Adevěrul, octombrie 1890 (Anul 3, nr. 633-657)
1890-10-28 / nr. 655
ANULm No. 655 n&amepul 18 Bassi ABONAMENTELE INCIT LA I SI IS ALE FlE-ClSEl LÜNI SI SE PLĂTESC TOT-DEACNA ’SAINTS In Bucurescî la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin mandate poştale Un an in ţară H0 lei, in strein&tate 50 Şese luni , 15 , „ „ 25 Trei luni 8 „ „ „ 13 LA PARIS, ziarul se găsește de vânzare cu numeml la Boloscul No. 117, Boalevard St-Siettel. XiNUSCHISELENIJ SE ’NAPQEAZX Numerul fiO ANUNCIURILE Din BUCURESCI și JUDEȚE se primesc direct la^jț^ipistrație. Din PARIS Lil&â, C. Adam si Agentiafliapăs. a . Din STREjiffETfiTE, direct la administraţie a. publici Anunciuri ll-pagina IY A Â# •n. linia i n «' ■ IR ■ • ■ 2,* lei „ n t) fi Idî n Inserţiunile şi Reclamele 3 lei. rândul tîN NU MEU VECHLU 30 IJANÎ MtmmiEtmrrn s Strada ISouă, i@ Director politic: ALEX. V. BELD1R9ANU HEOAGTill: Strada Nouă, IO EDIŢIA ANTEIA Să te fereşti, Române! de cuiți strein in casă. V. Alexandri. SAPTAMANA -----—------------------------«G-gp-v».----------------------------------Serbia si Austro-Ungaria --------CAMERA FRANCEZA ---------------------------------■'f£(îht)OIV----------------—--------------X d in Iasi ----------------------------------------------------CONCILIUL ECUMENIC ----------------------------------------------------Generalul de Caprivi în Italia ----------------------------------------------------POLITIA LITERARA ----------------------la --------------------Tare viei la Viena -----------------------cetiţi-----------------------MORŢI şi VII Bucuresci 27 Octombre SEPTAMANA Săptămâna vizitelor şi a călătoriilor. Regele Belgiei la Berlin, fiul Ţarului la Viena, Caprivi la Milan, contele de Paris în America şi fostul Rege Milan plecând din Serbia. Iată destul material din care se poate broda, pe canavaua politicianilor, un întreg şir de combinaţiuni privitoare la soarta Europei. Aceasta cu atât mai uşor, cu cât s’a introdus în moravuri, ca ceva nediscutabil şi neschimbător, faptul că interesele aşa de variate ale diferitelor clase sociale dintr’o ţară să fie conduse de câte un singur om, de către un cap încoronat.* Regele Belgiei a fost în vizită la Berlin, de aici ar urma fireşte că Regele Leopold a vîndut Belgia Nemţilor. Şi vorba s’a spus deja, dându-se chiar amănunte. După explicaţiile date de un ziar din Hamburg, Wilhelm II ar fi obţinut din partea lui Leopold asigurarea că, în caz de războiu, armata germană va fi primită şi găzduită în fortăreţele Belgiei despre graniţa franceză. In sprijinul acestei conjecturi, s’a amintit toastul ţinut la Ostende de către un ziarist belgian cu prilejul aflărei lui Wilhelm II acolo. Acest ziarist ar fi numit pe Germani nos alies. Noi nu credem că Regele Leopold, un Monarch care a dat dovezi de un exces de constituţionalism şi de frică straşnică de furia populară, să se fi expus până acolo încât să -şi precupeţească Ţara. Dacă a făcut’oi vom avea prilejul să comparăm în curând simţimântul demnităţeî Belgienilor cu al nostru.* Moştenitorul Coroanei moscovite, trecând prin Viena, s’a oprit o jumătate de zi acolo. Ce mai combinaţii politice pe socoteala trecerei unui copil ! Ce mai gudurări din partea presei austriace reptiliane la adresa acestui tînâr Unii merg cu optimismul până acolo, încât îşi închipuesc că această vizită este semnalul împăcărei neîmpăcatei duşmănii ce există între guvernele celor două ţâri in chestia Orientului. Bietul Ţarevici ! Adevărul este că tînărul Principe, trecând prin Viena —în drumul său spre Grecia — nu putea să nu facă un mic popas acolo, fără a nu ofensa de-a dreptul susceptibilitatea Habsburgică. De aceia el s’a oprit numai câte-va ore. Ce să faci însă cu niște oameni —conducătorii politicei — cari nu se pot deprinde cu gândul că ar fi vreme ca nu Suveranii să mai facă politică pe socoteala supușilor lor!