Adevěrul, octombrie 1891 (Anul 4, nr. 961-990)

1891-10-14 / nr. 974

In aşteptarea resultatului, ne oprim deci, pentru moment, aci, — cu rezerva însă de-a reveni mereu, până când lu­mina şi dreptatea se vor face. (Cur­ierul Român)­ TE LEGANAN... Te legănam cu atâta farmec Adese 'n găndu­mi obosit, Că de ştiai chiar intro clipă La mine alunei ai fi venit Aşi fi uitat de bucurie, Ah! cât de lesne aşi fi uitat. Iia Că 'n al teu suflet pentru mine Vre­o dată ură ai păstrat. Pe sinul teu frumos şi tener, A mele buze aş fi lipit Şi sar fi dus intreaga lume Prin sărutări in nesfârşit. Iar luna — palidă fecioară, Şezend in fruntea unui nor, Ar fi adus vedetei sale Tabloul sfânt şi răpitor. Thoma Fies­esela Cronica ştiinţifică fap­ia »al al Ei Uta is Glaste Cu trei­zeci de secole înaintea erei noastre, în timpul lui Usaphais, al V-lea rege al I-ei dinastii egipţiane (anul 3700 înaintea lui Christos) s’a găsit în Leto­­polis, sub picioarele zeului Anubis, un tra­tat c­e medicină scris pe papyrus. Aproape pe la aceiaşi epocă (în timpul regelui Cheops, cu 3000 ani înaintea lui Chr.) s’a descoperit un al doilea papyrus vor­bind despre vindecarea boalelor, în tem­plul din Telemut, în sanctuarul zeiţei. Poveţele ce conţineau­ au fost păstrate în scrierile ulterioare. Ast­fel le găsim reproduse în Papyrus Brugsch (datând din secolul al XIV-a înaintea lui Chr.) şi în Papyrus Ebers care aparţine seco­lului al XVI a (înaintea lui Chr.) Manuscriptul din timpul lui Usaphais conţine noţiuni relative la diagnosticul şi tratamentul câtor­va afecţiuni chirur­gicale. E o adevărată plăcere de a găsi pe lingă unele credinţi cu totul eronate, fapte bine observate consilii bune. Cartea „despre vindecarea umflăturilor dureroase (uxedu)“ se ocupă de tumori serofuloase, de colecţiuni purulente, um­flături pe pielea capului, etc. Iată principiile date pentru adenitele tuberculoase. „Când vei găsi pe gâtul unui bolnav tumori scrofuloase cuprinzând glandele­ , simţi că e moale subt degetul tău.... să întrebuinţezi mijloace lenitive.“ Urmează o formulă de emplastiu. „Când vei găsi o tumoare scrofuloasă... (pe ori­ce parte a trupului unui individ)... o vei găsi ca bobul... pe pielea sa.... de­sigur nu mare; dacă bolnavul secretează puroia din trupul său, tu să spui: „are o umflătură scrofuloasă de ruxedu, care produce supuraţia.“ Voia să caut boala. Să întrebuinţezi mijloacele care vindecă pustulețe şi scot puroiul. „Când vei vedea o tumoare scrofuloasă grasă în gâtul sec şi o vei găsi ca un abces al canei care-i poţi ajunge cu de­getele.... tu să spui: „are o umflătură scrofuloasă grasă în gâtul seu.“ Voi­ trata această boală cu cuţitul „luând seama să nu dai de vase.­ Pentru supuraţiile cronice să recomandă emplastie. Despre abcese : „Când vei găsi o tu­moare purulentă în ori­ ce membru al u­­niui individ şi dacă vîrful umflăturei va fi proeminent, mărginit şi de formă ro­tundă, tu să spui: „este o umflătură pu­rulentă care se preumblă în carnea sa.“ Voi trata boala cu cuţitul; înăuntru este ceva ca zeama de lapte, apoi vine ceva urât ca ceara; este ca un sac; dacă ră­­mâne ceva în sacul său, se rostogoleşte.“ Despre tumoarea cu peri­: „Dacă­ gă­seşti o tumoare cu per şi dacă are o formă rotundă, moale şi substanţa sa creşte; voi­ căuta tumoarea cu cuţitul. Are aparenţa unei tumori purulente cu n­iciosităţi.