Adevěrul, ianuarie 1890 (Anul 2, nr. 410-433)

1890-01-28 / nr. 431

2 aerase©-1»DUMINICA 28 IANUARIE 1890 dotat în aşternere de proiecte de legi. In mai puţin de trei luni de zile, sa fie cine­va în stare de a e­­labora zece proiecte de legi orga­nice, având fie­care o expunere de motive, tablouri explicative şi tot ce se cere, şi în acelaşi timp să poţi concentra un partid, să ţii cap şi tuturor duşmanilor guver­nului, trebue să fie cine­va un ge­­niu extraordinar, lucru de care zeii ne mirăm şi cu atât mai mult cu cât noi nu auzisem de alt geniu în partidul neo-dinastic de­cât de D. Carp. Dar ce vreţi, timpul influenţei prin care trecem, influenţează foarte mult şi de aceia înclinăm în a crede ca şi D. General a putut fi in­fluenţat foarte uşor de geniul fe­cund al D-lui Carp. Aceste zise, să vedem ce vrea D. General Manu să facă din ad­ministraţia Ministerului în capul căruia se găseşte ? Mai inteiu şi mai intein D-sale nu-i plac numirile ce au astăzi diferiţii slujbaşi ai acestui depar­tament. Şef de divizie, şef de masă, sunt numiri prea banale; în Ger­mania, toţi slujbaşii se întitulează alt­fel, adică : Ober-director, direc­tor, general-director, inter-direc­­tor, ober-inspector, inspector, ge­neral-inspector, inter-inspector etc., aşa că toţi au un titlu, mai mult sau mai puţin lung, mai mult sau mai puţin sforăitor şi de aceia D-sa a crezut, că ar sta minunat de bine şi românilor să se împo­­poţoneze cu asemenea titluri, de­o­cam­dată, până ce colegii săi de la Culte şi Externe vor alcă­tui o lege de titluri nobiliare. Ori după vechiul proverb fran­cez , noblesse oblige, toate aceste titluri nu pot fi vanitoase şi din contra săţioase; căci de, în Ger­mania patria tutulor acestor titluri, oamenii sunt foarte cumpătaţi pe când la noi, suntem din contra foarte puţin cumpătaţi. Dar ce vreţi, D-lui General ’î trebue să aibă chiar la minister, firele poliţiei secrete şi d’aceia D-sa s’a grăbit de frică, de sigur,“ca să nu uite, să aştearnă pe hârtie ar­­zătoarea D-sale dorinţă, chiar în primele articole : crearea biuroului de siguranţă publică, ale cărui a­­tribuţiuni sunt fixate la : Menţinerea ordinei publice; Poliţia de siguranţă; Legile asupra străinilor; Expulzările ; Decorările; Jandarmeriile, etc., etc. Acestui biurou sunt subordonate toate cele­l­alte organe administra­tive din ţară şi mai cu seamă zapcii, cărora prin articolul 77 li se dau puteri discreţionare spre a linişti pe aceia care ar presupune ei că caută a tulbura ordinea pu­blică sau a indivizilor. Şi ca culme a tuturor acestor drepturi ce vor să se dea zapcii­­lor meii sunt însărcinaţi prin artic. 76 şi cu supravegherea ospiciilor, şcoalelor, spitalelor, bisericilor şi altor stabilimente publice ce cad în circumscripţia lor. Putem vedea de acuma balamu­cul ce se va produce : un zapciu, şeful unui medic sau al unui pro­fesor, dându-le ordine, inspectân­­du-i şi făcându-le observaţii. Asta întrece ori­ce limite. Dacă, din nenorocire, legile D-lui General ar trece, ne permitem a întreba: ce se face cu cei-l’alţi in­spectori medicali, cu medicii pri­mari, revizorii şcolari, protopopii şi în fine cu toţi ceî-l’alţî funcţio­nari de control ai celor-l’alte mi­nistere ? Să se desfiinţeze? Nu credem, dar de sigur se vor face agenţi electorali sau agenţi ai poliţiei de siguranţă spre a-şi păstra sluj­bele lor. Iată în două cuvinte, fericirea ce proiectează guvernul ca să curgă pe urechile contribuabililor prin a­­ceste proiecte de legi. Dar noi credem, că aceste pro­iecte nu vor face alt rea ţtfel de­cât cheltuiala făcută cu tipăritul lor, şi de aceia nu ne îngrijim, mult şi bugetul se sporeşte cu 40.200 de lei. Nenorocita idee a exploatărei apelor minerale şi a băilor din ţară de către Stat şi care a costat atâtea milioane, pentru anul ce vine, mai cere încă o cheltuială de 72,195 lei, pentru capta­rea apelor şi 30.000 pentru repararea localului băilor de la Călimăneşti deja ruinat. Aşa că tot ştergând şi adăogând, D. Peucescu ajunge ca să ne presinte un buget cu un plus­ de 183,053 lei 79 bani.