Adevěrul, octombrie 1894 (Anul 7, nr. 1991-2019)
1894-10-28 / nr. 2016
ANUL. VH. No. 2016. NUMERUL 10 BANI ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 ŞI 15 ALE FIECAREÎ LUNI SI SE PLĂTESC TOTIVA-UXA ÎNAINTE in Bucureşti la casa administraţie! DIN Judeţe şi Slreinătate prin mandats POŞTALE UN AN ÎN ŢARA 30 l.lîî. ÎN STREINĂTATE 50 Lfk ŞASE lu.n .,10» » » 25 * TP.EI LUNI . . 8 » » » 13 » Iri* nunipr In Atrrin«(»î. 83» Imul MANUSCRIPTFXIINU SE INAPOIAZA ADMINISTRATIA PASAGIUl BANCEI NATIONALE (CASELE KARAGEORGEVICI) EDIŢIA A TREIA «ywpiwyawşpwww Să te îei ești Române de cuiți strein în casă V. Alexandrl. Director politic: ALEX. V. BELDIMANU NUMERUL 10 BANI ANUNCIURILE DIN București şi judele se primesc numai la Administraţie din Streinătate, direct la administraţie IS la toate oficiile de publicitate anunciurî la pag . tv..................0,30 b. linia » » »nr....................2,— lei » » » » n................3.— » * INSERŢIELE ȘI RECLAMELE 3 LEI RÎNDUL. La Paris, ziarul se găsește de vînzare NUMERUL I.A Boulev. St.-Germain KCINU 30 BANI PASAGIUL BANCEI CASELE KARAGEORGEVICI) VICLEIM... Luai a trecut pe «drăcie Vicleimul. Jandarmi cu coifuri strălucitoare, cai frumoşi şi R geurit, miniştri rumeni, toţi au defilat pe calea Victorii ca să meargă la Mitropolie. Spiritualiştii noştri ocîrmuitori, cucernici ca nişte paparude, mergeau să asiste la parada ce se făcea pentru odihna corpului lui Alexandru III. Şi pe cînd popii cîntau pe glas eternul gospodi pomilnî, alaiul de lachei a trebuit, să cugete la deşertăciunea vielei omentşti, care se sfirşeşte totdauna în ţarina din care a răsărit...* * * Pentru noi, manifestaţia de Luni a fost întristătoare, înţelegem ca prinţul Ferdinand rudindu-se cu familia imperială rusească, să-şi permită luxul unei ceremonii deosebite; dar nu înţelegem pentru ce acest prinţ ar pretinde ca şi ţara să se asocieze la doliul acesta, care pe ea n’o atinge. A. dacă la moartea oricărui şef de stat s’ar întrebuinţa acelaşi ceremonial, iarăşi n’am avea nimic de obiectat; l-am socoti ca pe una din multele formalităţi monarhiste,— şi am trece înainte. Avem însă fie citat un caz, care dovedeşte c nu se păstrează pentru toţi şefii de stat aceeaşi condescendenţă. Cind a fost asasinat Sadi Carnot, preşedintele Republicei franceze, la noi s’a oficiat un simplu serviciu divin la catedrala catolică,—şi atita tot. Pentru ce? Mai intiiu, împrejurările în care a murit Carnot erau aşa de tragice, în cit ele în adevăr au deşteptat conpătimirea obştească. Un om cinstit, blind, care a căzut victima unui laş asasinat. Dacă nu pentru altceva, dar pentru finalul acesta, memoria lui Goriot ar fi meritat un omagiu mai mult decît Ţarul tuturor Ruşiilor. Afară de asta, el era şeful unuistat care pururea a purtat o vie solicitudine ţării noastre. In Romînia nu există un om inteligent care să nu aibă simpatii adinei pentru Franţa. Mai toată pătura cultă a acestei ţri, mai toţi bărbaţii noştri politici, mai toţi cii fac parte din profesiunile liberale, şi-au făcut cultura in Franţa. In literatură, în arte, suntem cu desăvirşire sub influenţa curentului francez. In politică, dacă avem constituţionalism şi legi democratice, tot Franţei Ie datorim, dacă nu direct, dar prin faptul că entusiaştii de la 1848 au venit din oraşul lumii cu sufletul plin da idealuri măreţe. Cind