunt puterea, eu am purpura. — Vorbe zadarnice! Poţi tu să ’mi redai existenţa celor cari, nu se vor mai întoarce ? — Dacă nu vrei să deschizi uşa de cât numai călătorului care ’şi spune numele, află că eu sunt Moartea ! deschide ! eu aduc vindecarea orî-cărei suferinţe ! Tu poţi să auzi cum la briu ’mi sună cheile negrilor bolţi; eu îţi voiu feri mormântul de insula animalelor. — Intră la mine, streină uscată, şi iartă-mâ, căci sunt sârac. Dar cu toată mizeria mea, te făzduesc. Intră, sunt sătul de viaţă, care pentru mine nu mai are viitor; de multă vreme doream să mor, dar nu aveam curajul. Intră subt acoperământul meu, şi mănâncă, dormi, şi, când te vei deştepta, să mâ duci în braţele tale, scumpe înger, drept râsplată că te-am găzduit. Te aşteptam, vreau să te urmez, în orice loc mâ vei duce—voi merge; dar să laşi pe bietul meu câine să trăiască, pentru ca să pot să fiu plâns. Cele Trei Valuri ale Mariei Berta Cel d’intâiu val al Măriei Berta era făcut dintr'un in mai alb de cât neaua şi ţesut din fire aşa de uşoare ca şi acelea pe cari le torc fusese Fecioarei. 1) Marii Berta îl brodase cu mâinele sale şi’l împodobise cu o ghirlandă de mătase aşa de bine imitate încât albinele veneau ca să le sugă. Ea puse o singură dată vălul alb—în ziua când se griji întâia oară. Al doilea văl al Măriei Berta era de lână neagră. Ea îl începuse în ziua când murise mumă-sa și rămase singură în casă. Valul acesta era brodat cu frunze posomorite cat şi frunzele copacilor din cimitire și Maria Berta îl stropise cu toate lacrimile sae 0 sigură dar puse ea valul cel negru— în ziua când se logodi cu Hristos în schitul Ave-Maria. Al treilea văl al Marie! Berta era făcut dintr’o bucată de azur ceresc. Era brodat cu stele și îmbălsămea miresmele din Paradis. Valul acesta fu dat de îngerul sau păzitor în ziua când se duse ea în cer Trecerea dracului. Un călător mergea singur pe drumul care duce la stat;era în ceasul când soarele apune. Obrazul lui te umplea de fiori-ai fi zis că vezi capul unui decapitat.Ochii îi străluceau, ca doi cărbuni aprinşi, subt nişte sprîncene groase zbârlite. Un zimbet grozav ii încreţea gura. Pârul îi sta dept pe frunte şi’i strălucea ca nişte fire de oţel roşite în foc. Şi zbârciturile ţestelui erau jilave de o sudoare rece, ale cărei picături patau pământul, ca muşcătura unui acid. Şi pământul tremura sub paşii lui — şi da nişte zgomote ciudate. Pe unde trecea el parările tăceaui şi’şî ascundeau puii subt aripi. Arbori se înfiorau ca în zilele când vântul re infunie Forie cari stau căscate ca să primească rouă îşi reţ neau profumul rba pe unde se astenea umbra lui se roşa, ca şi cum ar fi ars’o o ploae de cărbuni aprinşi Şi apa din fântână colcoti de o lată când trecu streinul pe lângă ea şi când băgă vinamtru vârful bastonului lui. Şi se vâzu înălţându-se in aer o negură de fum negru şi puturos. Şi unda se împuţi ca şi nămolul de bălţi. Pe când mergea călătorul cânta un cântec peo arie necunoscută. O are fioroasă, care ar fi înfricoşat şi pe cei mai tare de îngeri. Şi cântecul acesta nelegiuit înspăimântă ecourile care nu cutezară să-l repete. Copot care suna rugăciunea de seara, muţi deodată. Ceea ce făcu pe clopotar ca să înjure Şi el fu blestemat fiind că înjurase pe Dumnezeu în casa lui. Şi pe când trecu călătorul pe dinaintea bisericeî, sfinţii cari erau zugrăviţi pe geamuri părură că se îngrozesc. Popa, care eta îngenuchiat dinaintea altarului, îşi uită rugăciunea Pe când paracliserul bea vinul din pori şi copilul din cor fura banii depuşi pentru, săraci ca să-şi cumpere el minge. Şi shiri ca popii deschise poarta ca sa intre soldatul, care era nalt de cinci picioare. Şi în