Adevěrul, septembrie 1892 (Anul 6, nr. 1281-1309)
1892-09-26 / nr. 1305
prieten; şi pentru că copila era bună şi frumoasă, căpitanul îi zicea uneorî pe s când o săruta pe frunte : — O să am doî copii în loc de unul, , nu e aş, Mario că tu vrei să fii copilul ] meu ? Ctc! amendoî sunteţi copii bun! şi de astă-cară fericirea o să fie dreaptă. Fata p’icepea şi când roşie de plăcere ■ şi de Fidă, îşi lăsa ochi! îns, căpitanul ; începea ,ă rîză şi zicea : — I.A ă, lasă, vom vedea mai târziu, Alex.'cidru era şi el prietenul Măriei; amendo - orfanî de mamă, se înţelegeai! aşa de bine, şi crescuţi înţelept se iubeau de mici şi numai mai târziu, când Alecsandru sprăvi studiul, această iubire murindu-se şi schimbându-se,e-a făcut să priceapi fericirea căsătoriei în viitor. Vechii cai larazi, tot aşa credeau şi ei; iar când căpitanul veni într’o dimineaţă să ceară a Ana Măriei pentru Alexandru, a fost om în care bucuria aşteptată sosise, bătrânii, ’şi-au strîns mâna cu ochii plini de iad?, vii, nu mai doreau nimic de acum, puteau să moară. Intr’adevăr tatăl Măriei muri pe de doî ani, după ce’şi sărută nepoata, pe micuţa Angela, îngeraşul Ela cum îi z reau ei desmerdând-o. Patru ani, nimic nu turbură liniştea soţilor i Aliciţi. Ela era frumoasă ca mamă şi robustă ca tatăl; era de cinci ani acum şi bătrânul căpitan, bunul bunic, zicea uneori plumind: — Am să cresc şi copiii tăi, strănepoţii mei. Ce are viaţă fericită ! Apoi, oftând, zicea serioos de tot : — Nu, ajunge, sunt destul de bătrân şi copiii mei destul de fericiţi. * Insă când războiul intră în ţara lui iubită şi vrăjmaşul vecin isbucni şi când locotenentei trebui să-şi lase copila şi soţia, bătrânul se gândea tremurând şi cu ochii strălucitori de o speranţă sublimă, zicea : — Oare copilul meu, iubitul meu Alecsandru, se va mai întoarce el ? Şi atunci ise părea că’l vede în mijlocul armatei, luptându-se ca un adevărat, soldat, vrednic de tatăl şi de ţara lui, îl vedea biruitor, mândru, cu pieptul decorat; atunci îi vndea braţele ca pentru a’l prinde, cu Oini deschişi mari, luminaţi de flacăra iubire! şi a mândriei. Dar deodată vederile i se întunecau, nu mai putea, Ii venea să cadă, i se părea că’l vede ră de moarte, jos pe câmp, după ce se luptate ca un adevărat viteaz ; îî vedea ochii şi ou, Ii auzea suflarea ultimă, îl vedea m n ind. Atunci ’i venea să înebunească, şi alergând, îşi lua nepoată în braţe, şi zicea plângând ca un copil: — Are să vie tatăl tău, Ela, nu e aşa, tu ştii, tu previi, mititico, tătuţul tău are să vie, ce zici tu? Copiţa speriată de spasmul ăsta al bătrânului, zicea plângând şi ea: — Eu, nu ştiu, dar trebue să vie, căci aşa a zis el când a plecat: „La revedere iubiţii mei, am să mă întorc peste puţin“. Şi el nu minte niciodată. Mi s'a făcut aşa dor de el şi Aici întreb pe mama: când are să vie, plânge şi ea ca tine şi zice : „Are să vie, nu se poate altfel.“ Când îngeraşul lur vorbia aşa, bătrânul se mai liniştea şi zicea şi el „are să vie, nu se poate altfel.