Adevěrul, noiembrie 1892 (Anul 6, nr. 1339-1368)

1892-11-26 / nr. 1364

poate fi răsturnat sub conducerea unui inspector de mişcare şi de tracţiune, — care nu face serviciu practic, de­cât la ast­fel de ocaziunî, de paradă—de cât sub condu­cerea unui simplu mecanic şi a unui sim­plu şef de tren. Bietul Duca, face şi el ce poate. * 1' Cam ridicul. Consiliul comunal din comuna Broş­­teni, judeţul Râmnicu Sărat, a fost disol­­vat prin decisiunea consiliului de miniştri de la 21 Octombre a. c., în urma refera­tului D-lui ministru de interne sub No. 29.156, având în vedere raportul D-lui prefect, No. 5334. Consiliul de miniştri decide, sub­ re­zerva sancţiunei ulterioare a Regelui, di­zolvarea consiliului şi instituirea unei co­­misiuni interimare compusă din D-nii Ni­cola Mazilu, Ştefan Rotaru şi C. Balotă , însă în acea comună nu există unul, a­­nume Ştefan Rotaru, ci sunt după locui­tori, unul purtând numele de Ştefan S. Rotaru şi altul Ştefan V. Rotaru, iar Şte­fan Rotaru nici de cum. Unul din sus zişii locuitori anume Ştefan I. Rotaru, ne luând în consideraţie că in a­­dresa consiliului miniştrilor nu zice de­cât pur şi simplu Ştefan Rotaru, şi-a permis a se duce să depună jurământ şi să gereze afacerile comunale, ne­ştiind dacă D-sa este alesul membru sau nu. * Pe ziua de 6 Decembre 1892, urmează a se dechide „Expoziţia artistică­­perma­nentă a societăţii cultura artelor fru­moase“ din Iaşi, în sala unde a fost sta­bilimentul grafic Miron Gostin, strada Lă­­puşneanu, No. 28, Iaşi. Taxa de intrare e de 50 de bani de per­soană, pentru cei ce nu fac parte din so­cietate. Copiii pănă la versta de zece ani, însoţiţi de părinţi, corespondenţi, etc., in­trarea gratuită. Sperăm că publicul ieşan va vizita în număr cât mai mare această primă ex­poziţie artistică, încurajând astfel frumoa­sele arte. Comitetul societăţii aduce viile sale mul­ţumiri D-lor Gh. Popovici şi E. Voinescu, artişti, pentru donaţiunile de câte 100leî făcute societăţii, înscriindu-se ca membri fondatori. * Din Iaşi primim următorul Apel: Cu nespusă bucurie citim ici colo prin jurnale şi reviste, articole, poesii, nuvele, etc., scrise de femei, ceia­ ce dovedeşte, cum că şi la noi spiritele femeieşti au în­ceput a se înălţa, a mări cercul restrâns al activităţei lor. In Occident, femeile de mult, ’şi-au în­ţeles interesele şi în acest scop ele au în­truniri, congrese şi ţin conferinţe, încu­rajate dar de inteligenţa femeiască, un grup de femei ne-am constituit în comitet, cu scop de a scoate o revistă, care va purta numele Rîndunica. Aşa­dar, facem un călduros apel către toate femeile, rugându-le să susţie revista prin colaborare şi abonamente şi credem că şi între bărbaţi vom găsi sentimente alese cari, în interesul culturei femeiei, vor sprijini scopul ce ni l-am propus. Avem nestrămutata credinţă, că toate femeile se vor uni cu părerea noastră şi cu noi împreună vor zice că a sosit mo­mentul, pentru a ne grupa împrejurul unei reviste şi a o susţinea, cu atât mai mult cu cât articole scrise de femei—să ne fie iertat a o zice—cu greu îşi găsesc ospita­litate prin alte jurnale, mai ales când îi vorba de drepturile femeiei. Dacă ne încumetăm să facem această încercare, în urma avîntuluî ce a luat cultura femeiei şi care au înaintat cu paşi urieşî în ţara noastră, este că ne măgulim a crede, că femeia din România nu va fi mai pe jos de femeia Occidentului, ci fie­care se va grăbi a pune o pietricică