Adevěrul, iunie 1890 (Anul 2, nr. 532-557)

1890-06-11 / nr. 541

ANUL n.—No. 541 Numărul IO Bani ABONAMENTELE INCEI* LA 1 SI ÎS ALE FIE­CIKEI LUNI 81 SF. PLĂTESC TOT-DEAUNA ’»AINTE In Bucupescî la casa Administrației Din Județe si Streinetat* prin man­date poștale. Un an In țară 30 lei. In streinetate 50 Sese luni , 15 , , , 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS) ziarul se găseşte de vân­­zare cu numărul la kioşoul Mo( 117) Boulevard St-Michel. MANUSCRISELE NU SE ’NAPOEAZl ADMINISTRAŢIA s Strada Nouă, IO Director politic: ALEX. V. BELDIMANU SA la fereşti, Românei de pulfi strein In casâ. V. Alexandri« LUNI şi MARŢI 11-12 IUNIE 1890. Numărul 10 Bani ANU­NCIU­RILE Din BUCURESCI şi JUDEŢE se pri­mesc direct la administraţie. Din PARIS la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şi la sucursalele ei. Din STREINETATE, direct la admi­nistraţie şi la toate oficiile de publi­citate. Anunciuri la pagina IV ... 0,80 b. linia » * * ®' ’ ‘ * » V J» IX • . . ă. 1©I 1 Inserțiunile și Reclamele 8 l«i rândul UK NUMER TECHIOwficE'Vi REDACȚIA B Strada Noif^ IB'§J g| ^ CHOLERA ------------------------♦v.-G'&j ^-------------------------­Regele și apanagiele BISBELDL FRANCO-GERMAN 1870-71 Mesagiul de închiderea corpurilor legiuitoare ------------------------------------------------------­EXAMENELE ȘCOLARE ■-----------------------------------------------­Deîegatiunile austro-ungare TEATRUL NATIONAL Stiri din Turcia 3VI A. N C­O­UNT Bucur­es­ci 11 Iunie CHOLERA Depeşile ce primim asupra ivi­­reî calamităţeî aziatice pe conti­nentul nostru sunt din ce în ce mal îngrijitoare. Cholera s’a arătat anul acesta în Spania şi a băgat groaza în toţi vecinii acestei ţări, ca Franţa, Italia, etc., care au şi luat măsu­rile sanitare prescrise de ştiinţă, pentru a se feri de vizita îngro­zitoare a acestui flagel nemilostiv. Franţa a aşezat un cordon mi­litar la frontiera Spaniei şi a or­donat ca nici un vapor venit din porturile acestei ţări să nu fie pri­mit a-şi descărca conţinutul pe te­ritoriul francez. Afară de aceasta, guvernul fran­cez a trimes la frontiera din Pi­rinei pe cei mai celebri medici specialişti, pentru a organiza un întreg sistem de apărare în con­tra duşmanului, care omoară fără foc sau cuţit. Italia, la rîndul său,­­şi-a alcă­tuit de asemenea un serviciu sa­nitar puternic la toate porturile şi gările sale de frontieră. Până şi Turcia nu s’a lăsat mai pe jos şi a înfiinţat o carantină şi un cordon militar în contra ve­nirea oamenilor şi mărfurilor din Spania. Consiliul nostru sanitar, crezând poate că Spania e prea departe de noi pentru ca cholera să ne ajungă aşa curând, îşi păstrează indiferentismul oriental, care î l ca­racteriza în chestii de sănătate pu­blică şi se interesează mai mult de modul cum ar putea unii Domni medici să nu cadă sub previziu­nile unoei legi contra cumulului, alţii prin ce mijloace s’ar putea maî uşor înlătura unii profesori, cari eclipsează pe colegii lor şi, în fine, alţii de modul cum ’şi-ar pu­tea păsui rudele. Dacă această stare de lucruri avea un motiv de existenţă mai mult sau mai puţin plauzibil, când cholera bântuia numai Spania, ea a devenit intolerabilă, periculoasă, ameninţătoare, de când epidemia s’a arătat—printr’un singur caz, e drept, şi acesta controversat—în cea mai apropiată vecinătate a noastră, în Ungaria. Telegramele primite de noi în zilele din urmă