Adevěrul, noiembrie 1894 (Anul 7, nr. 2020-2047)

1894-11-25 / nr. 2042

CAILE miBRRTICIILARE 5i®3ţîatiT» parlamentnra. — Auterl*»ţ'iu*se.a «Be e®sssti*aBe ctse. — Avan«falle ficofiate 5Îe stat.— Obligaţiuraile foustrnetorilor — l'onsideraliaiiiE gemersiE«. Iri.ţiativa parlamentară Am rcnunţat că în curînd va veni în desbaterea Corpurilor legiuitoare un proiect de lege pornit din iniţiativă parlamenteră privitor, la înfiinţarea de căi ferate de interes local şi industrial. De mult timp iniţiativa parlamentară i.va ptrodus un proiect de lege atît de teşeaumat ca acesta , căci pînă acum n’am văzut manifestîndu-se aceste Corpuri legiunitoare, de cit numai prin proiecte de pen’siuni viagere pentru văduve sail pentru nişte cetăţeni paşnici, cari s’au distins prin merite electorale. Proiectui devenit odată lege, e destinat a da un avînt mare agriculture!, comerțu’lui şi industriei. La vecinii noştri unguri, atît de rău batjocoriţi de noi, sub regimul unei legi identice, s’au construit o mulţime de linii ferate de interes local, aşa că în Ungaria propriu zisă aproape nu există nici o reşedinţă de plasă care să nu fie legată sprn o linie ferată cu reşedinţa judeţului. Şi toate aceste linii sînt particulare; ele străbat moşii întinse, păduri şi o mulţime de sate, şi şanţurile acestor linii sînt transformate in frigium. Beneficiile realizate de particulari din aceste linii sînt atît de mari, încit acum aproape toţi proprietarii mari, iar pe alocurea judeţele în asociaţie cu comunele, construesc sau proiectează construirea a o mulţime de linii noi. Autorizarea de construcţie Prin proiectul depus acum la Cameră , vorba aşadar ca guvernul să fie autorizat a acorda judeţelor, comunelor, particularilor sau societăţilor lăcuitătea de a construi căi ferate de interes local sau industrial. Concesiunea de construire este, însă, condiţionată. Şi iată anume condiţiunile prevăzute în proiect: Cererile de autorizaţiuni se adresează direct ministerului lucrărilor publice, însoţite de un memoriu prin care se arată punctele principale ale traseului, condiţiunile de stabilire şi scopul pentru care se înfiinţează linia. Pentru fiecare din aceste cereri ministerul va proceda în localităţile interesate, la o anchetă. Dacă linia de drum de fer pentru care se cere autorizaţiune este paralelă cu una din ramurile reţelei ferate a statului sau cu altă linie ce se construeşte de stat; sau dacă după ancheta făcută s’ar stabili, că linia ferată ar fi menită să facă concurenţă liniilor statului, sau că ar fi vătămătoare intereselor statului şi apărării naţionale, concesiunea de construire se reteză. Avantagiile acordate de stat in afară de avantagiile ce decurg din declararea de utilitate publică, pentru facerea exproprierilor, legea mai acordă celor ce au obţinut concesiunea de construie, următoarele avantagii: a) Cedarea gratuită pe proprietatea statului, judeţelor şi comunelor a terenului necesar construcţiunei liniei şi accesoriilor; bl transportul pe căile ferate ale statului cu preţul da regie pentru toate materialele de construcţion; cl scutirea de a înfiinţa linii telegrafice în cast de neîncrucişare de trenuri; d) permisiunea de a lega aceste linii ferate cu liniile statului în gări, lucrările de producţiune executîndu-se de personalul ministerului cu cheltuiala constructorului , iar serviciul de exploatare în gară facindu-se de direcţiunea generală a C. F. îl cu cheltuiala constructorului; e) scutiri de taxe vamale pentru materialele de construcţiuni şi/ scutire de taxe de