Adevěrul, noiembrie 1892 (Anul 6, nr. 1339-1368)
1892-11-26 / nr. 1364
poate fi răsturnat sub conducerea unui inspector de mişcare şi de tracţiune, — care nu face serviciu practic, decât la astfel de ocaziunî, de paradă—de cât sub conducerea unui simplu mecanic şi a unui simplu şef de tren. Bietul Duca, face şi el ce poate. * 1' Cam ridicul. Consiliul comunal din comuna Broşteni, judeţul Râmnicu Sărat, a fost disolvat prin decisiunea consiliului de miniştri de la 21 Octombre a. c., în urma referatului D-lui ministru de interne sub No. 29.156, având în vedere raportul D-lui prefect, No. 5334. Consiliul de miniştri decide, sub rezerva sancţiunei ulterioare a Regelui, dizolvarea consiliului şi instituirea unei comisiuni interimare compusă din D-nii Nicola Mazilu, Ştefan Rotaru şi C. Balotă , însă în acea comună nu există unul, anume Ştefan Rotaru, ci sunt după locuitori, unul purtând numele de Ştefan S. Rotaru şi altul Ştefan V. Rotaru, iar Ştefan Rotaru nici de cum. Unul din sus zişii locuitori anume Ştefan I. Rotaru, ne luând în consideraţie că in adresa consiliului miniştrilor nu zice decât pur şi simplu Ştefan Rotaru, şi-a permis a se duce să depună jurământ şi să gereze afacerile comunale, neştiind dacă D-sa este alesul membru sau nu. * Pe ziua de 6 Decembre 1892, urmează a se dechide „Expoziţia artisticăpermanentă a societăţii cultura artelor frumoase“ din Iaşi, în sala unde a fost stabilimentul grafic Miron Gostin, strada Lăpuşneanu, No. 28, Iaşi. Taxa de intrare e de 50 de bani de persoană, pentru cei ce nu fac parte din societate. Copiii pănă la versta de zece ani, însoţiţi de părinţi, corespondenţi, etc., intrarea gratuită. Sperăm că publicul ieşan va vizita în număr cât mai mare această primă expoziţie artistică, încurajând astfel frumoasele arte. Comitetul societăţii aduce viile sale mulţumiri D-lor Gh. Popovici şi E. Voinescu, artişti, pentru donaţiunile de câte 100leî făcute societăţii, înscriindu-se ca membri fondatori. * Din Iaşi primim următorul Apel: Cu nespusă bucurie citim ici colo prin jurnale şi reviste, articole, poesii, nuvele, etc., scrise de femei, ceia ce dovedeşte, cum că şi la noi spiritele femeieşti au început a se înălţa, a mări cercul restrâns al activităţei lor. In Occident, femeile de mult, ’şi-au înţeles interesele şi în acest scop ele au întruniri, congrese şi ţin conferinţe, încurajate dar de inteligenţa femeiască, un grup de femei ne-am constituit în comitet, cu scop de a scoate o revistă, care va purta numele Rîndunica. Aşadar, facem un călduros apel către toate femeile, rugându-le să susţie revista prin colaborare şi abonamente şi credem că şi între bărbaţi vom găsi sentimente alese cari, în interesul culturei femeiei, vor sprijini scopul ce ni l-am propus. Avem nestrămutata credinţă, că toate femeile se vor uni cu părerea noastră şi cu noi împreună vor zice că a sosit momentul, pentru a ne grupa împrejurul unei reviste şi a o susţinea, cu atât mai mult cu cât articole scrise de femei—să ne fie iertat a o zice—cu greu îşi găsesc ospitalitate prin alte jurnale, mai ales când îi vorba de drepturile femeiei. Dacă ne încumetăm să facem această încercare, în urma avîntuluî ce a luat cultura femeiei şi care au înaintat cu paşi urieşî în ţara noastră, este că ne măgulim a crede, că femeia din România nu va fi mai pe jos de femeia Occidentului, ci fiecare se va grăbi a pune o pietricică la