Adevěrul, iunie 1890 (Anul 2, nr. 532-557)
1890-06-11 / nr. 541
ANUL n.—No. 541 Numărul IO Bani ABONAMENTELE INCEI* LA 1 SI ÎS ALE FIECIKEI LUNI 81 SF. PLĂTESC TOT-DEAUNA ’»AINTE In Bucupescî la casa Administrației Din Județe si Streinetat* prin mandate poștale. Un an In țară 30 lei. In streinetate 50 Sese luni , 15 , , , 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS) ziarul se găseşte de vânzare cu numărul la kioşoul Mo( 117) Boulevard St-Michel. MANUSCRISELE NU SE ’NAPOEAZl ADMINISTRAŢIA s Strada Nouă, IO Director politic: ALEX. V. BELDIMANU SA la fereşti, Românei de pulfi strein In casâ. V. Alexandri« LUNI şi MARŢI 11-12 IUNIE 1890. Numărul 10 Bani ANUNCIURILE Din BUCURESCI şi JUDEŢE se primesc direct la administraţie. Din PARIS la Agenţia Havas, 8 Place de la Bourse, precum şi la sucursalele ei. Din STREINETATE, direct la administraţie şi la toate oficiile de publicitate. Anunciuri la pagina IV ... 0,80 b. linia » * * ®' ’ ‘ * » V J» IX • . . ă. 1©I 1 Inserțiunile și Reclamele 8 l«i rândul UK NUMER TECHIOwficE'Vi REDACȚIA B Strada Noif^ IB'§J g| ^ CHOLERA ------------------------♦v.-G'&j ^-------------------------Regele și apanagiele BISBELDL FRANCO-GERMAN 1870-71 Mesagiul de închiderea corpurilor legiuitoare ------------------------------------------------------EXAMENELE ȘCOLARE ■-----------------------------------------------Deîegatiunile austro-ungare TEATRUL NATIONAL Stiri din Turcia 3VI A. N COUNT Bucuresci 11 Iunie CHOLERA Depeşile ce primim asupra ivireî calamităţeî aziatice pe continentul nostru sunt din ce în ce mal îngrijitoare. Cholera s’a arătat anul acesta în Spania şi a băgat groaza în toţi vecinii acestei ţări, ca Franţa, Italia, etc., care au şi luat măsurile sanitare prescrise de ştiinţă, pentru a se feri de vizita îngrozitoare a acestui flagel nemilostiv. Franţa a aşezat un cordon militar la frontiera Spaniei şi a ordonat ca nici un vapor venit din porturile acestei ţări să nu fie primit a-şi descărca conţinutul pe teritoriul francez. Afară de aceasta, guvernul francez a trimes la frontiera din Pirinei pe cei mai celebri medici specialişti, pentru a organiza un întreg sistem de apărare în contra duşmanului, care omoară fără foc sau cuţit. Italia, la rîndul său,şi-a alcătuit de asemenea un serviciu sanitar puternic la toate porturile şi gările sale de frontieră. Până şi Turcia nu s’a lăsat mai pe jos şi a înfiinţat o carantină şi un cordon militar în contra venirea oamenilor şi mărfurilor din Spania. Consiliul nostru sanitar, crezând poate că Spania e prea departe de noi pentru ca cholera să ne ajungă aşa curând, îşi păstrează indiferentismul oriental, care î l caracteriza în chestii de sănătate publică şi se interesează mai mult de modul cum ar putea unii Domni medici să nu cadă sub previziunile unoei legi contra cumulului, alţii prin ce mijloace s’ar putea maî uşor înlătura unii profesori, cari eclipsează pe colegii lor şi, în fine, alţii de modul cum ’şi-ar putea păsui rudele. Dacă această stare de lucruri avea un motiv de existenţă mai mult sau mai puţin plauzibil, când cholera bântuia numai Spania, ea a devenit intolerabilă, periculoasă, ameninţătoare, de când epidemia s’a arătat—printr’un singur caz, e drept, şi acesta controversat—în cea mai apropiată vecinătate a noastră, în Ungaria. Telegramele primite de noi în zilele din urmă