timbre şi înregistrare, precum şi de orice alte dări către stat, judeţ sau comună, pe timp de 15 ani. Obligaţiunile constructorilor In schimbul acestor avantagiî mari acordate de stat, avantagiî care sunt menite a încuraja şi mai mult în acest sens iniţiativa privată, constructorii, la rîndul lor, sunt obligaţi la următoarele : a) Să transporte gratuit corespondenţa poştală şi pe deţinuţi; b) să expedieze corespondenţa telegrafică a autorităţilor gratuit pe liniile sale telegrafice; c) să acorde militarilor transportul cu jumătate preţ şi d) pentru liniile, care fac trafic de călători şi înărturi, statul va percepe 30% din beneficiul net după 30 de ani de exploatare. Consideraţiuni generale In ceea ce priveşte tarifele pentru călători şi mărfuri, precum şi orice dispoziţiunî privitoare la exploatare, legea lasă administraţiilor respective dreptul de a le stabili şi statul nu intervine, decit numai pentru cestiunile relative la siguranţa publică fixind pentru fiecare linie, după modul sau de construcţie o viteză maximă şi obligînd administraţia să se supună unui regulament întocmit de ministerul lucrărilor publice pentru exploatarea şi siguranţa publică. In caz de nesupunere statul "sechestrează linia pe seama sa. Drepturile statului Indina, statul îşi rezervă dreptul după 30 de ani de exploatare a rescumpăra orice linii construite în baza acestei legi, fixind modul de evaluare, care se va face de experţii ingineri numiţi de părţi, dori de fiecare, şi unul tras la sorţi din 20 persoane propuse cite zece de fiecare din părți. In timp de rǎzboiu, statul are dreptul să ocupe și să exploateze orice linie, plătind o "despăgubire. Ini. FOIŢA ZIARULUI ADEVĂRUL 10 ALEXANDRU SWIENTOCHOWSKI ŞTIRI MĂRUNTE Educaţia modernă. — Ni se spune că la internatul liceului Sf. Sava un elev bursier din clasa VII, din pricină că în zilele de sărbătoare 20 şi 21 c. a întîrziat în dormitor peste ora reglementară 5 şi mm., a fost eliminat din internat pe 15 zile. Achixiţînd că elevul în chestie a trebuit să primească o pedeapsă, am vrea să ştim dacă în privinţa efectelor ei moralizatoare ministru de instrucţie împărtăşeşte părerea provizoruluî de la internatul St. Sava, ilustrul popă Simeone Popescu, pedagog absolut de la Lampţig, care a dat această pedeapsă. Un tînăr elev, aruncat pe stradă pentru 15 zile, transformat în vagabond şi expus, dac o fi o fire maî simţitoare, la moartea de foame! Frumoasă educaţie. * * * Un primar model. — Ni se scrie din Curtea de Argeş că primarul acestui oraş, D. I.Nanu Gheorghiu nu se arată pe la primărie decît odată pe lună, cînd îşi ia leafa. Restul timpului îl petrece la moşiile sale Albeşti şi Muşeteşti. Ce părere are I. ministru de interne asupra acestui chip de gospodărie comunală? Culise parlamentare DE LA CAMERĂ Se ştie că regulamentul interior al Camerei va fi modificat. D. C. C. Arion, autorul modificărilor, şi-a terminat lucrarea, care va fi in curînd adusă în discuţia Camerei. După cine am aflat, prin noul regulament se lărgeşte încă dreptul de interpelare. D. Al. Lahovaru face opoziţie liberalismului de care e însufleţită lucrarea D-lui Arion.