Adevěrul, septembrie 1892 (Anul 6, nr. 1281-1309)

1892-09-26 / nr. 1305

prieten; şi pentru că copila era bună şi­­ frumoasă, căpitanul îi zicea une­orî pe s când o săruta pe frunte :­­ — O să am doî copii în loc de unul, , nu e aş, Mario că tu vrei să fii copilul ] meu ? Ctc! amendoî sunteţi copii bun! şi­­ de astă-c­ară fericirea o să fie dreaptă. Fata p’icepea şi când roşie de plăcere ■ şi de Fi­dă, îşi lăsa ochi! în­­­s, căpitanul ; începea ,­­ă rîză şi zicea : — I.A­ ă, lasă, vom vedea mai târziu­,­­ Alex.'cidru era şi el prietenul Măriei; amendo - orfanî de mamă, se înţelegeai! aşa de bine, şi crescuţi înţelept se iubeau de mici şi numai mai târziu, când Alec­­sandru sprăvi studiul, această iubire mu­­rindu-se şi schimbându-se,­­e-a făcut să priceapi fericirea căsătoriei în viitor. Ve­chii cai larazi, tot aşa credeau şi ei; iar când căpitanul veni într’o dimineaţă să ceară a­ Ana Măriei pentru Alexandru, a fost o­m în care bucuria aşteptată sosise, bătrânii, ’şi-au strîns mâna cu ochii plini de iad­?, vii, nu mai doreau nimic de acum, puteau să moară. Intr’adevăr tatăl Măriei muri pe­ de doî ani, după ce’şi sărută ne­poata, pe micuţa Angela, îngeraşul Ela cum îi z reau ei desmerdând-o. Patru ani, nimic nu turbură liniştea soţilor i Al­iciţi. Ela era frumoasă ca mamă şi robustă ca tatăl; era de cinci ani acum şi băt­rân­­ul căpitan, bunul bunic, zicea une­ori plumind: — Am să cresc şi copiii tăi, strănepoţii mei. Ce a­re viaţă fericită ! Apoi, oftând, zicea serio­os de tot : — Nu, ajunge, sunt destul de bătrân şi copiii mei destul de fericiţi. * Insă cân­d războiul intră în ţara lui iu­bită şi vrăjmaşul vecin isbucni şi când locotenentei trebui să-şi lase copila şi so­ţia, bătrânul se gândea tremurând şi cu ochii strălu­citori de o speranţă sublimă, zicea : — Oare copilul meu, iubitul meu Alec­­sandru, se va mai întoarce el ? Şi atunci i­­se părea că’l vede în mijlo­cul armatei, luptându-se ca un adevărat, soldat, vrednic de tatăl şi de ţara lui, îl vedea biruitor, mândru, cu pieptul deco­rat; atunci îi vndea braţele ca pentru a’l prinde, cu O­­ini deschişi mari, luminaţi de flacăra iubire! şi a mândriei. Dar de­o­dată vederile i­ se întunecau, nu mai putea, Ii venea să cadă, i­ se pă­rea că’l vede ră de moarte, jos pe câmp, după ce se lupta­­te ca un adevărat viteaz ; îî vedea ochii şi o­u, Ii auzea suflarea ul­timă, îl vedea m n ind. Atunci ’i venea să înebunească, şi aler­gând, îşi lua nepoată în braţe, şi zicea plângând ca un copil: — Are să­ vie tatăl tău, Ela, nu e aşa, tu ştii, tu previi, mititico, tătuţul tău are să vie, ce zici tu? Cop­­iţa speriată de spasmul ăsta al bă­trânului, zicea plângând şi ea: — Eu, nu ştiu, dar trebue să vie, căci aşa a zis el când a plecat: „La revedere iubiţii mei, am să mă întorc peste puţin“. Şi el nu minte nici­odată. Mi s'a făcut aşa dor de el şi Aici întreb pe mama: când are să vie, plânge şi ea ca tine şi zice : „Are să vie, nu se poate alt­fel­.“ Când îngeraşul l­ur vorbia aşa, bătrânul se mai liniştea şi zicea şi el „are să vie, nu se poate alt­fel.“ Trei luni de la începerea resbelului timp în care nu avuse de­cât, o singură scrisoare plină de speranţă,­­ primi o de­peşe de la colonelul regimentului, în care anunţă moartea căpitanului Alexandru, decorat, al cărui corp nu se găsise încă. Trăsnetul ăsta fu omorîtor pentru soţie, iar pentru fată o durere mută, fără la­­crămi, îngrozitoare, dar nu omorît­oare. După ce ’şî îmormîntă pe eopii­ luî iu­biţi, căci pe amândoi îi îmormâhlă de­o­­dată, luă pe Ela care nu pricepea nimic şi se retrase din locul ăsta prea sgomo­­tos, in care iubise, suferise şi fusese feri­cit. Se mută într’un sat, ca să ’şî sfâr­şească viaţa plângând în linişte şi cât va maî trăi, să înveţe pe orfana asta mică, să fie bună ca părinţii eî, şi să ştie a suferi.