vorbeau de un caz de choleră constatat mi se pare la Debreczin şi ziceau, în urmă, că s’a constatat a fi cholera nostras, nu asiatica. Poate să fie oricum, tăcerea consiliului medical superior şi indiferenţa guvernului este o crimă neertată. Slavă Domnului, acum medicii nu sunt rari în ţara noastră, ba chiar celebrităţile medicale se cifrează cu mai mult de unitate. prin urmare organizarea unui serviciu serios profilactic n’ar întâmpina mari greutăţi, din acest punct de vedere. Pretextul lipsei de mijloace, dacă s’ar invoca de guvern, ar fi stupid şi în bătaie de joc: din toate milioanele votate anul acesta de Camere nu se va găsi o sumuşoară pentru apărarea sănătăţei şi chiar a vieţei cetăţenilor ? Aceasta ar fi absurd, când se fac virimente de fonduri pentru cine ştie ce interese mici şi când in fiecare an se măresc fondurile secrete. Ce este mai nenorocit, este că consiliul medical, din propria sa iniţiativă sau îmboldit de ministru, nu voeşte să’şi dea măcar osteneala de a redacta nişte instrucţiuni pentru a se feri de contagiunea boalei şi a o preveni —dacă se poate—şi să aducă aceste instrucţiuni la cunoştinţa tuturor printr’o publicitate cât se poate de întinsă. Faţă cu această neglijenţă vinovată din partea celor ce sunt datori să se ocupe numai de interesele sănătăţii cetăţenilor, noi facem un apel călduros către toţi medicii de inimă şi le punem coloanele ziarului la dispoziţie, pentru a lumina pe cetăţenii ce nu au o cultură specială asupra regulelor ce sunt de urmat pentru prevenirea şi combaterea chelerei. Sperăm că apelul nostru va găsi răsunet în inimele medicilor tineri şi bătrâni, cari nu sunt înlănţuiţi cu vreo funcţie gras plătită. Microb. TELEGRAME ROMA, 10 Iunie.—Alegerile comunale din provincii s’au făcut; lista partizanilor guvernului a trecut fără luptă ; clericalii s’afi abţinut; alegătorii au votat puţini. „Reforma“ află că Papa este cam bolnav de câteva zile. VIENA, 10 Iunie.—Contele Kalnoky merge mai bine; cu toate acestea medicii şi-au recomandat un repaus de câteva zile. NEW-YORK, 10 Iunie.—Un ciclon violent a pricinuit mari stricăciuni în Illinois. Două oraşe au suferit mai cu seamă. Sunt o mulţime de case distruse şi mulţi morţi şi răniţi. BELGRAD, 10 Iunie. —O circulară a ministrului de Finanţe constată că o mulţime de piei provenite de prin ţări infectate sau de la animale bolnave au fost importate în Serbia. Spre a împedica importaţiunea vreunei epidemii pieile brute vor fi de aci înainte supuse unei cercetări medicale minuţioase; afară de aceasta, introducerea pieilor este limitată la punctele de vamă din Belgrad, Semendria, Schabatz, Radujevatz şi VENEŢIA, 10 Iunie.—Regele Greciei a sosit; a şi plecat imediat la Aixles-Bains prin Turin, PARIS, 10 Iunie. — Congresul telegrafic a fost închis după ce toţi delegaţii au iscălit actele congresului. Ştiri din Turcia CONSTANTINOPOL, 10 Iunie.