“ Nici că putea D-sa să remâie mai pe urmă cu reformele. ----------------------------RBSS*#--------------------------­ Ştiri din Franţa PARIS, 26 Ianuarie. — Ducele de Orleans, fiul contelui de Paris, a fost a­­restat ieri seară la ducele de Luynes ; el a fost condus la prefectul de poliţie şi îndreptat în urmă spre închisoarea de la Conciergerie. PARIS, 26 Ianuarie.—Informaţiunile private constată că ducele de Orleans care a atins majoratul, a venit în Fran­cia să-şi îndeplinească datoriile sale mi­litare şi că a cerut să fie încorporat în armata franceză. Cererea sa a fost res­pinsă şi a fost arestat. Condus în faţa prefectului de poliţie ,l-a declarat că i se găseşte în faţa unui text formal de lege, fu condus atunci la Conciergerie, unde e tratat cu cea mai mare conside­raţie. Consiliul miniştrilor se va întruni mâine pentru a lua o decisiune în această a­­facere. Se desminte formal ştirea cum că du­cele de Orleans ar fi venit la Paris să aducă actul de abdicare al comitelui de Paris. -------------------------------MW»-------------------­------------• Bugetele 1890—1891 Ministerul Domeniilor De la crearea acestui minister, n’a trecut un an, fără să nu se organizeze ca după câte­va luni să se desorgani­­zeze, aşa că legea organică a constitui­re! lui, nu se mai potriveşte cu bu­getul. In fie­care an, se desfiinţează sau se înfiinţează servicii numai prin buget, aşa că nici­odată nu se poate şti cu siguranţă, de că în anul viitor, lucrurile vor rămânea cum au fost. Pentru anul ce vine D. Gr. G. Peu­­cescu propune noi adaose şi proaspete ştersături. Se reînfiinţează serviciul statistic pen­tru care se cere o cheltuială de 39.840 lei. Buletinul Ministerului domeniilor va reîncepe să apară cel puţin până la a­­nul şi deci trebuia 40.000 lei; un spor considerabil de avocaţi al Statului se propune, aşa că fie­care judeţ va avea câte unul, adică un agent electoral mai O nouă încurcătură CRETA LONDRA, 26 Ianuarie.—„Agenţia Reuter“ află că rapoartele diplo­matice în Atena, arată pe D. Tri­­cupis, decis a nu accepta situaţiu­­nea creată de către ultimul Firman al Sultanului. Ministerul grec ia măsurile sale spre a începe o acţiune independentă în favoarea Cretanilor. Puterile din centru au dat să înţe­leagă în chipul cel mai categoric gu­vernului grec că consecinţele măsurilor ce ar lua ar cădea asupra Greciei. En­­glitera se va mărgini a observa cu a­­tenţiune evenimentele ce se vor desfă­şura în insulă. -------------------------------MBB»«------------------------------­ Cotnari—HTicoreşti Căt e ţara'n lung şi 'n lat Din hotar până ’n hotar Du e vin mai minunat Cum e vinul din Cotnar. Vin gălbui ca chihlimbarul Când ’l bei 'ţi stingi amarul, De'i pelin ori vin curat Ştiă câ’l bei nesăturat; Torni pahar peste pahar, Şi’l goleşti fără habar. De iei ţara ’n lung şi ’n lat Fără teamă de păcat, Boş mai bun n’ai să găseşti Ca în deal la Nicoreşti; Iar de’l bei, ca prin minune Tot necazul îţi apune Şi de-ajuns ’i să se ştie Că’l tot bei, şi tot te'mbie! Şi de vreţi ca să găsiţi Chiar aşa precum voiţi Cotnar vechiu­i Nicoreşti Haid, veniţi fără de sită, La............. N. Albu & Chirilă Calea Victoriei No. 54. informaţiuni Azi este pusă la­­ordinea zi­lei în Senat, cestiunea cercetărea actelor şi ordonanţa judecătorului de instrucţie în afacerea de dare în judecată a senatorului Climescu. Bugetul Eforiei spitalelor civile a fost înaintat ier­i ministrului de interne spre a fi luat în cer­cetare. D. Sandu Răşcanu, prefectul po­liţiei din Iaşi, se află în