­­Aci ce o aştepta alt­ceva, fără un priete­n măcar care să aibă milă de ea ? Peste puţin, Ela nu maî întrebă de pă­rinţii­­, se obişnuise a aştepta, bunicul o înguj -t aşa de bine! Totuşi, golul lăsat de eî st­ătea adesea suspine din micuţul eî piept, care simţea nevoia de a fi îm­brăţişat de o mamă iubitoare. In oraş nu se duceau nici­o­dată, iar când Ela avu 6 ani, preotul din sat o învăţă să citească. Acesta­ra singurul om care ’i vedea acum, care iub­ea mult pe eleva silitoare şi res­pecta tot atât pe bătrînul care suferise aşa de mult. După cinci ani, când fu chemat lângă patul de moarte al bătrînuluî, îî promise cu .­.fin cuie că va îngriji de mica orfană şi că va­ fi înmormîntat lângă copiii lui, în oraşul din care venise, iar bietul om muri mulţumit. Ela era nemângăiată. Simţii bine lovi­tura as­a de şi nu ştia ce va fi mai târziu. Preotul îndeplini cu prisos făgăduiala dată mortului, căci a doua zi un dric fru­mos intra pe poarta cimitirului din Iaşi. Nu era n­­imeni după el de­cât­ un preot şi o copilă de 11 ani, a cărei figură plânsă, tristă şi suferindă făcea micul cortegiu impunător. Locul fusese lesne găsit de preot, totul gata pentru a primi pe cel mai bătrân din toţi acei ce se odihneau­ de mult pe alături Când se începu rugăciunea, când cei două martori îngenuchiară pentru a se ruga pe marginile groapei deschise, un om cu ochii holbaţi, cu mâinile întinse spre apărare, ca un avar căruia i­ se răpeşte comoara, îngrozitor de spaimă se apropie gâfâind, şi când văzu faţa descoperită a mortului şi pe copila asta îngenuchiată ce ’şi ridicase ochii plini de lacrimi şi o privea uimită, dar fără groază, faţa’î luă o înfăţişare de nebun căruia mintea i­ se luminează; din îngrozită, ea se făcu se­nină şi dulce, din ochi îî scăpără lacrimi, şi că/.ănd în genuchi sărută cu evlavie şi dragoste faţa rece a bătrânului care părea că se transformă la atingerea asta şi tre­saltă când omul îi zise : — Tată iubit, în sfîrşit te găsesc! te văd... dar, vaî! pentru ultima oară, cât trebue să fi plâns, cât trebue să fi suferit... Dar tu ’mi daî fericirea pierdută, pe draga mea Ela... Şi descinse braţele spre copila care as­cultase mută, ţinându-şî răsuflarea. înţele­sese ? sau inspirată, se aruncă în braţele deschise. Erau tocmai 6 ani de când murise Ma­ria, şi căpitanul Alexandru după ce fusese greu rănit, luat prizonier, după ce şezuse 6 luni într’un spital din ţara vrăjmaşă, după ce întors, căutase în zadar familia lui, aflase de moartea soţiei şi plânse mult pe mormîntul ei. Nemângâiat şi nedumerit, plecase şi el aiurea. In fie­care an venea insă să pună flori pe mormîntul scumpei lui moarte, şi acum după 6 ani își regăsea copila prin­­tr’o nouă nenorocire, moartea tatălui său, Olimpia­­. SAMBATA 26 SEPTEMBRE 1892 Diferite ştiri Temperatura: Observaţiunea Casei A Menu et­e­nie, optieiani, Calea Victoriei 88, pe ziua de 24 Septembre. Miezul nopţii.................-­-10.1­7 ore dimineaţa . . . -ţ-12.7 Amiazi.........................