vorbeau de un caz de choleră constatat mi se pare la Debreczin şi ziceau, în urmă, că s’a constatat a fi cholera nostras, nu asiatica. Poate să fie ori­cum, tăcerea consiliului medical superior şi in­diferenţa guvernului este o crimă neertată. Slavă Domnului, acum medicii nu sunt rari în ţara noastră, ba chiar celebrităţile medicale se ci­frează cu mai mult de unitate. prin urmare organizarea unui ser­viciu serios profilactic n’ar întâm­pina mari greutăţi, din acest punct de vedere. Pretextul lipsei de mijloace, dacă s’ar invoca de guvern, ar fi stu­pid şi în bătaie de joc: din toate milioanele votate anul acesta de Camere nu se va găsi o sumuşoară pentru apărarea sănătăţei şi chiar a vieţei cetăţenilor ? Aceasta ar fi absurd, când se fac virimente de fonduri pentru cine ştie ce interese mici şi când in fie­care an se măresc fondurile secrete. Ce este mai nenorocit, este că consiliul medical, din propria sa iniţiativă sau îmboldit de ministru, nu voeşte să’şi dea măcar oste­neala de a redacta nişte instruc­ţiuni pentru a se feri de conta­giunea boalei şi a o preveni —dacă se poate—şi să aducă aceste ins­trucţiuni la cunoştinţa tuturor prin­­tr’o publicitate cât se poate de întinsă. Faţă cu această neglijenţă vi­novată din partea celor ce sunt datori să se ocupe numai de in­teresele sănătăţii cetăţenilor, noi facem un apel călduros către toţi medicii de inimă şi le punem co­loanele ziarului la dispoziţie, pen­tru a lumina pe cetăţenii ce nu au o cultură specială asupra re­­gulelor ce sunt de urmat pentru prevenirea şi combaterea chelerei. Sperăm că apelul nostru va găsi răsunet în inimele medicilor tineri şi bătrâni, cari nu sunt înlănţuiţi cu vreo funcţie gras plătită. Microb. TELEGRAME ROMA, 10 Iunie.—Alegerile comu­nale din provincii s’au făcut; lista par­tizanilor guvernului a trecut fără luptă ; clericalii s’afi abţinut; alegătorii au vo­tat puţini. „Reforma“ află că Papa este cam bol­nav de câte­va zile. VIENA, 10 Iunie.—Contele Kalnoky merge mai bine; cu toate acestea me­dicii şi-au recomandat un repaus de câte­va zile. NEW-YORK, 10 Iunie.—Un ciclon violent a pricinuit mari stricăciuni în Il­linois. Două oraşe au suferit mai cu seamă. Sunt o mulţime de case distruse şi mulţi morţi şi răniţi. BELGRAD, 10 Iunie. —O circulară a ministrului de Finanţe constată că o mulţime de piei provenite de prin ţări infectate sau de la animale bolnave au fost importate în Serbia. Spre a împe­­dica importaţiunea vre­unei epidemii pie­ile brute vor fi de aci înainte supuse unei cercetări medicale minuţioase; a­­fară de aceasta, introducerea pieilor este limitată la punctele de vamă din Bel­grad, Semendria, Schabatz, Radujevatz şi VENEŢIA, 10 Iunie.—Regele Gre­ciei a sosit; a şi plecat imediat la Aix­­les-Bains prin Turin, PARIS, 10 Iunie. — Congresul tele­grafic a fost închis după ce toţi dele­gaţii au iscălit actele congresului. Ştiri din Turcia CONSTANTINOPOL, 10 Iunie.