Adevěrul, octombrie 1894 (Anul 7, nr. 1991-2019)

1894-10-28 / nr. 2016

ANUL. VH. No. 2016. NUMERUL 10 BANI ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 ŞI 15 ALE FIE­CAREÎ LUNI SI SE PLĂT­ESC TOT­IVA-UXA ÎNAINTE in Bucureşti la casa administraţie! DIN Judeţe şi Slreinătate prin mandats POŞTALE UN AN ÎN ŢARA 30 l.lîî. ÎN STREINĂTATE 50 Lfk ŞASE lu.n­ .,10» » » 25 * TP.EI LUNI . . 8 » » » 13 » Iri* nunipr In Atrrin«(»î. 83» Imul MANUSCRIPTFXIINU SE INAPOIAZA ADMINISTRATIA PASAGIUl BANCEI NATIONALE (CASELE KARAGEORGEVICI) EDIŢIA A TREIA «ywpiwyawşpwww Să te îei ești Române de cuiți strein în casă V. Alexand­rl. Director politic: ALEX. V. BELDIMANU NUMERUL 10 BANI ANUNCIURILE DIN București şi judele se primesc numai la Administraţie din Streinătate, direct la administraţie IS la toate oficiile de publicitate anunciurî la pag . tv..................0,30 b. linia » » »nr....................2,— lei » » » » n­................3.— » * INSERŢIELE ȘI RECLAMELE 3 LEI RÎNDUL. La Paris, ziarul se găsește de vînzare NUMERUL I.A Boulev. St.-Germain KCIN­U 30 BANI PASAGIUL BANCEI CASELE KARAGEORGEVICI) V­ICLEIM... Luai a trecut pe «drăcie Vicleimul. Jandarmi cu coifuri strălucitoare, cai frumoşi şi R ge­urit, miniştri rumeni, toţi au defilat pe calea Vic­torii­ ca să meargă la Mitropolie. Spiritualiştii noştri ocîrmuitori, cucernici ca nişte paparude, mer­geau să asiste la parada ce se făcea pentru odihna corpului lui Alexan­dru III. Şi pe cînd popii cîntau pe glas eternul gospodi pomilnî, alaiul de lachei a trebuit, să cugete la de­şertăciunea vielei oment­şti, care se sfirşeşte totdauna în ţarina din care a răsărit...* * * Pentru noi, manifestaţia de Luni a fost întristătoare, înţelegem ca prin­ţul Ferdinand rudindu-se cu fami­lia imperială rusească, să-şi permită luxul unei ceremonii­ deosebi­te; dar nu înţelegem pentru ce acest prinţ ar pretinde ca şi ţara să se aso­cieze la doliul acesta, care pe ea n’o atinge. A. dacă la moartea ori­cărui şef de stat s’ar întrebuinţa acelaşi cere­monial, iarăşi n’am avea nimic de obiectat; l-am socoti ca pe una din multele formalităţi monarhiste,— şi am trece înainte. Avem însă fie citat un caz, care dovedeşte c nu se păstrează pentru toţi şefii de stat aceeaşi condescen­denţă. Cind a fost asasinat Sadi Carnot, preşedintele Republicei franceze, la noi s’a oficiat un simplu serviciu divin la catedrala catolică,—şi ati­­ta tot. Pentru ce? Mai intiiu, împrejură­rile în care a murit Carnot erau aşa de tragice, în cit ele în adevăr au deşteptat conpătimirea obştească. Un om cinstit, blind, care a căzut victima unui laş asasinat. Dacă nu pentru alt­ceva, dar pen­tru finalul acesta, memoria lui Go­r­­iot ar fi meritat un omagiu­ mai mult de­cît Ţarul tuturor Ruşiilor. Afară de asta, el era şeful unui­­stat care pururea a purtat o vie solicitudine ţării noastre. In Romî­­nia nu există un om inteligent care să nu aibă simpatii adinei pentru Franţa. Mai toată pătura cultă a acestei ţ­ri, mai toţi bărbaţii noştri politici, mai toţi ci­i fac parte din profesiunile liberale, şi-au­ făcut cultura in Franţa. In literatură, în arte, suntem­ cu desăvirşire sub in­fluenţa curentului francez. In poli­tică, dacă avem constituţionalism şi legi democratice, tot Franţei Ie datorim, dacă nu direct, dar prin faptul că entusiaştii de la 1848 au venit din oraşul lumii cu sufletul plin da idealuri măreţe. Cind dar Franţa