“ Trei luni de la începerea resbelului timp în care nu avuse decât, o singură scrisoare plină de speranţă, primi o depeşe de la colonelul regimentului, în care anunţă moartea căpitanului Alexandru, decorat, al cărui corp nu se găsise încă. Trăsnetul ăsta fu omorîtor pentru soţie, iar pentru fată o durere mută, fără lacrămi, îngrozitoare, dar nu omorîtoare. După ce ’şî îmormîntă pe eopii luî iubiţi, căci pe amândoi îi îmormâhlă deodată, luă pe Ela care nu pricepea nimic şi se retrase din locul ăsta prea sgomotos, in care iubise, suferise şi fusese fericit. Se mută într’un sat, ca să ’şî sfârşească viaţa plângând în linişte şi cât va maî trăi, să înveţe pe orfana asta mică, să fie bună ca părinţii eî, şi să ştie a suferi.Aci ce o aştepta altceva, fără un prieten măcar care să aibă milă de ea ? Peste puţin, Ela nu maî întrebă de părinţii, se obişnuise a aştepta, bunicul o înguj -t aşa de bine! Totuşi, golul lăsat de eî stătea adesea suspine din micuţul eî piept, care simţea nevoia de a fi îmbrăţişat de o mamă iubitoare. In oraş nu se duceau niciodată, iar când Ela avu 6 ani, preotul din sat o învăţă să citească. Acestara singurul om care ’i vedea acum, care iubea mult pe eleva silitoare şi respecta tot atât pe bătrînul care suferise aşa de mult. După cinci ani, când fu chemat lângă patul de moarte al bătrînuluî, îî promise cu ..fin cuie că va îngriji de mica orfană şi că va fi înmormîntat lângă copiii lui, în oraşul din care venise, iar bietul om muri mulţumit. Ela era nemângăiată. Simţii bine lovitura asa de şi nu ştia ce va fi mai târziu. Preotul îndeplini cu prisos făgăduiala dată mortului, căci a doua zi un dric frumos intra pe poarta cimitirului din Iaşi. Nu era nimeni după el decât un preot şi o copilă de 11 ani, a cărei figură plânsă, tristă şi suferindă făcea micul cortegiu impunător. Locul fusese lesne găsit de preot, totul gata pentru a primi pe cel mai bătrân din toţi acei ce se odihneau de mult pe alături Când se începu rugăciunea, când cei două martori îngenuchiară pentru a se ruga pe marginile groapei deschise, un om cu ochii holbaţi, cu mâinile întinse spre apărare, ca un avar căruia i se răpeşte comoara, îngrozitor de spaimă se apropie gâfâind, şi când văzu faţa descoperită a mortului şi pe copila asta îngenuchiată ce ’şi ridicase ochii plini de lacrimi şi o privea uimită, dar fără groază, faţa’î luă o înfăţişare de nebun căruia mintea i se luminează; din îngrozită, ea se făcu senină şi dulce, din ochi îî scăpără lacrimi, şi că/.ănd în genuchi sărută cu evlavie şi dragoste faţa rece a bătrânului care părea că se transformă la atingerea asta şi tresaltă când omul îi zise : — Tată iubit, în sfîrşit te găsesc! te văd... dar, vaî! pentru ultima oară, cât trebue să fi plâns, cât trebue să fi suferit... Dar tu ’mi daî fericirea pierdută, pe draga mea Ela... Şi descinse braţele spre copila care ascultase mută, ţinându-şî răsuflarea. înţelesese ? sau inspirată, se aruncă în braţele deschise. Erau tocmai 6 ani de când murise Maria, şi căpitanul Alexandru după ce fusese greu rănit, luat prizonier, după ce şezuse 6 luni într’un spital din ţara vrăjmaşă, după ce întors, căutase în zadar familia lui, aflase de moartea soţiei şi plânse mult pe mormîntul ei. Nemângâiat şi nedumerit, plecase şi el aiurea. In fiecare an venea insă să pună flori pe mormîntul scumpei lui moarte, şi acum după 6 ani își regăsea copila printr’o nouă nenorocire, moartea tatălui său, Olimpia. SAMBATA 26 SEPTEMBRE 1892 Diferite ştiri Temperatura: Observaţiunea Casei A Menu etenie, optieiani, Calea Victoriei 88, pe ziua de 24 Septembre. Miezul nopţii.................--10.17 ore dimineaţa . . . -ţ-12.7 Amiazi.........................