—Dl. de Nelidorf a remis Porţii o nouă notă prin care declară că guvernul Ţarului nu este satisfăcut de respunsul Porţii, relativ la plata indemnităţii de resbel şi cere o îndeplinire exactă a făgăduelilor luate; în caz contrar, Rusia îşi reservă dreptul de a lua măsurele ce va crede de cuviinţă. Agenţia de Constantinopol se crede autorizată a desminţi ştirilesosite din Bucureşti, şi prin care se spune că anarhia domneşte în Macedoniaşi unde în realitate n’au fost comise decât câteva crime şi despre care tribunalele sunt deja sezisate. EDITIA ANTEIA Regele şi Apanagele Citim în Luceafărul din Craiova. Dacă deşteptăm azi durerea poporului român în chestia Apanagelor, o facem fiindcă simţim această durere. Faptul că palatul a comis tot pentru nenorocirea neamului românesc, aci nu departe de Craiova, ne revoltă, ne face să strigăm ca vocea noastră să fie auzită în toate unghiurile ţării. Iată-l. La o oră depărtare de Craiova, se află una din frumoasele moşii căzute la sorţ pentru a deveni Domeniul Coroanei, ea se numeşte Şegarcea, cu o pădure ce se exploatează azi pentru beneficiul Coroanei. Faţă in faţă se află de asemenea moşia Statului numită Vârvor cu o frumoasă pădure seculară. Statul anul trecut o măsoară, o dispune în parchete, face formalităţile cuvenite spre a fi scoasă în licitaţie, şi când tot e pregătit, Casa Regală intervine în modul următor : „Până când Regele nu’şî va vinde lemnele după moşia Coroanei, adică peste 5 ani, până atunci interzicem Statului d’a pune în licitaţie pădurea Vârvoru, căci Regele nu voeşte concurenţă în comerţul Său. Cu alte cuvinte nu este de ajuns că s’au răpit ţărei cele mai frumoase moşii, acum i se interzice Statului d’a’şi vinde pe ale sale, de frică a nu face Coroanei concurenţă. Pădurea Vârvor va trebui 5 ani să aştepte punerea în licitaţie. Statul dar va pierde venitul acestor bani, iar lemnele se prăpădesc în pădure. Când asemenea fapte se petrec sub ochii noştri, când Regele se îmbogăţeşte, iar poporul geme în suferinţe şi sărăcie; când am văzut cu ochii mei, că ţăranul iarna în marginea pădurei tremură de frig, sau e nevoit să cumpere ăşchiile ce cad din topor la tăierea copacilor; când ne aducem aminte de faimoasa brânză Regală, nu mai putem face altceva, decât să plângem soarta pământului Românesc, şi privind la certurile şi frământările sterile ale pretinselor partide politice, nu putem să nu spunem adevărul, că adică soarta noastră va fi aceia a Poloniei. O singură rază de speranţă ne mai susţine, aceia ca liberalii cari într’un moment nenorocit au răpit cele maî frumoase moşii, tot ei să le redea ţării. Dacă D. Dumitru Brătianu şi Nicolae Fleva nu vor face pe Rege să intre în adevărata cale dictată de Constituţie, atunci nu va rămânea poporului Român ca să scape de această stare anormală, de cât sau calea revoluţiunei, sau jugul etern. Cholera in Spania VALENŢIA, 10 Iunie. Câteva cazuri noi de holeră au fost observate la Rugat şi Monticbelvo.—La Gandia a fost două cazuri din cam unul mortal. — La Valenţia nu s’a mai produs încă un caz, *şi municipalitatea a organizat un spital afară din oraş. MADRID, 10 Iunie. — Se semnalează 5 cazuri de holeră, din care unul cu moarte, la Cartagenea. — Aceasta este a patra localitate atinsă de epidemie. ROMA, 10 Iunie. —Dl. Crispi a prezentat Camerei un proiect relativ la mesurile sanitare ce trebuesc luate pentru protecţiunea oraşului Roma. COPENHAGA, 10 Iunie. — Guvernul a luat măsuri de precauţiune în contra holerei. LONDRA, 10 Iunie. — „Agenţia Reuter“ află din Tanger că consiliul sanitar din Maroc a prescris o carantină de 5 zile pentru corăbiile cari vin din porturile spaniole din Mediterana şi de 3 zile pentru corăbiile cari vin din Cadix şi Gibraltar. MADRID, 10 Iunie.