e un doliu, du­rerea ei ne atinge şi pe noi Romînii. Şi de­sigur Franţa a fost crud lo­vită prin moartea blîndului Car­not, mai ales cînd după el a ur­mat un Casimir Perier. In schimb, ce însemnează pen­tru Rom­ini Alexandru III, Ţarul tuturor Ruşiilor ? A fost şeful unui stat de care Romînii au avut vecinie să se teamă. Vrăşmaşi ai lui, i-am suferit încăl­cările şi jafurile pahonţilor; aliaţi, el a ştiut să ne răpească din teri­toriu, in schimbul jertfelor ce am făcut pentru dînsul. De la 1504 şi pină azi, încă nu s’au desminţit cu vidlele pe care Ştefan cel Mare Ie-a lăsat cu limbă de moarte lui Bog­dan, că să nu ne’ncredem in prie­tenia muscălească. In ce dar moartea unui Ţar, — şi încă a celui mai despotic dintre Ţari, — poate îndurera inimile noastre ? Interesele de familie ale prinţului Ferdinand privesc numai pe acest prinţ, de aceea nimeni nu trebuie să ia în serios alaiul de ieri. Popo­rul cel adevărat nu s’a dedat la nici o manifestaţie ; el şi-a văzut in tihnă de nevoile şi de criza lui. lată pentru ce Vicleimul nu era al­cătuit de cît din jandarmi cu coifuri strălucitoare, cai frumoşi şi Rege unit, miniştri rumeni, toți cărora numai ordinul de sus le stoarce lacrămî... oficiale. Anton |l:i«iij!I)iita. ...­ • ' rv•; irv • RÂSBOIUL CHillO-JAPONEZ Amestec­u­r­ii ngli­tere­i Lomnk­a, 25 Oct.—Agenţia Reuter află din Yokohi­­na că un detaşament din prima, armată japoneză a sosit în postul din Nord de golful Tak­eiman, în locul unde debarcase a doua armată japoneză. Prin urmare, comuniicaţiuirea între am­bele armate este stabilită. Londra, 25 Octombre.— Reuter află din Ti­en. Tsin că autoritățile engleze au­ adre­sat un ultimatum vice regelui din Peceli pentru a cere regularea, in șapte zile, a afacerei corăbiei Sunking care de­și a arborat pavilionul englezesc și care avînd pe bord ofițeri şi marinari englejî, a fost abordată in Iulie trecut de către nişte sol­daţi chinejî. Aceştia au voit să aresteze pe consulul japonez care se află pe bo­d şi s’am purtat în mod necuviincios cu ofiţerii chipagiului Afară de indemnitatea pecuniară re­clamată, ulti­matul cere incă şi revocarea lui Seng­­astai din Tien-Tsin, apoi salu­tarea corăbii Simking cu 21 de tunuri trase de fortul Faku. Dacă aceste cereri nu vor fi acordata, ultimata­ declară că flota engleză va face represalii. — g*».— lIFiClIlIL §1 FALIKT11L FINAL Conservatorii, caii au luat iniţiativa de a pu­blica situaţii lunare ale ,tesauruluî public, pe timpul cînd budgetul dedea escedente, pentru a dovedi bunătatea administraţiuneî lor, acum treime, să fie cumplit de plouaţi, cind graţie a­­cestor publicaţiunî, putem vedea lună cu lună progresele enorme ce face deficitul. Noi am arătat treptat situaţiile pe cele patru luni d’intii ale noului an budgetar 94—95 şi am dat alarma că deficitul departe de a putea să scadă, trebuia să ia proporţii din ce in ce m­aî mari pe viitor. Prevederile noastre pesimiste, din nenorocire s’au realizat intr’un mult mai mare grad de cit am fi crezut. Din situaţia pe luna August, rezultă că defi­­citiri a atins deja suma enormă de ( 8.(2.771) lei 55 bani. Acest deficit la sfirşitul luneî trecute era numai de 1.594.068­­. 79 bani, deci în curs de o luna numai a crescut cu mai bine de 3 milioane. .Scăderea este colosală. In curs de o lună, singurul venit al minis­terului de lucrări publice, adică al căilor fe­rate a dat un deficit de 4 milioane și jumă­tate. De la începutul anului pînă azi venitu­rile domeniilor dau un deficit de 2.207007­­. 