* * « Nimic nu era mai interesant ieri la Cameră, ca situaţia deputaţilor liberali, cari nu ştiau dacă trebuie sau nu să voteze aprobarea gestiunei financiare pe anul 1878. Generalul Manu invitind pe un liberal să voteze, acesta a respuns foarte perplex : — Apoi știu eu ce să mai fac, Domnule Preşedinte ? Dacă votez gestiunea, se chiamă că votez cu guvernul; dacă n’o votez, atunci dau vot de blam guvernului liberal de la 1878!... * & * A fost o mare discuţie in culisele Camerei între fruntaşii conservatori, dacă trebue sau nu să răspundă liberalilor in chestia naţională. Luau parte la conciliabul D-nii: Al. Lahovary, general Manu, P. P. Carp, colonel Roznovanu şi alţii. D. Lahovary susţinea că guvernul nu trebuie să respundâ nimic. Ceî l’alţi, th cap VINERI 25 NOEMBRE cu generalul, am decis din potrivă, că trebuie să se dea toate explicaţiile. * Mulţi se întreabă, cum se face că pîn'acuma opoziţia n'a luat cuvintul în Cameră la nici o discuţie. Un deputat liberal ne-a dat explicaţia următoare : — Este pentru noi o chestie de condescendenţă faţă cu Coroana, ca să răspundem mai inutil la mesaj și apoi să ne ocupăm de interpelări. -------------------------------------------------- INFORMAŢIUNI Miitele din Dobrogea Am spus dăunăzi că s’ar fi descoperit in Dobrogea nişte mine de fer şi aramă, din care s’ar fi adus de 1. Carp nişte probe şi trimise apoi spre analiză la laboratorul de chimie de la şcoala de poduri şi şosele. După cîte aflăm, analiza făcută de D. Salligny, n’a dat rezultatele aşteptate. In adevăr, D-sa ar fi constatat că în diferitele bucăţi de gangă sfiicioasă ce i s’a adus proporţia la sută de fei era numai de 4, 6, 10, 12 şi maximum 14. Cit despre bucăţile cu urme de aramă, ele de abia conţin 1 la sută din acest metal. Proporţiile acestea sunt prea mici, pentru ca să se poată întreprinde exploatarea. Să sperăm că cu alte materii D. Carp va fi mai fericit. D. Flourens, fost ministru de externe al Franţei, a sosit aseară în Cluj, de unde va pleca prin mai multe localităţi din Transilvania ca să studieze cestiunea naţională. Peste vreo două săptămîni D. Flourens, însoţit de un ziarist francez, va sosi în Capitală. LIndépendance află că starea sănătăţii D-lui N. Blaremberg, în urma operaţiei de Duminică, inspiră în acest moment serioase îngrijiri. Mai multe ziare au înregistrat ştirea despre demisiunea inspectorului poliţienesc D. Creţu, .Adevărul e că D. Creţu a demisionat în anul acesta de cel puţin 20 de ori, dar niciodată demisiunea ei n’a fost luată în serios. In tocmai aşa şi acum , D. colonel Capsa i-a refuzat demisiunea, acordîndu’i in acelaşi timp o indemnitate pentru cheltuieli neprevăzute, din fondul secret. Exerciţiul financiar al comunei Bucureşti pentru anul 1893—94, s’a încheiat cu un excedent de 93.000 lei. Ancheta în afacerea D-lui căpitan Ghimpeţianu s’a terminat. Concluziunile raportului f cut de D. căpitan Gorgoneanu de la comenduirea pieţei, sunt favorabile D-lu, căpitan Ghimpeţianu, căci ancheta a constatat că nu i se poate imputa nici o incorectitudine, înregistraţii aceasta drept rectificare a ştirilor pe cari le-am publicat asupra acestei afaceri. In bugetul pe 1895 s a înscris unal doilea maestru de conferinţe pentru matematici inferioare, la facultatea de ştiinţe din Capitală. Un mare număr de ţărani români din comitatul Aradului, cari au luat parte la conferinţa naţională din Sibiu, au venit în Capitală. Ei au vizitat toate aşezămintele culturale, bisericile, muzeul, Senatul, Ateneul, Azilul Elena Doamna, etc. şi au asistat la reprezentaţia operetei De-aş fi Rege, la Teatrul Naţional. Ţăranii au rămas foarte încintaţi de cele văzute şi au plecat la Sinaia şi de acolo prin comunele rurale învecinate. Am dat acum cîteva zile ştirea, că două regimente de călăraşi vor fi contopite cu regimentele de roşiori, care astfel vor forma divizia independentă de cavalerie. Ştirea noastră este confirmată de un