la temelia edificiului în care cu dragoste de soră se va putea adăposti talentul de la Doamnă la opincă. Şi cu atât se simte mai mult trebuinţa de a pune fie­care câte-o pietricică la te­melia acestui edificiu, cu cât bărbaţii au un însemnat număr de ziare şi reviste, pe când noi femeile n’avem nici una şi de care lipsă unii se folosesc tăgăduind cul­tura femeiei. Crezând cum că nu ne înşelăm în aş­teptările noastre, dorim ca Rîndunica cu începerea anului 1893, când va vedea lu­mina, să ducă noroc şi veselie în casa unde va intra, trezind aceiaşi dragoste de bun augur ca primăvăraticele rîndunele. Comitetul, Iaşi, 10 Noembrie 1892. * Duminecă, 29 Noembre, se va da în Palatul Ateneului Concert şi Teatru, în beneficiul D-neî şi D-luî Moru, cu graţio­sul concurs al mai multor artişti. * Duminică 29 Noembrie va avea loc la ora 1 p. m. în localul Universităţeî din Bucureşti sala No. 18, adunarea societă­­ţeî funcţionarilor publici pentru continua­rea discuţiunei asupra modificărei statute­lor. * A apărut Cultura hameiului de Ioan S. Ordeanu, absolvent al şcoaleî de agricul­tură de la Heresk­éy, fost practicant (bur­sier), pe fermele model ale archiduceluî Albrect. O broşură de 19 pagin. Preţul 50 bani. * Societatea funcţionarilor comerciali din Galaţi a inaugurat joi seara şcoala sa de adulţi, la care D. C. Marinescu, profesor la şcoala comercială, şi-a luat laudabila însărcinare de a preda lecţii de comptabi­­litate membrilor societăţei. * File pupte din Album Cu cât ştie cine­va să se folosească mai bine de timp, cu atât ştie să’l piardă mai greu. J. J. Rousseau * Ca şi gândul, amorul sincer nu cu­noaşte obstacole; el bravează totul. O tîneră de feste Olt Aurul se curăţă prin foc; sufletul prin suferinţe. Nenorocirea este mai tot­d’auna aliata celor răi. George (de la Voivoda) * Poezia ?—Nimic mai urât, mai plic­ticos.... cînd nu e bun. X. F. Z. * O femee care a rîs de bărbatul său, nu’l mai poate iubi. Balzac * * Un ultim cuvânt Păcală explică femeei sale mecanizmul telefonului : — Știi tu cum funcționează acest admi­rabil aparat ? — Nu, dragul meu! — Ei bine! foarte simplu. Iei aparatul într’o mână și cu cea­laltă vorbești. ■ ------------------------­ JOI 26 NOEMBRE 1892 Materii­ Parlamentare CAMERA Urmarea şedinţei de la 24 Noembre D. V. G. Morţun cât despre afirmaţia făcută de D. Al. Lahovary în secţiile Ca­merei, cum că ţara e bogată şi că poate plăti un nou tribut nemţilor, după cum în trecut plătea tributul Turcilor, D. Mor­ţun arată cât de puţin întemeiată e această afirmare. Dacă s’au mărit întru cât­va salariile muncitorilor, s’au mărit în acelaşi timp de o mie de ori mai mult nevoile ce au. D. Morţun combate pe acei ce susţin că căsătoria prinţului Ferdinand va avea fericite rezultate pentru ţară. A-sa arată că căsătoria nu face alt­ceva de­cât întă­reşte dinastia. D. Morţun aminteşte cum Hohenzollern nu ne-au fost, de nici un a­­jutor nici în cestiunea Basarabiei, nici în cestiunea Dunărei. D. Morţun zice că Regele ar trebui să imiteze pe Regele Portugaliei, care a re­nunţat la a 5-a parte din lista sa civilă. Să nu renunţe la lista sa civilă, la apanagiile sale, dar cel puţin să renunţe la această nouă sarcină ce se pune pe spinarea ţâ­rei. Domeniul Coroanei îl dă destul, prea destul, şi pentru el şi pentru prinţul moşte­nitor. D. Morţun termină zicând că deputaţii să se gândească la ce fac, la numele ce-i lasă fiilor lor şi să nu ia şi zilele mun­­citorimei, după ce i-au luat şi pielea. D. Gr. Pâncescu vorbeşte de monar­hismul conservatorilor şi spune că ei nici o­dată nu au fost contra apanagelor şi că dotaţia trebue să fie plătită mai cu seamă de clasele sărace, căci după tradiţie Dom­nul e apărătorul celor asupriţi.