“ Iată o descriere care pare a se raporta la kyfiele sebacee a capului şi în care manualul operator e indicat cu multă în­­­ţelepciune. „Când vei găsi o tumoare (uxedu) în cap... şi dacă vezi că produce o umezeală, că a crescut sub degetele tale care sunt m­ute nemişcate, şi că a devenit moale, chiar dacă nu e volumi­noasă, tu să spui: „este o tumoare umedu în cap....“ Voi­ combate boala. Să o tra­tezi cu cuţitul, dar să bagi de seamă să nu dai de vase. Se scurge ceva... apoi este o membrană cu prelungiri. Să nu laşi ceva din aceste părţi în rană... Să o vindeci cum se vindecă o plagă des­chisă.... Mobilitatea tumorilor cari nu aparţin oaselor, este întrebuinţată ca semn diag­nostic. „Când vei găsi o tumoare a căr­­nei în ori­care parte a trupului şi dacă... merge şi vine sub degetele tale (cu ex­cepţie dacă degetele sunt nemişcate, căci i) Kyst congenital ( mişcarea este datorită degetelor) tu atunci să spui: „este o tumoare a cărnei.“ Voi trata boala căutând să o vindec cu focul cum vindecă sahemem (cauterisarea cu ferul roş). i) Thermo­­­cauterul este întrebuinţat nu num­ai ca mijloc de distrucţie dar chiar ca practică hemostatică. In tratamentul altor tumori (meta) să recomandă: „Tra­tează tumoarea cu cuţitul şi arde cu fo­cul ca să nu sângereze tare.* Nu e sigur că autorii manuscriptului să fi cunoscut herniele. Cu toate acestea iată ce e scris : „despre tumoarea de piele (tumoarea acoperită) pe partea cea mai superficială a trupului. „Când vei găsi o tumoare de piele (tumoare acoperită) pe partea cea mai superficială a trupului de­asupra organelor sale sexuale (sau om­bilicului) să pui de­asupra degetele tale, examinează trupul sau şi palpează cu de­getele tale; dacă faci ca mâncarea sa să fie evacuată şi dacă în acest timp dînsul simte că-i vine rău, tu să spui: „este o tumoare de piele a trupului său.“ Voi să caut boala prin căldură pe bășica sa, înainte, pe trupul său.... E foarte greu de spus dacă în descrip­ția ce urmează e vorba de retenția de urină. Despre tumoarea la partea de jos a trupului. „Dacă vei găsi o ast­fel de tumoare la partea de jos a trupului, apă din trupul său curge înainte, tu să spui: „este lipsă de vitalitate în partea de jos a trupului său.“ Voi căuta boala prin căl­dură pe băşică. După ce vei fi făcut a­­ceasta, să o trate şi cu un instrument de cupru (?), dar să nu intre în conductul seminţei....“ Cuvîntul egipţian „metu“ are o semni­ficare complexă aplicându-se tot o dată la arterie, vase, muşchi nervi, tendon! In descrierea următoare „tumoarea metu“ pare a desemna o tumoare a vaselor şi mai special o tumoare erectilă sau un sinevrysm clisoid care pulsează şi nu trebue operat. Despre tumoarea „metu.“ Dacă vei găsi înăuntrul cn­ cărui mem­bru o tumoare metu, dînsa creşte şi vezi că se suceşte ca mici şerpi făcând multe ridicători şi aceste sunt ca mişcare de vînt; tu să spui: „este o tumoare metu. Să nu dai o lovitură (să nu faci o ope­raţie) din nou..... Apoi urmează un des­cântec. In unele operaţiuni, cartea dă opera­torului indicaţii foarte numeroase şi pre­cise. Din nenorocire mulţi din terminii tehnici nu au putut fi traduşi. Cu toate acestea este interesant de a arăta un spe­cimen din acest manual operator. In tumoarea cu pustule „sa întrebuin­ţezi cuţitul, fă o gaură cu cuţitul, apoi lucrează cu hennuri, lucrează asupra păr­­ţei ce să găseşte înăuntru cu hemnuri , tac cu cuţitul, este mare înăuntru, este ceva înăuntru care seamănă cu menter­a şoarecelui, să o diseci (?) să tragi îna­inte aceste aderii cari sunt pe părţile ale laterale, acopere trupul cu sas, etc. In fine, afară de preceptele dictate de cea mai lăudabilă prudenţă operatorie, sunt altele inspirate prin prudenţa pro­fesională. Este o boală, o tumoare care este foarte încăpăţînată şi care produce o mul­ţime de pustule. Tumoarea îţi vorbeşte şi ţi spune cu glas tare: „Tu vezi că e cea mai înrădăcinată din pistule.