26 bani. Monopolurile statului, care la înce­putul anului dădeau un escedent de 300000 lei acum dau un deficit de 177,000, iar venitul tre­cut la rubrica venituri diferite, care asemene dădeau un plus, arată acum un minus de 1,125,770 lei. In fine venitul vămilor care cele două luni d’intii dădea un escedent de 1226803­­, acum s’a redus la 789.900. Cifrele aceste nenorocite şi accentuarea lor aşa de repede ne arată că prăpastia ne este deschisă sub picioare. Deficitul se arată enorm la sfirşitul anului şi nimic nu-l poate împie­dică. Ceva mai mult, faţă cu această situaţie, budgetul viitor va fi imposibil de echilibrat. Ar trebui să se opereze enorme economii şi ni­meni nu se arată dispus să le întreprindă. Se poate deci spune că in condiţiile acestea mergem la crach şi la situaţia Greciei şi a E­­giptului. ’ Lucrul acesta se învederează cu deosebire din situaţia c­asieriilor judeţelor. In adevăr, sunt două judeţe, care la data de 31 August au întrecut prin plăţile lor Încasă­rile efectuate. Acestea sunt: fum­a, care a încasat 1.162.535 lei si a cheltuit 1.203.743 , şi Rominul ineaetid «UISi» şi cheltuind 807.731 lei 46 bani. Pe lingă a­­cestea si int incă multe altele, la care venitu­rile şi cheltuelile aproape se ajung. .v.3Sţ£Şi Nu însemnează oare acesta, falimentul sigur la o apropiată dată? Lucrul e sigur şi cu toate acestea nimeni nu pare a se îngriji. Guvernul continuă cu cheltuelile enorme şi multe din ele zadarnice, fără a se îngriji că într’o zi va fi responsabil faţă de ţară. Dacă are scuza că n’a putut să prevadă criza nu va avea nici o scuză cînd, se va vedea că faţă cu semnalarea acestei triste situaţi­uni, n’a făcut economiile pe cari le-ar fijjputut face. -----t,Xi T i.i I ■ V Q. A. TELEGRAFUL MELANCOLIC C­edem că nimeni în ţară n’a fost atît de emoţionat de moartea ţarului, ca­ ziarul Palada din Birlăd. Iată ce început de articol a dictat această emoţie ne­confra­telui acestuia,pe ziua de Joi, 27 Oc­tombre (mai bine mai tirziu de­cit mei o dată) : Foarte melancolic şi trist a fost sunetul firului electric,, care cu iuţeala ghidului a răs­­pindit în,ambele emisfere ştirea despre sfir­şitul trist al dram­’i de la Livadia. Grozavă dramă ! grozav sfirşit, dacă pînă şi si­rmnă telegrafică a început să dea cu acest prui­­ sum­­e melancolice şi triste ! Păcat insă că, după cum susţin alţi au­tori, sunetele astea nu s’au auzit de­cit în emisferele redacţiei ziarului birlădean. Knd. iiiiMii|ii eoiax'iiiE Ke»ii»isil iu MadagiiMtnr. — Englejdl si Sud­anul — .\~i s com­plicatii in­­ternation­ale. — C»nt«(ăfile ue­jjSiiJiiiîi-Ie S’a proto it tie mai multe o.i că cel mai apropiat răsboiu are să izbucnească p­obal din cauza eonii ielelor inevitabile in politica asa zisa coloniala a puterilor europene Expansiunea din ce în ce mai mare care se dă în toate părţile acestei poli­tice a produs deja neînţelegeri destul de serioase, cu deosebire in Africa. Franţa şi Engliteia m­ai ales stau din ce in ce mai duşmănoase faţă in faţa şi cititorii noştri îşi aduc aminte că a fost un mo­ment cînd la L­odra s’a rodit cuvîntul razboiă... Acest resboiu, după cum ne-au vorbit ultimele telegrame, are să se poarte de­o­cam dată numai intre Francejii si Havasi (indigenii din Madagascar); viitoarele comupii api cu Baglitera nu sint însă es­el