­ D. Pop vorbeşte din punctul de vedere constituţional şi arată că proiectul de do­­taţiune este anticonstituţional. D. Bobeică în chestie prealabilă se miră că n’a vorbit încă nimeni din partea gu­vernului. D. Ilessu începe să se esplice asupra frazei aruncată de D-sa pe timpul opozi­­ţiei unite Bogde să se plece sau să plece şi termină că votul sau va atârna după ce explicaţii va da guvernul. Dacă prin a­­ceastă dotaţie se va da un caracter feu­dal monarhiei va vota contra, iar dacă este vorba numai de o simplă sumă pen­tru a subveni la cheltuelele prinţului, a­­tunci va vota. D. Gogu Stefim­escu spune că apana­­gele cari s’au dat de liberali sunt de a­­juns şi că conservatorii prin noua dotaţi­­une compromit dinastia. D. Al. Lahovari face elogii Regelui şi dinastiei sale, neputând justifica dotaţiunea, dar dând a se înţelege că se cuvine ase­menea dotaţiune, căci Regele Carol ne-a scos din întuneric. Se cere închiderea discuţiei şi se pri­meşte. D. U. G. Morţun, adresându-se majo­­rităţeî, zice : Ca să probaţi că această do­taţiune e împărtăşită de întreaga ţară, votaţi pe faţă dacă vă dă mâna. Taci. Da, da, votăm pe faţă. D. U. G. Morţun. Aceasta însemnează că nu aveţi ruşine. Se votează cu apel nominal şi pe faţă. Proiectul a fost luat în consideraţie cu 81 voturi contra 20 şi 1 abţinere. Votează contra D-nii Beloiu, C. Ce­­zianu, Delimiarcu, M. Demetrian, Dumitriu (Giurgiu), Ghe­meghinu, C. T. Grigorescu, Caton Leca, N. Micescu, Pod­emu, Poenaru- Bordea, Dem. Sturza (Bârlad), Ştefănescu- Gogu, Al. Vidraşcu, C. Bobeica, C. C. Do­­brescu (Prahova), I. Pop, Nae Pop, V. G. Morţun, Emil Vulpe. Abţinut: D. Dem. Moruzi. D. Ressu a votat pentru în urma dis­cursului D-luî Al. Lahovary. D. Dobrescu- Argeş a votat pentru şi a fost apostrofat de D. V. G. Morţun fă­­cându-l ţăran de carnaval. D. C. C. Arion dă citire art. 1. D. C. C. Dobrescu (Prahova) critică­­ discursul D-lui Lahovary şi cere respin­gerea articolului. D. D. A. Sturza (Bârlad) speră că prin­ţul Ferdinand va refuza dotaţia şi va veni cu acea sumă în ajutorul ţăranilor. D. An. Stolojan îşi explică votul şi spune că deşi şi-a luat angajamentul că­tre alegători de a nu vota dotaţiunea, to­tuşi în interesul dinastiei care este o con­diţie de progres în România, D-sa a vo­­tat-o. Se va prezenta înaintea alegători­­rilor şi dacă nu-i va aproba îşi va de­pune mandatul. D. Take Ionescu face elogii dinastiei şi critică pe liberali, cari nu sunt uniţi în această chestie. — Art. 1 se votează.—Art. 2 este vo­tat fără discuţie. — Legea în total se va vota în şedinţa de azi. Şedinţa de la 25 Noembrie 1892 Şedinţa se deschide la ora 1 şi jumă­tate sub preşidenţia D-lui general Gh. Manu. Prezenţi 111 deputaţi. Se fac formalităţile obicinuite. Se declară vacante următoare colegii : al 111-lea de Roman, Ilfov, Fălciu şi Bu­­zeu, al II Prahova, şi I de Gorj şi Te­leorman. Aceşti foşti deputaţi au fost numiţi mai toţi prefecţi. D. C. Stoicescu cere a i se pune la dispoziţie dosarul afacerei Bedinar. D. C. C. Dobrescu cere dosarul aface­rea consiliului comunal din Galaţi. D. Gogu Ştefânescu adresează o inter­pelare în privinţa soartei ,funcţionarilor comunali şi judeţeni, întrebând dacă gu­vernul va veni cu un asemenea proiect de lege. D. L. Catargiu răspunde că se va veni cu o asemenea lege, total. Dotaţiunea Se procede la votarea proectului în Votanţi............................... 