Adevěrul, octombrie 1890 (Anul 3, nr. 633-657)

1890-10-28 / nr. 655

ANULm­ No. 655 n&amepul 18 Bassi ABONAMENTELE INCIT LA I SI IS ALE FlE-ClSEl LÜNI SI SE PLĂTESC TOT-DEACNA ’SAINTS In Bucurescî la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin man­date poştale Un an in ţară H0 lei, in strein&tate 50 Şese luni , 15 , „ „ 25 Trei luni 8 „ „ „ 13 LA PARIS, ziarul se găsește de vân­zare cu numeml la Boloscul No. 117, Boalevard St-Siettel. XiNUSCHISELENIJ SE ’NAPQEAZX Nu­merul fiO ANUNCIURILE Din BUCURESCI și JUDEȚE se pri­mesc direct la^jț^ipistrație. Din PARIS Lil&â, C. Adam si Agentiafliapăs. a . Din STREjiffETfiTE, direct la admi­nistraţie a. publici Anunciuri ll-pagina IY­ A Â# •n. linia i n «' ■ IR ■ • ■ 2,*­ lei „ n t) fi Idî n Inserţiunile şi Reclamele 3 lei. rândul tîN NU MEU VECHLU 30 IJANÎ MtmmiEtmrrn s Strada ISouă, i@ Director politic: ALEX. V. BELD1R9ANU HEOAGTill: Strada Nouă, IO EDIŢIA ANTEIA Să te fereşti, Române! de cuiți strein in casă. V. Alexandri. SAPTAMANA -----—------------------------«G-gp-v».----------------------------------­Serbia si Austro-Ungaria --------­CAMERA FRANCEZA ---------------------------------■'f£(îht)OIV----------------—--------------­X d in Iasi ----------------------------------------------------­CONCILIUL ECUMENIC ----------------------------------------------------­Generalul de Caprivi în Italia ----------------------------------------------------­POLITIA LITERARA ----------------------la --------------------­Tare viei la Viena -----------------------cetiţi-----------------------­MORŢI şi VII Bucuresci 27 Octombre SEPTAMANA Săptămâna vizitelor şi a călă­toriilor. Regele Belgiei la Berlin, fiul Ţa­rului la Viena, Caprivi la Milan, contele de Paris în America şi fostul Rege Milan plecând din Serbia. Iată destul material din care se poate broda, pe canavaua po­­liticianilor, un întreg şir de com­­binaţiuni privitoare la soarta Eu­ropei. Aceasta cu atât mai uşor, cu cât s’a introdus în moravuri, ca ceva nediscutabil şi neschimbător, faptul că interesele aşa de variate ale diferitelor clase sociale dintr’o ţară să fie conduse de câte un sin­gur om, de către un cap înco­ronat­.* Regele Belgiei a fost în vizită la Berlin, de aici ar urma fireşte că Regele Leopold a vîndut Bel­gia Nemţilor. Şi vorba s’a spus deja, dându-se chiar amănunte. După explicaţiile date de un ziar din Hamburg, Wilhelm II ar fi obţinut din partea lui Leopold asigurarea că, în caz de războiu, armata germană va fi primită şi găzduită în fortăreţele Belgiei des­pre graniţa franceză. In sprijinul acestei conjecturi, s’a amintit toastul ţinut la Os­tende de către un ziarist belgian cu prilejul aflărei lui Wilhelm II acolo. Acest ziarist ar fi numit pe Germani nos alies. Noi nu credem că Regele Leo­pold, un Monarch care a dat do­vezi de un exces de constituţio­nalism şi de frică straşnică de fu­ria populară, să se fi expus până acolo încât să -şi precupeţească Ţara. Dacă a făcut’oi vom avea pri­lejul să comparăm în curând sim­­ţimântul demnităţeî Belgienilor cu al nostru.