dar Franţa e un doliu, durerea ei ne atinge şi pe noi Romînii. Şi desigur Franţa a fost crud lovită prin moartea blîndului Carnot, mai ales cînd după el a urmat un Casimir Perier. In schimb, ce însemnează pentru Romini Alexandru III, Ţarul tuturor Ruşiilor ? A fost şeful unui stat de care Romînii au avut vecinie să se teamă. Vrăşmaşi ai lui, i-am suferit încălcările şi jafurile pahonţilor; aliaţi, el a ştiut să ne răpească din teritoriu, in schimbul jertfelor ce am făcut pentru dînsul. De la 1504 şi pină azi, încă nu s’au desminţit cu vidlele pe care Ştefan cel Mare Ie-a lăsat cu limbă de moarte lui Bogdan, că să nu ne’ncredem in prietenia muscălească. In ce dar moartea unui Ţar, — şi încă a celui mai despotic dintre Ţari, — poate îndurera inimile noastre ? Interesele de familie ale prinţului Ferdinand privesc numai pe acest prinţ, de aceea nimeni nu trebuie să ia în serios alaiul de ieri. Poporul cel adevărat nu s’a dedat la nici o manifestaţie ; el şi-a văzut in tihnă de nevoile şi de criza lui. lată pentru ce Vicleimul nu era alcătuit de cît din jandarmi cu coifuri strălucitoare, cai frumoşi şi Rege unit, miniştri rumeni, toți cărora numai ordinul de sus le stoarce lacrămî... oficiale. Anton |l:i«iij!I)iita. ... • ' rv•; irv • RÂSBOIUL CHillO-JAPONEZ Amestecurii ngliterei Lomnka, 25 Oct.—Agenţia Reuter află din Yokohina că un detaşament din prima, armată japoneză a sosit în postul din Nord de golful Takeiman, în locul unde debarcase a doua armată japoneză. Prin urmare, comuniicaţiuirea între ambele armate este stabilită. Londra, 25 Octombre.— Reuter află din Tien. Tsin că autoritățile engleze au adresat un ultimatum vice regelui din Peceli pentru a cere regularea, in șapte zile, a afacerei corăbiei Sunking care deși a arborat pavilionul englezesc și care avînd pe bord ofițeri şi marinari englejî, a fost abordată in Iulie trecut de către nişte soldaţi chinejî. Aceştia au voit să aresteze pe consulul japonez care se află pe bod şi s’am purtat în mod necuviincios cu ofiţerii chipagiului Afară de indemnitatea pecuniară reclamată, ultimatul cere incă şi revocarea lui Sengastai din Tien-Tsin, apoi salutarea corăbii Simking cu 21 de tunuri trase de fortul Faku. Dacă aceste cereri nu vor fi acordata, ultimata declară că flota engleză va face represalii. — g*».— lIFiClIlIL §1 FALIKT11L FINAL Conservatorii, caii au luat iniţiativa de a publica situaţii lunare ale ,tesauruluî public, pe timpul cînd budgetul dedea escedente, pentru a dovedi bunătatea administraţiuneî lor, acum treime, să fie cumplit de plouaţi, cind graţie acestor publicaţiunî, putem vedea lună cu lună progresele enorme ce face deficitul. Noi am arătat treptat situaţiile pe cele patru luni d’intii ale noului an budgetar 94—95 şi am dat alarma că deficitul departe de a putea să scadă, trebuia să ia proporţii din ce in ce maî mari pe viitor. Prevederile noastre pesimiste, din nenorocire s’au realizat intr’un mult mai mare grad de cit am fi crezut. Din situaţia pe luna August, rezultă că deficitiri a atins deja suma enormă de ( 8.(2.771) lei 55 bani. Acest deficit la sfirşitul luneî trecute era numai de 1.594.068. 79 bani, deci în curs de o luna numai a crescut cu mai bine de 3 milioane. .Scăderea este colosală. In curs de o lună, singurul venit al ministerului de lucrări publice, adică al căilor ferate a dat un deficit de 4 milioane și jumătate. De la începutul anului pînă azi veniturile domeniilor dau un deficit de 2.207007. 