* Generalul de Caprivi se află astăzi la Milano, unde — stând la banchet cu Crispi —cimentează din nou alianța zdruncinată a Italiei cu Germania. Dintre toate vizitele ’nalte, cari s’au făcut în cursul acestei săptămâni, de sigur că aceea a Cancelarului german în Italia este cea mai importantă. Crispi, văzându’şi situaţia zdruncinată în sinul triplei alianţe şi temându-se ca în Italia să nu se simtă aceasta, a solicitat din răsputeri un semn de încredere din partea Germaniei, angajându-se in schimb la orice şi, pentru a -şi dovedi supunerea, el a disolvat Parlamentul, în care avea o prea puternică opoziţie şi tema viitoarelor alegeri din Italia va fi legitimarea aflărei ei în tripla alianţă. Generalul de Caprivi a venit la Milan pentru a dovedi că aliaţii ţin la Crispi, iar acesta va face, în schimb, totul pentru a obţine o majoritate, căreia să poată stoarce tot ce aliaţii săi vor cere. Campania electorală din Italia e din cele mai înverşunate şi ar fi foarte trist dacă Crispi s’ar întări din nou. Fostul Rege Milan s’a hotărît în fine să plece din Serbia, unde prezenţa sa dădea loc numai la neînţelegeri. Se vede că aceată plecare costă mulţi bani pe Serbia, căci nu ne putem închipui ca Milan să’şi vîndă îefren o situaţie, pe care putea s’o exploateze mult. * In ţară, în vecinie guvernamentala noastră ţară, alegerea delegaţilor pentru colegiul al II-lea comunal a mers strună, graţie nepăsărei politicianilor de veche formaţiune pentru interesele clasei de jos a poporului, de la care ei ştiai că pot scoate totul când sunt la putere, dar ale cărei drepturi politice sunt atât de restrânse încât ea nu poate decide de o victorie a unui partid în contra altuia. Politicianii linguşesc numai acele pături sociale de la cari au ceva de profitat. Dacă n’au nici o perspectivă de câştig, nu se sinchisesc să facă măcar un pas pentru a le câştiga simpatiile. De aceea, la alegerea delegaţilor pentru comună, listele administraţiei au reuşit cu supra-unanimităţi. Numai în două-trei oraşe, unde liberalii naţionali ţin să’şi păstreze terenul, a fost oarecare luptă, deşi la Bârlad—de pildă —administraţia nici n’a prezentat listă. In capitală, ni se afirmă că la unele secţii de vor, biuroul rupea —la despuiarea scrutinului—biletele ce conţineată alte nume de cât pe acele agreate de cei mari. Dacă lucrul e adevârat, el merită cea mai aspră osîndre din parta ori cărui om cinstit. * In Statele Unite ale Americei de Nord s-a întâmplat un eveniment, care va goni îngrijirile, ce intraseră în capetele marilor industriaşi şi comercianţi din Europa. Este vorba de triumful democraţilor în alegerile generale, triumf care va avea de urmare schimbarea politicei economice, pe care firul Mac Kinley o inaugurase. Democraţii, al căror şef este fostul preşedinte Cleveland, reprezintă curentul popular din Statele Unite, în luptă cu partidul republican, reprezentat de marea finanţă, al cărei unic scop este mărirea bogăţiei sale pe spinarea oricui. De la căderea lui Cleveland de la preşidenţie, s’a inaugurat politica economică personificată—în quintesenţă—de bilul Mae Kinley şi preşedintele Harrisson, care este un om de paie în mâna milionarilor, nu se interesează de alt ceva de cât de marea onoare ce i s’a făcut lui, un biet avocat de provincie, încredinţându-i-se preşidenţia. Cu triumful democraţilor în alegeri, politica economică a Statelor Unite va lua o direcţiune mai conformă cu interesele maselor din America, iar capitaliştii europeni vor râmânea numai cu spaima pe care au tras-o de când cu bilul Mac Kinley. Partidul democraţilor radicali din Capitală a ţinut ieri o întrunire publică în sala băilor Eforiei, în vederea alegerilor comunale. Această întrunire, care a fost vizitată de un public neadus cu agenţii plătiţi şi nici dresat anume pentru aplause sau huidueli, este pentru noi un semn îmbucurător de deşteptarea spiritului public. N’au fost poate mai mult de 400 de oameni la întrunirea aceasta şi aceia câţi au venit n’au fost toţi radicali, ba nici chiar în majoritate; dar toţi erau oameni doritori