Adevěrul, septembrie 1890 (Anul 3, nr. 607-632)

1890-09-26 / nr. 628

ANUL IH-No. 628 liberal 1© Bam ABONAMENTELE INCIT LA 1 SI li ALE FlE­ClBEl LUNI SI SE PLĂTESC TOT­DEAUNA ’NAtNT* In Bscupesc! la caaa Administrației Din Județe și Streinetate prin man­date poștale. Un an in țară HO lel, in streinetate 50 Șese luni „ 15 „ . 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LR PARSS, ziarul se găsește de vân­­zare cu numărul la bioscul Ho. 117, Boulevard St.Michel. 5 MANUSCRISELE KTJ SE ’NAPOEAZĂ Să te ferești, Române! de cuiu strein în casă. V. Alexandri. MERCURI 26 SEPTEMBRE 1890 Numărul I0 Bani ANUNCIURILE Din BUCURESCI şi JUDEŢE se pri­mesc direct la administraţie. Din PARIS la Agenţia Liberă. C. Adam și Agenția Havas. Din STREŽNETATE, directă ifd­mi­­nistrație și la toa­te Oficiile de publicitate.!' t» r. . .n «M i{ .~rj L $’ ‘I ^ ' k Anunciuri la pagina IV . . . 0,30 b.ilma . . . . . 2 -- Jfij, i . „ - «IU, .,3;to „ Inserțiunile și Reclamele 3 lorjindul CN NUMER VECHIU 30 BANÎ JtlMRIHHmd­IŢIA 3 Strada Rouă, IO Director politic: ALEX. V. BELDIMANI REDACŢIA 1 Strada Rouă, IO am»« SA NE LĂMURIM *-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------■—— tk. zilul Elena FAM MONARCHY ---------------------------------^ced i'c)o----------------------------------­Cum se da bacalaureatul --------------------------------»bae'fA'co--------------------------------­LIPSA DE VAGOANE -------------------------------•*+sQ,'d&)r*.---------------------------*----­Conversiuni DRAGOSTEVE­CHE -------------------------------------------------------------------------------------­­ Escamotarea iei Mari regale Bucureștii 25 Septembre Sa ne lămurim Venirea D-lui Carp în capitală a dat un nou aliment sgomotelor de criză ministerială sau de rema­­niare a cabinetului. Nu se poate tăgădui că, în tabăra constituţio­nală, se plămădeşte ceva; chiar lim­­bagiul ziarelor junimiste arată că există o deosebire de vedere des­tul de gravă intre ambele elemen­te ce compun cabinetul actual. Şi nici nu putea fi alt­fel. Alian­ţa junimisto — concentrată n’a fost de la început de­cât un mijloc de a păstra puterea, o formaţiune hi­bridă. Mai ales conservatorii, cari pă­răsiseră pe şeful lor firesc spre a se alia cu junimiştii, sunt într’o poziţiune foarte dubioasă. Ei nu dispun în Cameră de­cât de un grup neînsemnat pe când junimiştii re­prezintă fracţiunea cea mai nume­roasă şi cea mai disciplinată. Conservatorii concentraţi n’au program, pe când junimiştii ur­mează a se ţine de un program bine definit şi a cere cu stăruinţă aplicarea lui. D. Carp zice cu drept cuvânt: „Alianţa între noi şi concen­traţii conservatori s-a încheiat pe baza unor angajamente privitoare la aplicarea programului junimist. Astăzi vedem că unii din miniş­trii nu se ţin de angajamentul­­ luat şi prin aceasta paralizează îndeplinirea programului nostru. „In asemenea condiţiuni grupul nostru nu are ce căuta la putere. Nu e vorba numai de a fi minis­tru ci de a face ca ministru ceia­ ce ai gândit şi ai făgăduit înainte de a veni la putere. Eu, cel puţin, consider ast­fel rolul unui ministru ce vine la putere în numele unui grup politic. Când el nu poate aplica ideile sale ca consilier al Tronului, datoria sa este de a se retrage şi a urmări realizarea lor pe calea parlamen­tară.