26 bani. Monopolurile statului, care la începutul anului dădeau un escedent de 300000 lei acum dau un deficit de 177,000, iar venitul trecut la rubrica venituri diferite, care asemene dădeau un plus, arată acum un minus de 1,125,770 lei. In fine venitul vămilor care cele două luni d’intii dădea un escedent de 1226803, acum s’a redus la 789.900. Cifrele aceste nenorocite şi accentuarea lor aşa de repede ne arată că prăpastia ne este deschisă sub picioare. Deficitul se arată enorm la sfirşitul anului şi nimic nu-l poate împiedică. Ceva mai mult, faţă cu această situaţie, budgetul viitor va fi imposibil de echilibrat. Ar trebui să se opereze enorme economii şi nimeni nu se arată dispus să le întreprindă. Se poate deci spune că in condiţiile acestea mergem la crach şi la situaţia Greciei şi a Egiptului. ’ Lucrul acesta se învederează cu deosebire din situaţia casieriilor judeţelor. In adevăr, sunt două judeţe, care la data de 31 August au întrecut prin plăţile lor Încasările efectuate. Acestea sunt: fuma, care a încasat 1.162.535 lei si a cheltuit 1.203.743 , şi Rominul ineaetid «UISi» şi cheltuind 807.731 lei 46 bani. Pe lingă acestea si int incă multe altele, la care veniturile şi cheltuelile aproape se ajung. .v.3Sţ£Şi Nu însemnează oare acesta, falimentul sigur la o apropiată dată? Lucrul e sigur şi cu toate acestea nimeni nu pare a se îngriji. Guvernul continuă cu cheltuelile enorme şi multe din ele zadarnice, fără a se îngriji că într’o zi va fi responsabil faţă de ţară. Dacă are scuza că n’a putut să prevadă criza nu va avea nici o scuză cînd, se va vedea că faţă cu semnalarea acestei triste situaţiuni, n’a făcut economiile pe cari le-ar fijjputut face. -----t,Xi T i.i I ■ V Q. A. TELEGRAFUL MELANCOLIC Cedem că nimeni în ţară n’a fost atît de emoţionat de moartea ţarului, ca ziarul Palada din Birlăd. Iată ce început de articol a dictat această emoţie neconfratelui acestuia,pe ziua de Joi, 27 Octombre (mai bine mai tirziu decit mei o dată) : Foarte melancolic şi trist a fost sunetul firului electric,, care cu iuţeala ghidului a răspindit în,ambele emisfere ştirea despre sfirşitul trist al dram’i de la Livadia. Grozavă dramă ! grozav sfirşit, dacă pînă şi sirmnă telegrafică a început să dea cu acest prui sume melancolice şi triste ! Păcat insă că, după cum susţin alţi autori, sunetele astea nu s’au auzit decit în emisferele redacţiei ziarului birlădean. Knd. iiiiMii|ii eoiax'iiiE Ke»ii»isil iu MadagiiMtnr. — Englejdl si Sudanul — .\~i s complicatii internationale. — C»nt«(ăfile uejjSiiJiiiîi-Ie S’a proto it tie mai multe o.i că cel mai apropiat răsboiu are să izbucnească pobal din cauza eonii ielelor inevitabile in politica asa zisa coloniala a puterilor europene Expansiunea din ce în ce mai mare care se dă în toate părţile acestei politice a produs deja neînţelegeri destul de serioase, cu deosebire in Africa. Franţa şi Engliteia mai ales stau din ce in ce mai duşmănoase faţă in faţa şi cititorii noştri îşi aduc aminte că a fost un moment cînd la Lodra s’a rodit cuvîntul razboiă... Acest resboiu, după cum ne-au vorbit ultimele telegrame, are să se poarte deocam dată numai intre Francejii si Havasi (indigenii din Madagascar); viitoarele comupii api cu Baglitera nu