-f-22 înălţimea barometrică 760 Starea cerului: noros. * Duminică s’a ţinut adunarea generală ordinară a Societăţei Funcţionarilor Publici în sala No. 18 a Universi­tâţei, au fost prezenţi 492 membri, s’a aprobat darea de seamă pe anul al X-lea societar, dându-se descărcare consiliului central de gestiunea sa, s’a votat budgetul pentru anul XI-lea socretar, s-a proclamat ca membri de o­­noare D-na Eufrosina Lascar Catargi so­ţia D-lui prim-ministru Lascar Catargi, D-nele Maria N. G. Boldur, Constanţa Şte­fan G. Ganea,­­Ecaterina I. G. Ciolacu şi Ecaterina M. Ciulei din Botoşani, D-nil Lascar Catargi primul-mi­nistru, Al. Laho­­vary, ministru de externe, P. P. Carp, mi­nistru domeniilor, Al. Marghiloman, mi­nistru justiţiei, C. Olănescu ministru lu­crărilor publice, general J. Lahovary, mi­nistrul de rezbel, George G. Cantacuzino preşedintele Senatului, Dimitrie Orbescu, membru în consiliul comunal, fost primar al Capitalei, Ion Docan deputat și mare proprietar în Dorohoia; D-niî C. A. Cotescu, Gr. Tocilescu, Em. Flondor, D-nii deputatî Maior C. Pruncu, Teodor Tutov, Unise Bol­­descu, G. Vlădescu, Al. Cuza, Basile Bră­­tianu, Ioan Ciuflea, Andrei A. Popovicî, M. Săulescu şi P. S. Arhiereul Timuş, Deca­nul facultăţei de theologie. S’a decis ca aju­toarele pentru cei fără funcţiune să se plătească din încasările anului curent şi a­­poî s’a decis a se continua şedinţa adună­­rei generale elimini­că 27 Septembrie spre a se procedea la alegerea membrilor eşiţî la sorţi din consiliul central şi a se discuta modificarea statutelor. * La examenul de intrare în anul I-iu al şcoalei de poduri şi şosele, secţia ingine­rilor, au reuşit 23 de candidaţi. Numele acestor candidaţi după ordinea clasificaţi­eî, sunt: Georgescu loan, Tomescu Gh., Pretorian Stefi, Constantinescu Lache, Sor Samuil, Dragoș Radu, Toussaint A., Teodorescu V. N., Cassey I., Puklisky Arthur, Orescu Alex., Dumitriu Gh., Persoiu loan, Vartan D., Chimbaum A., Teodor Dumitru, Dinu Petre, Miclescu Nicolae, Verbiceanu Const., Ispirescu Gh., Neagu Teod., Șiștoveanu și Mihăileanu.* * * File rupte dîn Album Viaţa, după ce e scurtă, maî e şi ne­sigură. Profită cum poţi bine de ziua de azi, şi gândeşte-te că şi mâine va deveni azi. N. M* Privirea unui beţiv este cea maî bună lecţiune de sobrietate ce să poate da co­piilor. Anacharsis. Zgârcitul nu posedă aurul său; aurul îl posedă pe el. B'ton. * Din toate nenorocirile vieţei, cea mai dureroasă pentru noi este perderea avereî. Bias.* La trecut să ne gândim­ pentru viitor să judecăm. Prezentul e maî scurt chiar de cât timpul ce l’am întrebuinţa amin­­tindu-ne de el. N. M. * * * fon ultim esswant Intr’o noapte intră la Tândală un hoț cu revolverul în mână . — Să nu te miști! Am venit să caut bani.­ — strigă hoțul. — Dacă e aşa — răspunde Tândală — stai să aprind lumânarea şi să căutăm a­mândoi. 3 intime Informaţii In numerile de mâine şi cele urmă­toare, reporterul nostru va continua cu expunerea faptelor din judeţul Doro­hoia. In numărul nostru de Luni, direc­torul nostru, D. Alex. V. Boldimann, va publica într’un articol impresiunile sale asupra faptelor ce a anchetat. Candidaţii de anul IV şi V la exa­menul de diplomă al şcoalei de me­dicină veterinară, au cerut D-lui Dr. Felix să-l numească în posturile va­cante de medici veterinari. Această cerere, de­şi se simte mare nevoe de medici veterinari, a fost pusă la dosar de D. Dr. Felix, de­oare­ce ast­fel de numiri sunt ilegale. Aseară o etuvă a primăriei a de­sinfectat casele din strada Câmpi­­neanu No. 25. Desinfectarea a fost impusă în urma morţii