104 Bile albe pentru ....... 81 Bile negre contra....................... 23 Proectul s’a votat.* * * D. Ghermani ministru de finanţe de­pune un proect de lege pentru constata­rea şi perceperea impozitelor directe. D. M. Balş întreabă pe D. ministru de finanţe pentru ce Banca Naţională nu pri­meşte în compr. curent varantele docurilor din Brăila şi Galaţi. D. Ghermani răspunde că acum Banca este pregătită să primească warantele, căci a trebuit mai întâi ca Banca să studieze şi să regulamenteze astă escontare. D. C. Dobrescu-Argeş face chestie personală cu D. V. G. Morţun şi-l nu­meşte socialist de contrabandă. D. V. G. Morţun execută în aplauze pe Dobrescu-Chitanţă şi -i aruncă în faţă că e un om neonest. Mâine promite D. Mor­ţun că va desmormânta trecutul D-luî Dobrescu-Argeş în afacerea chitanţelor. D. C. C. Dobrescu (Prahova) spune că escro­ii ca Dobrescu-Argeș nu trebue să stea în parlament. t SENAT Şedinţa de la 25 Noembrie 1892 Se deschide la ora 2 juni. sub preşe­­dinţa D-luî Gh. Cantacuzino. Prezenţi 75 senatori. Se fac formalităţile obicinuite. D. Lascar Catargiu depune proectul de lege pentru dotaţiunea prinţului Fer­dinand. Proectul se trimite în secţiuni. --------------———*«. ----------­ Halal de Marfă. Păcat de parale! Preţurile curente ale Hârtiei de ţigară­­EMISĂ (Veritabila Hart­e de orez Abadie-Paris) Pretul pentru cantitatea­­ la 50 de cutii la sas Model II— 60 Cărticele a IIO fol Cutia. JLe 3,55 Model III—120 Cărticele a 60 fol Ontsa „ 3,45 Accept 4 luni data facturei: Franco gara o­­raşului d-stră, sau 31 Casa sconto (rambursat) Pentru cantitati mai puţin de 50 de cutii Model II- 60 Cărticele a II0 foi Cutia X­oJ 3,75 Model III—120 Cărticele a 60 foi Cutia „ 3,05 Preţ net rambursat, Franco gara oraşului d-stră Vinzările se fac prin cunoscuta casă de comision S. Stojanovits din Brăila şi sucursala acestei case din Bu­cureşti, Strada Isvor 32, prin d-l Achit Ciuculescu cărora ve rugăm a le adresa pe viitor cererile de probe, comenzile şi ori­ce informaţiuni, ect. Cu toată stima Soţii Olga şi Căpitan C. l. Creangă Fabricanţi Bucureşti Prânzul va avea un caracter pur naţional. Printre invitaţi se află şefii tuturor partidelor politice şi mai mulţi gene­rali­­i ofiţeri superiori. Ziarele din Buda­pesta anunţă că D. Guluchowici, ministru plenipoten­ţiar al Austro-Ungarie d in Bucureşti, va fi înaintat ambasador la Constan­­tinopole. Succesorul D-sale va fi probabil D. Baron Kosjek, actualul ministru plenipotențiar în Atena. Inter vi® w» Exp res Ieri s’a oprit înaitea redacţiuneî noastre un colonel cunoscut al meu. Imediat am ieşit afară și l’am întrebat: — Cum ți se pare, D-le Colonel, cam­pania noastră în contra generalului Jack Lahovary. — Bine, foarte bine, numai să nu-1 slăbiți. — Nici vorbă de asta. In fie­care săp­­­tămână îi rezervăm câte o surprindere crudă. — Foarte bine faceţi! Bravo! aşa-mi place şi mie. Veţi aduce un serviciu ar­matei, dacă-l veţi demasca. Trebue să-l răsturnaţi ! — Apoi e aproape să se dea el însuşi de-a berbeleaca. — Dar cu Cezianu de la poştă cum staţi ? — Nici cald, nici rece. Pănă acum se poartă bine. — Da, da. E om bun, dar să mai treci și pe acolo că vei găsi multe lucruri