-f-22 înălţimea barometrică 760 Starea cerului: noros. * Duminică s’a ţinut adunarea generală ordinară a Societăţei Funcţionarilor Publici în sala No. 18 a Universitâţei, au fost prezenţi 492 membri, s’a aprobat darea de seamă pe anul al X-lea societar, dându-se descărcare consiliului central de gestiunea sa, s’a votat budgetul pentru anul XI-lea socretar, s-a proclamat ca membri de onoare D-na Eufrosina Lascar Catargi soţia D-lui prim-ministru Lascar Catargi, D-nele Maria N. G. Boldur, Constanţa Ştefan G. Ganea,Ecaterina I. G. Ciolacu şi Ecaterina M. Ciulei din Botoşani, D-nil Lascar Catargi primul-ministru, Al. Lahovary, ministru de externe, P. P. Carp, ministru domeniilor, Al. Marghiloman, ministru justiţiei, C. Olănescu ministru lucrărilor publice, general J. Lahovary, ministrul de rezbel, George G. Cantacuzino preşedintele Senatului, Dimitrie Orbescu, membru în consiliul comunal, fost primar al Capitalei, Ion Docan deputat și mare proprietar în Dorohoia; D-niî C. A. Cotescu, Gr. Tocilescu, Em. Flondor, D-nii deputatî Maior C. Pruncu, Teodor Tutov, Unise Boldescu, G. Vlădescu, Al. Cuza, Basile Brătianu, Ioan Ciuflea, Andrei A. Popovicî, M. Săulescu şi P. S. Arhiereul Timuş, Decanul facultăţei de theologie. S’a decis ca ajutoarele pentru cei fără funcţiune să se plătească din încasările anului curent şi apoî s’a decis a se continua şedinţa adunărei generale eliminică 27 Septembrie spre a se procedea la alegerea membrilor eşiţî la sorţi din consiliul central şi a se discuta modificarea statutelor. * La examenul de intrare în anul I-iu al şcoalei de poduri şi şosele, secţia inginerilor, au reuşit 23 de candidaţi. Numele acestor candidaţi după ordinea clasificaţieî, sunt: Georgescu loan, Tomescu Gh., Pretorian Stefi, Constantinescu Lache, Sor Samuil, Dragoș Radu, Toussaint A., Teodorescu V. N., Cassey I., Puklisky Arthur, Orescu Alex., Dumitriu Gh., Persoiu loan, Vartan D., Chimbaum A., Teodor Dumitru, Dinu Petre, Miclescu Nicolae, Verbiceanu Const., Ispirescu Gh., Neagu Teod., Șiștoveanu și Mihăileanu.* * * File rupte dîn Album Viaţa, după ce e scurtă, maî e şi nesigură. Profită cum poţi bine de ziua de azi, şi gândeşte-te că şi mâine va deveni azi. N. M* Privirea unui beţiv este cea maî bună lecţiune de sobrietate ce să poate da copiilor. Anacharsis. Zgârcitul nu posedă aurul său; aurul îl posedă pe el. B'ton. * Din toate nenorocirile vieţei, cea mai dureroasă pentru noi este perderea avereî. Bias.* La trecut să ne gândim pentru viitor să judecăm. Prezentul e maî scurt chiar de cât timpul ce l’am întrebuinţa amintindu-ne de el. N. M. * * * fon ultim esswant Intr’o noapte intră la Tândală un hoț cu revolverul în mână . — Să nu te miști! Am venit să caut bani. — strigă hoțul. — Dacă e aşa — răspunde Tândală — stai să aprind lumânarea şi să căutăm amândoi. 3 intime Informaţii In numerile de mâine şi cele următoare, reporterul nostru va continua cu expunerea faptelor din judeţul Dorohoia. In numărul nostru de Luni, directorul nostru, D. Alex. V. Boldimann, va publica într’un articol impresiunile sale asupra faptelor ce a anchetat. Candidaţii de anul IV şi V la examenul de diplomă al şcoalei de medicină veterinară, au cerut D-lui Dr. Felix să-l numească în posturile vacante de medici veterinari. Această cerere, deşi se simte mare nevoe de medici veterinari, a fost pusă la dosar de D. Dr. Felix, deoarece astfel de numiri sunt ilegale. Aseară o etuvă a primăriei a desinfectat casele din strada Câmpineanu No. 25. Desinfectarea a fost impusă în urma morţii subite a unei fetiţe de 9 