temelia edificiului în care cu dragoste de soră se va putea adăposti talentul de la Doamnă la opincă. Şi cu atât se simte mai mult trebuinţa de a pune fiecare câte-o pietricică la temelia acestui edificiu, cu cât bărbaţii au un însemnat număr de ziare şi reviste, pe când noi femeile n’avem nici una şi de care lipsă unii se folosesc tăgăduind cultura femeiei. Crezând cum că nu ne înşelăm în aşteptările noastre, dorim ca Rîndunica cu începerea anului 1893, când va vedea lumina, să ducă noroc şi veselie în casa unde va intra, trezind aceiaşi dragoste de bun augur ca primăvăraticele rîndunele. Comitetul, Iaşi, 10 Noembrie 1892. * Duminecă, 29 Noembre, se va da în Palatul Ateneului Concert şi Teatru, în beneficiul D-neî şi D-luî Moru, cu graţiosul concurs al mai multor artişti. * Duminică 29 Noembrie va avea loc la ora 1 p. m. în localul Universităţeî din Bucureşti sala No. 18, adunarea societăţeî funcţionarilor publici pentru continuarea discuţiunei asupra modificărei statutelor. * A apărut Cultura hameiului de Ioan S. Ordeanu, absolvent al şcoaleî de agricultură de la Hereskéy, fost practicant (bursier), pe fermele model ale archiduceluî Albrect. O broşură de 19 pagin. Preţul 50 bani. * Societatea funcţionarilor comerciali din Galaţi a inaugurat joi seara şcoala sa de adulţi, la care D. C. Marinescu, profesor la şcoala comercială, şi-a luat laudabila însărcinare de a preda lecţii de comptabilitate membrilor societăţei. * File pupte din Album Cu cât ştie cineva să se folosească mai bine de timp, cu atât ştie să’l piardă mai greu. J. J. Rousseau * Ca şi gândul, amorul sincer nu cunoaşte obstacole; el bravează totul. O tîneră de feste Olt Aurul se curăţă prin foc; sufletul prin suferinţe. Nenorocirea este mai totd’auna aliata celor răi. George (de la Voivoda) * Poezia ?—Nimic mai urât, mai plicticos.... cînd nu e bun. X. F. Z. * O femee care a rîs de bărbatul său, nu’l mai poate iubi. Balzac * * Un ultim cuvânt Păcală explică femeei sale mecanizmul telefonului : — Știi tu cum funcționează acest admirabil aparat ? — Nu, dragul meu! — Ei bine! foarte simplu. Iei aparatul într’o mână și cu cealaltă vorbești. ■ ------------------------ JOI 26 NOEMBRE 1892 Materii Parlamentare CAMERA Urmarea şedinţei de la 24 Noembre D. V. G. Morţun cât despre afirmaţia făcută de D. Al. Lahovary în secţiile Camerei, cum că ţara e bogată şi că poate plăti un nou tribut nemţilor, după cum în trecut plătea tributul Turcilor, D. Morţun arată cât de puţin întemeiată e această afirmare. Dacă s’au mărit întru câtva salariile muncitorilor, s’au mărit în acelaşi timp de o mie de ori mai mult nevoile ce au. D. Morţun combate pe acei ce susţin că căsătoria prinţului Ferdinand va avea fericite rezultate pentru ţară. A-sa arată că căsătoria nu face altceva decât întăreşte dinastia. D. Morţun aminteşte cum Hohenzollern nu ne-au fost, de nici un ajutor nici în cestiunea Basarabiei, nici în cestiunea Dunărei. D. Morţun zice că Regele ar trebui să imiteze pe Regele Portugaliei, care a renunţat la a 5-a parte din lista sa civilă. Să nu renunţe la lista sa civilă, la apanagiile sale, dar cel puţin să renunţe la această nouă sarcină ce se pune pe spinarea ţârei. Domeniul Coroanei îl dă destul, prea destul, şi pentru el şi pentru prinţul moştenitor. D. Morţun termină zicând că deputaţii să se gândească la ce fac, la numele ce-i lasă fiilor lor şi să nu ia şi zilele