bucătărie câinele credincios, care întorcea frigarea, mâncă friptura. Lucru care supără pe popă. Şi, după ce eşi din sat, — călătorul se o-1) Firele de pânză, de păiajen cari sboară toamna prin aier. pri în poarta satului şi râse — şi râsul lui era ascuţit. Şi din pricina asta chiar bufniţele din vecinătate fură geloase. Şi el murmură: — Stăpânul mam o să fie mulţumit! Fiindcă era trimis de diavolul, Şi era însărcinat ca să semene păcatul I. S. Spartak. DIN IAŞI Principele Gr. M. Sturza prin procuratorele săț, D. avocat Barozzi, s’a împăcat cu societatea Creditului Funciar Urban şi a cerut Tribunalului Secţia II-a închiderea dosarului cu procesul ce’l intentase D-sa acestei societăţi pentru primirea sumei ce ’i-o datora asupra imobilelor sale. * * * Cu o deosebită plăcere înregistrăm că prefectura poliţă a luat măsurile cele mai aspre, faţă cu contravenitorii ordonanţelor sale, întrucât priveşte gonirea birjelor şi încărcarea nemăsurată a cotigarilor care ucid caii sub poverele ce trag. Deja pe ziua de 23 şi 24 sunt mai mulţi birjari şi coţigari, daţi judecăţei cum şi birjarul No. 192, despre care am arătat în unul din numerile noastre trecute că a izbit pe o ovreică. * * * ^D-ra Nikita a dat Vineri 24 Noembrie, al doilea concert în sala teatrului Pastia. Distinsa cântăreaţă a răpit şi de astă dată nenumărate aplauze de la publicul asistent.* * * Directorul Creditului Urban, după cât aflăm, nu se va înturna din Capitală până ce nu va vedea chestiunea subvenţiunei instituţiei ieşene, ce actualminte s’a pus pe biuroul Camerei, scoasă la capăt bun. •Noutăţi telegrafice Serviciul special. ROMA, 24 Noembrie.—Experienţele făcute la Parma cu pulberea fără fum şi cu puşca cu calibrul redus continuă cu succes. După cincizeci lovituri consecutive nu s’a observat nici o urmă de gaz în camera puştei. STRASBURG, 24 Noembrie. — De la începutul lunei, autoritatea superioară a oprit inscripţiunile afară de cele nemţeşti, pe morminte, în cimitirele din Alsacia-Lorena. Această dispoziţiune pare că va fi menţinută, cu toate viile protestaţiunii la care a dat loc, ZURICH, 24 Noembrie.—Lucrători alipiţi la federaţiunea lucrătorilor au hotărît să facă în primăvara viitoare o manifestaţie, în favoarea unei reduceri a orelor de muncă pe zi. Greva lucrătorilor tipografi, continuă. BRUXELES, 24 Noembrie.—Un congres de propagandă socialistă se va întruni aici la 25 curent. NEAPOLE, 24 Noembre.— Se lucrează cu activitate pentru sfîrşirea cupolelor în forturile învecinate care apără piaţa. Usina Gruisson din Magdeburg a furnisat cuirasamentele şi au sosit deja aici de câtva timp. ROMA, 24 Noembrie. — Aprecierile generalului Costa asupra protectoratului Italian, sunt foarte comentate în cercurile parlamentare, mai ales că densul acum se crede că va fi chemat într’o înaltă funcţiune în diplomaţie. — Mă îndoesc, a zis generalul, asupra avantajelor ce ar trage Italia, în situaţiunea actuală, din ocuparea Etiopiei. Suntem in stare a ne îndeplini obligaţiunile ? Trebue să observăm că protectoratul s’a făcut fără avizul prealabil al Camerei. „Asta e grav, ca pentru satisfacerea vanităţii naţionale, să se nesocotească prerogativele parlamentare“. BERLIN, 24 Noembrie.