* Moştenitorul Coroanei moscovite, trecând prin Viena, s’a oprit o jumătate de zi acolo. Ce mai combinaţii politice pe socoteala trecerei unui copil ! Ce mai gudurări din partea presei austriace reptiliane la adresa aces­tui tînâr­­ Unii merg cu optimismul până acolo, încât îşi închipuesc că a­­ceastă vizită este semnalul îm­­păcărei neîmpăcatei duşmănii ce există între guvernele celor două ţâri in chestia Orientului. Bietul Ţar­ev­ici ! Adevărul este că tînărul Prin­cipe, trecând prin Viena —în dru­mul său spre Grecia — nu putea să nu facă un mic popas acolo, fără a nu ofensa de-a dreptul sus­ceptibilitatea Habsburgică. De aceia el s’a oprit numai câte-va ore. Ce să faci însă cu niște oameni —conducătorii politicei — cari nu se pot deprinde cu gândul că ar fi vreme ca nu Suveranii să mai facă politică pe socoteala supuși­lor lor!* Generalul de Caprivi se află as­­tă­zi la Milano, unde — stând la banchet cu Crispi —cimentează din nou alianța zdruncinată a Italiei cu Germania. Dintre toate vizitele ’nalte, cari s’au făcut în cursul acestei săp­tămâni, de sigur că aceea a Can­celarului german în Italia este cea mai importantă. Crispi, văzându’şi situaţia zdrun­cinată în sinul triplei alianţe şi temându-se ca în Italia să nu se simtă aceasta, a solicitat din răs­puteri un semn de încredere din partea Germaniei, angajându-se in schimb la ori­ce şi, pentru a -şi dovedi supunerea, el a disolvat Parlamentul, în care avea o prea puternică opoziţie şi tema viitoa­relor alegeri din Italia va fi legi­timarea aflărei ei în tripla alianţă. Generalul de Caprivi a venit la Milan pentru a dovedi că aliaţii ţin la Crispi, iar acesta va face, în schimb, totul pentru a obţine o majoritate, căreia să poată stoarce tot ce aliaţii săi vor cere. Campania electorală din Italia e din cele mai înverşunate şi ar fi foarte trist dacă Crispi s’ar în­tări din nou. Fostul Rege Milan s’a hotărît în fine să plece din Serbia, unde prezenţa sa dădea loc numai la neînţelegeri. Se vede că aceată plecare costă mulţi bani pe Serbia, căci nu ne putem închipui ca Milan să’şi vîndă îefren o situaţie, pe care putea s’o exploateze mult. * In ţară, în vecinie guvernamen­tala noastră ţară, alegerea dele­gaţilor pentru colegiul al II-lea comunal a mers strună, graţie ne­­păsărei politicianilor de veche for­maţiune pentru interesele clasei de jos a poporului, de la care ei ştiai că pot scoate totul când sunt la putere, dar ale cărei drepturi politice sunt atât de restrânse în­cât ea nu poate decide de o vic­torie a unui partid în contra al­tuia. Politicianii linguşesc numai acele pături sociale de la cari au ceva de profitat. Dacă n’au nici o per­spectivă de câştig, nu se sinchi­sesc să facă măcar un pas pentru a le câştiga simpatiile. De aceea, la alegerea delegaţi­lor pentru comună, listele admi­nistraţiei au reuşit cu supra-una­­nimităţi. Numai în două-trei oraşe, unde liberalii naţionali ţin să’şi păstreze terenul, a fost oare­care luptă, deşi la Bârlad—de pildă —admi­nistraţia nici n’a prezentat listă. In capitală, ni se afirmă că la unele secţii de vor, biuroul rupea —la despuiarea scrutinului—bile­tele ce conţineată alte nume de cât pe acele agreate de cei mari. Dacă lucrul e adevârat, el me­rită cea mai aspră osînd­re din parta ori cărui om cinstit. * In Statele­ Unite ale Americei de Nord s-a întâmplat un eveniment, care