Adevěrul, octombrie 1891 (Anul 4, nr. 961-990)
1891-10-14 / nr. 974
In aşteptarea resultatului, ne oprim deci, pentru moment, aci, — cu rezerva însă de-a reveni mereu, până când lumina şi dreptatea se vor face. (Curierul Român) TE LEGANAN... Te legănam cu atâta farmec Adese 'n găndumi obosit, Că de ştiai chiar intro clipă La mine alunei ai fi venit Aşi fi uitat de bucurie, Ah! cât de lesne aşi fi uitat. Iia Că 'n al teu suflet pentru mine Vreo dată ură ai păstrat. Pe sinul teu frumos şi tener, A mele buze aş fi lipit Şi sar fi dus intreaga lume Prin sărutări in nesfârşit. Iar luna — palidă fecioară, Şezend in fruntea unui nor, Ar fi adus vedetei sale Tabloul sfânt şi răpitor. Thoma Fiesesela Cronica ştiinţifică fapia »al al Ei Uta is Glaste Cu treizeci de secole înaintea erei noastre, în timpul lui Usaphais, al V-lea rege al I-ei dinastii egipţiane (anul 3700 înaintea lui Christos) s’a găsit în Letopolis, sub picioarele zeului Anubis, un tratat ce medicină scris pe papyrus. Aproape pe la aceiaşi epocă (în timpul regelui Cheops, cu 3000 ani înaintea lui Chr.) s’a descoperit un al doilea papyrus vorbind despre vindecarea boalelor, în templul din Telemut, în sanctuarul zeiţei. Poveţele ce conţineau au fost păstrate în scrierile ulterioare. Astfel le găsim reproduse în Papyrus Brugsch (datând din secolul al XIV-a înaintea lui Chr.) şi în Papyrus Ebers care aparţine secolului al XVI a (înaintea lui Chr.) Manuscriptul din timpul lui Usaphais conţine noţiuni relative la diagnosticul şi tratamentul câtorva afecţiuni chirurgicale. E o adevărată plăcere de a găsi pe lingă unele credinţi cu totul eronate, fapte bine observate consilii bune. Cartea „despre vindecarea umflăturilor dureroase (uxedu)“ se ocupă de tumori serofuloase, de colecţiuni purulente, umflături pe pielea capului, etc. Iată principiile date pentru adenitele tuberculoase. „Când vei găsi pe gâtul unui bolnav tumori scrofuloase cuprinzând glandele , simţi că e moale subt degetul tău.... să întrebuinţezi mijloace lenitive.“ Urmează o formulă de emplastiu. „Când vei găsi o tumoare scrofuloasă... (pe orice parte a trupului unui individ)... o vei găsi ca bobul... pe pielea sa.... desigur nu mare; dacă bolnavul secretează puroia din trupul său, tu să spui: „are o umflătură scrofuloasă de ruxedu, care produce supuraţia.“ Voia să caut boala. Să întrebuinţezi mijloacele care vindecă pustulețe şi scot puroiul. „Când vei vedea o tumoare scrofuloasă grasă în gâtul sec şi o vei găsi ca un abces al canei care-i poţi ajunge cu degetele.... tu să spui: „are o umflătură scrofuloasă grasă în gâtul seu.“ Voi trata această boală cu cuţitul „luând seama să nu dai de vase. Pentru supuraţiile cronice să recomandă emplastie. Despre abcese : „Când vei găsi o tumoare purulentă în ori ce membru al uniui individ şi dacă vîrful umflăturei va fi proeminent, mărginit şi de formă rotundă, tu să spui: „este o umflătură purulentă care se preumblă în carnea sa.“ Voi trata boala cu cuţitul; înăuntru este ceva ca zeama de lapte, apoi vine ceva urât ca ceara; este ca un sac; dacă rămâne ceva în sacul său, se rostogoleşte.“ Despre tumoarea cu peri: „Dacă găseşti o tumoare cu per şi dacă are o formă rotundă, moale şi substanţa sa creşte; voi căuta tumoarea cu cuţitul. Are aparenţa unei tumori purulente cu niciosităţi.