“ Aceasta este astă­zi poziţiunea miniştrilor junimişti în cabinetul actual. Ei participă la putere ca reprezentanţii unui grup politic cu program bine definit; şeful lor este leaderul majorităţei parlamen­tare ; cu toate acestea ideile lor nu se aplică; programul lor este ciuntit, paralizat şi ameninţat a rămânea literă moartă. O asemenea situaţiune nu poate dăinui, ea este dăunătoare pentru Ţara întreagă care este sătulă de frămîntări zadarnice. O soluţiune se impune. Sau conservatorii sunt mai tari şi atunci n’au de­cât să revie la ideia şefului lor autorizat, a D-lui Lascar Catargiu, şi să disolve Par­lamentul . Sau situaţiunea aparţine junimiş­tilor care dispun de grupul cel mai numeros în Cameră. Atunci D. Carp este dator a pă­răsi rolul său de sfătuitor sau mai bine de epitrop al guvernului şi de a primi răspunderea puterei. Ni se va obiecta că junimiştii singuri nu au majoritatea nici în Cameră nici în Senat. Se poate, aşa este chiar, dar aceasta dovedeşte încă o­ dată că aceste Camere nu pot da de­cât un guvern hibrid şi fără stabilitate. Trebue dar să se lămurească o­­dată cu junimiștii. Sunt ei un par­tid de guvernământ? Atunci să guverneze! Sunt ei numai un grup alcătuit împrejurul unui program de ocasiune şi fără rădăcini în Ţară? Să se mărginească atunci în rolul ce li se cuvine şi să nu frămînte Ţara prin rolul prepon­derent pe care îl joacă în Parla­ment. Cestiunea aceasta are o mare însemnătate şi este neapărat ne­cesar ca dînsa să fie rezolvată. Nu trece zi de la Dumnezeu fără ca organele junimiste să nu vor­bească de distrugerea partidelor vechi şi de înlocuirea lor prin noi formaţiuni politice. După­ dănsele, nici conservatori nici liberali n’ar mai exista. Am voi să ştim, în virtutea că­rui drept junimiştii ţin acest lim­­bagiu ? Dacă o fac bizuindu se pe vo­turile de cari dispun în Parlament, n’au de cât să ia puterea; se va vedea atunci dacă cele­l’alte par­tide nu există. Dacă ei cred că ţara este cu dănşii, că ea este sătulă de ve­chile partide şi are încredere în Era nouă, să poftească la alegeri! atunci se va vedea cine e mort şi cine e viu politiceşte. Dar până astă­zi Ţara n’a văzut şi nu vede din partea lor de­cât frământări, intrigi, alianţe împes­triţate, trageri pe sfoară şi vorbe late. Cu de-alde astea nu se distrug partide vechi nici nu se inaugu­rează ere noul. Dunăreanul. S TEU CRAME PARIS, 24 Septembre.— Se anunţă bin Alicante că ieri s’a ţinut acolo un meeting în favoarea Portugaliei, s’a ţi­nut mai multe discursuri violente fără însă ca ordinea să fie turburată. BELGRAD, 24 Septembre.—Se asi­gură că dl. Milovanovici, şef de secţiune la ministerul afacerilor streine, va fi nu­mit ministru la Bucureşti. BERNE, 24 Septembre.—Plebiscitul din cantonul Tessinului a hotărît cu o mare majoritate ca revizuirea Constitu­ţiei să nu se facă de către marele Con­siliu, dar de un consiliu constituţional special. BERLIN, 24 Septembre.—Monitorul Imperiului publică numirea generalului de Kaltenborn-Stachau ca ministru de războiu, în locul generalului Verdy du Vernois. COPENHAGA, 24 Septembre.— Se­siunea legislativă a fost deschisă; mi­nistrul de finanțe va­ prezenta mâine bu­getul ; veniturile se urcă la suma de 54 şi jumătate milioane de coroane, iar cheltuelile la suma de 59 milioane; bu­getul prevede pentru anul acesta suma de 3 milioane de coroane pentru­­ fortificaţiile din partea despre mare. Camerile au rea­les pe preşedinţii lor. Conversiuni VIENA, 24 Septembre.