capitală. Trenul accelerat din Vîrciorova din causa întrerupere a circulaţia­ nei pe liniile ungare, a sosit ieri cu o întârziere de 90 minute. Mari cantități de zăpadă au că­zut pe linia de la Vîrciorova la Szegedin. Procesul latatol, la 5 Septembre Sala curţei cu juraţi Sala plină de lume. Preşedinta D-lui Scarlat Ghica, asis­tat de D. Christcopol. Acuzaţia este susţinută de D. prim­­procuror Voinescu şi procurorul Sfetescu. Acuzaţii sunt apăraţi de D-nul Nacu, Stoicescu, San Marin, Delavrancea şi alţii. Apărarea înainte de a se purcede la cercetarea procesului ridică cestiunea de incompetenţă prin D. C. Stoicescu, cău­tând a dovedi că procesul daca trebue judecat apoi el este de competenţa cur­ţei cu juraţi. D. Boldur Voinescu combate excep­­ţiunea. D. C. Nacu răspunde d-lui Procuror şi îşi dă multă silinţă a dovedi că pro­cesul este de competinţa juraţilor, căci tribunalul nu poate judeca motorul care împinge pe manifestanţi la acte pe care D-sa personal le regretă şi cere din nou ca procesul să fie trimes înaintea jura- I ţilor. Şedinţa se suspendă şi tribunalul trece­­ în deliberare. După o deliberare de o ju­­mătate de oră, Tribunalul îşi­­ declină competinţa şi trimite­­ afacerea înaintea juraţilor, a­­nulând toate amenzile apli­cate martorilor care au lipsit la primele înfăţişări. Comitetul pentru balul români­lor din Viena a primit următoarele dedicaţiunî: 1. „Hora Măriei“, de Const. cav. de Buchenthal. 2. „ Valurile Prutului“, de Const. cav. de Buchenthal. 3. „Inima Română“, vals de I. Ivanoviei. 4. „Să fim veseli“, de dr. I. de Pa­­panicol. 5. „Polca“, de dirigentul musicer Fd. Strauss. Ordinele de dans, care le furni­­sează firma A. Klein, represintă capul lui Traian foarte frumos e­­xecutat şi vor face mare surprin­deri. Interesul general, ce se mani­festează atât aici cât şi în streină­­tate, ne îndreptăţeşte a crede, că reuşita balului va fi splendidă. Legea cumulului, deşi nepromul­gată a început însă să fie aplicată pentru cei mici. Aşa D. M. Ianulescu student în medicină a fost depăr­tat din slujba de copist pe lângă Grefa Tribunalului Ilfov Secţia I. De cei mari, nu credem că vor îndrăzni să se apropie. ---«NSg^A— Duminecă 28 curent, la orele 8 seara, va avea loc în biserica Domniţa Bălaşa căsătoria religioasă a D-şoarei Sofia G. Ionescu cu D. Căpitan George N. Greceanu. Urăm toate fericirile tinerei perechi. Pe ziua de Joi s’a făcut la Pri­măria Capitalei 24 declaraţii de căsătorii, 29 de nasceri şi 19 de­claraţii de decese. Din Turnu-Severin ni se anunţă căsătoria D-luî căpitan Iliescu An­ton, comptabilul regim, 17 dorob., cu D-na Tarsiţa Ungureanu, gentila corespondentă a tuturor ziarelor din Capitală. Celebrarea căsătoriei se va face Dumineca viitoare 28 Ianuarie în Sf. Biserică a Adormirea Maicei Domnului. Felicitările noastre noilor căsă­toriţi. D. I. M. Rîureanu a retipărit a doua oară traducerea conferinţei Pentru economie a D-lui F. Laurent, profesor la Universitatea din Gând şi din care guvernul Belgian a ce­rut autorului 9.900 exemplare spre a fi distribuite în toate şcoalele regatului. Nu ne îndoim că şi această edi­­ţiune va fi tot aşa de bine pri­mită ca şi întâia, mai cu seamă că traducerea este aprobată de mi­nisterul cultelor. La Theatru Național se va re­lua pentru Duminecă, frumoasa dramă a lui Y. Sardou, Patrie. Ştiri Telegrafice PARIS, 26 Ianuarie.