Adevěrul, ianuarie 1894 (Anul 7, nr. 1741-1766)

1894-01-15 / nr. 1751

Lefurile pensionarilor vor fi plă­tite astăzi, iar ale celor­l­alţi func­ţionari buni. Pentru a fi folositori cititorilor noştri doritori de a cunoaşte lite­ratura streinii, ne am decis a da o atenţie deosebită nuvelelor, pe care le publicăm zilnic la pagina II-a. De aci încolo vom traduce numai nuvele de ale celor mai apreciaţi scriitori streini, dînd ast­fel citito­rilor putinţa de a găsi pe lingă dis­tracţie şi folos real. Voim să dovedim că se poate da şi literatură sănătoasă cititorului­­le ziare şi că el va găsi o plăcere ulu­i înaltă în citirea lucrărilor de adevărată valoare artistică. Începem seria cu V. Korolenko, cunoscutul de scriitor al vieţei si­beriene, publicînd In numărul de azi nuvela sa: In noaptea înviereî. După dînsul vor urma nuvele din cei mai dinstinşi autori ai tuturor ţărilor. ’ In Monitorul Oficial cu data de azi se publică o listă de graţieri şi reduceri din osindă a mai multor condamnaţi militari. D. general Manu, preşedintele Ca­merei, a pus rămăşag că va fi în stare a face pe deputaţi să vie la­­şedinţă la ora 1. •Ş­i ieri, generalul a izbutit să des­chidă şedinţa la 1 şi 35 m. Astă­zi el a venit cînd ceasornicul adună­­rei arăta tocmai ora 1; dar, de­cepţie !—nu erau prezenţi decît vr­o 7 deputaţi... Pină la 92 lipseau mulţi! Decepţionat, generalul a exclamat către un prieten: — Vezi unde duce lipsa de de­­ciuplină? Astă­zi s’a depus la biuroul Ca­merei raportul alegerei colegiului al doilea de deputați din Roman. Se știe că alesul este D. dr. Rie­­gier.­­ O preţioasă mărturisire maghiară Cei ce urmăresc de ani de zile cele ce se scriu în presa maghiară ştiu, că ea susţine, că D. Kálnoky habar n’are de afacerile interne ale Ungariei. Magyar Hírlap, insa, de la îi­ ianuarie 1894, fără să vrea şi vorbind de duşmănia Serbiei contra Austro-Ungariei ţine a da o lecţie contelui Kalnoky, care, ocupat ca politica internă a Ungariei neglijează pe cea externă. Numai în urma acestei neglijenţe, zice ziarul, s’a produs şi in Rominia un cu­rent duşmănos contra monarchieî austro­­ungare. * Apoi continuă: «înaltul minister co­mun de externe este absorbit de politica bisericească». Ministrul de externe se osteneşte ames­­tecîndu-se în afacerile interne ale Unga­riei.Cancelaria imperială şi regală lucrează în contra noastră în privinţa proectelor, pentru a căror prezentare în parlament, regele îşi dase deja consimţimintul. Iar ministrul comun de externe n’are alt lucru mai cuminte de săvîrşit, de­cît a sprijini şi încuraja pe aceia cari vor să răstoarne pe colegii săi ma­ghiari. . . Mai spune apoi ziarul maghiar că D. conte Kalnoky trimisese un spion al său, pe şeful de secţie conte Cziraky la ma­rea adunare a catolicilor din Pesta. «Ministrul de externe trebuia să aibă, continuă ziarul unguresc, un specialist la faţa locului, de unde se intenţiona a se pune ţara întreagă in foc». Scaunul de deputat al D-lui G. Robescu, numit prefect la Covur­­luiu, a fost hărăzit de guvern D-lui Virgiliu Poenaru, actualul primar de Galaţi. Pină acum nu se ştie cine vor fi adversarii D-lui Poenaru. Duminecă 16 c., societatea Gheorghe Lazar va ţine şedinţă publică, în loca­lul şcoalei general Golescu (Sf. Apostoli). Vor vorbi D-nii: V. Grigorescu despre Basarabeni şi St. C. Dumitrescu, despre Transilvăneni. Iată programul conferinţelor ce se vor ţine la R.