“ Tu sa spui: „este o tumoare a zeului Xensu.“ Să n’o cauţi de loc. II Papyrus Ebers conţine un compendiu de terapeutică şi de pharmacologie. Une­ori, când medicamentul nu pare a fi cu totul sigur, se mai găseşte şi câte un descântec. Dar trebue mărturisit că ex­­or­cismele sunt rare. Sunt recepte pentru plăgile simple, pen­tru plăgile prin arsură, pentru plăgile cari au luat un aspect cenuşiu sau alb, pentru plăgile cari au nevoe să fie ex­citate, pentru acele cari sunt acoperite cu prea multe granulaţiuni. Sunt mij­loace de a împuţina supuraţia şi de a grăbi cicatrizaţia, altele pentru a ajuta formaţiunea puroiului, altele pentru a calma durerile, împunsăturile în rană. Nu sunt admirabil studiate indicaţiile ce pot decurge din evoluţiunea unei răni? Cu arsenalul terapeutic de care dispu­­neau prescripţiele nu prezint o varietate nemărginită. Cu toate acestea, în unele formule, se găseşte o asociaţie fericită de mijloace care ar put­a chiar avea (lu­cru ar trebui studiat) o acţiune antisep­tică. Ast­fel în contra gangrenei să pres­crie un emplastru care conţine pe lângă ceară, olen sacru, miere, etc., cerneală, (sare de fier?) cumini (kümmel) cupru şi vitriole de cupru precum şi o sare arsenicală. In acest amestec intră şi opiu. Pentru plăgile prin arsură să prevăd cinci formule diferite; în fie­care zi se aplică alt pansament. Plăgile se pansează, în unele cazuri, cu şarpie de vată şi pe de­asupra se face un bandagiu. Cine nu s’a mirat de arta cu care sunt aplicate fesele ce învelesc mintiei e ? ! Clinical ab*. O CASĂ auIAHE CU 030E ETAG11 De închiriat In strada S-ţii Apostoli 42, cu începere de la S-tu Dumitru 1891.— Curte spaţioasă care poate servi pentru deposit de materiale, în apropiere de cheiul Dâmboviţiî şi de Prefectura de Ilfov. A se adresa la administraţia ziarului L’Independan­­ce Roumaine LUNI 14 OCTOMBRIE 1891 SK 3 WflTTTír®isnfllTflT; iiUu mmmE ?i liUI­­ alvw p E R D E L “■ wB j aTsosîrfâ MAGASI86UL l au sosit 0! STRADA LIPSCANI g | IGR. MSS­ÎJILQWSYZ Tot deodată am onoare­a însciința pe onor. clientelă că am transformat ma­gasinul mefi de la Nr. 22 tot în aceea»! stradă la Nr 24 Strada Lipscani 24 complectat cu NOUTĂȚI DE PULMUL GUST 8QN. Kihalovitz H©¥ DE COLTUiiiRE Fapte și întâmplări Hapaâ­­ars.— Un vapor cu călători s’a aprins pe Volga lângă Rybinsk ; şapte persoane au perit, alte amănunte lipsesc. Ziar dist­escigaş. — Curtea supremă din Pesta a casat sentinţa rostită contra D-lui Tomid, redactor al ziarului Zastava care fusese condamnat la moarte de două instanţe pentru că a ucis pe deputatul Dimitrievici. Curtea a admis circumstanţe atenuante şi l-a condamnat la 6 ani de închisoare, inundiaţis 3ă Anglia.—Depeşire din provincie anunţă că în urma marilor creşteri constante de apă datorate ploilor continue mai cu seamă în vestul Engli­­terei, câmpurile sunt inundate pe întin­deri mari Proprietarii şi moşierii suferă pagube simţitoare. Valea Tamisei este de asemenea inun­dată . Atentat.