sint însă esel use. Cucerirea Sudanului Un alt isvor de complicaţii se vesteşte În acelaş timp cu declaraţia de război în contra Madagascarului. Ar fi vorba, după ziarele germane, de o expediţie comună anglo-italană pentru cucerirea Sudanului. Deja pregătirile ar fi făcute, la hotarele de miază zi ale Egiptul A stau gata trupele egiptene di sub comanda englejilor. Generalul Kitchener, comandantul suprem al acestor trupe,a plecat să le inspecteze. _ La răsărit stau gata Engîejiî in sakitii si Italienii in Vassala de curînd cucerită de la Mahdistî. In Sudan chiar se află deja colonelul Bol viile şi căpitanul Lugard, aşteptindu-se dintr’un moment în Irailul la un atac din partea Mehdişilor. Complicaţii internaţionale Ziarice germane prevăinsă că plănuita expediţie anglo-italiană înpotriva Meriţiului va provoca de sigur cele mai grele complicaţii internaţionale. Franţa in primul rînd şi aci, apoi Turcia şi chiar Germania se vor simţi greu jignite. Deja prelungirea ocupaţiiunii engleze a Egiptului a dat destule ori naştere la protestări, din partea Franţei mai ales. Cu atît mai mult această putere se va alarma acum, cind e vorba de cucerirea definitivă a Sudanului, deci de strîngerea în clește a Egiptului pentru totdeauna. Germania de asemenea n’ar putea vedea nici de cum cu ochi buni o sporire atît de considerabilă a putere! Englejilor în Africa; Sudanul odată cucerit de Engleji, aceștia în adevăr ar ajunge să dicteze în continentul negru. Turcia, Italia E curios că Turcia de o parte, cu «drepturile» ei asupra Egiptului şi Sudanului şi Italia pe de altă parte, cu ajutorul ei oferit Englejilor, sunt socotite in genere ca nşte cantităţi neglijabile în aceste chestiuni. Pare că nu Turcia, ci Franţa şi Germania ar fi ameninţate în Sedan şi Egipet şi nu de o alianţă englezo-italiană, ci numai de Bagit era singură. Dar tocmai ivirea unor puteri aşa de mari pe primul plan al acestor certuri este care le face atît de primejdioase. I WW VINERI 28 OCTOMRREn18®4 2) Estenirea herei, 3) Desfiinţarea cartelului fabricanţilor de spirt, şi 4) Dacă se poate.... desfiinţarea poliţiei. Mîine ne vom ocupa de starea comerţului cu maşini agricole. I. Theodorescu. VNGHETA ECONOMICA STAREA CÎRCIUMARILOR - REMEDII lA fustele poliţieneşti. —Reforma licenţei.- Eftenirea flrei.-Hepartizarea dreaptă a dărilor. — Rezumat. Lăcustele poliţieneşti înainte de-a arăta care sînt cererile cîrciumarilor, să mai arătăm incă unul din neajunsurile care apasă asupra cîrciumarilor. Acest neajuns e poliţia. Agenţii poliţiei de toate gradele, consideră cîrciumele ca pe o proprietate a lor şi,pe cîr- I ciumari ca pe nişte tovarăşi, cari trebue să împartă ciştigul cu dinşii. Vai şi amar de capul cîrciumarului ? care ar îndrăzni să refuze agenţilor poliţieneşti mincarea, băut ra şi banii de I buzunar pe cari îi pretind eî. I Un cîrciumar mai însemnat plîngîndu-se ■ de obrăznicia şi pretenţiile agenilor de poliţie.. spunea că cea mai complectă anarhie , care ar domni in tîrg, nu i-ar pricinui a- I titea pagube cit ii pricinueşce ordinea pe I care o păzesc agenţii de poliţie! Reformarea licenţei ? Să trecem acum la mijloacele de în- I dreptate pe care le cer cîrciumariî: I Cel mai important din toate ar fi reformarea legei asupra uigenței, Cu licenţa actuală, calculată după va- f loarea chiriei şi după lefurile p.» care