va goni îngrijirile, ce intra­seră în capetele marilor industriaşi şi comercianţi din Europa. Este vorba de triumful demo­craţilor în alegerile generale, triumf care va avea de urmare schimba­rea politicei economice, pe care firul Mac Kinley o inaugurase. Democraţii, al căror şef este fos­tul preşedinte Cleveland, reprezin­tă curentul popular din Statele­ U­nite, în luptă cu partidul republi­can, reprezentat de marea finan­­ţă, al cărei unic scop este mări­rea bogăţiei sale pe spinarea ori­cui. De la căderea lui Cleveland de la preşidenţie, s’a inaugurat poli­tica economică personificată—în quintesenţă—de bilul Mae Kinley şi preşedintele Harrisson, care este un om de paie în mâna miliona­rilor, nu se interesează de alt­ ce­­va de cât de marea onoare ce i s’a făcut lui, un biet avocat de provincie, încredinţându-i-se preşi­­denţia. Cu triumful democraţilor în a­­legeri, politica economică a Statelor Unite va lua o direcţiune mai con­formă cu interesele maselor din America, iar capitaliştii europeni vor­ râmânea numai cu spaima pe care au tras-o de când cu bilul Mac Kinley. Partidul democraţilor­ radicali din Capitală a ţinut ieri o întrunire pu­blică în sala băilor Eforiei, în ve­derea alegerilor comunale. Această întrunire, care a fost vizitată de un public ne­adus cu agenţi­i plătiţi şi nici dresat anume pentru aplause sau huidueli, este pentru noi un semn îmbucurător de deşteptarea spiritului public. N’au fost poate mai mult de 400 de oameni la întrunirea aceasta şi aceia câţi au venit n’au fost toţi radicali, ba nici chiar în majoritate; dar toţi erau oameni doritori de a auzi adevăruri şi de a rupe cu ne­norocitul sistem al politicei de gaşcă de până acum. Oratorii au fost în numar de trei: D-nii Urlăţeanu, C. Panu şi C. Bacalbaşa. Discursul D-lui Urlăţeanu a fost mai mult o conferinţă de specia­list, o conferinţă academică, dacă putem s’o numim ast­fel. D. G. Panu a arătat care sunt motivele cari au îndemnat pe ra­dicali să se prezinte în alegeri la Bucureşti şi a făcut un tablou pe cât de adevârat, pe atât de trist, al politicei vechilor partide. D. C. Bacalbaşa a complectat pe d. Panu şi făcând o aspră mus­trare Capitalei noastre, vecinie gu­vernamentale, a încheiat spu­nând că radicalii au pus candidaţi la alegeri nu pentru a reuşi, ci pentru a vedea dacă alegătorii bu­­cureşteni sunt dispuşi a părăsi fă­gaşul slugărniciei, pe care s’au în­drumat de 20 de ani încoace. Radicalii vor mai ţinea o întru­nire, în care îşi vor proclama can­didaţii. Neagu, ea a adoptat mai multe capitole printre cari cheltuelile comune şi lista­ civilă ; pe aceasta din urmă au votat-o în una­nimitate. BERLIN, 26 Octombre. — „Consiliul federal.“—înainte de a începe discuţiu­nea asupra propunerei făcute de Bava­ria şi Saxonia relativă la importul vi­telor din Austro-Ungaria, Consiliul fe­deral a decis în şedinţa sa de erî să roage pe Cancelar să ia informaţiuni precise asupra stăreî sanitare a vitelor în Austro-Ungaria şi asupra măsurilor practicate pentru a împiedica introducerea epizotiei din Orient. ZANZIBAR, 26 Octombre.