ani. Doctorii au constatat, că moartea fetiţei a fost pricinuită de un croup violent. Etuva a funcţionat două ore şi în acest timp lume multă s’a îngrămădit înaintea casei. Se zice că ancheta ordonată de ministerul de interne pentru a descoperi abuzurile de la prefectura de Ilfov, a fost cerută de însuşi D. C. Lehliu, inginerul-şef al judeţului. Sâmbătă seara D. Anton Bacalbaşa va ţine o conferinţă Despre greve, în localul „Clubului muncitorilor din strada Piaţa Amzei (Salonul Sotir), începutul la 8 ore seara. Intrarea liberă. O ceartă ştiinţifică de toată nostimada s-a produs între medicul primar al Brăilei, D. Dr. Ionescu şi medicul spitalului din acelaşi oraş, D. Dr. Butărescu. D. Dr. Butărescu pretinde, că starea sanitară a Brăilei este detestabilă şi un mare număr de oameni se îmbolnăvesc de dysentherie şi febră lyphoidă. In acest sens D. Dr. Butărescu a presintat un memoriu D-lui Dr. Felix, memoriu care a fost publicat şi în Voinţa Naţională. Ca răspuns la acest memoriu D. Dr. Ionescu a depeşat azi D-lui Dr. Felix că starea sanitară a Brăilei este perfectă şi nu i s’a semnalat pănă acum nici un cas de febră sau dysentherie D. Dr. Felix a lăsat ca această cestiune să se tranşeze între cei doi rivali distinşi din Brăila. Cetim în Sentinela Dunării din Galaţi. De mult timp comerciul nostru în general, n’a avut a străbate o criză maî acută, de cât ceea ce domneşte astăzi în piaţa noastră. E o stageaţiune complectă şi o criză de bani ne maî pomenită. Puţine operaţiuni s’au făcut în secară, care s’a vîndut: 55 libre, 8,60 la 8.70. Orzul și grâul negligeate cu totul. S’a vîndut abia 50 vagoane porumb nou a se preda în Octombrie şi Noembrie, garantat 59 libre, a 825 lei vagonul. Criza de bani provine maî ales din faptul că avem în oraș un enorm stock de cereale, care nu se pot esporta nu numai din causă că nu sunt cereri, dar mai ales din causa urcăreî, navlului, care în 3 zile de la 15 s’a urcat la 18 şilingi. Căuşele acestei urcări, care aduce agricultorilor noştri păgubi enorme, sunt carantinele, în care vapoarele au spese zilnice de la 500—800 lei pe zi şi maî mult. Conisiul comunal al Capitalei este convocat pentru diseară. E vorba ca în acest consiliu vestitul Decalitru să provoace un scarndat, propunând un vot de blam in contra D-lui Sutzu, ajutor de primar. Instrucţiunile populare date de direcţiunea serviciului sanitar pentru prevenirea holerei, vor fi traduse în limba turcească şi împărţite hogilor, primarilor şi fruntaşilor din Dobrogea. In Odobeşti s’au produs două cazuri de boală holeriforme. Un om a murit şi autopsia dovedit că a suferit de ulcer perforant al stomacului. O fetiţă, care s’a înbolnăvit, având simptome holeriforme, merge mai bine. D-na Ecaterina Balabun, Alexandru şi Maria Balabun au durerea a anunţa pierderea prea iubitului lor fiu frate şi cumnat THEODOR BALABUN încetat din viaţă în ziua de 25 Septembrie, rugându-vă să binevoiţi a asista la ceremonia funebră, care va avea loc Sâmbătă 26 Septembrie curent, orele 12 p. m. în casele sale din str. Italiană No. 3, de unde cortegiul va porni la monastirea Cernica. Ural ura! de trei ori! ! CERETI HARTE DE ŢIGARA CREANGA 41b renumitele fabrici franceze ARAME-FARI8 Cea mai superioară, mai pură şi mai prielnică sănătăţeî dintre toate celelalte hărţii de ţigară aflate în comerţ. Furci sor!al oase! Regale şi al Onor. Regi! al Monop. Tutunurilor. A eşit cea dintâi la