circiumarii le plătesc, băeţitor din prăf vălie, plata acestei dări nu e de loc in I raport cu mersul afacerilor. Pentru comercianţii cari fac afaceri l * mari, chiria e una din cheltuelile secundare, prin urmare licenţa il apasă în raport cu o cheltuială relativ mică. I Dar pentru nenorocitul cîrciumar de î mahala, care vinde două buti de vin pe 1 an şi care plăteşte, în raport cu asemenea vinzare o chirie enormă, licenţa actuală ne zdrobitoare. I Afară de asta, licenţa fiind fixă şi a- I facerile fiind supuse fluctuaţiilor de tot I soiul, ea e prea slabă în anii bani, şi I prea grea în anii proşti. De. aceea circiumarii cer ca licenţa să s se plătească pe decalitrul de băutură băgat în privinţâ. I Cu un asemenea sistem, licenţa s’ar transforma într’un fel de dare pe venit, o dare dreaptă prin urmare şi care iau i va apăsa greu pe cei slabi, favonzînd numai pe cei bogaţi. Eftenirea bere! Una din reformele cele mai însemnate are ar scăpa de la ruină pe circiumarii mici şi ar favoriza mult agricultura şirei, ar fi eftenirea bere! Nici într’o ţară din lume berea nu e nai scumpă ca la noi, cu toate că nici ntr'o ţară din lume orzul nu e mai efin ca la noi. In capitală berea se vinde n franc litrul, în provincie un franc şi eva . , „ în Austria berea se vinde la detailişti u 60 de bani litrul , în Germania şi Ligbd cu 50 de băni , în Belgia şi Omda cu 48 şi chiar 40 de bani litrul. Iar angrosiştii o vînd cu preţuri omerine de elipe. In Belgia particularii îşi rocură bere în butonii, cu 18, 16, 15 şi hiar cu 12 bani litrul ! Fiind dat că vinul nostru s’a împuţiiat şi s’a scumpit peste mâsurâ, spirtu 1 pre‘nenorocirea populaţiei noastre săa se tinde să-i ia locul. Central Scăpă de ruină pe cele cîteva mi! de căreiu mari şi penitru a scăpa, de trimejdia alcoolismului pe marea majoritate a populaţiei noastre, se impune ca ierta să fie descărcată de dările enormei absurde de astăzi şi să se facă din ea o băutură populară. Cultura orzului ar lua ast-fel o întindere mai mare şi s’ar, introduce si cultura lămeiului ceea ce ar constitui un remediu parţial pentru starea agriculture!loastre. Repartizarea dreaptă a dărilor Mai iată o cerere: După cum s’a văzut eri, negustorii devin in sticle închise, fac o concurenţa nereală cîrciumarilor cu prăvălie deschisă. Prin uricare e drept ca să se aplice şi acelor negustori aceeaşi fel de dări ca şi asupra cărciumarilor obicinuiţi. Transformarea licenţei într’o dare fixă pe decalîtru, ar egaliza dările şi ar pune capăt concurenţei nedrepte pe care o fac astăzi negustorii care vind vinuri in sticle la domiciliu, celor l’alţi cîrciumari Rezumat Iată dar un rezumat cererile cîrciumarilor: 1) Transformarea licenţei actuale (ntr’o mare fiacă pe decollwd. INSPECŢIILE IN D0B30GEA Emigrările. — Snepecţia lî Ius Pencoviei.— Inspecţia lacului prefect. Abuzurile constatate Emigrările turcilor şi ale tătarilor din Dobrogea, continuă pe o scară întinsă ; în fiecare săptămină pleacă cîte 50—100 de familii în Asia mică, fără ca administraţia să le poată împiedica. Aceste emigrări în masă au atras mult atenţia ministerului de interne şi a trimis pe D. Pencovici să facă o inspecţie în Dobrogea şi să caute a stabili motivele reale ,ale emigrărilor. Inspecţia D-lui Pencovici Timp de vreo două săptămîni D Pencovici a inspectat toate plăşile judeţului Constanţa şi două