“ Iată o descriere care pare a se raporta la kyfiele sebacee a capului şi în care manualul operator e indicat cu multă înţelepciune. „Când vei găsi o tumoare (uxedu) în cap... şi dacă vezi că produce o umezeală, că a crescut sub degetele tale care sunt mute nemişcate, şi că a devenit moale, chiar dacă nu e voluminoasă, tu să spui: „este o tumoare umedu în cap....“ Voi combate boala. Să o tratezi cu cuţitul, dar să bagi de seamă să nu dai de vase. Se scurge ceva... apoi este o membrană cu prelungiri. Să nu laşi ceva din aceste părţi în rană... Să o vindeci cum se vindecă o plagă deschisă.... Mobilitatea tumorilor cari nu aparţin oaselor, este întrebuinţată ca semn diagnostic. „Când vei găsi o tumoare a cărnei în oricare parte a trupului şi dacă... merge şi vine sub degetele tale (cu excepţie dacă degetele sunt nemişcate, căci i) Kyst congenital ( mişcarea este datorită degetelor) tu atunci să spui: „este o tumoare a cărnei.“ Voi trata boala căutând să o vindec cu focul cum vindecă sahemem (cauterisarea cu ferul roş). i) Thermocauterul este întrebuinţat nu numai ca mijloc de distrucţie dar chiar ca practică hemostatică. In tratamentul altor tumori (meta) să recomandă: „Tratează tumoarea cu cuţitul şi arde cu focul ca să nu sângereze tare.* Nu e sigur că autorii manuscriptului să fi cunoscut herniele. Cu toate acestea iată ce e scris : „despre tumoarea de piele (tumoarea acoperită) pe partea cea mai superficială a trupului. „Când vei găsi o tumoare de piele (tumoare acoperită) pe partea cea mai superficială a trupului deasupra organelor sale sexuale (sau ombilicului) să pui deasupra degetele tale, examinează trupul sau şi palpează cu degetele tale; dacă faci ca mâncarea sa să fie evacuată şi dacă în acest timp dînsul simte că-i vine rău, tu să spui: „este o tumoare de piele a trupului său.“ Voi să caut boala prin căldură pe bășica sa, înainte, pe trupul său.... E foarte greu de spus dacă în descripția ce urmează e vorba de retenția de urină. Despre tumoarea la partea de jos a trupului. „Dacă vei găsi o astfel de tumoare la partea de jos a trupului, apă din trupul său curge înainte, tu să spui: „este lipsă de vitalitate în partea de jos a trupului său.“ Voi căuta boala prin căldură pe băşică. După ce vei fi făcut aceasta, să o trate şi cu un instrument de cupru (?), dar să nu intre în conductul seminţei....“ Cuvîntul egipţian „metu“ are o semnificare complexă aplicându-se tot o dată la arterie, vase, muşchi nervi, tendon! In descrierea următoare „tumoarea metu“ pare a desemna o tumoare a vaselor şi mai special o tumoare erectilă sau un sinevrysm clisoid care pulsează şi nu trebue operat. Despre tumoarea „metu.“ Dacă vei găsi înăuntrul cn cărui membru o tumoare metu, dînsa creşte şi vezi că se suceşte ca mici şerpi făcând multe ridicători şi aceste sunt ca mişcare de vînt; tu să spui: „este o tumoare metu. Să nu dai o lovitură (să nu faci o operaţie) din nou..... Apoi urmează un descântec. In unele operaţiuni, cartea dă operatorului indicaţii foarte numeroase şi precise. Din nenorocire mulţi din terminii tehnici nu au putut fi traduşi. Cu toate acestea este interesant de a arăta un specimen din acest manual operator. In tumoarea cu pustule „sa întrebuinţezi cuţitul, fă o gaură cu cuţitul, apoi lucrează cu hennuri, lucrează asupra părţei ce să găseşte înăuntru cu hemnuri , tac cu cuţitul, este mare înăuntru, este ceva înăuntru care seamănă cu mentera şoarecelui, să o diseci (?) să tragi înainte aceste aderii cari sunt pe părţile ale laterale, acopere trupul cu sas, etc. In fine, afară de preceptele dictate de cea mai lăudabilă prudenţă operatorie, sunt altele inspirate prin prudenţa profesională. Este o boală, o tumoare care este foarte încăpăţînată şi care produce o mulţime de pustule. Tumoarea îţi vorbeşte şi ţi spune cu glas tare: „Tu vezi că e cea mai înrădăcinată din pistule.