—Comisiunea bu­getară a ascultat pe D-nii Tirard şi Rouvier în privinţa creditelor suplimen­tare. Ministrul de finanţe a adeverit ştirile privitoare la un împrumut nou repro­dus de ziare, căci a vorbit de conso­lidarea obligaţiunilor sexonale şi de ne­cesitatea de a găsi resurse m­ai cari să asigure echilibrul serios al bugetului. Guvernul e decis să ceară terii sacrifi­ciile necesare. După o discuţiune destul de confusă, comisiunea a decis să îna­poieze guvernului, care a consimţit, pro­iectele sale de credit spre a cerceta dacă nu se pot reporta câte­va asupra exerciţiului 1891, care după declaraţiu­­nile ministeriale, va fi prevăzut de re­surse îndestulătoare. ROMA, 26 Ianuarie. — Respunzând unei interpelări asupra desordinelor uni­versitare şi mai cu seamă asupra ace­lora din Neapole, guvernul a declarat că atitudinea consiliilor academice din Neapole şi ale celor­l­alte universităţi era pe deplin justificată. BELGRAD, 26 Ianuarie. — Guver­nul are de gând să acopere cheltuielile de rescumperare a monopolului sării printr’un împrumut garantat prin veni­turile monopolului şi amortisabil în 10 ani. Negocierile v fi şi început cu banca naţională sârbească şi cu Handelsgesel­­­haft din Berlin ; conclusiunea definitivă a raportului se va face după ratificare de către Scupcină a tratatului de res­cumperare a monopolului. VIENA, 26 Ianuarie. — Se­­anunţă din Sofia ziarului Nune Freie Presse că prinţul şi principesa Clementina va pleca în curând la Filipopoli unde vor sta câte­va zile. E vorba de numirea D-lui Radoslavoff, actualmente prefect la Şumla şi cunoscut ca om energic, ca prefect de poliţia la Sofia. FOIŢA ZIARULUI „AI­EVERUL„ 2­INTRE FRAŢI II Dar după nouă luni de trai în Ran­­drin dădu nascere unui băiat, şi peste trei ani unei fete, care a şi murit pes­te câte­va minute, înfuriat la vrâsta de cinci­zeci de ani, după patru ani de că­sătorie, a mai născut iar un băiat, sdra­­văn şi voinic. Când îi rămânea timp, ca gospodină şi ca femee pricepută ea conducea tre­burile de la moară, de cari Petru Ban­­drin se ocupa tare puţin, mai ales că iar îl apucase patima de cal şi mai a­­les patima de vânit. Prin îngrijirile doamnei Randrin moa­ra prosperase de la 1815 încoace, şi când muri după şase luni pe urma bărbatu­­lăi, moara aducea un venit de opt­ mii de franci. Moștenirea trebuia să se îm­­­părțească între Desiré-Denis și François- Amable. Acest din urmă avea în 1843 tocmai două-zeci de ani, și fratele său cel mai mare două-zeci și șapte Printr’o comu­nă înțelegere, Desiré păstra moara pe care știa s’o conducă, și Amable luă pă­mânturile pe care le arendă unul moral. Cei doi frați se iubeau mult, sau pen­tru ca să mă exprim mal bine, fratele cel mal mare iubea foarte mult pe cel mal mic. De alt­mintrele, Amable fusese cel mal iubit în casă. Semăna grozav lui tata-seu, avea ca și el ochii vioi, gus­tul de aventuri, era vesel ca și el. De asta îi era drag lui tată seu și mai ales măsel care vedea în el tot cea ce ado­rase în Petru Randrin. Desiré crescuse în obiceiul de a se pleca de bună voie la sacrificii, la ab­­negațiune, către fratele său. II conside­ra în adevăr ca pe un superior lui, şi-l găsea mai frumos, mai inteligent, mai în drept de a avea drept la ori­ce. Nu-l invidia de loc pentru că masa îl alinta şi-l ţinea mai bine de­cât pe el, ori când mergea cu tată său călare la vâ­nat, pe când el rămânea la moară ori se ducea la câmp. Şi s’a bucurat când părinţii au tri­mis pe Amable la colegiul din Lyon pentru ca să dobândească bacalauriatul cu toate că pe el Ia a dat să înveţe te miri ce şi mai nimic într’un pensionat de la Yuviul. Nu era destulă atâta în­văţătură unul moral, unul ţăran? Din potrivă, Amable nu trebuia să fie învă­ţat ca un boer, el care semăna aşa de bine cu tata-seu şi care singur era în stare să făcă cinste familiei ? După îm­părţirea moştenire­, Amable o porni la Paris, pentru ca să ia licenţa în drept... Are să cumpere biuroul de notariat al lui Leherpeur, sau are să ajungă un a­­vocat celebru... Şi cine ştie poate că în­­tr’o zi putea să ajungă şi deputat... In vremea asta, Desiré ar remânea la moa­ră, ar face treabă acasă, şi-ar ridica va­loarea părţei fratelui său şi viitorului