use. Cucerirea Sudanului Un alt is­vor de complicaţii se vesteşte În acelaş timp cu declaraţia de război­­ în contra Madagascarului. Ar fi vorba, după ziarele germane, de o expediţie co­mună an­glo-italană pentru cucerirea Su­danului. Deja pregătirile ar fi fă­cute, la hotarele de miază zi ale Egiptul A stau gata tru­pele egiptene di sub comanda englejilor. Generalul Kitchener, comandantul suprem al acestor trupe,a plecat să le inspecteze. _ La răsărit stau gata Engîejiî in s­­akitii si Italienii in Vassala de curînd cucerită de la Mahdistî. In Sudan chiar se află deja colonelul Bol viile şi căpitanul Lu­­gard, aşteptindu-se dintr’un moment în­ Ir­ailul la un atac din partea M­ehdişilor. Complicaţii internaţionale Ziarice germane prev­ă­insă că plă­nuita expediţie anglo-italiană înpotriva Meri­ţiului va provoca de sigur cele mai grele complicaţii internaţionale. Franţa in primul rînd şi aci, apoi Turcia şi chiar Germania se vor simţi greu jignite. Deja prelungirea ocupaţii­unii engleze a Egiptului a dat destule ori naştere la p­rotestări, din partea Fran­ţei mai ales. Cu atît mai mult această putere se va­ alarma acum, cind e vorba de cucerirea definitivă a Sudanului, deci de strîngerea în clește a Egiptului pentru tot­deauna. Germania de asemenea n’ar putea ve­dea nici de cum cu ochi buni o sporire atît de considerabilă a putere! Englejilor în Africa; Sudanul odată cucerit de En­­gleji, aceștia în adevăr ar ajunge să dic­teze în continentul negru. Turcia, Italia E curios că Turcia de o parte, cu «drep­turile» ei asupra Egiptului şi Sudanului şi Italia pe de altă parte, cu ajutorul ei oferit Englejilor, sunt socotite in genere ca n­şte cantităţi neglijabile în aceste chestiuni. Pare că nu Turcia, ci Franţa şi Ger­mania ar fi ameninţate în Sedan şi Egipet şi nu de o alianţă englezo-italiană, ci nu­mai de Bagi­t era singură. Dar tocmai ivirea unor puteri aşa de mari pe primul plan al acestor certuri este care le face atît de primejdioase. I WW VINERI 28 OCTOMRREn18®4 2) Estenirea herei, 3) Desfiinţarea cartelului fabricanţilor de spirt, şi 4) Dacă se poate.... desfiinţarea poliţiei. Mîine ne vom ocupa de starea comer­ţului cu maşini agricole. I. Theodorescu. VNGHETA ECONOMICA STAREA CÎRCIUMARILOR - REMEDII lA fustele poliţieneşti. —R­ef­orma licenţei.- Eftenirea fl­rei.-He­­partizarea dreaptă a dă­rilor. — Rezumat. Lăcustele poliţieneşti înainte de-a arăta care sînt cererile cîrcium­arilor, să mai arătăm incă unul­­ din neajunsurile care apasă asupra cîr­ciumarilor. Acest neajuns e poliţia. Agenţii poli­ţiei de toate gradele, consideră cîrciu­­­­mele ca pe o proprietate a lor şi,pe cîr- I ciumari ca pe nişte tovarăşi, cari trebue­­ să împartă ciştigul cu dinşii. Vai şi amar de capul cîrciumarului ? care ar îndrăzni să refuze agenţilor po­­­liţieneşti mincarea, băut ra şi banii de I buzunar pe cari îi pretind eî. I Un cîrciumar mai însemnat plîngîndu-se ■ de obrăznicia şi pretenţiile age­nilor de po­liţie.. spunea că cea mai complectă anarhie , care ar domni in tîrg, nu i-ar pricinui a- I titea pagube cit ii pricinueşce ordinea pe I care o păzesc agenţii de­ poliţie! Reformarea licenţei ? Să trecem acum la­ mijloacele de în- I dreptate pe care le cer cîrciumariî: I Cel mai important din toate ar fi re­­­­formarea legei asupra uigenței,­­ Cu licenţa actuală, calculată după va- f loarea chiriei şi după lefurile p.» care­­ circiumarii le plătesc, băeţitor din pră­­f vălie, plata acestei dări nu e de loc in I raport cu mersul afacerilor.