“ Tu sa spui: „este o tumoare a zeului Xensu.“ Să n’o cauţi de loc. II Papyrus Ebers conţine un compendiu de terapeutică şi de pharmacologie. Uneori, când medicamentul nu pare a fi cu totul sigur, se mai găseşte şi câte un descântec. Dar trebue mărturisit că exorcismele sunt rare. Sunt recepte pentru plăgile simple, pentru plăgile prin arsură, pentru plăgile cari au luat un aspect cenuşiu sau alb, pentru plăgile cari au nevoe să fie excitate, pentru acele cari sunt acoperite cu prea multe granulaţiuni. Sunt mijloace de a împuţina supuraţia şi de a grăbi cicatrizaţia, altele pentru a ajuta formaţiunea puroiului, altele pentru a calma durerile, împunsăturile în rană. Nu sunt admirabil studiate indicaţiile ce pot decurge din evoluţiunea unei răni? Cu arsenalul terapeutic de care dispuneau prescripţiele nu prezint o varietate nemărginită. Cu toate acestea, în unele formule, se găseşte o asociaţie fericită de mijloace care ar puta chiar avea (lucru ar trebui studiat) o acţiune antiseptică. Astfel în contra gangrenei să prescrie un emplastru care conţine pe lângă ceară, olen sacru, miere, etc., cerneală, (sare de fier?) cumini (kümmel) cupru şi vitriole de cupru precum şi o sare arsenicală. In acest amestec intră şi opiu. Pentru plăgile prin arsură să prevăd cinci formule diferite; în fiecare zi se aplică alt pansament. Plăgile se pansează, în unele cazuri, cu şarpie de vată şi pe deasupra se face un bandagiu. Cine nu s’a mirat de arta cu care sunt aplicate fesele ce învelesc mintiei e ? ! Clinical ab*. O CASĂ auIAHE CU 030E ETAG11 De închiriat In strada S-ţii Apostoli 42, cu începere de la S-tu Dumitru 1891.— Curte spaţioasă care poate servi pentru deposit de materiale, în apropiere de cheiul Dâmboviţiî şi de Prefectura de Ilfov. A se adresa la administraţia ziarului L’Independance Roumaine LUNI 14 OCTOMBRIE 1891 SK 3 WflTTTír®isnfllTflT; iiUu mmmE ?i liUI alvw p E R D E L “■ wB j aTsosîrfâ MAGASI86UL l au sosit 0! STRADA LIPSCANI g | IGR. MSSÎJILQWSYZ Tot deodată am onoarea însciința pe onor. clientelă că am transformat magasinul mefi de la Nr. 22 tot în aceea»! stradă la Nr 24 Strada Lipscani 24 complectat cu NOUTĂȚI DE PULMUL GUST 8QN. Kihalovitz H©¥ DE COLTUiiiRE Fapte și întâmplări Hapaâars.— Un vapor cu călători s’a aprins pe Volga lângă Rybinsk ; şapte persoane au perit, alte amănunte lipsesc. Ziar distescigaş. — Curtea supremă din Pesta a casat sentinţa rostită contra D-lui Tomid, redactor al ziarului Zastava care fusese condamnat la moarte de două instanţe pentru că a ucis pe deputatul Dimitrievici. Curtea a admis circumstanţe atenuante şi l-a condamnat la 6 ani de închisoare, inundiaţis 3ă Anglia.—Depeşire din provincie anunţă că în urma marilor creşteri constante de apă datorate ploilor continue mai cu seamă în vestul Engliterei, câmpurile sunt inundate pe întinderi mari Proprietarii şi moşierii suferă pagube simţitoare. Valea Tamisei este de asemenea inundată . Atentat.