—Joi s’a încercat să se facă să deraieze trenul expres de la East­bourne la Londra prin mijlocul unor bu­căţi mari de fer aşezate pe şine; maşina le-a depărtat şi n’a fost nici un accident. Acest incident a produs o mare sen­­saţie, cu atât mai mult cu cât asemenea încercări s’a produs în zilele trecute pe drumul de fer Greatwestern. Statistica (ansliBinnnios» de fier. —Drumurile de fier din toată lumea spo­resc într’una. In 1884 erau 468,872 chi­­lometri de fier; la 1888 au ajuns la 571,777 chilome­tri. Din acestea Europa avea 214,252 chilometri, America 304,005 şi cele­ilaite trei părţi ale lumei abia a­­veau cu toate la un loc 53,514 chilo­metri. Cele 571,777 chilometri de drum de fier, cât sunt în toată lumea, represintă o lungime de ar ocoli pământul de vre­o patrusprezece ori şi care întrece cu mult distanţa de la pământ la lună. Această distanţă e numai de 384,420 chilometri. Y&sites*Cel­aia. — Spitalele militare din Rusia au primit ordin să nu mai întrebuinţeze tuberculina doctorului Koch, pentru vindecarea fu­siilor, pentru că ex­perienţele făcute până acuma nu numai a’au demonstrat eficacitatea ei, dar încă au produs efecte vătămătoare. t GABRIEL MO­UREY T Â C E S S A Isprăviserăm prânzul. — Dă-mi brațul, scumpule.... Am putea lua cafeaua afară ? Vrei tu, Enric ? Dar cueil, foarte sec. — Duceți-va, vă ajung. Rămase tot îngândurat, cu privirea per­­dută, jucându-se cu firimiturile de pe masă. Noaptea era cristalină O căldură dulce muia lucrurile. Parfumul florilor îmbăta. Ea murmură: — Ce seară frumoasă! Și ușurică, unduioasă în flotanta ei rochie de crepon mauve, Lucia se trânti pe scaunul de ribită. — Șezi aci... aci... lângă mine... Mă apropiai. De la masă, Darcueil întrebă: — Acolo sunteți, Lucia ? Ea dete din umeri, cu un gest frumos plictisit. Zisei: — Enric este trist astă-seară... Ea nu respunse numai­decât. Picioarele ei încrucișate lăsau să se ghicească stuful de dantele ce avea pe dedesubt, din ceafă și până la glesnele ei încălțate, cu ciorapi negri. Lucia era a­­devăratul corp de amor învăpăiat, pose­­danta formă de dorință care răsucește nervii și usucă gîtul. Și pe buzele ei flu­tura nehotărîtul zîmbet de inconsciență, frumosul zîmbet de perversie, acel zîm­bet căruia nimeni n’a cutezat să i se îm­potrivească. De­odată. — Da, Enric e trist astă seară. Pen­tru ce?... De­­giaba, negreşit. Sau nu, fiind­că voi bărbaţii.... Ah! cât de puţin ştiţi să ne pricepeţi, adică, cât de puţin ştiţi să ne iubiţi! In fundul bieţilor voştri creeri sunt atâtea prejudiţii, atâtea idei false! Iluziile proaste ale tinereţii de la doua­ zeci de ani trăesc vecinie în voi— să nu zici nu—tînguiri sentimentale, ro­manţe ieşite din modă. Taci, şti­i eu ce spun. Aerul e dulce astă seară. Ş’apoi, D-tale îţi pot spune tot. * * , Darcueil se ivi în lumina galbenă care ieşia prin uşă. Cam palid, încet, se dete jos, veni şi se puse lângă mine, fără să zică nici o vorbă. Lucia zise, ca și cum n’ar fi fost el acolo: — Voi toți,­­ tineri și bătrîni, sunteți niște adunători de bucățele de ideal. U­­rîtă meserie să mă crezi. Ce căutați voi să culegeți de pe buzele noastre, de pe ochii noștri, de pe sînii noștri? Mira­­giul unui pic de amor adevărat; fantoma acelui obscur din noi care vă omoară umblând dupe dânsul, pe care noi nu’l dăm pe față nici odată..., nici odată.... m’auzi bine? — Ah! de ce nu știți singura știință de a poseda, a ne lua, asta’i