ziar guvernamental, care ne complectează anunţind că, comandantul diviziei va fi D. general Baicoianu, iar comandanţii celor două brigăzi de cavalerie D-nii generali Salmen şi Candiano Popescu. Brigadele de călăraşi vor fi comandate ca şi pînă acum de D-nii coloneii Gigiriu, Beller, Costescu şi Roşianu. In toate cercurile se fac la institutul de bacteorologie infecţii cu cerebrină, persoanelor atinse de neurastenie (boale nervoase). Tratamentul e gratuit. Personalul serviciilor de geniu de la corpurile II şi III de armată, va fi sporit, în vederea întreţinerea fortificaţiunilor care fiind terminate, se vor preda serviciilor de geniu. Ministerul domeniilor a trimis nişte formulare tuturor primăriilor din ţară pentru a întocmi o statistică pe anul acesta, despre creşterea albinelor, producţiunea mierei şi a cereî. Compania engleză, căreia s’a dat în întreprindere secarea bălţilor insulei Sf. Gheorghe din Dobrogea, întrebuinţează azi aproape 400 de lucrători de diferite naţionalităţi. Compania a cerut acum guvernului un comisar poliţienesc şi un pichet de soldaţi pentru menţinerea ordinei şi pentru aplanarea diferendelor dintre lucrători. Guvernul e gata să satisfacă cererea companiei, dar cere ca să suporte ea cheltuelile de întreţinere ale soldaţilor şi leafa comisarului. Din Buzău se anunţă că, in ultima ei şedinţă, consiliul comunal a votat un credit de 160.000 Iei pentru acoperirea deficitelor rezultate din delapidările fostului casier Cantavara. E probabil că Sf. Sinod se va disolva, deoarece mai mulţi arhierei şi episcopi refuză de a lua parte la desbateri. A apărut: Viaţa militară de Anton Bacalbaşa. — Un volum de aproape 200 de pagini, ilustrat cu 50 de gravuri şi tipărit cu deosebită îngrijire. Preţul unui exemplar 2 lei 50 bani. De vînzare la toate librăriile. Depozitul general la administraţia Adevărului. BULETIN ATMOSFERIC Institutul Meteorologic București 24 Noembrie 12 ore ziua. înălţimea barometrică la 0° . . . 759.7 Temperatura aerului............................+ 3.°6 Vîntul slab de la E. . . . Starea cerului acoperit^ . . Temper, maximă de erî . . » minimă de astăzi Temperatura la noi a variat între + 101 şi - 9®. Dimineaţa ceaţă, acum burniţă şi ploae. Timpul urît aproape în toată ţara. Barometrul creşte încet. + 6* — 2^ O crimă îngrozitoare (Corespondenţă pârtie, din Tecuciu) In ziua de 45 spre 16 Noembrie, s’a comis o crimă îngrozitoare în comuna Brahăşeşti din judeţul nostru. Cinci bandiţi s’au prezentat la circiuma lui Ivancîu, cerînd să li se dea o litră de rachiu, că sint drumeţi şi le e frig. Fiind prea tîrziu, cîrciumarul a refuzat să te deschidă. Atunci unul din bandiţi a început să imiteze, în mod perfect, plînsetul unui copil mic. Circiumarul s’a înduioşat şi le a dat drumul. O Sală înăuntru, bandiţii au năvălit asupra lui Ivanciu şi al unui băiat din prăvălie, omorindu-i cu un cuţit. Pe urmă s’au dus în odaea cîrciumarului unde au găsit pe femeea lui, căreia i-au cerut bani. Biata femee le-a dat cît a avut: 130 de lei. Drept mulţămită bandiţii î-au dat şi ei vreo cîteva lovituri de cuţit, lăsînd-o leşinată. Femeea* a fost adusă la spitalul din Tecuciu. Bandiţii s’au făcut nevăzuţi şi n’au putut fi prinşi nici pină ast.azi. Ceea ce e mai grav, e că nu li se cunoaşte numele. Corespondent. BURSA CEREALELOR Brăila 23 Noembrie 1394 Grin 20.270 lxectol.; libre 57—591/2; prețul 7,22—9,.30 Por. 8.430 » i) 561/4—59; » 7,25—8,80 Orz. 500 » » % k.; x 6,30 Orzoaica 3.600 » j» % k.