concursul de higiena din Paris şi din Bucureşti. Pentru cereri de probe şi comanzi la D-na Olga C. Creangă. Depozitul central (pentru România şi statele Balcanice) în Pasagiul Băncei Naţionale Bucureşti. Adresa telegrafică: Creangă-Bucu-IHtilI. Profesor Doctor I. RADIAN —8. Strada Italiană 8— Reîntors din străinătate, dă consultaţiunî pentru maladii interne de la 4—6 p. m. Gogu Aaron Florian Doctor In drept AVOCAT Str. Speranțeî No. 15 D" Rappoport MEDIC DE COPII După 5 ani de practică în Spitalul de copii, s’a stabilit în capitală. Examinează doici și face analiza calitativă al laptelui lor cu instrumente speciale. Strada Academiei 2 (casa Dr. Steiner.) Consultatiunî 4—6 p. m. O DAtmieA-ir» absolventă premiată d a conservatorului, doreşte a da lecţiuni de piano, la vre-un pensionat sau în familii. A se adresa la redacţiunea acestui ziar. lin ctHrlanf care *U'a făcut liceul în UII olUUulll Austria şi cunoaşte bine imbele germană, română şi franceză doreşte a da lecţiuni particulare sau în pensionare. A se adresa la redacţie. Pierdut la seara zilei de 22 Septembrie, s’a pierdut în raionul gărei Titu un portofel de marochin, cu colţuri de alamă emailată, în care se aflau 6.000 leî, (şease hârtii a 1.000 lei), două poliţe, o fotografie şi alte hârtii de afaceri. Cel ce va fi găsit acest portofel este rugat să-l aducă la Redacţiunea noastră, unde va primi, pe lângă mulţumiri, şi 1.000 lei ca recompensă, are onoare a aduce la cunoştinţale TALBOTT onor. părinţi de familie că Institutul sau Şcoala maternelă, înfiinţat în anul 1889, române pemru anul şcolar 1892-1893 instalat în acelaşi local din str. sf Teodor, casele D-lui colonel Christea Iaşi. —In Şcoala maternelă se primesc copii de la patru ani în sus şi li se dau toate îngrijirile trebuitoare.—In ce priveşte studiile, pe lângă şcoala fiobeliană elevii vor învăţa şi cursul primar complect, după programul oficial. Ei vor avea asupra elevilor din şcoalele Statului avantagiul de a putea ceti, scrie, traduce şi vorbi limbele: Franceza, Germană şi Engleză. In Şcoala maternală se practică metodele cele mai bune, a caror superioritate a fost confirmată de o îndelungată experienţă, ci faptul că elevii care au frecventat cursurile acestei şcoli pot vorbi astăzi limba Franceză şi traduce din cea Germană, cum şi acela că toţi au promovat cu succes clasele primare pentru care au fost pregătiţi, pot servi ca o garanţie că studiile nu lasă nimic de dorit. Direcţiunea îşi permite deci a spera că părinţii de familie o vor onora cu încrederea Domniilor-lor. Doctorul Borcescu —14 StradaSf. Ionică 14 -Casa Criţulescu. Consultaţiunî de la 10 pănă la 12 a. m. şi de la 2 pănă la 6 p. m. pentru săraci gratis (Wj *1® Şcoală, române, franceze, ' 1’ germane, latine şi greceşti. Complect asortiment pentru cursul primar şi secundar la Librăria Şcoalelor C. Sfetea în faţa gradinei sf. Gheorghe. Obiecte necesare de scris, desemn şi pictură. A se cere catalogul librăriei, se trimete gratis şi franco. In Ghirlent din medicina doreşte a v/ll OlUUulti da lecţiuni în familie pentru clasele gimnaziale şi de preparat la bacalaureat, a se adresa str. Golţei No. 46 sub iniţialele S. B. Vasile Negrutz PROFESOR Primeşte elevi în gazdă în condiţiuni avantagioase. Masă, casă, spălat, repetitoriu, privighere părintească 50 lei lunar la elevii de la 11—15 ani 60 lei lunar de la 15 ani înainte, laţi, strada Hotinului No. 7, laţi» Gr. PANU