—Dl. de Nelidorf a remis Porţii o nouă notă prin care declară că guvernul Ţarului nu este satisfăcut de respunsul Porţii, relativ la plata indemnităţii de resbel şi cere o îndeplinire exactă a făgădue­­lilor luate; în caz contrar, Rusia îşi re­­servă dreptul de a lua măsurele ce va crede de cuviinţă. Agenţia de Constantinopol se crede autorizată a desminţi ştirile­­sosite din Bucureşti, şi prin care se spune că a­­narhia domneşte în Macedonia­­şi unde în realitate n’au fost comise de­cât câ­te­va crime şi despre care tribunalele sunt deja sezisate. EDITIA ANTEIA Regele şi Apanagele Citim în Luceafărul din Craiova. Dacă deşteptăm azi durerea poporu­lui român în chestia Apanagelor, o fa­cem fiind­că simţim această durere. Fap­tul că palatul a comis tot pentru ne­norocirea neamului românesc, aci nu departe de Craiova, ne revoltă, ne face să strigăm ca vocea noastră să fie au­zită în toate unghiurile ţării. Iată-l. La o oră depărtare de Craiova, se află una din frumoasele moşii căzute la sorţ pentru a deveni Domeniul Coroanei, ea se numeşte Şegarcea, cu o pădure ce se exploatează azi pentru beneficiul Co­roanei. Faţă in faţă se află de asemenea mo­şia Statului numită Vârvor cu o fru­moasă pădure seculară. Statul anul tre­cut o măsoară, o dispune în parchete, face formalităţile cuvenite spre a fi scoasă în licitaţie, şi când tot e pre­gătit, Casa Regală intervine în mo­dul următor : „Până când Regele nu’şî va vinde lemnele după moşia Coroanei, adică peste 5 ani, până atunci interzicem Statului d’a pune în licitaţie pădu­rea Vârvoru, căci Regele nu voeşte concurenţă în comerţul Său. Cu alte cuvinte nu este de ajuns că s’au răpit ţărei cele mai frumoase moşii, acum i se interzice Statului d’a’şi vinde pe ale sale, de frică a nu face Coroanei concurenţă. Pădurea Vârvor va trebui 5 ani să aştepte punerea în licitaţie. Statul dar va pierde venitul acestor bani, iar lem­nele se prăpădesc în pădure. Când ase­menea fapte se petrec sub ochii noştri, când Regele se îmbogăţeşte, iar poporul geme în suferinţe şi sărăcie; când am văzut cu ochii mei, că ţăranul iarna în marginea pădurei tremură de frig, sau e nevoit să cumpere ăşchiile ce cad din topor la tăierea copacilor; când ne a­­ducem aminte de faimoasa brânză Re­gală, nu mai putem face alt­ceva, de­cât să plângem soarta pământului Ro­mânesc, şi privind la certurile şi fră­mântările sterile ale pretinselor partide politice, nu putem să nu spunem ade­vărul, că adică soarta noastră va fi aceia a Poloniei. O singură rază de speranţă ne mai susţine, aceia ca liberalii cari într’un moment nenorocit au răpit cele maî fru­moase moşii, tot ei să le redea ţării. Dacă D. Dumitru Brătianu şi Nicolae Fleva nu vor face pe Rege să intre în adevărata cale dictată de Constituţie, atunci nu va rămânea poporului Român ca să scape de această stare anormală, de cât sau calea revoluţiunei, sau jugul etern. Cholera in Spania VALENŢIA, 10 Iunie.­­ Câte­va cazuri noi de holeră au fost obser­vate la Rugat şi Monticbelvo.—La Gandia a fost două cazuri din cam­ unul mortal. — La Valenţia nu s’a mai produs încă un caz, *şi munici­palitatea a organizat un spital a­­fară din oraş. MADRID, 10 Iunie. — Se semna­lează 5 cazur­i de holeră, din care unul cu moarte, la Cartagenea. — Aceasta este a patra localitate a­­tinsă de epidemie. ROMA, 10 Iunie. —Dl. Crispi a pre­zentat Camerei un proiect relativ la mesurile sanitare ce trebuesc luate pentru protecţiunea oraşului Roma. COPENHAGA, 10 Iunie. — Guver­nul a luat măsuri de precauţiune în contra holerei. LONDRA, 10 Iunie. — „Agenţia Reu­ter“ află din Tanger că consiliul sa­nitar din Maroc a prescris o caran­tină de 5 zile pentru corăbiile cari vin din porturile spaniole din Me­­diterana şi de 3 zile pentru coră­biile cari vin din Cadix şi Gibraltar. MADRID, 10 Iunie.