—49; » 5,15—8,73 LIGA FEMEILOR Primim la redacţie statutele Ligei femeilor din România, semnate de 64 membre fondatoare din Iaşi. Scopul ligei acesteia va fi, după cum spun statutele : De a scoate femeia din rîndul minorilor şi al interzis dor, a o pune în societate la nivelul ce i se cuvine, ca una ce este crescătoarea şi educătoarea anului; a o ajuta să’şi cîş’tige neatirnarea economică ; a’i înlesni mijloacele pentru îmbunătăţirea stârci ei culturale, şi a ’i da un cimp maî întins pentru activitatea sa, întru asigurarea existenţei sale. Pentru ajungerea scopului ei, liga va înfiinţa, — după puteri, — ateliere profesionale, potrivite cu puterile femeii, şcoli de bucătărie, spălătorie, aziluri pentru copiii muncitoarelor, licee şi şcoli de pictură pentru fete, bucătării pe lingă şcolile de ambe sexe ale statului, şcolile adulte, de educaţiune, gospodărie* de indreptare pentru copiii viţioşi, biblioteci şi cabinete de lectură, reviste şi publicaţiuni. Va face studii şi cercetări pentru diferite chestiuni privitoare la strea femeiei şi va pune stăruinţe pe lingă guvern şi Corpurile legiuitoare pentru modificări în legi relative la femeie. Lga va mai înfiinţa case de economie, va aranja concerte, conferinţe şi reprezentaţii populare şi va da ajutoare medicale şi farmaceutice muncitoarelor sărace. In fiecare an liga va ţine un congres într’un oraş din ţară, care se va trage la sorţi. Membre pot fi toate femeile, fără deosebire de naţionalitate ; cotizaţia lunară 50 de bani. rristKxi-'*-»— DIN IUTA POPOM KLEMENSBORUTA — Dacă aşi avea trei lucrători ca tine —îi zise odată vechilul—aşi clădi numai ca dinşii tot hambarul. Boruta creştea parcă de mîndrie; din nenorocire şi hambarul creştea mereu în fiecare zi. Klemens avea o conştiinţă aşa de mare despre valoarea braţelor sale, încit nici nu bănuia, că Domnul von Dornfisch, atît de îneîntat de dînsul, nu va mai voi să’l întrebuinţeze. De aceea zilele trecură destul de vesele şi în mulţămire. Brzost şedea în casă, împletea la coşuri şi povestea copiilor din vremurile trecute, poveşti în care rachiul de anason java imaie rolul principal. Marcusia gătea, sub privegherea lui, prînzul și cina și, dacă banii nu ajungeau totdeauna, stafia foamei tot nu intra în bordeiul sărac. Intr’o zi Boruta se întoarse de la lucra nespus d© me!. — Am isprăvit hambarul — zise el către Brzost — ți-e mai mare dragul să’l privești. — Dar ce-o să fie de acum încolo? — întrebă ciobanul speriat. — Ce-o fi cu ceialalți, nu știfi, elin să remin la curte. Dornfisch m’a chemat la sine pe mine. Dac’o da şaizeci de taleri și tain! Cred că o să dea. A doua zi Boruta intră la vechil cu oarecare siguranță de sine. Dornfisch, cînd îl zări, scoase o condică din biurou, căută printr’însa, numără niște bani, îi dădu lui Klemens și zise: — Ţi se mai cuvin trei taleri. De, am fost mulțămit cu Dumneata, cînd va mai fi de lucru, trimet să te aducă. Mergi sănătos ! Boruta remase încremenit. Luă in neștire banii, holbă ochii la Dornfisch, voi să spue ceva; dar cînd vechilul repetă: — Cu D zeu, prietine! nenorocitul ieși din odae. Soarele vesel de Septembrie, acelaș care cu douăzeci și cinci de ani înainte se silise atîta ca să înveselească pe Boruta, rămas fără lucru, îi lumina și acum calea, cînd se întorcea de la vechil acasă. II acoperea cu razele sale calde și usca lacrimile ce atirnau de genele plecate ale lucrătorului. Klemens mergea în neștire strîngînd banii în mină. Uitase chiar să’și puie pălăria, privirea’i era îndreptată în pămînt şi se poticnea la fiecare pas prin brazdele de pe