om mare. Ce mulţumită ar fi mama dacă ar vedea lucrurile regulate aşa cum se gân­dea el, şi soarta fiului cel mai mic aşa de bine asigurată. In timp de trei ani, combinaţiunile lui Desiré îşi dădură fructul. Amable îşi făcea dreptul ca un student bogat patru mii franci venit pe an, pe vremea aceea o avere întreagă pentru un tener şi în vacanţii se întorcea acasă, Desiré îngrija ca fratele să-şi găseas­că în grajdiu calul de călărie bine în­grijit, şi doi câini buni de vânătoare. Dar în anul al patrulea Am­abie nu mai veni în vacanţie şi ceru un avans de 1000 franci asupra trimestrului viitor, anunţându-l tot­odată că nu poate şi nu va putea fi nici­o­dată avocat, din cauză că inteligenţa şi dorurile lui cele fireşti nu-1 puteau împăca cu materia dreptului. In anul următor, în 1848 lu­crurile merseră foarte rău... Stătu la moara cea frumoasă cinci luni, dar din ce pricină, doamne ? Fusese compromis în mişcarea de la Iuniu şi se ascundea a­cuma... A ! ticălosul de Cavaignac ! Scris una la gazetă, Amable. Şi nu ie spusese nimic, pentru ce? Ajunse publicist Rodn­­er, fundase un organ ? — Cum ? fundase un organ ! — Ce vrei, când are cine­va ambiţie Când se aruncă cine­va la politică Nu poţi face jumări până când nu strici ouele. Şi stricase oue multe. Trei­zeci de mii de franci angajiaţi adică perduţi, într’o prostească afacere de gazetărie şi de ban­că populară. Nu avu curaj să povesteas­că întâmplarea asta lui Desire, şi con­tractă în secret un împrumut la nota­rul Leherpeur. După plecarea lui, se­cretul se află Desiré îl trimise o scri­soare prin care’l sfătuia prietenește că s’a adresat la un străin pentru ca să iasă din încurcătură Respunsul lui, fu plin de mândrie nu era de loc în în­curcătură : banii aceștia au să dea fo­loase : era vorba de o speculaţie minu­nată pe care Desiré nu putea s-o înţe­leagă nu sunt toţi făcuţi ca să aibă aşa răbdare, trebue să admiţă că mai sunt şi cal de sânge nobil, doritori de a a­­lerga, chiar cu riscul lor... Şi aşa era toată scrisoarea, numai fraze pompoase şi comparaţii nepotrivite. Desiré resumă toată scrisoarea lui Ama­ble în trei vorbe: Frate-meu face prostii. •— Dar, cum să-l împedice? El nu se pricepea la scris, să scrie grozav. Intre patru ochi, s ar fi priceput, ori și cum ce să-i spună... Dar pentru asta ar fi trebuit să­­ vadă, și Amable, de atuncea, nu mai dădu­se pe acasă. De scris, scria, trebuia să i se recu­noască asta, dar scria în­tot­de auna când avea nevoie de parale; îi cerea lui fra­­te-seu mereu, avansuri peste avansuri. Dar ce entusiasm în scrisorile lui ? Era și așa de elocvente scrisorile, în­cât Desi­ré se muia îndată, se îndupleca fără multă chibzuială. II desvinovăţia nebu­niile lui pe zi ce trecea, tot mai mari. La urma urmei, cine ştie dacă nu e­­ra ceva adevărat în frumoasele vorbe ale lui Amable ? Cine ştie dacă nu era pe cale de a deveni un om mare, şi cum spune chiar el, că aruncă banii în vânt ca şi un soldat care-şi svârlă gloanţele pentru a cuceri un drapel ? Poate că el Desiré, era prea țeran, prea mărginit pentru a pricepe felul acesta de a lu­cra. Adevĕrul e că Amable cutre era mai ales cafenelele, săruta fetele de pe aco­lo, se ducea întovărășit de oameni cari n’aveau nici un rost, care bătea și podu­rile ziua şi noaptea. Şi banii nu-i mai ajungeam Mai în­tâi şi mai înainte de toate, toată lauda asta, toate gîturile uscate, aveau nevo­ie să fie udate, de al sătura pentru ca şi el să-l poată lăuda mai mult. Apoi plătea la multe reviste la multe gazete ca să-l pomenească de numele lui. Azi îl vedeai prezidentul unui cerc politic se­cret care conspira contra imperiului mâine dădea nu știfi cat pentru deschiderea unei școli sau a unui atelier. (Va urma) --------------------------------KKfiSM*---------------;--------------*

Next