—Miniştrii de finance ai Austriei şi Ungariei, d-nui Dunajewski şi Weekerle, au căzut de acord pentru a deschide o anchetă pri­vitoare la chestiunea etalonului monetar ; au mai decis şi conversiunea câtor­va titluri ale drumurilor de fier, dacă si­tuaţiunea monetară şi piaţa în Europa sunt favorabile. -----------------------WO-'-A'&­---------------------— JB2I­I14­.JA. JL&FIE&A. Escamotarea marm regale Eri, de trecere de vreme, frun­zărind prin un ziar ilustrat din Berlin, ce se publică în editura „Verlagscomptoirs“, descoperit, în Nr. 16 din 28 Noembrie 1885 la pag. 355, următoarea istorioară, foarte interesantă pentru studiul etic al junimiştilor concentraţi sau concentraţilor junimişti, dracul mai ştie cum să-i numesc. Este vorba de un incident pe­trecut la curtea noastră, cu oca­­ziunea trecerii prin Bucureşti a vestitei pianiste Sofia Menter. Iată cum artista relatează in­cidentul : „In Bucureşti,nenorocitul Mareşal al Curţei fu demisionat din pricina mea. Iată cum s’a petrecut lucrul : „Când am debutat pentru prima oară în Bucuresci, Regina a asistat la con­certul meu, în urma căruia am fost chemată în loja regală. In decursul con­­versaţiuneî, adăogaiu între altele: „pă­cat numai, că pianul a fost atât de rău.“ „ — Ai dreptate, nu-i de loc bun, îmi răspunse Majestatea Sa­ pentru concer­tul viitor am să'ți împrumut eu unul. Am vr’o câte­va instrumente de toată bună­tatea. Dacă cumva ai trece mâne pe la AZILUL ELENA „L’Indépendance Roumaine“, în numărul său de Duminecă, ne face istoricul fund amume a cărei fiică a fost­­ refuzată la Azilul­ Elena. Această nenorocită femee este văduva unui ofițer căzut pe câmpiile bulgare. Cetind acest articol, sperăm că D. Gallus ne va spune cine este răs­punzător de tristul hal în care a căzut acest azil, fundat de ultima Suverană Română, Elena Doamna Cuza. A preferat D. Gallus a termina articolul său pe un ton hazliu, ară­­tându-ne fete ce aleargă după mă­ritiş. Să’î fie de bine. Sunt vr’o câţi­va ani (pe la 1887) ,L­ndependance Roumaine“ ar fi arătat că in Azilul­ Elena se primesc fete cu tată şi mamă, fete cu pă­rinţi care dispun de mijloace, şi că se refuză fete orfane de tată şi de mamă, fete care nu au­ ca sprijin de­cât o mamă văduvă şi săracă. — D. Gallus ar fi avut curajul să strige că in toate zilele să calcă vo­inţa Fondatoarei care a întemiat acest azil numai şi numai pentru orfane. —D. Gheorghe Em. Lahovary pe la 1886-87 ar fi adăugat că singura culpabilă a acestor scandaloase abu­zuri este Majestatea Sa Regina care a luat acest azil sub protecţia Sa, şi nu se ocupă nici de­cum de el. Carmen Sylva nu permite Reginei Elisabetha a’şi îndeplini datoria de Suverană, datoria diinismă a neno­rocitelor copile. Astă­zi „L’Indépendance Rou­maine“ face glume când vorbeşte de o mamă văduvă a căreia copilă a fost respinsă, fiind-iă D. Gheorghe Em. Lahovry nu mai îndrăzneşte a spune ce gândeşte şi ce simte. Şi când te gândeşti că Regina Elisabetha nu a dat un ban pentru acest azil! Dacă măcar s’ar ocupa de dînsul, dar Carmen Sylva are alte ocupa­­ţiuni. T­n fotoliu academic o satis­face mai mult de­cât mulţumirea sufletească ce ar simţi alinând