drap, pentru că, fără să -şi dea seama, se abătuse de pe şosea. După ce se depărtă astfel cam mult de sat, îşi veni în fire şi se opri. Picioarele nu -l mai ţineau, se puse jos pe cîmpul arat de curînd. O clipă se uită cu ochii rătăciţi împrejur, pe urmă deschise mina și începu să numere banii primiți. Numără mult, deși suma era numai de nouă mărci și patru gologani. — N’a adăogat nimic, nimic — șopti el trist, — nici măcar cinci ferigi, nimic. Se sculă și porni repede spre casă. Marcusia tocmai spăla mazărea, cîntind şi vorbind cu Brzost. Odaia ocupată atîta vreme de purcei, se făcuse minunat de frumoasă, mulţămită locuitorilor ei de azi. Fuseseră aşezate două paturi, o masă, citeva oale şi străchini, iar coşurile cele nouă ale lui Brzost, puse pe un pat, formam chiar un fel de podoabă. Soarele de toamnă intra slobod prin ferestre curate deși mici și dădea un lustru vesel. Chiar Brzost cel orb se simțea mai înviorat în lumina asta, pentru că glumea necontenit cu copiii. — Wicek, Wicek, nu căsca gura la fată, mai bine mî-ai da unele. Mititica nu cîntă pentru tine. Dar dacă o să crești și o să poți curăți o ceapă fără să plîngi, te însor cu Marcusia. — Ei, asta pot s’o fac și acuma—respunse băiatul. — Ia priviți mă rog pe lăudărosul ăsta, cică poate; dar de cite ori trebue să’țî ștergi nasul cîmi o feci? La curte un găligan maî mare de cît tine s’a lăudat o dată că poate şi el s’o facă. A putut curăţi cămaşa cea roşie, dar cînd a ajuns la cea albă a început să plîngă. — Acuma poţi să’ţi mănînci măselele, — strigă Boruta intrînd — pentru că de îmbucat nu capeţi nimic. — Tu eşti, Klemens ? — întrebă Brzost speriat. — Eu şi nevoia cu mine. N’am pierdut-o — strigă el sălbatic — nu te teme. Ca o piatră se ţine de mine, nu scap de dînsa, n’o gonesc, n’o înnăduş. Ea mă strînge de gît. Păsărică a fost şireată. A ciripit, mi-a făgăduit totul şi mi-a dat — o palmă. Cînd va fi de lucru ! Ha, ha, ha, poţi să aştepţi mult şi bine. De ar fi să lingi numai banii ăștia, tot i-ai da gata. El căzu greoiu pe unul din paturi ofureci. Ia odaie era tăcere. — Ce s’a întîmplat ? — întrebă în sfirșit Brzost cu sfială. — Nimic nou — zise Boruta în batjocură — acelaș lucru, care mi se întîmplă de patruzeci de ani în șir: după ce am isprăvit treaba, mi s’a dat răvaş de drum. — Ţî-a dat drumul — repetă bătrinul trist. —- Ce să facă cu mine ? — respunse Boruta sărind în sus —să mă închidă în cotineaţa porcilor şi să mă îngraşe, ca să aibă slănină? Eă nu sunt porc, sunt numai oro, am ferate şi gură ; dacă fera tele n’au de lucru, gura trebue să postească. De ce să mă apuc acum? Să număr stelele din cer sau să măsor apa iiiîî pariu? Din vorbele lui Boruta se vedea limpede, că gîndurile’i se zapaceau din pricina nenorocire!. Aruncă toate clac peste grămadă, voind să’și astimpere furia cut ceva și nevăzînd nimic înaintea ochilor. — Tu înghiţi la mazere — strigă el către Marcusia, care turna mazerea fiartă într’o strachină — eu te înghit pe tine, Brost pe mine și așa ne saturăm. La asta o să ajungem în curînd... Curelarul e acasă? — A plecat — zise tremurind mititica. — Ha! — strigă el ridieîndu-se de pe pat—o să dau Loc odată nordeiului ăstuia, pentru că viața mî e o povară ! — Kiemens! Klemens! — strigă Brzost mustrîndu’l. — Şti că aşa m’au botezat, nu’mî maî aduc aminte de asta. Mănîncă, mitîtico, nu mă aştepta pe mine. O, de n’ai fi tu, m’aşi duce îa lumea mare şi aşi căuta un foc, unde nevoia nu’i acasă. — Se zice — începu iar Brzost— că în Polonia se caută oameni mulți. (Va urma).