muncitorimei, după ce i-au luat şi pielea. D. Gr. Pâncescu vorbeşte de monarhismul conservatorilor şi spune că ei nici odată nu au fost contra apanagelor şi că dotaţia trebue să fie plătită mai cu seamă de clasele sărace, căci după tradiţie Domnul e apărătorul celor asupriţi. D. Pop vorbeşte din punctul de vedere constituţional şi arată că proiectul de dotaţiune este anticonstituţional. D. Bobeică în chestie prealabilă se miră că n’a vorbit încă nimeni din partea guvernului. D. Ilessu începe să se esplice asupra frazei aruncată de D-sa pe timpul opoziţiei unite Bogde să se plece sau să plece şi termină că votul sau va atârna după ce explicaţii va da guvernul. Dacă prin această dotaţie se va da un caracter feudal monarhiei va vota contra, iar dacă este vorba numai de o simplă sumă pentru a subveni la cheltuelele prinţului, atunci va vota. D. Gogu Stefimescu spune că apanagele cari s’au dat de liberali sunt de ajuns şi că conservatorii prin noua dotaţiune compromit dinastia. D. Al. Lahovari face elogii Regelui şi dinastiei sale, neputând justifica dotaţiunea, dar dând a se înţelege că se cuvine asemenea dotaţiune, căci Regele Carol ne-a scos din întuneric. Se cere închiderea discuţiei şi se primeşte. D. U. G. Morţun, adresându-se majorităţeî, zice : Ca să probaţi că această dotaţiune e împărtăşită de întreaga ţară, votaţi pe faţă dacă vă dă mâna. Taci. Da, da, votăm pe faţă. D. U. G. Morţun. Aceasta însemnează că nu aveţi ruşine. Se votează cu apel nominal şi pe faţă. Proiectul a fost luat în consideraţie cu 81 voturi contra 20 şi 1 abţinere. Votează contra D-nii Beloiu, C. Cezianu, Delimiarcu, M. Demetrian, Dumitriu (Giurgiu), Ghemeghinu, C. T. Grigorescu, Caton Leca, N. Micescu, Podemu, Poenaru- Bordea, Dem. Sturza (Bârlad), Ştefănescu- Gogu, Al. Vidraşcu, C. Bobeica, C. C. Dobrescu (Prahova), I. Pop, Nae Pop, V. G. Morţun, Emil Vulpe. Abţinut: D. Dem. Moruzi. D. Ressu a votat pentru în urma discursului D-luî Al. Lahovary. D. Dobrescu- Argeş a votat pentru şi a fost apostrofat de D. V. G. Morţun făcându-l ţăran de carnaval. D. C. C. Arion dă citire art. 1. D. C. C. Dobrescu (Prahova) critică discursul D-lui Lahovary şi cere respingerea articolului. D. D. A. Sturza (Bârlad) speră că prinţul Ferdinand va refuza dotaţia şi va veni cu acea sumă în ajutorul ţăranilor. D. An. Stolojan îşi explică votul şi spune că deşi şi-a luat angajamentul către alegători de a nu vota dotaţiunea, totuşi în interesul dinastiei care este o condiţie de progres în România, D-sa a votat-o. Se va prezenta înaintea alegătoririlor şi dacă nu-i va aproba îşi va depune mandatul. D. Take Ionescu face elogii dinastiei şi critică pe liberali, cari nu sunt uniţi în această chestie. — Art. 1 se votează.—Art. 2 este votat fără discuţie. — Legea în total se va vota în şedinţa de azi. Şedinţa de la 25 Noembrie 1892 Şedinţa se deschide la ora 1 şi jumătate sub preşidenţia D-lui general Gh. Manu. Prezenţi 111 deputaţi. Se fac formalităţile obicinuite. Se declară vacante următoare colegii : al 111-lea de Roman, Ilfov, Fălciu şi Buzeu, al II Prahova, şi I de Gorj şi Teleorman. Aceşti foşti deputaţi au fost numiţi mai toţi prefecţi. D. C. Stoicescu cere a i se pune la dispoziţie dosarul afacerei Bedinar. D. C. C. Dobrescu cere dosarul afacerea consiliului comunal din Galaţi. D. Gogu Ştefânescu adresează o interpelare în privinţa soartei ,funcţionarilor comunali şi judeţeni, întrebând dacă guvernul va veni cu un asemenea proiect de lege. D. L. Catargiu răspunde că se va veni cu o asemenea lege, total. Dotaţiunea Se procede la votarea proectului în Votanţi............................... 