de a auzi adevăruri şi de a rupe cu nenorocitul sistem al politicei de gaşcă de până acum. Oratorii au fost în numar de trei: D-nii Urlăţeanu, C. Panu şi C. Bacalbaşa. Discursul D-lui Urlăţeanu a fost mai mult o conferinţă de specialist, o conferinţă academică, dacă putem s’o numim astfel. D. G. Panu a arătat care sunt motivele cari au îndemnat pe radicali să se prezinte în alegeri la Bucureşti şi a făcut un tablou pe cât de adevârat, pe atât de trist, al politicei vechilor partide. D. C. Bacalbaşa a complectat pe d. Panu şi făcând o aspră mustrare Capitalei noastre, vecinie guvernamentale, a încheiat spunând că radicalii au pus candidaţi la alegeri nu pentru a reuşi, ci pentru a vedea dacă alegătorii bucureşteni sunt dispuşi a părăsi făgaşul slugărniciei, pe care s’au îndrumat de 20 de ani încoace. Radicalii vor mai ţinea o întrunire, în care îşi vor proclama candidaţii. Neagu, ea a adoptat mai multe capitole printre cari cheltuelile comune şi lista civilă ; pe aceasta din urmă au votat-o în unanimitate. BERLIN, 26 Octombre. — „Consiliul federal.“—înainte de a începe discuţiunea asupra propunerei făcute de Bavaria şi Saxonia relativă la importul vitelor din Austro-Ungaria, Consiliul federal a decis în şedinţa sa de erî să roage pe Cancelar să ia informaţiuni precise asupra stăreî sanitare a vitelor în Austro-Ungaria şi asupra măsurilor practicate pentru a împiedica introducerea epizotiei din Orient. ZANZIBAR, 26 Octombre.—Azi s’a proclamat protectoratul englez în Zanzibar ; s’a arborat drapelul englez în mijlocul salvelor de tunuri. Consulul Austriei şi Amiralul Preemantle au făcut o vizită Sultanului. Să ne respunză guvernul: Ce se face cu cei 12.000 galbeni dăruiţi de Carol I prin scrisoarea Sa din 2 (14) Iunie 1860 adresată Ministrului de culte C. A. Rosetti şi pulicată în „Monitorul“ cu Nr. 118? Care este aşezementul de binefacere fondat cu această sumă ? Dacă banii s’au capitalizat, cât reprezintă astăzî suma dăruită ? TELEGRAME VIENA, 26 Octombre. — Monitorul Imperiului publică decretul pentru reorganizarea c artileriei în urma înfiinţărei celor 6 nouă regimente în această armă. NEW-YORK, 26 Octombre.—Se crede că democraţii vor dispune în congresul viitor de o majoritate de 100 de voturi; cred chiar că vor dispune de 160 voturi. NEW-YORK, 26 Octombre. Mai toate rezultatele alegerilor sunt cunoscute ; democraţii au câştigat 87 de scaune. BUDAPESTA, 26 Octombre. — Camera a început discuţiunea bugetului. SAMBATA si DUMINICA 27-28 OCTOMBRE 1890 Generalul de Caprivi în Italia MUNICH, 25 Octombre.—D. de Caprivi a plecat la orele 11/7 la Milan. El a fost însoţit la gară de către ministrul Crailsheim. MILAN, 25 Octombre.—D. Crispi a sosit la orele 12 şi jumătate. D. de Caprivi soseşte mâine dimineaţă. Cancelarul Germaniei va merge Sâmbătă la Monza unde Regele va da un prânz în onoarea sa; probabil că Sâmbătă seara va pleca la Berlin. „PolitischeKorrespondenz“ din Viena primeşte confirmarea știrei cum că General de Caprivi ar avea o scrisoare autografă din partea împăratului Wilhelm către Regele Humbert. La sosirea sa D. de Caprivi a zis D-lui Crispi că se simte fericit de a face cunoştinţa sa şi ’î mulţumeşte că a venit să l întâmpine la gară. D. Crispi a răspuns că şi el e foarte fericit că face cunoştinţa cancelarului şi că e mândru de a ’l primi în Italia. Mâine seară la orele 6 ei vor pleca la Monza pentru a asista la prânzul de la curte. Cancelarul va pleca Duminică la orele 9 și 45 m. dimineața pe la St. Gothard, direct la Berlin. ----------------«p. ». --------------- Conciliul ecumenic „Gazeta de Colonia“ pretinde că Patriarhul ecumenic ar fi întrebat într’un mod cofidenţial bisericile autocefale din St. Petersburg, Atena, Bucureşti, Belgrad, Antiohia, Ierusalem şi Alexandria, dacă convocarea unui conciliu general pentru regularea chestiunilor eclesiastice comune este oportună. Deși Exarhul bulgar e dispus să ia parte, se crede totuși că acest conciliu nu se va întruni. Serbia şi Austro-Ungaria „Politische Corresponded“ anunţă că cabinetul din Viena a primit propunerile Serbiei pentru ca să se înceapă cât de curînd negocierile pentru tratatul de comerciu, exprimându-şi totodată şi dorinţa ca acele negocieri să se facă la Viena; guvernul şerb pare a fi dispus să primească această propunere. Succesorii Regelu! Olandei HAGA, 26 Octomvrie. — Camerile sunt convocate pentru 12 Noemvrie; ele vor vota proectul de lege pentru Regenţa Reginei. LUXEMBURG, 26 Octomvrie.