ciu­date. — Lasă pe mine, D-le colonel! — Să nu spui la nimeni că ai vorbit cu mine! — Nu mă cunoașteți, D-le colonel! Dridri, întrebăm pe D. director general al G. F. Române cum se face ca D-sa dă congediu medicilor săi ca să fie trimişi în alte misiuni cu diurne grase cum se întâmplă cu D-rul Manolescu care e trimis ca director al carantine! de la Predeal cu 30 lei pe zi, când este ştiut de toată lumea că boalele ce bântue lucrători! căilor ferate face ca chiar întregul perso­nal sanitar al căilor ferate să nu fie suficient. Aşteptăm răspuns ? Satrapul şi tovarăşul asasinilor din Dorohoia, D. C. Stroici, se află in Capitală. N’o fi venit oare să stărue pen­tru înaintarea la gradul de căpitan a asasinului Dimcea ? Ia numărul nostru de ieri am re­produs după ziarul Lupta o informa­­ţiune în care să anunţa ca D-nii Raţiu­, Lucaciu şi Coroianu vor pleca la Viena, pentru a cere o audienţă împăratului Frantz-Iosef, căruia i ar supune plângerile Românilor contra persecuţiunelor ungureşti. In urma publicărei acestei infor­­maţiuni, ne-am dus pentru a con­trola veracitatea ei şi a căuta amă­nunte. Astă­zi putem afirma că D-nii Ra­­ţu­l, Lucaciu şi Coroianu nu se vor duce la Viena, şi că această călăto­rie nici în stare de proect nu a existat. liniat Informaţii Aflăm că I­. George Vernescu va da Duminecă seara un mare prânz politic în onoarea D-lor Dr. Raţiu Dr. Lucaci şi Goroianu. La acest prânz vor fi invitaţi toţi fruntaşii vieţii noastre politice şi lite­rare, precum şi directorii tuturor zia­relor din Capitală. . Reslanraat I. faraseliivesea Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public că de la 1 Octombrie se va trans­mite restaurantul din grădină în salonul cel mare din faţa stradei, unde onorabilul public va putea găsi diferite mâncări fran­ceze, germane şi române (naţionale). De asemenea diferite vinuri streine şi indigene. Pe lângă toate acestea musica naţională condusă de cunoscutul violonist G. A. Dinicu, va dircta onor. public cu ariile cele mai alese. Cu stimă !- PARASCHIVESCU. (Fost Raşca) _________ 3 ftJStim© Telegrame BERLIN 6 Decembre.—Consiliul federal a aprobat modificarea impozitelor asupra berii, alcoolurilor şi bursei, dar se asi­­gură că a modificat în mod esenţial pro­iectul guvernului. ATENA, 6 Decembre.—Ei, au fost aci două execuţii capitale; azi au fost 4 la Egina. BERLIN, 6 Decembre. — Marele indus­trial Werthe Siemens a murit. BRUXEL, 6 Decembre.—D. Rivers Wil­son a făcut un raport important conferin­­ții monetare. D-l de Rotschild a retras în urmă propunerile sale. O casiune flft iTAMwfj|la casele Mălinescu, în Iaşi, ( Cilii Olt) str. Romană No. 27, cu­­prinzând 8 odăi, 2 antree, bucătărie şi spă­lătorie în sub­sol, atenante cu 4 odăi mari, grajd de 6 cai, şopron cu odaie de lemne alăturea, poduri 2, pivniţă mare, grădi­niţă cu terasă, curte etc. Totul pentru 62 000 lei comptant, sau 67.000 plătibil numai jumătate comptant și restul în rate în timp de 5 sau chiar 7 ani cu un pro­cent anual de 8 la sută. Doritorii să se adreseze direct proprie­tarei D-ra Ana Marinescu strada Romană No. 27, în Iaşi. Casele se pot ocupa de la Sf­ Gheorgh­e 1893. laSiiiiiijr S’a strămutat de la 1 Ianuarie 1892 în Str. Karageorgevici No. 4.,(lângă Strada Doamnei, Pasagîul Băncai Naţionale şi Poşta Centrală). BOALEIE SECRETE NEPUTINŢA BARBATEASCA vindecă după cele mai noul metode radical fără durere şi împedicate, după experienţă d 22 ani. Specialist în