subite a unei fetiţe de 9 ani. Doctorii au constatat, că moar­tea fetiţei a fost pricinuită de un croup violent. Etuva a funcţionat două ore şi în acest timp lume multă s’a îngrămă­dit înaintea casei. Se zice că ancheta ordonată de ministerul de interne pentru a des­coperi abuzurile de la prefectura de Ilfov, a fost cerută de însuşi D. C. Lehliu, inginerul-şef al judeţului. Sâmbătă seara D. Anton Bacal­­başa va ţine o conferinţă Despre greve, în localul „Clubului muncito­rilor din strada Piaţa Amzei (Salo­nul Sotir), începutul la 8 ore seara. Intrarea liberă. O ceartă ştiinţifică de toată nos­timada s-a produs între medicul pri­mar al Brăilei, D. Dr. Ion­escu şi medicul spitalului din acelaşi oraş, D. Dr. Butărescu. D. Dr. Butărescu pretinde, că sta­rea sanitară a Brăilei este detesta­bilă şi un mare număr de oameni se îmbolnăvesc de dysentherie şi fe­bră lyphoidă. In acest sens D. Dr. Butărescu a presintat un memoriu D-lui Dr. Felix, memoriu care a fost publicat şi în Voinţa Naţională. Ca răspuns la acest memoriu D. Dr. Ionescu a depeşat azi D-lui Dr. Felix că starea sanitară a Brăilei este perfectă şi nu i s’a semnalat pănă acum nici un cas de febră sau dysentherie D. Dr. Felix a lăsat ca această cestiune să se tranşeze între cei doi rivali distinşi din Brăila. Cetim în Sentinela Dunării din Ga­­laţi. De mult timp comerciul nostru în ge­neral, n’a avut a străbate o criză maî a­­cută, de cât ceea­ ce domneşte astăzi în piaţa noastră. E o stageaţiune complectă şi o criză de bani ne maî pomenită. Puţine operaţiuni s’au făcut în secară, care s’a vîndut: 55 libre, 8,60 la 8.70. Orzul și grâul negligeate cu totul. S’a vîndut abia 50 vagoane porumb nou a se preda în Octombrie şi Noembrie, ga­rantat 59 libre, a 825 lei vagonul. Criza de bani provine maî ales din faptul că avem în oraș un enorm stock de cereale, care nu se pot esporta nu nu­mai din causă că nu sunt cereri, dar mai ales din causa urcăreî, navlului, care în 3 zile de la 15 s’a urcat la 18 şilingi. Căuşele acestei urcări, care aduce agri­cultorilor noştri păgubi enorme, sunt ca­­rantinele, în care vapoarele au spese zil­nice de la 500—800 lei pe zi şi maî mult. Conis­iul comunal al Capitalei este convocat pentru diseară. E vorba ca în acest consiliu ves­titul Decalitru să provoace un scarn­dat, propunând un vot de blam in contra D-lui Sutzu, ajutor de primar. Instrucţiunile populare date de di­recţiunea serviciului sanitar pentru prevenirea holerei, vor fi traduse în limba turcească şi împărţite hogilor, primarilor şi fruntaşilor din Dobrogea. In Odobeşti s’au produs două ca­zuri de boală holeriforme. Un om a murit şi autopsia do­vedit că a suferit de ulcer perforant­­ al stomacului. O fetiţă, care s’a înbolnăvit, având simptome holeriforme, merge mai bine. D-na Ecaterina Balabun, Alexandru şi Maria Balabun au durerea a anunţa pier­derea prea iubitului lor fiu frate şi cumnat THEODOR BALABUN încetat din viaţă în ziua de 25 Septem­brie, rugându-vă să bine­voiţi a asista la ceremonia funebră, care va avea loc Sâmbătă 26 Septembrie curent, orele 12 p. m. în casele sale din str. Italiană No. 3, de unde cortegiul va porni la monastirea Cerni­ca. Ural ura! de trei ori! ! CERETI HARTE DE ŢIGARA CREANGA 41b renumitele fabrici franceze ARAME-FARI8 Cea mai superioară, mai pură şi mai prielnică sănătăţeî dintre toate cele­­l­alte hărţii de ţigară aflate în comerţ. Furci sor!