—Familiile cu mijloace din Valenţia încep a emigra ; epidemia s’a întins în mai multe oraşe din cari unele sunt situate pe linia drumului de fier de la Valenţia ; din şase cazuri de boală la Quatretonda aproape de Puebla de Rugat trei au murit.—Maî multe cazuri s’a constatat în câteva orașe dimprejurul orașului Bugat. Delegatiunile Austro-Ungare BUDAPESTA, 10 Iunie.—Delegaţiunea austriacă a adoptat bugetul afacerilor streine. Unul din delegaţi, D-nul Plener, s-a declarat satisfăcut de afirmarea Contelui Kalnoky relativ la tripla alianţă după retragerea Principelui de Bismark. „Nu e un secret pentru cineva, a zis D. Plener, că Rusia continuă a’şi concentra o mare parte din armată pe frontiera noastră, şi că’şî complectează construcţiunea drumurilor de fier militare. Nici o explicaţiune oficială nu s’a dat asupra scopului urmărit de politica rusească; aceasta este cauza grijei ce domneşte mai cu seamă în Austria. Relativ la Bulgaria, trebue să lucrăm cu prudenţă căci, asupra acestui punct, politica noastră nu se potriveşte complect cu aceia a Germaniei, aliata noastră. Nu trebue deci să insistăm peste măsură în chestiunea recunoaşterea Principelui Ferdinand deşi această recunoaştere e de dorit.“ Terminând oratorul constată că raporturile cu Serbia nu trebue să ne îngrijească, dar că ar fi de dorit să se întrebuinţeze o politică moderată în aplicaţiunea oprirea importaţiunei porcilor. După ce mai mulţi oratori au luat cuvântul, şeful secţiunei, Contele Szoegyenyi, a mulţumit delegaţiunei în numele Contelui Kalnoky pentru unanima încredere ce i s’a arătat. Şeful bătrânilor cehi, D. Rieger, a declarat în numele partidului său că aderă la menţinerea triplei alianţe. MESAGIUL Miterea sesiunei Extra-orbitare Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, „Astăzi se închee o lungă şi roditoare sesiune. In numele Meu şi în numele Ţarel Ve mulţumesc de munca ce amţipus pentru a îmbunătăţi numeroasele instituţiuni ale Statului, a îndeplini dorinţele şi a justifica speranţele Ţarei. „Opera care a’ţi săvârşit corespunde râvnei pentru progres, ce însufleţeşte Adunările actuale, pe care spiritul lor înţelept a ştiut să o menţie în mărgini legitime. „Părăsind interesele cari ve reclamă în acest timp al anului, nu aţi voit a vă despărţi până ce n’aţi înzestrat Ţara cu un număr de importante reforme. „Aţi votat creditele cerute de guvern pentru fortificaţiuni şi pentru armată. Aceste grele dar neapărate sacrificii vor întări forţele noastre de apărare. Iubirea noastră de pace, care ne-a meritat încrederea Europei, nu lasă nici o îndoială că aceste măsuri n’au alt scop. „Prin legea asupra Băncei, aţi complectat opera din sesiunile trecute, stabilind un sistem monetar la adăpostul variaţiunilor, conform datelor ştiinţei şi intereselor comerţului. „Prin legea pentru plata prin anticipaţiune a obligaţiunilor 6 la sută a’ţi pus pe guvern în măsură de a face un pas spre unificarea datoriei publice, uşurând astfel sarcinile bugetare. „Primind creditele cerute pentru şosele şi pentru noul linii de drum de fier, a’ţi sporit în mod simţitor marea reţea a căilor noastre de comunicaţiune, pregătind pe România a susţine lupta economică care se încinge în toată Europa. „Prin votul lege! asupra organizaţiunei magistraturei, aţi asigurat magistratului neatârnarea şi justiţiabilului încrederea în dreapta aplicare a legilor. „Legea cumulului pune capăt unui abuz