boabe lumeşti No. I, Strada Emigrafu­lros 1 Intrarea numai prin Strada Sfint­il Voevozi Consultaţii de In 8 dim. p&rtâ­lă 8 C cas­a Lor, separat de aşteptare pentru fie­cara. Tra Cas,ete situate una Ast’© V­illfam»L ti în strada Câmpi­neanu No. 31, compuse din 8 odăi pentru stăpân şi 8 odăi de slugi, grajd, şopron, fântână, gaz grădină şi cea­l’alte, în str. Câmpineanu No. 40 şi 42, a treia ji faţadă în str. Sf. Ionică şi a patra faţadă în str. Brezoianu. A se adresa de la 8—10 şi de la 12—3 n calea Victoriei No. 198. Mii. Em. Rosenthal Dentist american Orele de con», 9—12 şi de la 2—5. OaaaSÎISii'îQţi H®teS Central Ilse şi L. Kolonaş Strada Carol 1, calea Rahoveî (Cheiul Dâmboviţeî). Hotel de familie, posiţune sănătoasă­­privelişte admirabilă, curăţenie exemplară serviciu prompt şi gratis, preţuri moderate .S’a pierdut o geantă neagră de piele conţinând nişte instrumente chirurgicale şi nişte scrisori particulare. Aflătorul va fi bine recompensat. 2-1. Max. Strada Minerva, No. 2. O-Pui Oii. T. Zissu S’a mutat in Caisa Pletmei, Mo. 127. Consultaţiuni de la 3—5 p. m. Odăi mobilate nari No. 2 la Pandurii în curte. Intrarea pe scara din dreapta. A se adresa la M-me Mimi, în aceleaşi case. ^1% 1. SMESflDOUlOa 8, Strada Sfinţilor, 8 ilntrarea prin Strada Basarabi, No. 11 Dă consultaţii în toate zilele de la orele 6—8 seara. Or Happapurt MEDIC DE COPII După­­ ani de practică în Spitalul de copii, s’a tabilit­ în capitală. Examinează doici şi face analiza cali­tativă al laptelui lor cu instrumente spe­ciale. Strada Academiei 2 (casa Dr. Steiner.) Consultaţiuni 4—6 p. m. DR- THISR Expoziţia din Nisa 1892.—Diploma de Grand-Prix, decernată Conservelor __ ______________PREŢU­L, OO IiENT cătîi~a» 500 !tr:nii ■_____ ITj 0 iLit de leuu greuua L | 0 Cutii fe- ...0 i-'ri.nv- ~~ L I B Mazăre boabe extrafină .■ 1 20| Mazăre boabe extrafină . 2 20 Mazăre boabe extrafină . tJiBO „ „ fină . . .­­ 1 100 „ „ fină . . . 2 „ „ fină. . . . 2 40 „ „ mijlocie . 1 —­1 „ „ mijlocie . I 1 180 „ „ mijlocie.. 2 20 „ verde păstăi. . . 1­­ Fasole verde fină .... l 40 fasole verde fină. ... 1 90 Fasole verde fină. . . . 1 80 Dovlecel................................. F40 Dovlecel..................... 190 „ „ grasă . . — 80 Bame sos tomat .... i 140 Bame sos tomate. ... 190 Bob verde.......................— 80 Pătlăgele roșii..................... i 40 Spanac . . . .....................190 arhon.................................— 80 Spanac. . .......................... i 40 Pătlăgele vinete în sos . 1 90 Dovlecel.............................—80 Tarhon­................................. i 40 Arhiveciu „Fin de siecle“. 190 Mărar...................................— 80 Foi de viță............................. 1 401 „ Rame sos tomat .... 1 80 Pâtlăg, vinete sos tomat 1 401 'atu 1 0­0 Pătlăgele împănate. . . 1 20 Ardei gras pentr umplut 1 1 40 Ciuperci albe.................1— „ pentru musaca 1 20 Ciuperci albe 2'30 ŢM placide.............................. 1 20 „ tocate .... l20 GHiiveciű „Fin de siöcle“. 150 „ de morun. . . 1 — Ardei umplut cu carne . 150 .1. G Popovici. Flagolete............................. 130 j De vânzare la toate biciniile din ţară D. STASCOWEST — 80 Sparanghel 2 soRătlăgele tocate .... — 90 j Depou Iaşi la D-nu E.­­ Depou Craiova la D-nu „ vinete sos temat Foi de viţă.........................— 80 Ciuperci albe . .................. 1 30 Ermac®». Bulion tomat.....................“'SO

Next