­al oase! Regale şi al Onor. Regi! al Monop. Tutunurilor. A eşit cea dintâ­i la concursul de hi­giena din Paris şi din Bucureşti. Pentru cereri de probe şi comanzi la D-na Olga C. Creangă. Depozitul central (pentru România şi statele Balcanice) în Pasagiul Băncei Naţionale Bucureşti. Adresa­ telegrafică: Creangă-Bucu-IHtilI. Profesor Doctor I. RADI­AN —8. Strada Italiană 8— Reîntors din străinătate, dă consultaţiunî pentru maladii interne de la 4—6 p. m. Gogu Aaron Florian Doctor In drept AVOCAT Str. Speranțeî No. 15 D" Rappoport MEDIC DE COPII După 5 ani de practică în Spitalul de copii, s’a stabilit în capitală. Examinează doici și face analiza cali­tativă al laptelui lor cu instrumente spe­ciale. Strada Academiei 2 (casa Dr. Steiner.) Consultatiunî 4—6 p. m. O DAtmi­eA-ir» absolventă premiată d a conservatorului, do­reşte a da lecţiuni de piano, la vre-un pensionat sau în familii. A se adresa la redacţiunea acestui ziar. lin ctHrlanf care *U'a făcut liceul în UII olUUulll Austria şi cunoaşte bine imbele germană, română şi franceză do­reşte a da lecţiuni particulare sau în pensionare. A se adresa la redacţie. Pierdut la seara zilei de 22 Sep­tembrie, s’a pierdut în ra­ionul gărei Titu un portofel de marochin, cu colţuri de alamă emailată, în care se aflau 6.000 leî, (şease hârtii a 1.000 lei), două poliţe, o fotografie şi alte hârtii de afaceri. Cel ce va fi găsit acest portofel este rugat să-l aducă la Redacţiunea noastră, unde va primi, pe lângă mulţumiri, şi 1.000 lei ca recompensă, are onoare a aduce la cunoştinţal­­e TALBOTT onor. părinţi de familie că Institutul sau Şcoala maternelă, înfiinţat­ în anul 1889, române pemru anul şcolar 1892-1893 instalat în ace­laşi local din str. sf Teodor, casele D-lui co­lonel Christea Iaşi. —In Şcoala maternelă se primesc copii de la patru ani în sus şi li se dau toate îngrijirile trebuitoare.—In ce priveşte studiile, pe lângă şcoala fiobeliană elevii vor învăţa şi cursul primar complect, după progra­mul oficial. Ei vor avea asupra elevilor din şcoalele Statului avant­agiul de a putea ceti, scrie, traduce şi vorbi limbele: Franceza, Ger­mană şi Engleză. In Şcoala maternală se practică meto­dele cele mai bune, a caror superioritate a fost confirmată de o îndelungată experienţă,­ ci faptul că elevii care au frecventat cursurile acestei şcoli pot vorbi astăzi limba Franceză şi traduce din cea Germană, cum şi acela că toţi au promovat cu succes clasele primare pentru care au fost pregătiţi, pot servi ca o garanţie că studiile nu lasă nimic de dorit. Direcţiunea îşi permite deci a spera că pă­rinţii de familie o vor onora cu încrederea Domniilor-lor. Doctorul Borcescu —14 Strada­­Sf. Ionică 14 -Casa Criţulescu. Consultaţiunî de la 10 pănă la 12 a. m. şi de la 2 pănă la 6 p. m­. pentru săraci gratis (Wj *1® Şcoală, române, franceze, ' 1’ germane, latine şi greceşti. Complect asortiment pentru cursul pri­mar şi secundar la Librăria Şcoalelor C. Sfetea în faţa gradinei sf. Gheorghe. Obiecte necesare de scris, desemn şi pictură. A se cere catalogul librăriei, se trimete gratis şi franco. I­­n G­hirlent din medicina doreşte a v/ll OlUUulti da lecţiuni în familie pentru clasele gimnaziale şi de preparat la bacalaureat, a se adresa str. Golţei No. 46 sub iniţialele S. B. Vasile Negrutz PROFESOR Primeşte elevi în gazdă în condiţiuni avantagioase. Masă, casă, spălat, repetitoriu, privi­ghere părintească 50 lei lunar la elevii de la 11—15 ani 60 lei lunar de la 15 ani înainte, laţi, strada Hotinului No. 7, laţi» Gr. PAN­U