­Sărat, în toate Duminicele la orele 2 p. m­.: I) Duminică 16 Ianuarie D. C. Gr. Gheorgh­iu, magistrat : «Sexul slab». II) Duminică 23 Ianuarie D. Lascar Veniamin, profesor: «Rolul ştiinţelor po­sitive din punct de vedere utilitar și moral» III) . Duminică 30 Ianuarie D. Al Fara, profesor : «Filosofia modei». IV)îl duminecă 6 Februarie D. Al. Tă­­tăraru : «Profesia de advocat». V) Duminică 13 Februarie D. dr. Va­lerian G. Negrescu: «Rolul femeei în hi­­gienă». VI) Duminică 20 Februarie D. Sava M. Gherghiceanu, avocat : «Influenţa eredi­tăţii asupra educaţiei». VII) Duminică 27 Februarie D­r. G. Dobreanu : «Afinitatea atracţiunei, sim­patiei şi antipatiei». VIII) Duminică 6 Martie D. Traian Ion Hriscu, profesor : «Lupta pentru trai­». IX) Duminică 13 Martie, D. D. I. Ghica: « Asupra antichităţilor».—Troia. X) Duminică 20 Martie, D. Ion C. Mi­­halcea, profesor : «Ion Creangă». XI) Duminică 27 Martie, D. Lascar­­Veniamin, profesor : «Transformările pro­duse în Europa, din cauza descoperirea Americei». XII) Duminică 3 Aprilie, D. C. Gr. Gheorgh­iu magis­trat : «Traiul nostru in­telectual». _____ Ni se comunică că toţi meseria­şii aflaţi în batalionul I de vinători au­ lucrat pe capete pentru Cocea. Pînă acum i-au făcut 18 lăzi fru­moase pentru transportul bagaje­lor D-sale. Lăzile sunt făcute gratis de nenorociţii soldaţi, iar lucrările batalionului­ sunt neglijate. Acum i se lucrează o căruţă şi o trăsura,—din masa soldaţilor ! Sperăm că în urma denunţărei noastre, Cocea va fi făcut colonel ,şi decorat din nou­. Merită omul. D-lui Ioan Barotzi i s’a acordat medalia Bene-Merenti clasa II, pen­tru lucrările sale muzicale. SAMBATA 15 IANUARIE DESBATERILE MttMRElITARE CAMERA Şedinţa de la 13 Ianuarie (Urmare) D. C. I. Stoicescu, la art. 18, arată că nici intr’o ţară din lume nu se dă fa­cultate guvernului de a Înfiinţa ori­cîte consulate ar voi el,a­ cum se dă guver­nului nostru, prin actuala lege. Dacă ministrul de externe va simţi, mai târziu, nevoia de a mai înfiinţa şi alte consulate de categoria I, D-sa nu va avea de cit să se adreseze Camerei. D. Al. Lahovary»­respunde că şi gu­vernul liberal prin legea de la 1879,­dădea această facultate ministrului, şi prin ur­mare D. Stoicescu nu poate avea nimic de zis. ——­ Se pune la vot amendamentul D-lui Stoicescu, care cere suprimarea art. 19. Amendamentul se respinge și articolele următoare, pînă la 21 se votează fără discuție. D. C. I. Stoicescu roagă să se voteze art. 24 așa cum a fost propus initiu, iar nu cu modificarea adusă de comitetul delegaţilor. ——­ Amendamentul D-lui Stoicescu se primeşte şi se votează art. 24 aşa cum a fost propus. : Se votează art. 25. D. N. Fleva, la art. 26, întreabă cine fixează taxele percepute de legaţiuni şi consulate. Trebue o lege sau măcar un regulament care să prevadă aceasta. D. Al. Lahovary răspunde că există de 20 ani un ast­fel de regulament. —~~ Se primeşte nemodificat şi acest articol. Se votează art. 27, 28, 29, 30, 31 şi 32. D. I. Grădişteanu, la art. 33, se pro­nunţă contra limitei de vîrstă impusă candidaţilor pentru funcţiunile diploma­tice. D-sa crede că pentru diplomaţie poate fi cine­va