—Joi s’a încercat să se facă să deraieze trenul expres de la Eastbourne la Londra prin mijlocul unor bucăţi mari de fer aşezate pe şine; maşina le-a depărtat şi n’a fost nici un accident. Acest incident a produs o mare sensaţie, cu atât mai mult cu cât asemenea încercări s’a produs în zilele trecute pe drumul de fer Greatwestern. Statistica (ansliBinnnios» de fier. —Drumurile de fier din toată lumea sporesc într’una. In 1884 erau 468,872 chilometri de fier; la 1888 au ajuns la 571,777 chilometri. Din acestea Europa avea 214,252 chilometri, America 304,005 şi celeilaite trei părţi ale lumei abia aveau cu toate la un loc 53,514 chilometri. Cele 571,777 chilometri de drum de fier, cât sunt în toată lumea, represintă o lungime de ar ocoli pământul de vreo patrusprezece ori şi care întrece cu mult distanţa de la pământ la lună. Această distanţă e numai de 384,420 chilometri. Y&sites*Celaia. — Spitalele militare din Rusia au primit ordin să nu mai întrebuinţeze tuberculina doctorului Koch, pentru vindecarea fusiilor, pentru că experienţele făcute până acuma nu numai a’au demonstrat eficacitatea ei, dar încă au produs efecte vătămătoare. t GABRIEL MOUREY T Â C E S S A Isprăviserăm prânzul. — Dă-mi brațul, scumpule.... Am putea lua cafeaua afară ? Vrei tu, Enric ? Dar cueil, foarte sec. — Duceți-va, vă ajung. Rămase tot îngândurat, cu privirea perdută, jucându-se cu firimiturile de pe masă. Noaptea era cristalină O căldură dulce muia lucrurile. Parfumul florilor îmbăta. Ea murmură: — Ce seară frumoasă! Și ușurică, unduioasă în flotanta ei rochie de crepon mauve, Lucia se trânti pe scaunul de ribită. — Șezi aci... aci... lângă mine... Mă apropiai. De la masă, Darcueil întrebă: — Acolo sunteți, Lucia ? Ea dete din umeri, cu un gest frumos plictisit. Zisei: — Enric este trist astă-seară... Ea nu respunse numaidecât. Picioarele ei încrucișate lăsau să se ghicească stuful de dantele ce avea pe dedesubt, din ceafă și până la glesnele ei încălțate, cu ciorapi negri. Lucia era adevăratul corp de amor învăpăiat, posedanta formă de dorință care răsucește nervii și usucă gîtul. Și pe buzele ei flutura nehotărîtul zîmbet de inconsciență, frumosul zîmbet de perversie, acel zîmbet căruia nimeni n’a cutezat să i se împotrivească. Deodată. — Da, Enric e trist astă seară. Pentru ce?... Degiaba, negreşit. Sau nu, fiindcă voi bărbaţii.... Ah! cât de puţin ştiţi să ne pricepeţi, adică, cât de puţin ştiţi să ne iubiţi! In fundul bieţilor voştri creeri sunt atâtea prejudiţii, atâtea idei false! Iluziile proaste ale tinereţii de la doua zeci de ani trăesc vecinie în voi— să nu zici nu—tînguiri sentimentale, romanţe ieşite din modă. Taci, ştii eu ce spun. Aerul e dulce astă seară. Ş’apoi, D-tale îţi pot spune tot. * * , Darcueil se ivi în lumina galbenă care ieşia prin uşă. Cam palid, încet, se dete jos, veni şi se puse lângă mine, fără să zică nici o vorbă. Lucia zise, ca și cum n’ar fi fost el acolo: — Voi toți, tineri și bătrîni, sunteți niște adunători de bucățele de ideal. Urîtă meserie să mă crezi. Ce căutați voi să culegeți de pe buzele noastre, de pe ochii noștri, de pe sînii noștri? Miragiul unui pic de amor adevărat; fantoma acelui obscur din noi care vă omoară umblând dupe dânsul, pe care noi nu’l dăm pe față nici odată..., nici odată.... m’auzi bine? — Ah! de ce nu știți singura știință de a poseda, a ne