104 Bile albe pentru ....... 81 Bile negre contra....................... 23 Proectul s’a votat.* * * D. Ghermani ministru de finanţe depune un proect de lege pentru constatarea şi perceperea impozitelor directe. D. M. Balş întreabă pe D. ministru de finanţe pentru ce Banca Naţională nu primeşte în compr. curent varantele docurilor din Brăila şi Galaţi. D. Ghermani răspunde că acum Banca este pregătită să primească warantele, căci a trebuit mai întâi ca Banca să studieze şi să regulamenteze astă escontare. D. C. Dobrescu-Argeş face chestie personală cu D. V. G. Morţun şi-l numeşte socialist de contrabandă. D. V. G. Morţun execută în aplauze pe Dobrescu-Chitanţă şi -i aruncă în faţă că e un om neonest. Mâine promite D. Morţun că va desmormânta trecutul D-luî Dobrescu-Argeş în afacerea chitanţelor. D. C. C. Dobrescu (Prahova) spune că escroii ca Dobrescu-Argeș nu trebue să stea în parlament. t SENAT Şedinţa de la 25 Noembrie 1892 Se deschide la ora 2 juni. sub preşedinţa D-luî Gh. Cantacuzino. Prezenţi 75 senatori. Se fac formalităţile obicinuite. D. Lascar Catargiu depune proectul de lege pentru dotaţiunea prinţului Ferdinand. Proectul se trimite în secţiuni. --------------———*«. ---------- Halal de Marfă. Păcat de parale! Preţurile curente ale Hârtiei de ţigarăEMISĂ (Veritabila Harte de orez Abadie-Paris) Pretul pentru cantitatea la 50 de cutii la sas Model II— 60 Cărticele a IIO fol Cutia. JLe 3,55 Model III—120 Cărticele a 60 fol Ontsa „ 3,45 Accept 4 luni data facturei: Franco gara oraşului d-stră, sau 31 Casa sconto (rambursat) Pentru cantitati mai puţin de 50 de cutii Model II- 60 Cărticele a II0 foi Cutia XoJ 3,75 Model III—120 Cărticele a 60 foi Cutia „ 3,05 Preţ net rambursat, Franco gara oraşului d-stră Vinzările se fac prin cunoscuta casă de comision S. Stojanovits din Brăila şi sucursala acestei case din Bucureşti, Strada Isvor 32, prin d-l Achit Ciuculescu cărora ve rugăm a le adresa pe viitor cererile de probe, comenzile şi orice informaţiuni, ect. Cu toată stima Soţii Olga şi Căpitan C. l. Creangă Fabricanţi Bucureşti Prânzul va avea un caracter pur naţional. Printre invitaţi se află şefii tuturor partidelor politice şi mai mulţi generalii ofiţeri superiori. Ziarele din Budapesta anunţă că D. Guluchowici, ministru plenipotenţiar al Austro-Ungarie d in Bucureşti, va fi înaintat ambasador la Constantinopole. Succesorul D-sale va fi probabil D. Baron Kosjek, actualul ministru plenipotențiar în Atena. Inter vi® w» Exp res Ieri s’a oprit înaitea redacţiuneî noastre un colonel cunoscut al meu. Imediat am ieşit afară și l’am întrebat: — Cum ți se pare, D-le Colonel, campania noastră în contra generalului Jack Lahovary. — Bine, foarte bine, numai să nu-1 slăbiți. — Nici vorbă de asta. In fiecare săptămână îi rezervăm câte o surprindere crudă. — Foarte bine faceţi! Bravo! aşa-mi place şi mie. Veţi aduce un serviciu armatei, dacă-l veţi demasca. Trebue să-l răsturnaţi ! — Apoi e aproape să se dea el însuşi de-a berbeleaca. — Dar cu Cezianu de la poştă cum staţi ? — Nici cald, nici rece. Pănă acum se poartă bine. — Da, da. E om bun, dar să mai treci și pe acolo că vei găsi multe lucruri ciudate. — Lasă pe