totul. Să citiți în ochii noștri consimțimântul vădit, abandonul sincer... după cel mai mic gest al nostru... după tresărirea piep­tului... după fața aprinsă a buzelor... să prindeți tresărirea indecisă și decisivă. In loc de asta..., Enric fii așa de bun și cere să-mi aducă ceva să pun la gât... e cam recca e.... — In loc de asta, când ați ști cât ne păreţi de caraghioşi, şi sunteţi, spun drept! Nişte bieţi ret­ori amoroşi! tot aceiaşi melodie banală, ritmul cunoscut cântecul obişnuit! Incai dacă aţi fi con­vinşi!... Insă sunteţi nişte proşti. Iacă, noaptea trecută ne întorceam a­­casă, Loys de Merville, Enric şi eu. Tot într’aceiaşi trăsură. Plea. Ne strângeam unu într’altu. Simţeam picioarele lor în­tre ale mele, braţele lor lipite de mine, suflarea lor în părul meu, în ceafa mea, pe buzele mele, câte odată, când se ple- Cau... suflarea blondă a lui Loys în care se tot pare că este un fel de suspin de regret de o fericire plecată..., suflarea brună a lui Enric, încărcată de atâtea dorințe cunoscute. Ah! bucuros, atunci—tăcea­i amândoi! —bucuros, dacă le-ar fi venit în gând să mă ia acolo, bucuros m’ași fi dat lor, a­­mândoiora, iac’așa! Ce vrei ? Așa sunt eu făcută!... Din tăcerea bărbatului care şade lângă mine, se degajază pentru mine focul atot­pu­ternic, irezistibilul magnetism. Sunt a bărbatului care ştie să tacă, sunt întreagă, mai dinainte, gata la ori­ce nebunie, la toate complezențele capri­­cielor lui. El e bărbatul. Ah! să mă ia, însă numai cu corpul lui, numai cu braţele lui, numai cu bu­zele lui, fără retorica proastă a vorbelor amoroase, cari fatalmente sunt tot­d’auna aceleaşi, în avântul dragostei lui pasio­nate ! Ce’mi trebue mie ? Aşa de puţin... şi aşa de mult! Să mă vrea, fără să zică nimic. Şi de la mine va avea tot... acel necunoscut al inimei mele şi al simţu­rilor mele a căror sete vo­rb­eşte. Să ş­iţi însă să mă iubiţi toată, să’mi iubiţi gura mea savantă şi supusă, ochii mei aprinşi, sânii mei pe care ’i sdrobesc mângâerile voastre, corpul meu mlădios. Şi sufletul meu.... plăpândul meu suflet de floare rară îl veţi avea.... fiind­că su­fletul meu îl voiţi voi, naivi ce sun­teţi.— bieţi adunători de crimpee de ideal! # " # Lucy tăcu. împrejurul nostru noaptea vibra, cris­talină. Dar cueil tăcea, nu făcea nici o miş­care. Ai fi zis că dormea. Pe urmă, de­odată, mâinile i se mișcară, și, cu un glas de vis, zise: — Lucio! O suflare consimțitoare răspunse, un suspin fericit, mândru de victoria sa, fă­cut din dorința la unisson care se ruga acolo, lângă dânsa, de sculă și se piti, tremurând toate d­in brațele deschise, ale tinerului. Buzele li se lipeau. Ea murmura: Da, tu..., tu.... tu.... măcar să fie ori­cine. Spai*fați. CEREŢI HÂRTIE A DE ŢIGARA CREANGA d­e fabricele lui ARAME-PARIS (HORS-CONGOURS) Albeaţă fără seamăn, fineţă extraordinară, gust dulceag şi plăcut, nu sgârie gîtul, lipsă totală di­njîb­er­înă, calitate higienică neîntrecută. Pentru cereri de probe sau comande, a se a­­dresa la D-na OLG­A C. C8£AN&A, Bucu­­rescu, Biroul şi Depositul Central, Strada Clemen­ţei 26 şi Strada Scaunele 73. nu fără a întrebuinţa Seim­inatorul D-rului Qu­­arante Descalonne cel mai bun ingredient recu­noscut pretutindeni pentru ocrotirea cerealelor în contra tuturor boalelor şi pentru desvoltarea şi îmulţirea spicurilor. A se cere broşura explicativă la Agenţia Havas Bucureşti. Aproape 2030 de cutii de terminator­ s-a și vândut deja in Sámánia Ultime informaţii . Lumi 14 curent de şi eser­isătoarea Cuvioasei Paraschi­va, Adevărul va apare ca de o­­bicei la Işi două edifiunî. —* — Studenţii facultăţel de medicină sunt invitaţi pentru astă­zi Dumi­necă 8 ore seara in localul socie­­tăţeî spre a discuta măsurile de luat în afacerea cu Eforia spita­lelor. J­iiEigsmMepi-M proprietara magazinului de mode din Calea Victoriei. 