—Azi s’a proclamat protectoratul englez în Zan­zibar ; s’a arborat drapelul englez în mijlocul salvelor de tunuri. Consulul Austriei şi Amiralul Preemantle au fă­cut o vizită Sultanului. Să ne respunză guvernul: Ce se face cu cei 12.000 galbeni dăruiţi de Carol I prin scrisoarea Sa din 2 (14) Iunie 1860 adresată Ministru­lui de culte C. A. Rosetti şi pulicată în „Monitorul“ cu Nr. 118? Care este aşezementul de bine­facere fondat cu această sumă ? Dacă banii s’au capitalizat, cât reprezintă astă­zî suma dăruită ? TELEGRAME VIENA, 26 Octombre. — Monitorul Imperiului publică decretul pentru reor­ganizarea c artileriei în urma înfiinţărei celor 6 nouă regimente în această armă. NEW-YOR­K, 26 Octombre.—Se crede că democraţii vor dispune în congresul vi­itor de o majoritate de 100 de voturi; cred chiar că vor dispune de 160 vo­turi. NEW-YORK, 26 Octombre.­­ Mai toate rezultatele alegerilor sunt cunos­cute ; democraţii au câştigat 87 de scaune. BUDAPESTA, 26 Octombre. — Ca­mera a început discuţiunea bugetului. SAMBATA si DUMINICA 27-28 OCTOMBRE 1890 Generalul de Caprivi în Italia MUNICH, 25 Octombre.—D. de Ca­privi a plecat la orele 11­­/7 la Milan. El a fost însoţit la gară de către mi­nistrul Crailsheim. MILAN, 25 Octombre.—D. Crispi a sosit la orele 12 şi jumătate. D. de Ca­privi soseşte mâine dimineaţă. Cancelarul Germaniei va merge Sâm­bătă la Monza unde Regele va da un prânz în onoarea sa; probabil că Sâm­bătă seara va pleca la Berlin. „Politische­­Korrespondenz“ din Viena primeşte confirmarea știrei cum că Ge­neral de Caprivi ar avea o scrisoare au­tografă din partea împăratului Wilhelm către Regele Humbert. La sosirea sa D. de Caprivi a zis D-lui Crispi că se simte fericit de a face cunoştinţa sa şi ’î mulţumeşte că a venit să l întâmpine la gară. D. Crispi a răspuns că şi el e foarte fericit că face cunoştinţa cancelarului şi că e mân­dru de a ’l primi în Italia. Mâine seară la orele 6 ei vor pleca la Monza pentru a asista la prânzul de la curte. Cancelarul va pleca Duminică la orele 9 și 45 m. dimineața pe la St. Gothard, direct la Berlin. ----------------«p. ». ---------------­ Conciliul ecumenic „Gazeta de Colonia“ pretinde că Pa­triarhul ecumenic ar fi întrebat într’un mod cofidenţial bisericile autocefale din St. Petersburg, Atena, Bucureşti, Bel­grad, Antiohia, Ierusalem şi Alexandria, dacă convocarea unui conciliu general pentru regulare­a chestiunilor eclesiastice comune este oportună. De­și Exarhul bulgar e dispus să ia parte, se crede totuși că acest conciliu nu se va în­truni. Serbia şi Austro-Ungaria „Politische Corresponded“ anunţă că cabinetul din Viena a primit propune­rile Serbiei pentru ca să se înceapă cât de curînd negocierile pentru tratatul de comerciu, exprimându-şi tot­odată şi do­rinţa ca acele negocieri să se facă la Viena; guvernul şerb pare a fi dispus să primească această propunere. Succesorii Regelu! Olandei HAGA, 26 Octomvrie. — Camerile sunt convocate pentru 12 Noemvrie; ele vor vota proectul de lege pentru Regenţa Reginei. LUXEMBURG, 26 Octomvrie.