mine, D-le colonel! — Să nu spui la nimeni că ai vorbit cu mine! — Nu mă cunoașteți, D-le colonel! Dridri, întrebăm pe D. director general al G. F. Române cum se face ca D-sa dă congediu medicilor săi ca să fie trimişi în alte misiuni cu diurne grase cum se întâmplă cu D-rul Manolescu care e trimis ca director al carantine! de la Predeal cu 30 lei pe zi, când este ştiut de toată lumea că boalele ce bântue lucrători! căilor ferate face ca chiar întregul personal sanitar al căilor ferate să nu fie suficient. Aşteptăm răspuns ? Satrapul şi tovarăşul asasinilor din Dorohoia, D. C. Stroici, se află in Capitală. N’o fi venit oare să stărue pentru înaintarea la gradul de căpitan a asasinului Dimcea ? Ia numărul nostru de ieri am reprodus după ziarul Lupta o informaţiune în care să anunţa ca D-nii Raţiu, Lucaciu şi Coroianu vor pleca la Viena, pentru a cere o audienţă împăratului Frantz-Iosef, căruia i ar supune plângerile Românilor contra persecuţiunelor ungureşti. In urma publicărei acestei informaţiuni, ne-am dus pentru a controla veracitatea ei şi a căuta amănunte. Astăzi putem afirma că D-nii Raţul, Lucaciu şi Coroianu nu se vor duce la Viena, şi că această călătorie nici în stare de proect nu a existat. liniat Informaţii Aflăm că I. George Vernescu va da Duminecă seara un mare prânz politic în onoarea D-lor Dr. Raţiu Dr. Lucaci şi Goroianu. La acest prânz vor fi invitaţi toţi fruntaşii vieţii noastre politice şi literare, precum şi directorii tuturor ziarelor din Capitală. . Reslanraat I. faraseliivesea Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public că de la 1 Octombrie se va transmite restaurantul din grădină în salonul cel mare din faţa stradei, unde onorabilul public va putea găsi diferite mâncări franceze, germane şi române (naţionale). De asemenea diferite vinuri streine şi indigene. Pe lângă toate acestea musica naţională condusă de cunoscutul violonist G. A. Dinicu, va dircta onor. public cu ariile cele mai alese. Cu stimă !- PARASCHIVESCU. (Fost Raşca) _________ 3 ftJStim© Telegrame BERLIN 6 Decembre.—Consiliul federal a aprobat modificarea impozitelor asupra berii, alcoolurilor şi bursei, dar se asigură că a modificat în mod esenţial proiectul guvernului. ATENA, 6 Decembre.—Ei, au fost aci două execuţii capitale; azi au fost 4 la Egina. BERLIN, 6 Decembre. — Marele industrial Werthe Siemens a murit. BRUXEL, 6 Decembre.—D. Rivers Wilson a făcut un raport important conferinții monetare. D-l de Rotschild a retras în urmă propunerile sale. O casiune flft iTAMwfj|la casele Mălinescu, în Iaşi, ( Cilii Olt) str. Romană No. 27, cuprinzând 8 odăi, 2 antree, bucătărie şi spălătorie în subsol, atenante cu 4 odăi mari, grajd de 6 cai, şopron cu odaie de lemne alăturea, poduri 2, pivniţă mare, grădiniţă cu terasă, curte etc. Totul pentru 62 000 lei comptant, sau 67.000 plătibil numai jumătate comptant și restul în rate în timp de 5 sau chiar 7 ani cu un procent anual de 8 la sută. Doritorii să se adreseze direct proprietarei D-ra Ana Marinescu strada Romană No. 27, în Iaşi. Casele se pot ocupa de la Sf Gheorghe 1893. laSiiiiiijr S’a strămutat de la 1 Ianuarie 1892 în Str. Karageorgevici No. 4.,(lângă Strada Doamnei, Pasagîul Băncai Naţionale şi Poşta Centrală). BOALEIE SECRETE NEPUTINŢA BARBATEASCA vindecă după cele mai noul metode radical fără durere şi împedicate, după experienţă d 22 ani. Specialist în boabe lumeşti