du­rerile unei mume, ştergând lacrimile unei văduve. Bine a zis Majestatea Sa către o amică:— Regele şi Eu ştim bine că nu suntem iubiţi în România. Dar pentru ce oare­­,’ar iubi Ro­mânii ? A. V. B. palat, ai putea să-fi alegi pe cel care ai voi. „fi mulţumit, ş'a dom­ni având au­dienţă, am preludat cu Regina ă quatre­­mains, şi’n urmă ’mi-am ales un instru­ment. Mai târziu am mai concertat de doă ori la curte, şi tot-d’a­una în pre­­senţa Reginei. In urmă am plecat. „După un an am trecut iarăşi prin Bucureşti. Regina Elisabeta n’a m­ai ve­nit la concertul meu,—la audienţă n’am mai fost chemată—cu un cuvânt nici un semn de viață mai mult. „ — M’a fost surprins mult această stare de lucruri, dar nestănd în pute­rea mea de a putea schimba, am trebuit să plec fără a mai da ochi cu Carmen Sylva. După vr'o câte­va luni venind la Paris, mă întâlnesc aci c’o prietenă a mea din Bucuresci, cu princesa Bibescu. Intr’o zi vorbind despre petrecerea mea în Bu­­curesci, o întrebai: „—Dar oare pentru ce n’a venit Re­gina la ultimul meu concert ? „—Pentru că Majestatea Sa s’a simţit ofensată din parte-mi, îmi răspunse prin­cesa. „—Ofensată ? din parte-mi ? nu în­ţeleg ! „—Aşa este! pentru c’ai uitat să'i mulţumeşti de brăţara în diamante ce-ţi a fost trimes. ..—O brăţară de diamante? dar eu n’am primit nici odată în viaţa mea vr’o bră­ţară din partea Reginei Elisabeta. „—Ba da ! eu însă­mi am fost de faţă ş’am văzut cu chiar ochii mei, cum Re­gina a încredinţat brăţara Mareşalului Curţei pentru ca să-ţi’o aducă. „—Ei bine, dar eu te asigur pe onoarea mea, că această brăţară nici odată nu ’mi s’a predat. „Mai târziu­ s’a descoperit că Mare­şalul aflând brăţara prea frumoasă şi-a fost poprit’o pentru sine. — Şi ast­fel — bietul om şi-a perdut postul. De alt­fel, dupe câte am aflat în urmă, nobilul cavaler exercita deja de mult astă frumoasă meserie. “ Sofia Menter. In ori­ce altă ţară cinstitul nos­tru Mareşal ar fi fost un om per­­dut pentru vecie, nu-i însă tot aşa în ţara oblăduită de virtuosul rege Carol I. Aci domesticul ciupitor este alungat din casă, şi drept pe­deapsă osândit să-şi perfecţioneze măestria asupra fondurilor aşeză­mintelor brâncoveneşti, şi’n urmă cocoţat ambasador la Curtea unei împărăţii europene.„... ce ruşine! Colectiviştii, cu tot nămolul lor de păcate, s’au ferit de-a ridica prea sus pe ocrotita slugă a Regelui, junimiştii, cum au ajuns la guvern s’au grăbit de-a mulţumi cu vărf şi îndesat nesăbuitul chef al neam­ţului. Ş’apoi aceşti histrioni ai pu­tere! mai au obrazul să ne spună cu aerul de serioşi, că ne stăpâ­nesc în puterea ideilor şi a cinstei. ----------------------------------------------------­şi fără întrerupere, lucru care a­­face imposibilă încărcarea sacilor deja aflaţi în staţiune, pentru mai mult timp şi dacă am avea în ve­dere apropiată recoltă a porumbu­lui, care lipsind în America, va tre­bui să-l procurăm noi ţărilor im­portatoare de porumb, şi care va produce noi grămădiri de saci, tea­­mă’mi este să nu’i apuce iarna prin gări şi’cu îngheţatul Dunărei să ră­mână staţionare in întrul ţării. Cine va respunde dlar de aceste pagube colosale ? Cum rămâne cu cumpărătorii cari aşteaptă marfa, şi ce se d i face cu vapoarele cari dormitează în porturi încă de la Iulie uitându-se în calea grânelor ? Ce zic streinii