lua, asta’i totul. Să citiți în ochii noștri consimțimântul vădit, abandonul sincer... după cel mai mic gest al nostru... după tresărirea pieptului... după fața aprinsă a buzelor... să prindeți tresărirea indecisă și decisivă. In loc de asta..., Enric fii așa de bun și cere să-mi aducă ceva să pun la gât... e cam recca e.... — In loc de asta, când ați ști cât ne păreţi de caraghioşi, şi sunteţi, spun drept! Nişte bieţi retori amoroşi! tot aceiaşi melodie banală, ritmul cunoscut cântecul obişnuit! Incai dacă aţi fi convinşi!... Insă sunteţi nişte proşti. Iacă, noaptea trecută ne întorceam acasă, Loys de Merville, Enric şi eu. Tot într’aceiaşi trăsură. Plea. Ne strângeam unu într’altu. Simţeam picioarele lor între ale mele, braţele lor lipite de mine, suflarea lor în părul meu, în ceafa mea, pe buzele mele, câte odată, când se ple- Cau... suflarea blondă a lui Loys în care se tot pare că este un fel de suspin de regret de o fericire plecată..., suflarea brună a lui Enric, încărcată de atâtea dorințe cunoscute. Ah! bucuros, atunci—tăceai amândoi! —bucuros, dacă le-ar fi venit în gând să mă ia acolo, bucuros m’ași fi dat lor, amândoiora, iac’așa! Ce vrei ? Așa sunt eu făcută!... Din tăcerea bărbatului care şade lângă mine, se degajază pentru mine focul atotputernic, irezistibilul magnetism. Sunt a bărbatului care ştie să tacă, sunt întreagă, mai dinainte, gata la orice nebunie, la toate complezențele capricielor lui. El e bărbatul. Ah! să mă ia, însă numai cu corpul lui, numai cu braţele lui, numai cu buzele lui, fără retorica proastă a vorbelor amoroase, cari fatalmente sunt totd’auna aceleaşi, în avântul dragostei lui pasionate ! Ce’mi trebue mie ? Aşa de puţin... şi aşa de mult! Să mă vrea, fără să zică nimic. Şi de la mine va avea tot... acel necunoscut al inimei mele şi al simţurilor mele a căror sete vorbeşte. Să şiţi însă să mă iubiţi toată, să’mi iubiţi gura mea savantă şi supusă, ochii mei aprinşi, sânii mei pe care ’i sdrobesc mângâerile voastre, corpul meu mlădios. Şi sufletul meu.... plăpândul meu suflet de floare rară îl veţi avea.... fiindcă sufletul meu îl voiţi voi, naivi ce sunteţi.— bieţi adunători de crimpee de ideal! # " # Lucy tăcu. împrejurul nostru noaptea vibra, cristalină. Dar cueil tăcea, nu făcea nici o mişcare. Ai fi zis că dormea. Pe urmă, deodată, mâinile i se mișcară, și, cu un glas de vis, zise: — Lucio! O suflare consimțitoare răspunse, un suspin fericit, mândru de victoria sa, făcut din dorința la unisson care se ruga acolo, lângă dânsa, de sculă și se piti, tremurând toate din brațele deschise, ale tinerului. Buzele li se lipeau. Ea murmura: Da, tu..., tu.... tu.... măcar să fie oricine. Spai*fați. CEREŢI HÂRTIE A DE ŢIGARA CREANGA de fabricele lui ARAME-PARIS (HORS-CONGOURS) Albeaţă fără seamăn, fineţă extraordinară, gust dulceag şi plăcut, nu sgârie gîtul, lipsă totală dinjîberînă, calitate higienică neîntrecută. Pentru cereri de probe sau comande, a se adresa la D-na OLGA C. C8£AN&A, Bucurescu, Biroul şi Depositul Central, Strada Clemenţei 26 şi Strada Scaunele 73. nu fără a întrebuinţa Seiminatorul D-rului Quarante Descalonne cel mai bun ingredient recunoscut pretutindeni pentru ocrotirea cerealelor în contra tuturor boalelor şi pentru desvoltarea şi îmulţirea spicurilor. A se cere broşura explicativă la Agenţia Havas Bucureşti. Aproape 2030 de cutii de terminator s-a și vândut deja in Sámánia Ultime informaţii . Lumi 14 curent de şi eserisătoarea Cuvioasei Paraschiva, Adevărul va apare ca de obicei la Işi două edifiunî. —* — Studenţii facultăţel de medicină sunt invitaţi pentru astăzi Duminecă 8 ore seara in localul societăţeî spre a discuta măsurile de luat în afacerea cu Eforia spitalelor. JiiEigsmMepi-M proprietara magazinului de mode din Calea Victoriei. 