— Ducele Adolf de Nassau a declarat în discursul său că răspunzând la apelul Camerei el va observa Constituţiunea şi legile ţărei. Camera, după ce a votat adresa ca răspuns la discursul Regentului, s’a amânat la 25 Noembrie. HAGA, 27 Octomvrie. —„Staats Courant, anunţă că starea Regelui s’ar mai fi înrăutăţit. Camera Franceza PARIS, 26 Octombre. —Amendamentul prin care se cerea suprimarea comisiunilor pentru gurile Dunărei și Bidassoa ca fiind nefolositori, a fost retras în urma cerere! d-luî Ribot, care a zis că aceste comisiunî desbat chestiuni importante și Francia are interes să fie reprezentată în ele. Cu ocazia desbatereî bugetului râzboiuluî, dl. Cochery declară că s’a făcut toate economiile posibile.—Francia cheltuește numai 10 milioane mal mult de cât Germania pentru bugetul anual al războiului ; bugetul extraordinar pentru 1891 e numai de 208 milioane, pe când cel din Germania e de 325 milioane.—Francia nu face altceva decât urmează curentul, ea nu e responsabilă de o situaţiune atât de dăunătoare intereselor economice ale Europei.—Francia ştie că pacea e trebuitoare, dar nu se va da înapoi de la nici un sacrificiu pentru conservarea existenţei şi demnităţei sale.—E de prevăzut că peste câţiva ani Francia va trebui să mai cheltuiască încă vreo 50 de milioane pentru întreţinerea puterei sale militare şi crede că Camera nu va voi să respingă nimic din ceea ce este trebuincios mărire i morale şi materiale a patriei (aplause). Cele d’Intaiu 11 capitole din bugetul ministerului de războiu sunt adoptate fără nici o discuțiune. Ţarevici la Viena VIENA 25, Octombrie. — Ţarevici a sosit azi la 2 ore. El a fost primit la gară de către împărat şi arhiducii Charles-Louis, Franţois-Ferdinand d’Este, Regnier, Wilhelm, guvernorii civil şi militar, preşedintele poliţiei, personalul ambasadei şi consulatului rusesc, împăratul şi arhiducii Charles-Louis şi Wilhelm purtau uniforma rusească şi Ţarevici uniforma austriacă. împăratul a îmbrăţişat pe Ţarevici care a avut aceiaşi primire cordială şi din partea arhiducilor. In timpul revistei companiei de onoare muzica a cântat imnul rusesc. Parcursul de la gară la Hofburg s’a făcut în trăsură deschisă. Ţarevici era la dreapta împăratului; o mulţime enormă era grămădită pe străzi şi aclama călduros. La orele 10 împăratul şi Ţarevici au mers la gara de sud unde aşteptau principele Lobanov şi personalul Ambasadei. După ce și-a luat rămas bun în modul cel mai cordial de la împărat, Ţarevici a plecat la Triest. TRIEST 25, Octombrie. — Ţarevici a sosit la orele 11; el a fost primit de către guvernator, de comandantul militar și consulul Rusiei; el a plecat după aceia la Sant-Andrea unde se va îmbarca. El a fost viu aclamat de mulţime. Escadra rusească cu Ţarevici a plecat la orele 2 și 25 minute după amiază. ----------------------------------------------------- DINT IAŞI Banchetul societăţei medicilor şi naturaliştilor, care va avea loc astă seară. Duminecă 28 octombrie, în saloanele oţelului Traian, promite a fi o frumoasă serbare. Până acum s-au înscris peste 30 de medici din localitate. Din Bucureşti vor veni d-nii d-nn Assaky, Max, Istrati, Viţu, etc. Asemenea s’a primit aderări din provincie. * Dintre medicii din streinătate, am aflat că va veni d-rul Poincarré, profesor la facultatea de medicină din Nancy. Banchetul va fi presidat de D. Dr. Otremba, care, în numele societăţei, va face istoricul ei de la fondaţiune şi până