AVOCAT No. 152 Calea Victoriei, No. 152 Hotel Metropole vis-à-vis de Palatul regal Cea mai frumoasă poziţie a Capitalei De la 1 Aprilie anul curent a trecut sub o nouă administraţie, care l-a aranjat cu totul din nou. Camere confortabile, mobilier elegant, cu­răţenie perfectă, serviciul prompt. Se găseşte camere de la 2 fr. pe zi în sus. Antisprenor Da Înpitîrîat de la Sf- Dumitru viitor, 1/C Iubim b­is. casele din strada Poe­tului No. 1, vis-a-vis de piaţa Bibescu- Vodă, având 12 camere precum şi grajd şi şopron. Doritorii a se adresa în strada Poetului No. 1 bis. BOALELE SECRETE NEPUTINTA BARBATEASCA vindecă după cele mai noul metode radical fără durere şi impedicare, după experienţă d 22 ani. Specialist în boale lumeşti DR THOR No. I, Strada Emigratu No. I intrarea numai prin Strada Sfinţii Voevozi Consultaţii de la 8 dim. până la 8 seara Loc separat de astentare pent­ru fie­ care. amdi mmm »lle S’a strămutat de la 1 Ianuarie 1892 în Str. Karageorgevici No. 4. (lângă Strada Doamnei, Pasagiul Băncei Naţionale şi Poşta Centrală). Dr. Gheorghe T. Zissu dă consultaţiunî între orele 4—6 p. m. Str. Lipscani 2 CG VIIhIa pr’n ^citaţie în ziua de 3 av VI llUn Octombrie a. c. orele 11 a. m. Secţia notariat, averea defuncţilor Tond­la compusă din următoarele: Fabrica de cărămidă situată şoseaua Ştefan cel Mare, casele din strada Dioni­­sie No. 59, casele din strada Dionisie No. 94, casele din str. Dionisie No. 61, casele din str. Regală No. 10, locul viran de lângă curtea de Compturî şi caî, trăsurile, mo­bilele etc. Doritorii pot găsi publicaţia mai detai­lata în Monitorul Oficial No. 49 din 4 Iu­nie 1892.­­ Pormann Dumitru Melinescu, în­­ dl 11ldv/la Tulcea un bun licen­ţiat sau asistent poate imediat ocupa post. Pentru instalare de fabrică DE INCHI­RIUT Căderea puternică de apă Talia din moşia Bucovul, distanţă 6 chilometri de Ploeşti, pe termen de 20 pănă la 36 ani. Cu 5—10 hectare loc împrejur. Având mare volum de apă care nu înghiaţă iarna. Pentru chirie şi alte condiţiuni, a se adresa la proprietar C. A. Filitis, în Bucureşti calea Dorobanţilor 6. ________ «n... pădurea Bârseşti de V­­iu Oliv pe moşia Bârseşti din judeţul Râmnicu-Vâlcea compusă din trupurile Naneşti şi Brustureţu In întin­dere de 105 hectare, având vârsta de peste 50 ani populată în majoritate cu stejar şi porumb. Se află în apropiere de Râmnicul- Vălcel de Ocnele­ Mari şi de staţia Râu­­reni. Doritorii de a o cumpăra vor trimite ofertele sigilate la D-nul Bădescu, strada Soarelui No. 2 Bucureşti, pănă în ziua de 1 Octombrie 1892, orele 4 d. a. când se va procede la deschidere faţă cu D-niî con­­urenţî. Informaţiunî se pot lua tot la a­­dresa sus arătată. „Şcoala Nouă” Bucureşti, strada Armeană No. 1. Directoare D-na L. S. NEGOESCU. O doamna streinădore,te dea­ba franceză. . ©RÂND HOŢII C­UMUM Sub­semnatul aduc la cunoştinţă onor. P. T Pab­ic că am reînoit şi mobilat cu totul renu­mitul meu , „Grand hotel Union“ situat în centrul oraşului, instalând şi conducte pentru apă filtrată în toate etagiurile precum şi Water-Closet higienice după sistemul cel mai nou, aşa că Hotelul meu nu lasă nimic de dorit. Recomand tot de­odată şi renumitul meu re­staurant cu bucătărie francesă şi română. Vi­nuri alese. Preţurile foarte modeste. Cu sumă Franz Stiefler­­ şi curs de limba fraţi cehă, germană, en­gleză şi piano, str. Comei No.. 1 pentru un licenţiat sau asistent LafariciafTikcGalitici“TM. BUCURESCI lecţiuni de lim­

Next