No. I, Strada Emigrafulros 1 Intrarea numai prin Strada Sfintil Voevozi Consultaţii de In 8 dim. p&rtâlă 8 C casa Lor, separat de aşteptare pentru fiecara. Tra Cas,ete situate una Ast’© Villfam»L ti în strada Câmpineanu No. 31, compuse din 8 odăi pentru stăpân şi 8 odăi de slugi, grajd, şopron, fântână, gaz grădină şi ceal’alte, în str. Câmpineanu No. 40 şi 42, a treia ji faţadă în str. Sf. Ionică şi a patra faţadă în str. Brezoianu. A se adresa de la 8—10 şi de la 12—3 n calea Victoriei No. 198. Mii. Em. Rosenthal Dentist american Orele de con», 9—12 şi de la 2—5. OaaaSÎISii'îQţi H®teS Central Ilse şi L. Kolonaş Strada Carol 1, calea Rahoveî (Cheiul Dâmboviţeî). Hotel de familie, posiţune sănătoasăprivelişte admirabilă, curăţenie exemplară serviciu prompt şi gratis, preţuri moderate .S’a pierdut o geantă neagră de piele conţinând nişte instrumente chirurgicale şi nişte scrisori particulare. Aflătorul va fi bine recompensat. 2-1. Max. Strada Minerva, No. 2. O-Pui Oii. T. Zissu S’a mutat in Caisa Pletmei, Mo. 127. Consultaţiuni de la 3—5 p. m. Odăi mobilate nari No. 2 la Pandurii în curte. Intrarea pe scara din dreapta. A se adresa la M-me Mimi, în aceleaşi case. ^1% 1. SMESflDOUlOa 8, Strada Sfinţilor, 8 ilntrarea prin Strada Basarabi, No. 11 Dă consultaţii în toate zilele de la orele 6—8 seara. Or Happapurt MEDIC DE COPII După ani de practică în Spitalul de copii, s’a tabilit în capitală. Examinează doici şi face analiza calitativă al laptelui lor cu instrumente speciale. Strada Academiei 2 (casa Dr. Steiner.) Consultaţiuni 4—6 p. m. DR- THISR Expoziţia din Nisa 1892.—Diploma de Grand-Prix, decernată Conservelor __ ______________PREŢUL, OO IiENT cătîi~a» 500 !tr:nii ■_____ ITj 0 iLit de leuu greuua L | 0 Cutii fe- ...0 i-'ri.nv- ~~ L I B Mazăre boabe extrafină .■ 1 20| Mazăre boabe extrafină . 2 20 Mazăre boabe extrafină . tJiBO „ „ fină . . . 1 100 „ „ fină . . . 2 „ „ fină. . . . 2 40 „ „ mijlocie . 1 —1 „ „ mijlocie . I 1 180 „ „ mijlocie.. 2 20 „ verde păstăi. . . 1 Fasole verde fină .... l 40 fasole verde fină. ... 1 90 Fasole verde fină. . . . 1 80 Dovlecel................................. F40 Dovlecel..................... 190 „ „ grasă . . — 80 Bame sos tomat .... i 140 Bame sos tomate. ... 190 Bob verde.......................— 80 Pătlăgele roșii..................... i 40 Spanac . . . .....................190 arhon.................................— 80 Spanac. . .......................... i 40 Pătlăgele vinete în sos . 1 90 Dovlecel.............................—80 Tarhon................................. i 40 Arhiveciu „Fin de siecle“. 190 Mărar...................................— 80 Foi de viță............................. 1 401 „ Rame sos tomat .... 1 80 Pâtlăg, vinete sos tomat 1 401 'atu 1 00 Pătlăgele împănate. . . 1 20 Ardei gras pentr umplut 1 1 40 Ciuperci albe.................1— „ pentru musaca 1 20 Ciuperci albe 2'30 ŢM placide.............................. 1 20 „ tocate .... l20 GHiiveciű „Fin de siöcle“. 150 „ de morun. . . 1 — Ardei umplut cu carne . 150 .1. G Popovici. Flagolete............................. 130 j De vânzare la toate biciniile din ţară D. STASCOWEST — 80 Sparanghel 2 soRătlăgele tocate .... — 90 j Depou Iaşi la D-nu E. Depou Craiova la D-nu „ vinete sos temat Foi de viţă.........................— 80 Ciuperci albe . .................. 1 30 Ermac®». Bulion tomat.....................“'SO