AVOCAT No. 152 Calea Victoriei, No. 152 Hotel Metropole vis-à-vis de Palatul regal Cea mai frumoasă poziţie a Capitalei De la 1 Aprilie anul curent a trecut sub o nouă administraţie, care l-a aranjat cu totul din nou. Camere confortabile, mobilier elegant, curăţenie perfectă, serviciul prompt. Se găseşte camere de la 2 fr. pe zi în sus. Antisprenor Da Înpitîrîat de la Sf- Dumitru viitor, 1/C Iubim bis. casele din strada Poetului No. 1, vis-a-vis de piaţa Bibescu- Vodă, având 12 camere precum şi grajd şi şopron. Doritorii a se adresa în strada Poetului No. 1 bis. BOALELE SECRETE NEPUTINTA BARBATEASCA vindecă după cele mai noul metode radical fără durere şi impedicare, după experienţă d 22 ani. Specialist în boale lumeşti DR THOR No. I, Strada Emigratu No. I intrarea numai prin Strada Sfinţii Voevozi Consultaţii de la 8 dim. până la 8 seara Loc separat de astentare pentru fie care. amdi mmm »lle S’a strămutat de la 1 Ianuarie 1892 în Str. Karageorgevici No. 4. (lângă Strada Doamnei, Pasagiul Băncei Naţionale şi Poşta Centrală). Dr. Gheorghe T. Zissu dă consultaţiunî între orele 4—6 p. m. Str. Lipscani 2 CG VIIhIa pr’n ^citaţie în ziua de 3 av VI llUn Octombrie a. c. orele 11 a. m. Secţia notariat, averea defuncţilor Tondla compusă din următoarele: Fabrica de cărămidă situată şoseaua Ştefan cel Mare, casele din strada Dionisie No. 59, casele din strada Dionisie No. 94, casele din str. Dionisie No. 61, casele din str. Regală No. 10, locul viran de lângă curtea de Compturî şi caî, trăsurile, mobilele etc. Doritorii pot găsi publicaţia mai detailata în Monitorul Oficial No. 49 din 4 Iunie 1892. Pormann Dumitru Melinescu, în dl 11ldv/la Tulcea un bun licenţiat sau asistent poate imediat ocupa post. Pentru instalare de fabrică DE INCHIRIUT Căderea puternică de apă Talia din moşia Bucovul, distanţă 6 chilometri de Ploeşti, pe termen de 20 pănă la 36 ani. Cu 5—10 hectare loc împrejur. Având mare volum de apă care nu înghiaţă iarna. Pentru chirie şi alte condiţiuni, a se adresa la proprietar C. A. Filitis, în Bucureşti calea Dorobanţilor 6. ________ «n... pădurea Bârseşti de Viu Oliv pe moşia Bârseşti din judeţul Râmnicu-Vâlcea compusă din trupurile Naneşti şi Brustureţu In întindere de 105 hectare, având vârsta de peste 50 ani populată în majoritate cu stejar şi porumb. Se află în apropiere de Râmnicul- Vălcel de Ocnele Mari şi de staţia Râureni. Doritorii de a o cumpăra vor trimite ofertele sigilate la D-nul Bădescu, strada Soarelui No. 2 Bucureşti, pănă în ziua de 1 Octombrie 1892, orele 4 d. a. când se va procede la deschidere faţă cu D-niî conurenţî. Informaţiunî se pot lua tot la adresa sus arătată. „Şcoala Nouă” Bucureşti, strada Armeană No. 1. Directoare D-na L. S. NEGOESCU. O doamna streinădore,te deaba franceză. . ©RÂND HOŢII CUMUM Subsemnatul aduc la cunoştinţă onor. P. T Pabic că am reînoit şi mobilat cu totul renumitul meu , „Grand hotel Union“ situat în centrul oraşului, instalând şi conducte pentru apă filtrată în toate etagiurile precum şi Water-Closet higienice după sistemul cel mai nou, aşa că Hotelul meu nu lasă nimic de dorit. Recomand tot deodată şi renumitul meu restaurant cu bucătărie francesă şi română. Vinuri alese. Preţurile foarte modeste. Cu sumă Franz Stiefler şi curs de limba fraţi cehă, germană, engleză şi piano, str. Comei No.. 1 pentru un licenţiat sau asistent LafariciafTikcGalitici“TM. BUCURESCI lecţiuni de lim