—Familiile cu mijloace din Valenţia încep a emi­gra ; epidemia s’a întins în mai multe oraşe din cari unele sunt si­tuate pe linia drumului de fier de la Valenţia ; din şase cazuri de boală la Quatretonda aproape de Puebla de Rugat trei au­ murit.—Maî multe cazuri s’a constatat în câte­va orașe dimprejurul orașului Bugat. Delegatiunile Austro-Ungare BUDA­PESTA, 10 Iunie.—Delega­­ţiunea austriacă a adoptat bugetul afa­cerilor streine. Unul din delegaţi, D-nul Plener, s-a declarat satisfăcut de afir­marea Contelui Kalnoky relativ la tri­pla alianţă după retragerea Principelui de Bismark. „Nu e un secret pentru cine­va, a zis D. Plener, că Rusia con­tinuă a’şi concentra o mare parte din armată pe frontiera noastră, şi că’şî com­­plectează construcţiunea drumurilor de fier militare. Nici o explicaţiune oficială nu s’a dat asupra scopului urmărit de politica rusească; aceasta este cauza grijei ce domneşte mai cu seamă în Austria. Relativ la Bulgaria, trebue să lucrăm cu prudenţă căci, asupra acestui punct, politica noastră nu se potriveşte complect cu aceia a Germaniei, aliata noastră. Nu trebue deci să insistăm peste măsură în chestiunea recunoaşterea Principelui Ferdinand de­şi această recu­noaştere e de dorit.“ Terminând orato­rul constată că raporturile cu Serbia nu trebue să ne îngrijească, dar că ar fi de dorit să se întrebuinţeze o politică mo­derată în aplicaţiunea oprirea importa­­ţiunei porcilor. După ce mai mulţi oratori au luat cuvântul, şeful secţiunei, Contele Szoe­­gyenyi, a mulţumit delegaţiunei în nu­mele Contelui Kalnoky pentru unanima încredere ce i s’a arătat. Şeful bătrânilor ceh­i, D. Rieger, a declarat în numele partidului său că a­­deră la menţinerea triplei alianţe. MESAGIUL Miterea sesiunei Extra-orb­itare Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, „Astă­zi se închee o lungă şi roditoare sesiune. In numele Meu şi în numele Ţarel Ve mulţumesc de munca ce amţi­pus pentru a îmbunătăţi numeroasele instituţiuni ale Statului, a îndeplini dorinţele şi a justifica speranţele Ţarei. „Opera care a’ţi săvârşit co­res­­punde râvnei pentru progres, ce însufleţeşte Adunările actuale, pe care spiritul lor înţelept a ştiut să o menţie în mărgini legitime. „Părăsind interesele cari ve re­clamă în acest timp al anului, nu aţi voit a vă despărţi până ce n’aţi înzestrat Ţara cu un număr de importante reforme. „Aţi votat creditele cerute de guvern pentru fortificaţiuni şi pen­tru armată. Aceste grele dar nea­­părate sacrificii vor întări forţele noastre de apărare. Iubirea noas­tră de pace, care ne-a meritat în­crederea Europei, nu lasă nici o îndoială că aceste măsuri n’au alt scop. „Prin legea asupra Băncei, aţi complectat opera din sesiunile tre­cute, stabilind un sistem monetar la adăpostul variaţiunilor, conform datelor ştiinţei şi intereselor co­merţului. „Prin legea pentru plata prin anticipaţiune a obligaţiunilor 6 la sută a’ţi pus pe guvern în măsură de a face un pas spre unificarea datoriei publice, uşurând ast­fel sarcinile bugetare. „Primind creditele cerute pentru şosele şi pentru noul linii de drum de fier, a’ţi sporit în mod simţitor marea reţea a căilor noastre de comunicaţiune, pregătind pe Româ­nia a susţine lupta economică care se încinge în toată Europa. „Prin votul lege! asupra orga­­nizaţiunei magistraturei, a­ţi asi­gurat magistratului neatârnarea şi justiţiabilului încrederea în dreapta aplicare a legilor. „Legea cumulului pune capăt unui abuz