­­ Pentru comercianţii cari fac afaceri l * mari, chiria e una din cheltuelile secun­dare, prin urmare licenţa il apasă în ra­port cu o cheltuială relativ mică. I Dar pentru nenorocitul cîrciumar de î mahala, care vinde două buti de vin pe 1 an şi care plăteşte, în raport cu asemenea­­ vinzare o chirie enormă, licenţa actuală n­e zdrobitoare. I Afară de asta, licenţa fiind fixă şi a- I facerile fiind supuse fluctuaţiilor de tot I soiul, ea e prea slabă în anii bani, şi I prea grea în anii proşti.­­ De. aceea circiumarii cer ca licenţa să s se plătească pe decalitrul de băutură băgat­­ în privinţâ. I Cu un asemenea sistem, licenţa s’ar transforma într’un fel de dare pe venit,­­ o dare dreaptă prin urmare şi care iau i va apăsa greu pe cei slabi, favonzînd­­ numai pe cei bogaţi. Eftenirea bere! Una din reformele cele mai însemnate are ar scăpa de la ruină pe circiumarii mici şi ar favoriza mult agricultura şirei, ar fi eftenirea bere! Nici într’o ţară din lume berea nu e nai scumpă ca la noi, cu toate că nici ntr'o ţară din lume orzul nu e mai ef­­in ca la noi. In capitală berea se vinde n franc litrul, în provincie un franc şi eva . , „ în Austria berea se vinde la detailişti u 60 de bani litrul , în Germania şi Ligbd cu 50 de băni , în Belgia şi O­­mda cu 48 şi chiar 40 de bani litrul. Iar angrosiştii o vînd cu preţuri om­eri­ne de el­ipe. In Belgia particularii îşi rocură bere în butonii, cu 18, 16, 15 şi hiar cu 12 bani litrul ! Fiind dat că vinul nostru s’a împuţi­­iat şi s’a scumpit peste mâsurâ, spirtu 1 pre‘nenorocirea populaţiei noastre să­­a se tinde să-i ia locul. Centra­l Scăpă de ruină pe cele cîte­va mi! de căreiu mari şi penitru a scăpa, de trim­ejdia alcoolismului pe marea majorit­ate a populaţiei noastre, se impune ca iert­a să fie descărcată de dările enorme­i absurde de astă­zi şi să se facă din ea o băutură populară. Cultura orzului ar lua ast-fel o întin­­dere mai mare şi s’ar, introduce si cultura lămeiului ceea­ ce­ ar constitui un remed­­iu parţial pentru starea agriculture!­loastre. Repartizarea dreaptă a dărilor Mai iată o cerere: După cum s’a văzut eri, negustorii de­vin in sticle închise, fac o concurenţa ne­­reală cîrcium­arilor cu prăvălie deschisă. Prin uri­care e drept ca să se aplice şi a­­celor negustori aceeaşi fel de dări ca şi asupra cărciumarilor obicinuiţi. Transformarea licenţei într’o dare fixă pe decalîtru, ar egaliza dările şi ar pune capăt concurenţei nedrepte pe care o fac astă­zi negustorii care vind­ vinuri in sticle la domiciliu, celor l’alţi cîrciumari Rezumat Iată dar un rezumat cererile cîrcium­a­­rilor: 1) Transformarea licenţei actuale (ntr’o mare fiacă pe decollwd. INSPECŢIILE IN D0B30GEA Emigrările. — Snepecţia lî­ Ius Pen­coviei.— Inspecţia lacului prefect. Abuzurile constatate Emigrările turcilor şi ale tătarilor din Dobrogea, continuă pe o scară întinsă ; în fie­care săptămină pleacă cîte 50—100 de familii în Asia mică, fără ca admi­nistraţia să le poată împiedica. Aceste emigrări în masă au atras mult atenţia ministerului de interne şi a tri­mis pe D. Pencovici să facă o inspecţie în Dobrogea şi să caute a stabili motivele reale ,ale emigrărilor. Inspecţia D-lui Pencovici Timp de vreo două săptămîni D Pen­covici a inspectat toate plăşile judeţului Constanţa şi două pioşi