ori­cît de bătrîn. D. Al. Lahovary declară că dacă se propune un amendament în acesta pri­vinţă, D-sa e gata să-l primească. —— D. I. Grădişteanu îşi prezintă în scris amendamentul*, care se respinge. Se votează articolul aşa cum a fost pro­pus de guvern, precum şi articolele ur­mătoare, pînă la 36. D. N. Fleva arată că art. 36 tinde a reînfiinţa aspiranţii fără căpătîiă, cari se aflau odinioară pe lingă toate adminis­traţiile. Aceşti tineri d­e bani gata, după ce vor sta cîte trei patru ani prin ministerul de externe, vor pretinde să fie numiţi în posturile vacante, iar oamenii activi şi inteligenţi vor fi îndepărtaţi sistematic, fiind­că ei, avînd nevoie să muncească pentru a-şi ciştiga hrana lor şi a fami­liei, nu vor putea pierde ani întregi ca aspiranţi. Protestează contra acestei inovaţii pe­riculoase, care reînviază regulamentul or­ganic. D. Al. Lahovary spune că D-sa a restrîns încă legea din 1875, care zicea chiar că tinerii aspiranţi vor fi preferaţi celor streini de minister. D. N. Voinov susţine şi D-sa că mi­nisterul de externe nu trebue să se facă azilul unor tineri cu bani, dar fără nici o garanţie de moralitate, cari ar­ putea compromite interesele publice. Constată alăturea cu D. Fleva, că D. Al. Laho­vary vrea să protejeze amirocra­tia ba­nului, în paguba tinerilor de merit, dar săraci. P. AL Lahovary pretextează că co­piştii nu sunt funcţionari şi nu depun jurămînt. D. N. Fleva răspunde dovedind c­e ministrul de externe, ca să scape din în­curcătură, a spus o neexactitate , citează art. 28, din legea în discuţie, care spune că şi copiştii sínt funcţionari; art. 35 din­ aceeaşi lege, se cere jurămînt... V-aţi înşelat, D-le ministru — zice D. Fleva­—-(/aedi aţi crezul că copiştii sint ser­­vitorii D-v. şi-i puteţi trata ca atare ; ei sint însă funcţionarii statului, ca şi D-v., cu deosebire că D-p., poate sînteţî mai ca­pabil de cît dinşii ;—de­şi aşi putea dovedi că sint miniştrii cari nu au­ nici e­ diplomă şi nici un merit. (P. Lascar Catargiu unde silit.) Se suspendă şedinţa pentru 5 minute, ca să se poată* sfătui comitetul delegaţilor asupra amendamentului D-lui Fleva. La redeschidere, se respinge amenda­mentul şi­ se votează mai departe au! 36 şi 37. D. Victor Macri, la art. 38 propune un amendament prin care şefii compta­­bilităţei si fii scutiţi de diploma de doc­tor în drept.­­ Amendamentul e primit şi de guvern şi de comitetul delegaţilor şi de­­buneri.* Se votează art. 38 ast­fel amendat, şi art. 39. D. N. Fleva, la art. 40, cere să nu se facă excepţie, în privinţa titlurilor aca­demice, nici pentru secretarul general al ministerului, pentru şeful cabinetului şi delegatul în comisiunea europeană a Du­nărei. , D. Al. Lahovary dă explicaţii spu­­nînd că aceşti funcţionari nefăcîndu-şi o carieră din funcţiunea lor, nu li se poate cere titluri. D. AL Marghiloman citeşte un pro­iect de lege prin care se acordă ministe­rului de justiţie un credit extraordinar de 1.500 lei, spre a servi la primele chel­­tueli ale înmormîntăreî D-lui V. Tasu, fost membru la Curtea de casaţie. — Se votează fără modificări art. 40 şi cele următoare. Dl. I. Grădişteanu cere să se inter­caleze în programul de concurs al func­ţionarilor, şi limba şi literatura romînă. D-sa constată că e un adevărat