65. Hotel Manu, (vis-a-vis de Episcopie), după ce a vizitat cele mai principale case de mode din Paris, s’a reîntors în Bucureşti aducând un fru­mos asortiment de pălării de toamnă şi iarnă­­. Doamne. — Preţuri moderate — f­r­ma Eufr. Dimitraşcu absolven­tă cu­­diploma şcoalei profesionale din Bucureşti, şi proprietara PRIMULUI ATELIER DE CROITORIE P­ETRU DAM fondat în anul 1882) cu sediul în Noul Palat „Dacia-Romania“ str. Lipscani 10. Anunţă Onor. Public, şi în special cli­entelei sale, că de Sf. Dimitria ar­e­ zisul atelier, îl va transfera şi instala în localul din Calea Vâetos­ieî Bir. 3 (Colţu str. Râureanu). La acest atelier se confecţionează ori­ce comande de rochi, haine, visite, şi altele atingătoare de această artă, cu preţurile moderate. I SI PUS £ ii IM (Galeria Vilacrose şi Biracca), tiintr* Calea Victoriei şi Stradele Lipscani, Smârdan şi Doamnei LUMINAT CU ELECTRICITATE Precum şî în imobilui P^'KarigeorgeVici dintre Strada Rămneî şi lipscani a le m­eiiirlar Prăvălii, ateliere, apartamente mari şi mici, confortabile și cu intrări de­­osebite. — A se adresa : Pentru Bateria Viacrose, la D. Avocat Ion Vilacrose, Calea Victoriei, Nr. 18. Pentru Galeria Macca, la D. Avocat M. Macca, Strada Fântânei, Nr. 73. Pentru imobilul Principelui Karageor­­gevici, la D. Avocat Const. Mille, Bulevardul Elisabeta, (Palatul Băilor Eforiei). IHOMA CONSTAITINESCU Am onoare a aduce la cunoscinţa onorabilei mele clientele că în urma voiagiului ce am făcut la Paris, ’mi-a sosit, pentru sezonul de iarnă, un foarte frumos asortiment de mărfuri, precum: rochi fanteste şi brodate în diferite geniuri Haute nouveautés, viätäsäril în toate felurile unie şi fantaisie, şi un bogat asortiment de confecţiuni grand Pale tot par­­desiuri, rotonde şi jaquete, ultimele modele şi garnituri în diferite feluri. Onor. Clientelă cunoaşte deja că atelierele mele sunt conduse de M-me K­erthe Laustay. Se primeşte şi stofe spre confec­ţionare.—Specialitate pentru rochi de baluri şi nunţi. Rog pe onor. clientelă a nu con­funda actualul medi ringafinei cel vechiu. Thoma Constantinescu. Actualminte Calea Victoriei. 28. Stagiul de sus, vis-a-vis de Pref. Poliţiei, NOUL PASAGIU LINGERIE ŞI PÂNZÂRIE «eureţd­« M, Ste. Lipscani, 54. Bucureş? tuni Rumburg, Bselafeld, Irlanda, Bd­, ionii­a dublă de cearceafuri. Mfon, cretea, gcMrting, pichetări, etc. «vinilin f«ţ° d« mese şervete de olandă, pro* f liviuli soaps, cuverturi de pat şi masă. ,u1AlB naţionale te diferite colori, de reţea alba I liSIS şi colori, pânză de transparente, ipăasî de Sanel şi flanele sistem Wr, láger, «lot guler«, manşete, cravata, ciorapi, batiste, dlaţi mănuşi, parfumerie, mărunţişuri. ..flBnwj complecta pentru manag«, comande!« flowuji E® efectuează prompt, care duppă «Se Broderii şi Băutele, ingerie şi alte articole pentru elevi şi eleve , pensionate. Qa PQuilă un asistent de Otî L/O«tibet farmacie. A se adresa la D. Enric Thomas, farma­cist Râmnic-Vâlcea. k Leii MAGAZIN le încredere

Next