65. Hotel Manu, (vis-a-vis de Episcopie), după ce a vizitat cele mai principale case de mode din Paris, s’a reîntors în Bucureşti aducând un frumos asortiment de pălării de toamnă şi iarnă. Doamne. — Preţuri moderate — frma Eufr. Dimitraşcu absolventă cudiploma şcoalei profesionale din Bucureşti, şi proprietara PRIMULUI ATELIER DE CROITORIE PETRU DAM fondat în anul 1882) cu sediul în Noul Palat „Dacia-Romania“ str. Lipscani 10. Anunţă Onor. Public, şi în special clientelei sale, că de Sf. Dimitria are zisul atelier, îl va transfera şi instala în localul din Calea Vâetosieî Bir. 3 (Colţu str. Râureanu). La acest atelier se confecţionează orice comande de rochi, haine, visite, şi altele atingătoare de această artă, cu preţurile moderate. I SI PUS £ ii IM (Galeria Vilacrose şi Biracca), tiintr* Calea Victoriei şi Stradele Lipscani, Smârdan şi Doamnei LUMINAT CU ELECTRICITATE Precum şî în imobilui P^'KarigeorgeVici dintre Strada Rămneî şi lipscani a le meiiirlar Prăvălii, ateliere, apartamente mari şi mici, confortabile și cu intrări deosebite. — A se adresa : Pentru Bateria Viacrose, la D. Avocat Ion Vilacrose, Calea Victoriei, Nr. 18. Pentru Galeria Macca, la D. Avocat M. Macca, Strada Fântânei, Nr. 73. Pentru imobilul Principelui Karageorgevici, la D. Avocat Const. Mille, Bulevardul Elisabeta, (Palatul Băilor Eforiei). IHOMA CONSTAITINESCU Am onoare a aduce la cunoscinţa onorabilei mele clientele că în urma voiagiului ce am făcut la Paris, ’mi-a sosit, pentru sezonul de iarnă, un foarte frumos asortiment de mărfuri, precum: rochi fanteste şi brodate în diferite geniuri Haute nouveautés, viätäsäril în toate felurile unie şi fantaisie, şi un bogat asortiment de confecţiuni grand Pale tot pardesiuri, rotonde şi jaquete, ultimele modele şi garnituri în diferite feluri. Onor. Clientelă cunoaşte deja că atelierele mele sunt conduse de M-me Kerthe Laustay. Se primeşte şi stofe spre confecţionare.—Specialitate pentru rochi de baluri şi nunţi. Rog pe onor. clientelă a nu confunda actualul medi ringafinei cel vechiu. Thoma Constantinescu. Actualminte Calea Victoriei. 28. Stagiul de sus, vis-a-vis de Pref. Poliţiei, NOUL PASAGIU LINGERIE ŞI PÂNZÂRIE «eureţd« M, Ste. Lipscani, 54. Bucureş? tuni Rumburg, Bselafeld, Irlanda, Bd, ioniia dublă de cearceafuri. Mfon, cretea, gcMrting, pichetări, etc. «vinilin f«ţ° d« mese şervete de olandă, pro* f liviuli soaps, cuverturi de pat şi masă. ,u1AlB naţionale te diferite colori, de reţea alba I liSIS şi colori, pânză de transparente, ipăasî de Sanel şi flanele sistem Wr, láger, «lot guler«, manşete, cravata, ciorapi, batiste, dlaţi mănuşi, parfumerie, mărunţişuri. ..flBnwj complecta pentru manag«, comande!« flowuji E® efectuează prompt, care duppă «Se Broderii şi Băutele, ingerie şi alte articole pentru elevi şi eleve , pensionate. Qa PQuilă un asistent de Otî L/O«tibet farmacie. A se adresa la D. Enric Thomas, farmacist Râmnic-Vâlcea. k Leii MAGAZIN le încredere