scandal cu tinerii cari-şi fac toate studiile în streinătate şi cari nici nu ştiu să vorbească româneşte. Trebue să se închidă acestora drumul la diplomaţie. D. A. Lanovari susţine că nu se află nici unul din aceştia în diplomaţia noastră. D. Em. Porumbarii arată că se cer, aspiranţilor la diplomaţie, cunoştinţe pe care ei nu au de unde ie lua aici în ţară. — D-sa roagă ca acele materii suplimen­tare, să fie trecute în programul facul­­tăţii de drept, sau cel puţin ele să fie predate de funcţionarii superiori aspi­ranţilor din minister. D. Al. Lahovary răspunde că-i este greu­ să se pronunţe imediat asupra a­­cestei propuneri foarte lăudabile. Dar acei cari se destină carierei diplomatice, vor putea studia şi singuri, aceea ce nu vor auzi de la catedră.* D. C. C. dDobrescu spune D-lui La­hovary că geografia şi etnografia nu este acelaş lucru, şi că D-sa nu cunoaşte is­toria, cînd cere candidaţilor să cunoască istoria tratatului de la 1­648 încoace. ~——­ Se admite amendamentul D-lui Grădişteanu şi se votează art. 43. La ora 5 şi 30 m. Camera ne mai fiind în număr, se ridică şedinţa. Şedinţa de la 14 Ianuarie 1894 Şedinţa se deschide la ora 1 şi 30 m. sub preşedenţia D-lui general Gh­. Manu. Prezenţi 90 deputaţi. Mincaţi 2250 lei. Se fac formalităţile obicinuite. D. Mavrodineanu cere nişte dosare relative la împroprietărirea a 1­30 de lo­cuitori. D. G. I. Nicolaescu prezintă o pe­tiţie a unor locuitori din tîrgul Potlogi, jud. Dîmboviţa, cari protestează contra transformărei comunei lor din urbană în rurală. D. Gh­. Ghiţescu se plinge că nu i s’au­ dat nişte dosare cerute de mai mult timp. D. C. C. Dobrescu întreabă pentru ce nu i­ s’a răspuns la întrebarea ce a fă­cut acum o lună în privinţa profesorilor din Ploeşti N. G. Săruleanu şi Bucur Spi­­rescu, unul ajutor de primar şi altul mem­bru în comitetul permanent. D. Bădescu-Roşiori, interpelează pe ministrul lucrărilor publice în privinţa relei stări şi funcţionări a trenurilor care circulă între Costeşti-T.­Măgurele. —~— Se votează indigenate şi recu­noaşteri. D. L. Catargiu răspunde că minis­trul instrucţiei publice lipseşte din ţară, şi n’are cine răspunde în cunoştinţă de cauză. D. G. C. Dobrescu arată că ilegali­tăţile nu se pot lăsa nerelevate fiind­că un ministru lipseşte din ţară. Se citeşte raportul alegerei de la Ro­man. D. dr. Riegler este proclamat deputat. Se ia în discuţiune proiectul de credit pentru înmormântarea D-lui V. Tasu. D. G. Popovici roagă să se urce su­ma cerută, de la 1500 la 3000 lei, şi pro­pune un amendament în această pri­vinţă. D. N. Voinov spune că e un trist o­­biceiu de a se înmorminta toată lumea pe socoteala statului, dar, fiind­că Tasu lasă în urmă-i o familie grea şi fără mijloace de existenţă, Camera ar trebui să resplătească munca lui de 29 ani şi cîteva luni, şi să voteze alt­ceva mai ne­cesar pentru familia lui. D. I. Răd­un­escu se uneşte la amen­damentul D-lui C. Popovici.