de mult denunţat opi­­niunei publice, şi deschide tineri­ de L­y me­ muncitoare şi studie nou câmp de activitate. „In fine legea pensiunilor asi­gură vechilor servitori ai Statului o răsplată potrivită pentru servi­ciile lor, o bătrâneţe la adăpostul lipsei, şi mângâierea de a şti că, în caz de moarte timpurie, vădu­vele şi copiii lor nu vor fi părăsiţi de Stat, căruia dînşii au consacrat munca vieţei lor întregi. Domnilor senatori, Domnilor deputaţi, „Cu toate lucrările însemnate cari s’au săvîrşit, totul nu este împlinit. Ţara mai are nevoi, le­gislaţia mai are lipsuri, diferitele clase sociale mai au cerinţî, dar un început aşa de frumos justifică cele mai mari şi mai temeinice speranţe. Intorcăndu-vă în mijlo­cul concetăţenilor D-voastră, veţi avea mulţumirea sufletească de a şti că a’ţi justificat încrederea lor şi a’ţî meritat recunoştinţa ţăieî In virtutea articolului 95 din Constituţiune „Eu declar închisă sesiunea ex­traordinară a Corpurilor Legiui­toare, CAROL. (Urmează semnăturile miniştrilor) Protectoratele în Africa Dl. Deloncle a pus în Camera fran­ceză chestiunea ce o anunţase în ceea ce priveşte afacerea din Zanzibar.— El constată că declaraţiunea din 1862 nu a încetat de a exista.—Franţa n’a fă­cut nimic, n’a zis nimic care să facă să se creadă că ar fi renunţat la această declaraţiune. Anglia nu poate deci să violeze obligaţiunea luată atunci şi îna­­inte de a-şi stabili protectoratul în Zan­zibar va trebui să ceară şi consimţimân­­tul Franţei. Dl. Ribot, ministru al afacerilor stre­ine, respunde că conferinţa de la Ber­lin obligă pe ori­ce naţiune care voeşte a stabili un protectorat în Africa, să comunice intenţia sa la cele­l’alte na­ţiuni. — Anglia va lipsi cu atât mai pu­ţin la această obligaţiune cu cât ea a semnat în anul 1862 o convenţiune prin care s’a îndatorat a respecta indepen­denţa Zanzibarului; nu poate deci să întreprindă nimic fără vr’o înţelegere prealabilă cu Franţa. — „Guvernul, zice Dl. Ribot, n’a primit nici o comunicare din partea Angliei cu care dorim, res­pectând însă drepturile noastre, să păs­trăm cele mai bune relaţiuni. — De alt­fel, nu prin declaraţiuni făcute de la tribună se poate intra în conversaţiune cu o putere streină. — (aplause). Dl. Delandle mulţumeşte ministrului de explicaţiile date. PARIS, 10 Iunie. — Timpul anunţă că cabinetele din Paris şi Londra ş’au comunicat declaraţiuni foarte satisfăcă­toare relativ la Zanzibar. Teatrul Naţional Românul publică în numărul său de era vederile sale în privinţa vii­toarei stagiuni a Teatrului Naţio­nal. Aceste vederi fiind foarte juste şi absolut conform cu ideile noas­tre asupra acestei cestiuni, repro­ducem articolul confratelui nostru în întregul său . Vom continua astă­zî a expune aci vederile noastre, în cestiunea viitoarei stagiuni şi mai nemeritei activităţi a Teatrului Naţional din Bucureşti. Am atins o parte a cestiunei în nu­mărul de Lunea trecută. Vom trata de rîndul acesta o altă parte, care ni se impune atât prin pro­­ectul de lege ce s’a prezentat Camerei, cu privire la acordarea unei subvenţiuni de lei 50.000 Direcţiunei generale în scop de a se constitui operă naţională, cât şi prin discuţiunile ce au transpirat prin ziare din şedinţele comitetului şi direcţiunea Teatrului Naţional. Ceia ce este de dorit din capul locu­lui, ceia ce, credem noi, este de căpe­­tenie în viitoarea campanie a Teatrului

Next