—Cele două noi corpuri de armată, vor fi trimise la garnizoanele respective, cel mult până la 1 Aprilie. VIENA, 24 Noembrie—Broşura anonima „Die russische Armee in Fild11 care a fost distribuită ofiţerilor şi subofiţerilor din armata Austro-Ungară, şi care nu poartă numele editorului nici al imprimerului, se zice că ar fi făcută de către un ofițer din marele stat-major de la Berlin. Exportul vitelor în Italia Ministerul Afacerilor Streine, cu referire la publicaţiunea făcută ia Monitorul oficial No. 9 din 13 (25) Aprilie 1889, are onoare a aduce la cunoscinţa celor interesaţi disposiţiunile următoare, luate de guvernul Italiei în urma stăruinţelor Legaţiuneî Románă din Roma, disposiţiuni coprinse în Cazzeti. Ulfi code del Regno d Italia cu No. 282 din 28 Noembre 1889 . Ministerul de interne al Italiei Ordonanţă sanitară maritimă No. 2. După cum este încredinţat oficial, guvernul român a înfiinţat de curând un târg de vite bovine şi ovine la Constanţa pe marginea mărei, în scop de a înlesni comercial, oferind astfel cumpărătorilor din ţară şi din străinătate cele mai sigure garanţii, mai cu seamă sub raportul sanitar . DUMINICA 26 NOEMBRE 1889 Luând cunoştinţă de regulamentul care prescrie normele pentru funcţionarea zisului târg; Vezând legea din 22 Decembre 1888, No. 5.849 (seria 3-a) pentru paza igienei şi a salubrităţei publice ; Decretează: Cu începere de la 1 Decembre va fi permisă introducerea în regat a vitelor bovine şi ovie cari provin direct din tîrgul din Constanţa pe marea Neagră, cu observaţia condiiunilor următoare : 1. Animalee bovine vor avea pe partea din afară a cornului drept sau, în lipsă, a d lui stâng litera C, tipărită cu ierul roşu; aceiaşi marcă, primi vitele bovine cărora le ar lipsi amândoue coarnele şi pentru oi, va trebui să se găsească pe partea din afară a piciorului drept de dinapoi. 2. Vitele sus zise vor fi însoţite de certificatul sanitar ce se va libera de către unul dintre veterinarii sus zisului tîrg din Constanţa, certificat ce se va viza de către consulul sau agentul consular italian din acea circumscripţie. Pentru rest vor continua să fie în vigoare dispoziţiunile cuprinse în ordonanţa sanitară maritimă din 8 Aprilie anul curent No. 1. Unii prefecţi ai provincielor maritime şi ofidele de port ale regatului sunt însărcinați cu executarea prezentei ordonanţe. Ri'ma, 1889, Noembre 27. ---------------------------------------------------p. Ministru, A. Fortis. Ecouri Parlamentare Camera Un liberal trece la braţ cu un porumbel. Intâlnindu-se cuun conservator, liberalul zice : —Ce mai ciulama aşi face din porumbelul acesta... — Bagă de seamă să nu ’ţi cadă greu la stomach, răspunde conservatorul. Şi noi am vrut să înghiţim pe porumbel, dar nu ’i-am putut mistui și acum suferim de indigestie. * * —Pentru ce este așa de frig în Cameră? întrebă un deputat pe altul. —Pentru că la frig se conservă bine cadavrele şi ministerul actual este un cadavru, a cărui duhoare palatistă se simte ori de câte ori e ceva mai cald în Cameră. ** * Doui independenţi fac un schimb de păreri asupra vînzărei de la Senat. —Vezî, nene, şi majoritatea din Senat a căpătat aripi, zice unul. —Atât numai, că aripile au venit prea târziu şi sunt prea mici pentru volumele membrior virilului Corp. Pot ei să bată din aripi cât vor pofti, nu se vor putea ridica de la pămînt. * * D. G. Mârzescu a fost la Cameră şi a avut o lungă consfătuire cu D. Iancovescu şi alţi câţiva deputaţi. Reshterile parlamentare CAMERA Şedinţa de la 28eoembrie 1889. Şedinţa se deschide la orele 1 şiA sub preşedinta d-lui Iorgu Cantacuzinio. Presenţi 117 deputaţi. Pe banca ministerială Domnii Ghermani, Manu. Se fac formalităţile obicinuite. Sa procede la alegerea unui membru pentru supravegherea casei pensiunilor. Rezultatul votului: Votanţi 128 Buletine albe 59 Voturi exprimate 66 Anulate 3 D. G. Duca este ales cu 66 voturi. Se procede la alegerea unui membru care, conform art. 2 din legea pentru desfiinţarea casei obligaţiilor rurale, să ia parte la aelucrările consiliului rural și se alege D. Vidraşcu cu 69 voturi. Camera trece în secții la orele^Y1/^. SENATUL Şedinţa de la 24 Noembre. Se