de mult denunţat opiniunei publice, şi deschide tineri de Ly me muncitoare şi studie nou câmp de activitate. „In fine legea pensiunilor asigură vechilor servitori ai Statului o răsplată potrivită pentru serviciile lor, o bătrâneţe la adăpostul lipsei, şi mângâierea de a şti că, în caz de moarte timpurie, văduvele şi copiii lor nu vor fi părăsiţi de Stat, căruia dînşii au consacrat munca vieţei lor întregi. Domnilor senatori, Domnilor deputaţi, „Cu toate lucrările însemnate cari s’au săvîrşit, totul nu este împlinit. Ţara mai are nevoi, legislaţia mai are lipsuri, diferitele clase sociale mai au cerinţî, dar un început aşa de frumos justifică cele mai mari şi mai temeinice speranţe. Intorcăndu-vă în mijlocul concetăţenilor D-voastră, veţi avea mulţumirea sufletească de a şti că a’ţi justificat încrederea lor şi a’ţî meritat recunoştinţa ţăieî In virtutea articolului 95 din Constituţiune „Eu declar închisă sesiunea extraordinară a Corpurilor Legiuitoare, CAROL. (Urmează semnăturile miniştrilor) Protectoratele în Africa Dl. Deloncle a pus în Camera franceză chestiunea ce o anunţase în ceea ce priveşte afacerea din Zanzibar.— El constată că declaraţiunea din 1862 nu a încetat de a exista.—Franţa n’a făcut nimic, n’a zis nimic care să facă să se creadă că ar fi renunţat la această declaraţiune. Anglia nu poate deci să violeze obligaţiunea luată atunci şi înainte de a-şi stabili protectoratul în Zanzibar va trebui să ceară şi consimţimântul Franţei. Dl. Ribot, ministru al afacerilor streine, respunde că conferinţa de la Berlin obligă pe orice naţiune care voeşte a stabili un protectorat în Africa, să comunice intenţia sa la celel’alte naţiuni. — Anglia va lipsi cu atât mai puţin la această obligaţiune cu cât ea a semnat în anul 1862 o convenţiune prin care s’a îndatorat a respecta independenţa Zanzibarului; nu poate deci să întreprindă nimic fără vr’o înţelegere prealabilă cu Franţa. — „Guvernul, zice Dl. Ribot, n’a primit nici o comunicare din partea Angliei cu care dorim, respectând însă drepturile noastre, să păstrăm cele mai bune relaţiuni. — De altfel, nu prin declaraţiuni făcute de la tribună se poate intra în conversaţiune cu o putere streină. — (aplause). Dl. Delandle mulţumeşte ministrului de explicaţiile date. PARIS, 10 Iunie. — Timpul anunţă că cabinetele din Paris şi Londra ş’au comunicat declaraţiuni foarte satisfăcătoare relativ la Zanzibar. Teatrul Naţional Românul publică în numărul său de era vederile sale în privinţa viitoarei stagiuni a Teatrului Naţional. Aceste vederi fiind foarte juste şi absolut conform cu ideile noastre asupra acestei cestiuni, reproducem articolul confratelui nostru în întregul său . Vom continua astăzî a expune aci vederile noastre, în cestiunea viitoarei stagiuni şi mai nemeritei activităţi a Teatrului Naţional din Bucureşti. Am atins o parte a cestiunei în numărul de Lunea trecută. Vom trata de rîndul acesta o altă parte, care ni se impune atât prin proectul de lege ce s’a prezentat Camerei, cu privire la acordarea unei subvenţiuni de lei 50.000 Direcţiunei generale în scop de a se constitui operă naţională, cât şi prin discuţiunile ce au transpirat prin ziare din şedinţele comitetului şi direcţiunea Teatrului Naţional. Ceia ce este de dorit din capul locului, ceia ce, credem noi, este de căpetenie în viitoarea campanie a Teatrului