despre noi, de aceste întârzieri, şi ce gândesc cumpărătorii cari depeşează in­tri una,­cerând marfa pe cari au plătit’o de trei luni, şi cărora le mai trebue încă atât timp ca s- o aibă, dacă am ţine compt de grâul care ar fi ploat şi care nu poate intra în vapoare, până ce mai întâi nu va fi pe deplin us­cat, şi în stare de a putea rezista umezelei ce faduce marea. Dacă agricultorii par a nu suferi con­secinţe materiale grele şi momen­tan din această lipsă de vagoane, prin faptul că ei pe dată ce au predat în gară lucrul vîndut, îşi primesc banii, sufer însă în viitor consecinţe ireparabile atât mate­riale cât şi morale. Aşa, când griul sosit şi intrat în mâinile cumpărătorilor streini va fi de proastă calitate, din cauza alteraţiunei ce a primit în lungul timp cât a stat grămădit; când acei comercianţi mari­ s’au grăbit a cumpăra cei d’intâi dând încă şi preţ bunicel, în scop de a vinde la rândul lor, iarăşi întâi şi cu profit, se văd nevoiţi poate din scăderea preţurilor pe acele pieţe, cari s’au aprovizionat din alte părţi şi la timp, a vinde marfa în păgubă, din cauza capitalului care le trebue spre a face cumpărători de porumb a cărui recoltă se a­­propie, cum dar suntem noi jude­caţi agricultorii şi comercianţii ro­mâni ? De sigur de tembeli, de răi plu­gari, de rei gospodari, de necinstiţi chiar, de vreme ce luăm banii streinilor pe producţiunî d’ale a­­griculturei, spre a nu le trimite marfa de­cât la Sfântu Aşteaptă şi de proastă calitate. Noroc că bieţii cumpărători ne­­au cam aflat obiceiurile şi ’şi în­grijesc bine de cerealele cumpă­rate ciuruindu-le şi vînturîndu-le cât mai des posibil în mersul lor, mai ales dacă observ că ele n’ar prezenta destulă siguranţă; căci alt­fel în loc de cereale, ar avea grămezi compacte de putregaiu, pe cari le-ar scoate cu târnăcopul din vapoare şi ast­fel ar perde toţi banii. Şi dacă cumpărătorii streini se vor mai adresa şi pe viitor la noi, pentru cereale, o vor face de ne­­voe, neputându-se aproviziona în destul din alte părţi. Când însă Rusia, America şi alte state vor avea în­deajuns, a­­tunci Englitera, Germania, Italia, importatoare de cereale, se vor a­­dresa la ele şi noi vom rămâne cu grânele, productele şi porum­­burile în magazii. Franţa ne-a închis porţile, pu­nând taxă grea asupra porumbului importat. Tariful autonom a făcut impo­sibilă trecerea lui în Austro-Un­­garia. Pp. Lipsa de vagoane Este atât de mare lipsa de va­goane la noi în România în­cât sacii cu grâu stau cu grămezile prin toate staţiunile ţării. Şi n’ar fi nimic dacă aceştia ar fi singurii şi cei de pe urmă de transportat; dar, când pe fie­care zi mii de care vin de prin toate părţile de descarcă în aceste sta­ţiuni, când sacii nu mai au loc prin magazii şi pe sub şetre, naşte întrebarea: Ce s’ar întâmpla cu grâul expus sub cerul liber, când ploile de toamnă ar începe să cază continuu ? De­sigur tot grâul se va strica în saci, prin faptul că şefii staţiunilor cu drept cuvănt căutând să încarce sacii din maga­zie şi de sub şetre, treptat cu pre­darea lor în gară, şi după ordinea înscrierilor, rândul sacilor de afară adică al celor expuşi la ploi, vine tocmai la urmă. Şi dacă am ţine socoteală că în acest timp vine în staţiuni grav de al puternicilor zilei şi al favo­riţilor, care trebue încărcat pe dată

Next