* D. C. C. Dobrescu aprobă şi susţine şi D-sa acelaşi amendament. — Creditul de 3000 lei se votează. Se intră în ordinea zilei şi se discută mai departe legea organizărei ministeru­lui de externe. MARELE CIRC CESAR SIDOLE Simbătă, 15 Ianuarie 1894 Mare Reprezentaţiun­e High-Life Fiendez-vous lumes de Sport din Bucureşti cu pror­ogram bogat. Pentru a 2-a oară, presentarea a 13 armăsari negri dresaţi în scurt timp de către Director Cesar Sidoli. Debutul celor mai bune specialităţi. Presentarea celor mai buni cai de şcoală şi în li­bertate. Programa de Simbătă High-Life 1. Pfisete acafleipice pe cal, executat de p­pa Bono. 2. Mr. Brustton, proifucţiuni admirabile pe trapez) 8. Bibi, armăsar arab, presentat în libertate de Miss Marie Anna Gordon. 4. Miss Michailitta, călăreaţă grotescă. 5. Clovnul Lee, cu pisicile dresate. (4. George F. Sidoli, excelentul jongleur pe cal. 7. Presentarea armăsarilor negri de către D-na Di­rector Cesar Sidoli. 8. Renumiţii acrobaţi de elită, 4 fraţi Moser. S­. Miss Mari Gottfroi, voltige­n la Ricard. 10. Fraţii Wilson, tripla bara americană. 11. Şcoala înaltă, călăreaţi­ de Contesa Belefoi, pe­­ armăsarul rus Orloff, cu şea de cavaler. I 12. Miss Mari Gottfroi că călăreaţă sub­mortalistă. I 13. Intrarea comică a originalilor Clovni Adolf şi­­ August Koko. 14) Pai­ de coch­ix în toaleta de bab exetvpaţ­iig M. fJ’d­iQ şi Miss Actriţe.­ Cu stimă CESĂR SIDOLI D-rul ALBESCU ENB­­LA FACULTATEA DIN PARIS medic la spitalul Colţea Galea Văcăreşti 22 BIBLIOGRAFIE A eşit de sub tipar: îi cincea şi a şeasea fasciculă din întind volum ACTE ŞI DOCUMENTE DIN CORESPONDENŢA DIPLOMATICĂ A LUI MIHAIL KOGĂLNICEANU RELATIVE LA RESBOIUL INDEPENDENŢEI 1877—1878 PUBLICATE DE VASILE M. KOGĂLNICEANU Acesta fascicule p ofirind actele relative la arestări, măsuri urbitrare, romii iote, bătăi, contrabande şi inci­dente T*nM!l», tipical« de ruşi In anii 1877—1878. Se află de vînzare la librăria Graeve et C-nie, la administraţia ziarului Voinţa Naţionala, şi la editor, strada Dionisie 19. PRIMUL ATELIER de Broderie artistică Str. Biserica Enil, No. 12. Primeşte orice comandă atingătoare de această ramură şi nn orice stil pentru saloane, dormitoare panouri, toalete, trusouri complecte. Se imprimă pe or­ce stofă broderiile cele mai complicate şi se aranjează culori cu bogat asortiment de mătăsuri, cheniiluri, etc. Se esecută după natură renumită bmndi­rie^peinture, se măresc..desenuri. Pentru copii de şcoală se acordă rabat. LAIBORATORU­L DE CHIMIE BIOLOGILA Am onoare a anunţa onor. P. T. Pu­blic mutarea laboratorului meu­ de chi­mie biologică din strada Clemenţei in calea ’Victoriei 97 (Farmacia Alessandria) unde efectuez analise de: Urină, spută, lapte, vin şi a te materii alimentare, mi­nerale, ape din punctul de vedere igienic, ape mninerale etc. II. 13. Stinghe Doctor in ştiinţele chimico-fisicale. 0,iB E n M cu cunoştinţe per­la L dl III A Bl A­fecte de limba ger­mană, piano şi canto doreşte să dea lec­­ţiuni cu preţuri moderate. * A se adresa Strada Berzei No. 92, in fundul cu ei. BAHAMA LA TREI C0C081 ION R. OCHESIANU Str. Doamnei No. () Coloniale si Delicatese VINURI Vechi, albe si negre Romuri si Cognacuri Icre negre proaspete Conserve alimentare Mezeluri şi brînzeturi ne A E3 E M FI Ci T de acum moşia Ti­ll L AbSi UfU sau, din plasa Să­raţi, districtul Buzăă, cu o moară făcută acuma şi un parchet de pădure, parte berestea si lemne de foc, in apropiere de gara Buzăă, 3 ore şosea pînă in sat, şi de gara Mizil 2 ore. A se adresa strada Spătar No. 10, Bu­cureşti. I . Magasin­ul, de manufactură cu gros din strada Gabroveni, No. 18, oferă onor. public dori­tor de a cumpăra cadouri pentru anul nou­, un mare asortiment de tot felul de stofe pe un preţ foarte eftin, şi cu un rabat de 5 la sută. PIATRĂ BOLOVANI DI PAVAG111 18 Lei vagonul încărcat, Loco. gara Doitana. Adresa: V. Jebeleanu gara Doitana. NU GULPERATI Lampe de gaz, Băi, Water - closete și La­­voare, pană ce nu veți vizita mai înainte ma­gazinul central din Str. Colici. 