pioşi ale judeţului Tulcea. Aproape,oţi locuitorii autohtoni, turcii şi tătarii, s’au prins de mizerie administraţiei accentuînd că de la cel din urmă notar pînă la subprefect, toţi cer bacşişuri pentru lucrul cel mai neînsemnat. Apoi, agenţii administrativi nu respectează religiunea mahomedană,nici mai ales viaţa şi obiceiurile lor intime. In Babadag mai ales, turcii sînt expuşî mereu perchizţiilor noturne, care în definitiv n’au alt scop de cît a necinsti viaţa intimă a familiei. In fiecare zi se întîmplă mici şicane, care în aparenţă n’au nici o importanţă, dar ele înmulţindu-se au amărît viaţa locuitorilor. La acestea se mai adaogă mizeria economică, frica de bandiţi, frica de armată, etc. — iacă ce determină emigrările. Agitaţiunea hogilor Pe de altă parte agenţii administrativi atribue aceste emigrri hogilor trimişi din Constantinopole pentru sărbătorile Baeram. Aceşti hogi agită pe turci şi pe tătari să emigreze în Asia. Ia 1890, in urma unui raport al D-luî colonei Scheletti, pe atunci prefect de Constanţa, toţi hogii au fost expulzaţi şi interzişi de a mai veni în Dobrogea. Această măsură a guvernului a determinat însă pe turci să se plingă Sultanului prin consulul turcesc din Constanţa. Sublima Poartă a adresat apoi o notă diplomatică guvernului român in această cesliune, aşa că guvernul in cele din urmă a revenit asupra ordinului de expulsare. Acum, hogii liberi de a cutreera toată Dobroga, îndeamnă pe turci să părăsească această provincie. Acestea sunt constatările făcute de D. Pencovici, constatări car au determinat pe D. L. Catargiu să propuna din nou consiliatul de miniştri expulzarea hogilor. Inspecţia noului prefect D. Istrati, noul prefect al judeţului Constanţa, a fost însărcinat apoi să facă o nouă inspecţie tuturor primăriilor şi subprefecturilor dindeţ. Şi apoi să se ia trăsuri pentru reorganizarea administraţiei şi premenirea personalului administrativ. In această Inspecţie D Istrati a constatat o mulţime de ilegalităţi şi abuzuri săvîrşite de agenţii administrativi. Abuzurile constatate Abuzurile cele mai grave s’au constatat în sarcina administraţiei din plasa Silistra nouă. In Ostrov de pildă, noui consilieri comunali au fost convocaţi să aleagă un primar. Consilierii ştiind că sub-prefectul vroia să le imite alegerea a doaî armeni ca primar şi ajutor de primar, au refuzat sa meargă la primărie. Atunci sub-prefectul a dat ordin poliţiei şi vătăgeilor să aducă cu faţa pe consilieri la primărie. S’a făcut şi s’a ales primar D. Hagi Musac. După trei zie de la alegere, cu ocazia unei certe între doui funcţionari ai re** giei, în localul casinului, s’a dat pe faţă misterul acestei alegeri. Unul din ce doi funcţionari a declarat, că el a fost misitul în această alegere, luînd 700 lei de la noul primar Hagi Musac, din care a dat 600 lei sub prefectului şi 100 lei şi-a oprit drept.taxă de misiţie Această declaraţie s’a făcut în prezenţa judecătorului de pace, a silvicultorului şi a ofiţer lor din Ostrov. Pe urmă a aflat de ele şi D. prefect Istrati şi numai de cît sub prefectul a fost înlocuit.^ Iar în privinţa bandelor de hoţi, s’a constatat, că bandii sunt in relaţii ca cîţi-va notari. In urma acestor inspecţii, s’au făcut raporturi la ministerul de interne printrtt înlocuirea mai multor notari* ajutori de sub preficţî, judecători si sub-prefecțî. Iisis.