deschide şedinţa la orele 2 sub preşedinţa D-lui Gh. Mârzescu, faţă fiind 94 domni senatori. Pe banca ministerială sunt Doi miniştri, Al. Lahovary şi Al. Marghiloman. Se dă citire sumarului şedinţei precedente şi se aprobă. D. preşedinte pune în vedere demisia D lui V A. Urechie din comisia de respuns la Mesagiul Tronuri. $ $ După o discuţie în care a vorbit D. Grădişteanu, colonel Budişteanu şi D. lanov, Senatul respinge demisia D-lui V A. Ureche. D. P. Grădişteanu anunţă o interpelare relativă la codul militar, pentru ofiţerii crimaţi a judeca alţi ofiţeri. D. Gâlcă cere să se ia mesuri de uşurarea transportului şi să se înmulţească vagoanele, căci lipsa, lor aduce mari pagube, şi termină zicând că promisiuni am avut destule de pe banca ministerială, acum voim fapte. D. ministru Marghiloman, răspunde că termenul de predare al mașinelor și vagoanelor comandate în străinătate este la Februariie şi că s’a luat dispoziţii pentru uşurarea comerţului. Ne mai fiind nimic la ordinea zilei şedinţa se suspendă. Pentru mâine va veni la ordinea zilei indigenatele. ULTIME INFORMAŢII Zilele trecute comisiunea architecţilor pentru anchetarea lucrărilor de la şcoala Centrală de fete din Iaşi compusă din D-nii Săvulescu, Zeuceanu, Mandrea şi Gabrielescu a înaintat raportul lor care se află înregistrat sub No. 22.719. Din raportul architecţilor se constată următoarele : Că păreţi pe care erau aşezate boitele a trebuit să fi avut ui metru iar un 54 c. m. precum a fost executată dupăproiectul dat. Comisiunea a găsit că atât antrepriza cât şi direcţiunea lucrărilor trebue să fi făcut ca acel zid să fie legat cu grinzi de fer, dar că cu părere de rea a constatat că acele grinzi de fer au fost suprimate de architect pentru motiv de economie. Cu această ocaziune comisiunea găseşte de cuviinţă de a propune prin raportul său mai multe modificări importante în proiectul clădire. Intre acestea, arată necesitatea înălţărei scărilor de servicii până la dormitoare, ca la cazuri de incendi, salele să poată evacua mai repede şi tot o dată arată că acele scări să fie de piatră. Boitele căzute de la coridoare cum şi acele dărimate în urmă de lucrător să se facă pe şine de fel încât apărarea să nu mai fie asupra păreţilor izolaţi , să se pue şin de fel la bolţele ferestrelor mari de la dormitoare, plus alte modificări în avantagiul menajului. Acestea îndeplinindu-se sperăm că clădirea va corespunde în totul menirei sale. Junimiştii nu pierd nici o ocazie spre a face propagandă şi a arunca grăunţe să atragă porumbei. Astfel aseară la teatru un ministru arunca grăunţe — adică făgăduelî în toate părţile şi căuta să convingă pe vreo doî-trei nehotăriţi. Junimiştii lucrează pe capete. In cazul când vor vedea că nu mai merg lucrurile, ministrul zicea că va disolva Camerile şi lucrul acesta a speriat aşa de mult pe D-l Senator Ianov, că la orice cuvînt al ministrului dedea din cap şi aproba. Domnul Colonel Merişescu, prefectul de Tulcea, se află de ieri în Capitală. D sa se va prezintă astăzi ministrului de interne spre a expune situaţia judeţului şi a cere îmbunătăţirile cari trebuesc făcute. — «*S338*— M. S. Regele şi Principele Ferdinand au asistat aseară la reprezentaţia operei Gioconda. M. Sa se duce când la Circ, când la operă, dar pe la teatru Românesc nu se osteneşte să vie. Ministerul Domentelor va fi în curînd organizat din nou. Se va crea câte o diviziune aparte pentru Agricultură, Industrie, Comerţ şi Statistică, mărindu-se în acelaşi timp şi personalul. Se va mai crea şi biuroul Viticulturei, care se va ocupa cu combaterea filoxerei, cum şi biuroul Zootechnic. — — Atragem atenţia primăriei asupra inconvenientului ce