32. N­. MARCUS Doctorul I. Badian MALADII INTERNE Consultaţii de la 6 — 7 seara 8, Strada Italiană. 8 Cunoştinţa exactă a tuturor maladiilor cronice VIZITAT! MAGASINUL LA LEON 28. —CALEA VICTORIEI. —28 (vis-a-vis de prefectura poliţiei) unde de la 10 Decembre a început EXPOSIŢIUNEA permanentă de diferite CREAŢIUNI FIN DE SIECLE foarte nemerit pentru CADOURI cu preţurile cele maî avantagioase SPECIALITATE Flori şi Coroane artificiale UT IS IM "W a B K 1500 de litri vin IIII a 111 &, fi­li Eroşu recolta anului 1886. Amatorii se vor adresa D-lui Panai­­tescu la Urlaţi. — 25 minute departe de gara Albeşti, BOALEÎS^ÎfÎlÎtÎ^ Neputinţa Bărbătească Se vindecă după cele mai noui metode radical fără durere şi împedicare, după experienţă de 23 anî de specialistul in boale lumeşti. •Dr. T N­ C B No. 1 Strada Emigraţii No. 1 Intrarea numai prin Str. Sfinţii Voevozi. Orele: Dimineaţa 10—1 şi 5—8 seara. Loc separat de aşteptare pentru fie­care.­­Doctorul Drugescu de la spitalul Filantropia viteaza maladiile chirurgiale si genito-urînare Consultation 1­4—6 p. mn. No. 12 Bis—CALEA PLEVNEI—No 12 Bis (in dosul Băilor Eforiei) Dr. ZELIGHER MAMOS Consultaţiunî pentru boale in­terne şi sifilitice de la 2—4 p. m. Calea Rahoveî, 24 PlNZĂRIA CENTRALĂ 14, STRADA LIPSCANI, 14 Alaiuri cu Magazinul D-lor Pardos & C­it Cel mai eftin magazin de pînzărie şi lingerie bine asortat din nou cu tot felul de Olănzi şi Madipolonuri. TRU­SOURI GATA, în toate calităţile MARE DEPOU DE BRODERIE şi DANTELE TORSON Plăpărie de lină, flanele, ciorapi, ba­tiste, şervete, mese, prosoape, etc. etc. NB. Un atelier special pentru comenzi de Cămăşi bărbăteşti, croiala franţuzească după sistemul D-lui PAUL OZOUF din Paris dirigiat de Stefan Klnch Fost amploiat foul­ţi ani la D-na G. Poloni. E­xposiţia din Royan (Franţa), 1893 « MEDALIE DE A­UR mm Oe­­STAICON G- BUCURESCI ■’ ■" DE VÂNDARE LA PRINCIPALELE BĂCĂNII DIN CAP.« FABRICA DE CONSERVE ALIMENTARE, FRUCTE GÂNDITE ŞI GLACE­RME . 3ECOMOTI & mm M DROGUE ŞI COLONIALE.—STRADA ŞELARI NO. 4­0.Cu plăcere aducem la cunoştinţa onor. noastre clientele precum şi d-lor doctori şi far­macişti că cu începerea sezonului din anul acesta am asortat din nou magazinul nostru cu toate sursele de apă minerală şi producte termale atât indigene cât şi străine. Legăturile noastr­e directe şi transporturile mari ce aducem, ne pune în plăcuta poziţiune a oferi toate sursele cu preţurile cele mai avantajoase garantând de provenienţa lor. La ce­rere trimetem preţul curent franco şi gratis. Toate comenzile se efectuează prompt şi ori­ce altă sursă neprevăzută în preţul nostru curent se comisionează in cel mai scurt timp posibil. SPECIALITĂŢI MUŞTAR CU MUSTULET IMPALPABIL MUŞTAR cu tarhon, MUŞTAR aromatic, MUŞTAR cu erburi fine, MUŞTAR cu capete-anchois Calitatea, nelatind­ nimic Aprit Onorabilul public este rugat a’l gusta și aprecia I

Next