ale judeţului Tulcea. Aproape,­oţi locuitorii autohtoni, tur­cii şi tătarii, s’au prins de mizeri­e ad­ministraţiei accentuînd că de la cel din urmă notar pînă la sub­prefect, toţi cer bacşişuri pentru lucrul cel mai neînsem­nat. Apoi, agenţii administrativi nu res­­pectează religiunea mahomedană,nici mai ales viaţa şi obiceiurile lor intime. In Babadag mai ales, turcii sînt expuşî mereu perchiz­ţiilor no­turne, care în definitiv n’au alt scop de cît a necinsti viaţa intimă a familiei. In fie­care zi se întîmplă mici şicane, care în aparenţă n’au nici o importanţă, dar ele înmulţindu-se au amărît viaţa lo­cuitorilor. La acestea se mai adaogă mi­zeria economică, frica de bandiţi, frica de armată, etc. — iacă ce determină e­­migrările. Agitaţiunea hogilor Pe de altă parte agenţii administrativi atribue aceste emigr­ri hogilor trimişi din Constantinopole pentru sărbătorile Bae­­ram. Aceşti hogi agită pe turci şi pe tă­tari să emigreze în Asia. Ia 1890, in urma unui raport al D-luî colonei Scheletti, pe atunci prefect de Constanţa, toţi hogii au fost expulzaţi şi interzişi de a mai veni în Dobrogea. A­­ceastă măsură a guvernului a determinat însă pe turci să se plingă Sultanului prin consulul turcesc din Constanţa. Sublima Poartă a adresat apoi o notă diplomatică guvernului român in această cesliune, aşa că guvernul in cele din urmă a revenit asupra ordinului de expulsare. Acum, hogii liberi de a cutreera toată Dobro­­g­a, îndeamnă pe turci să părăsească a­­ceastă provincie. Acestea sunt constatările făcute de D. Pencovici, constatări car­ au determinat pe D. L. Catargiu să propu­na din nou consiliatul de miniştri expulzarea hogilor. Inspecţia noului prefect D. Istrati, noul prefect al judeţului Constanţa, a fost însărcinat apoi să facă o nouă inspecţie tuturor primăriilor şi sub­prefecturilor din­­­deţ. Şi apoi să se ia tr­ăsuri pentru reorganizarea adminis­traţiei şi premenirea personalului admi­nistrativ. In această Inspecţie D Istrati a cons­tatat o mulţime de ilegalităţi şi abuzuri săvîrşite de agenţii administrativi. Abuzurile constatate Abuzurile cele mai grave s’au constatat în sarcina administraţiei din plasa Si­­listra­ nouă. In Ostrov de pildă, noui­ consilieri co­munali au fost convocaţi să aleagă un primar. Consilierii ştiind că sub-prefec­­tul vroia să le im­ite alegerea a doaî armeni ca primar şi ajutor de primar, au refuzat sa meargă la primărie. Atunci sub-prefectul a dat ordin poliţiei şi vătă­­geilor să aducă cu fa­ţa pe consilieri la primărie. S’a făcut şi s’a ales primar D. Hagi Musac. După trei zie de la alegere, cu ocazia unei certe între doui funcţionari ai re** giei, în localul casinului, s’a dat pe faţă misterul acestei alegeri. Unul din ce­ doi funcţionari a declarat, că el a fost misitul în această alegere, luînd 700 lei de la noul primar H­agi Musac, din care a dat 600 lei s­ub prefectului şi 100 lei şi-a oprit drept.taxă de misiţie Această declaraţie s’a făcut în prezenţa judecătorului de p­ace, a silvicultorului şi a ofiţer lor din Ostrov. Pe urmă a a­­flat de ele şi D. prefect Istrati şi numai de cît sub prefectul a fost înlocuit.^ Iar în privinţa bandelor de hoţi, s’a constatat, că band­­ii sunt in relaţii ca cîţi-va notari. In urma acestor inspecţii, s’au făcut raporturi la ministerul de interne printrtt înlocuirea mai multor notari* ajutori de sub preficţî, judecători si sub-prefecțî. Iisis.

Next