rezultă şi pentru cetăţeni în parte şi pentru siguranţa oraşului în caz de incendi, din pricina îngheţărei apei din cişmele din curţile particulare şi din robinetele comunei. Credem că cei ce plătesc taxele pentru apa filtrată au dreptul de a cere primăriei să ia măsuri pentru înlăturarea acestui inconvenient. In urma concursului ținut zilele trecute la Universitate, juriul compus din D-nii Sp. Haret, C. Gogu și D. Emanuel a recomandat Mi 3 nisterului pentru catedra de sciinţe matematice de la cursul superior al liceului din Ploeşti, pe tînârul Nicolae G. Lăzărescu, licenţiat în sciinţele matematice şi absolvent al şcoalei normale superioare. Azi, sau cel mult mâine, se va deschide clubul liberal şi democrat, instalat în noul palat Nifon. D. N. Fleva, care a vizitat ieri pe D. Dumitru Brâtianu, va intra şi D sa în acest club. — MW»» — D. I. Ştefănescu abonatul nostru, ne roagă să publicăm următoarele: Subsemnatul I. Ştefănescu, de profesie cherestegiu, cumpărând după moşia Statului Stalpeni nişte stejar, am trimes omul meu pentru încărcarea lui. După toate stăruinţele puse pe lângă şeful gării ca să ia In primire No bucăţilor pentru a răspunde gata de lipsurile ce adesea resultă la fiece vagon încărcat cu material de construcţie, D-sa refuză categoric zicând că nu răspunde, din care cauză la vagoanele primite până în present am o lipsă de 9 bucăţi al căror cost e de 50 franci. Din cauza lipsurilor adesea trebuie să avem discuţii cu fabricanţii. Ar trebui ca onorabila direcţie a căilor ferate să dea ordine stricte D-lor şefi de staţie a nu ţine vagoanele încărcate cu mărfuri de asemenea natură pe la staţii, şi la încărcarea mărfurilor să se ia în primire de către D. şef de gară sau magazioneri spre a se putea avea un control şi a răspunde de avere comersantului care altfel e lăsată la voia întâmplărei. Cu timpul prin asemenea nepăsarea va ajunge la destinaţie jumătate din mărfurile încărcate. Primiţi, vă rog D-le Redactor, stima ce vă păstrez. I. Ştefănescu. 1889 Noembrie 23. a Mâine, Duminică, se va reprezenta la Teatrul Dacia, frumoasa piesă, Jianul, Căpitan de Haiduci, în beneficiul bătrînului artist M. Millo, cu concursul D-lui şi D-nel Moru. Tip Moşia Popescu din «LU tehIUCLab Prahova (l o oră de Ploesci) este arendat de la Sfântu Gheorghe viilor 1890 cu semănăturile de doamnă făcute . A se adresa 74 Calea Victoriei COLOSEUL OPLER Sala, Imperiala Teatru deVarietăţi în fiecare seară mare representaţie Debutul noilor artişti Cofetăria şi fabrica de Liquerur Tănase D. Ireţulescu „LI ÎNGER“ la biserica Curtea Veche Str. Carol 17 Dulceţuri fine, toate fructele. Liqueumul toate gusturile. Vinuri excelente. Serviciuri speciale pentru Nunţi botezuri Soarele etc.Înucă veche din munţii Buzeuluî Porte, pandişpanuri şi tot felul de patiserii Prejiturî proaspete în fiecare zi. Cei mai renumiţi cozonaci şi cugluforî în Vanilie. Mare deposit de spirt rafinat şi altol de vin Preturile cele mai moderate Serviciu premii Silita de minualitate se află de vânzare la moşia Brazi Gara Brazi (Prahova) sau calea Victoriei 147 la D-na Mihail Balş. egimentul 1 geniu, deosebit de muzica militară, formând şi o orchestră cu repertoriu ales, o pune la dispoziţia onor, public în orice timp. CAFE HUGO Grand 1 let et tie france IN TOATE SERILE Maze CONCERT Dat de Orchestra de Dame. Boabele sifilitice NEPUTINŢA bIrbXtEASCĂ Vindecă după cele mai noi metode radical fără durere şi împedicare, după experienţă de 19 ani. Specialist in boale lumeşti. dfr. THOR Strada Emigraţii No 3, intrarea din calea Victoriei prin strada Sf. Voivozi (Tramvay) Consultaţii as la IO dim. pana la 6 seara Loc separat de aşteptare pentru fiecare. R