— Du­cele Adolf de Nassau a declarat în discursul său că răspunzând la apelul Camerei el va observa Constituţiunea şi legile ţărei. Camera, după ce a votat adresa ca răspuns la discursul Regentului, s’a a­­mânat la 25 Noembrie. HAGA, 27 Octomvrie. —„Staats Cou­rant, anunţă că starea Regelui s’ar mai fi înrăutăţit. Camera Franceza PARIS, 26 Octombre. —Amen­damentul prin care se cerea su­primarea comisiunilor pentru gurile Dunărei și Bidassoa ca fiind nefo­lositori, a fost retras în urma ce­rere! d-luî Ribot, care a zis că a­­ceste comisiunî desbat chestiuni importante și Francia are interes să fie reprezentată în ele. Cu ocazia desbatereî bugetului râzboiuluî, dl. Cochery declară că s’a făcut toate economiile posibi­le.—Francia cheltuește numai 10 milioane mal mult de cât Germa­nia pentru bugetul anual al răz­boiului ; bugetul extraordinar pen­tru 1891 e numai de 208 milioa­ne, pe când cel din Germania e de 325 milioane.—Francia nu face alt­ceva de­cât urmează curentul, ea nu e responsabilă de o situa­­ţiune atât de dăunătoare interese­lor economice ale Europei.—Fran­cia ştie că pacea e trebuitoare, dar nu se va da înapoi de la nici un sacrificiu pentru conservarea exis­tenţei şi demnităţei sale.—E de prevăzut că peste câţi­va ani Francia va trebui să mai cheltu­iască încă vreo 50 de milioane pentru înt­reţinerea puterei sale militare şi crede că Camera nu va voi să respingă nimic din ceea ce este trebuincios mărire i morale şi materiale a patriei (aplause). Cele d’Intaiu 11 capitole din bu­getul ministerului de războiu sunt adoptate fără nici o discuțiune. Ţarevici la Viena VIENA 25, Octombrie. — Ţarevici a sosit azi la 2 ore. El a fost primit la gară de către împărat şi arhiducii Char­­les-Louis, Franţois-Ferdinand d’Este, Re­­gnier, Wilhelm, guvernorii civil şi mi­litar, preşedintele poliţiei, personalul am­basadei şi consulatului rusesc, împăra­tul şi arhiducii Charles-Louis şi Wilhelm purtau uniforma rusească şi Ţarevici u­­niforma austriacă. împăratul a îmbră­ţişat pe Ţarevici care a avut aceiaşi pri­mire cordială şi din partea arhiducilor. In timpul revistei companiei de onoare muzica a cântat imnul rusesc. Parcursul de la gară la Hofburg s’a făcut în tră­sură deschisă. Ţarevici era la dreapta împăratului; o mulţime enormă era gră­mădită pe străzi şi aclama călduros. La orele 10 împăratul şi Ţarevici au mers la gara de sud unde aşteptau prin­cipele Lobanov şi personalul Ambasa­dei. După ce și-a luat rămas bun în mo­dul cel mai cordial de la împărat, Ţa­revici a plecat la Triest. TRIEST 25, Octombrie. — Ţarevici a sosit la orele 11; el a fost primit de către guvernator, de comandantul mili­tar și consulul Rusiei; el a plecat după aceia la Sant-Andrea unde se va îm­barca. El a fost viu aclamat de mul­ţime. Escadra rusească cu Ţarevici a plecat la orele 2 și 25 minute după amiază. -----------------------------------------------------­ DINT IA­ŞI Banchetul societăţei medicilor şi na­­turaliştilor, care va avea loc astă seară. Duminecă 28 octombrie, în saloanele oţelului Traian, promite a fi o frumoasă serbare. Până acum s-au înscris peste 30 de medici din localitate. Din Bucureşti vor veni d-nii d-nn Assaky, Max, Istrati, Viţu, etc. Asemenea s’a primit aderări din provincie. * Dintre medicii din streinătate, am a­­flat că va veni d-rul Poincarré, profe­sor la facultatea de medicină din Nancy. Banchetul va fi presidat de D. Dr. Otremba, care, în numele societăţei, va face istoricul ei de la fondaţiune şi până

Next