Adevěrul, decembrie 1894 (Anul 7, nr. 2048-2074)

1894-12-08 / nr. 2054

bolcsa ce Bucuresti Cursul de la 5 (17) Decembrie STIRI COMERCIALE Protestele de la 2 Decembrie 1894: Nicolae George, Basarab 33, lei 300 ; Petre Dumi­­trescu, Basarab 182, lei 290; Leon Frey, Craiova, lei 57.; A. Rosenzweig, Victoriei, lei 100; Abr. Elenbogen, Frescruci 12, lei 501; Louis Fersching, Berzei 2, lei 2­60; G. I. Pascu, Buzau lei 295 ; Lazar Ionescu, Bu­­­deşti, lei 129; Ştefan Dache, Cimpina, lei 1000; Elisa Berendey, com. Dobroslaveni, lei 1200­, A. Sp. Anasta­­siu, Ştirbei-Voda, lei 14,817; Hajdú Sándor,­Spitalului 72, Id 2000; Nae Vasiescu, Tîrgovi­şte, lei 400; A. Pascal, Văcăreşti, lei 151 ; Andr Bip­dea, bulev. Eli­­­sabeta, lei.2000; P. Borini, Fetești, lei 2000 ; Leonida­­C. Condeescu, Mizil, lei 260; Ion Gheorghiadi, Că­lărași, lei 1000; Iulian Costach­e, P..­Sărat, lei 200; G. Caracudovici, T.­Măgurele, lei 4772 ; Emilian Ră­­d­ulescu, Mizil, lei 418; B Papazoglu, Birlad, lei 2450 ; P. Biurea­nu, Plevnic 74, lei 1000; I. Duţulescu,Chiris­­tigiu 39, lei 300; Frantz Thiel, Smirdan 2, lei 548; Leibu Herscovici, laşi, lei 1000; L. Weesler, Mama­­larî 11, lei 500; I. Martinescu­, Victoriei, lei 270; Cons­tantin Paunescu, Sălcuți 10, lei 400; G. Tă­năsescu, Victoriei 54, lei 1800; S. H. Feldman, Pitagora 42, lei 2ooo; Abr. Ellenbogen, Triumfului 26, lei 530; Mendel Reiv­cî, P­adu­ Turcului, lei 648; T. Nico­­lescu, corn. Perieţi, lei 5500; Willi Wagner, Alexan­dria, lei 1367; A.­Naumescu, Profesori 78, lei 500; S. Ni­colescu, Şerboin-Vodă, lei 100 ; Th. Stefănescu, Alexandria, lei 350 ; Ștefan Ionescu, com. Sighirenu, lei l600 ; Nathan B. Goldstein, Buzău, lei 3000; S. I. Sava, Clinului 2, lei 3200; Stefan Stoian, Buzău, lei 475 ;­­ Dumitrescu, Odobești, lei 1082; Paul Ernest, Teilor 78, lei 321; loan Popescu & I. Marinne­scu, cal. T­­al­ovei 137, lei­ 1000; I. Sch­wartz, Taurului 9, leî 180; M. Ficker & M. G. Binder, cal. Plevneî, fi. 50 ; Iţic Mayersohn, Colţeî 4, leî 574; G. M. Popescu, Sălcuţeî 13, leî 270; Mayer Sternberg, Smir­dan, lei 500 ; Nae Marinescu, Şos. Pantelimon, lei 300; V. ■Baloteseu, Bulev. Elisabeta, lei 2006 ; Ch­iru Mihai,­­corn. Creţeştî, leî 300; Nae Ionescu, Bătr­ânilor 38, leî 676 ; î. Cosier, Sfinţi 50, leî 300; Zamfir Stoe­­nescu, Delea-Nouă, lei 100; M. Weinberger, Nouă 3, leî 300; Alex. Guru Starostescu, Ştirbey-Vodă 102, lei 6900; Costea V. Spirea, Slatina, leî 220; Iacob Schreyer, Lipscani 10, leî 4000; Job. Weiss, Model 6, leî 300 ; Petre Nicolescu, Sculpture 1­44,­­lei 350; B. Rosenberg­, cal. Griviţa, leî 106 ; loan Axelite, Cotro­­cenî, leî looo. 'AAM'J. rk. f MB»­­ A ii li if me rmmmnm SCANDALUL DE LA ŞOSEA Ce­i tiumi de familie intre fraţii Henry şi Ionel Gherghel şi între mama lor măritată a doua oară tiupă’D, avocat Gerkez, există de cît­va timp mari neînţelegeri. Fraţii Henry şi Ionel Gherghel reclamă de la mama­ lor moştenirea ce le-a remas după de­cedatul lor tată, colonelul Gherghel. Mama le-a dat piuă acum o sum­ă de cite 3000 Iei anual, dar ca această sumă ei nu s’au mulţumit, ci au cerut întreaga lor succesiune. D-na Gerkez, ameninţată mereu de copiii săi, le-a făgăduit cite 5000 de lei afară de su­­na a­­nuală de cîte 3000 de lei. Fraţii Gherghel s’au mulţumit cu asta, dar atunci cînd au.­­voit să ceară de la mama lor suma făgăduită, aceasta a plecat la Paris Împreună cu soţul său, D. advocat Gerkez.­ La tribunal Atunci fraţii Gherghel au d?,t în judecată pe an­ama lo­r, reclamînd tribuna­lului dreptul de a şedea in casa părinţilor lor de la şosea. Tribunalul, jur." a şti că D-na Gerkez lip­seşte din capitală, a adm­its cererea fraţilor Gher­ghel. Şi pe baza acestei laotărîri fraţii s’au in­trodus în casă cu toată împotrivirea intenden­tului, pe care apoi lau dat afară. * D-na Gerkez vestita de aceasta, a făcut opo­ziţie telegrafic în ccmi­tra hotărirei tribunalului, cerind in acelaşi timp ca fraţii Gherghel să fie scoşi din casă. Tribunalul a admis cererea ma­mei şi a somat pe cei doi fraţi să părăsească casa. Scandalul Fraţii Gherghel n’au vroit să iasă, însă, din casă, aşa că în cele din urmă s’a recurs la forţă. Ieri după amiazi, D. inspector Murgulescu, însoţit, de D. căpitan Solomonescu, de cîţi­va mijloace pentru a ajuta cum trebuie pe să­raci. Mai ales darurile şi subscripţiile din regatul Polo­niei, trimise comitetului foa­metei, fură pentru Neudza o scăpare ce­rească. Mulţumită acestei milostenii, Boniia zăcea într o odile încălzită, căpătă me­dicamentele trebuincioase şi hrana res­pectivă, avea un culcuş de pae proas­pete, rufe -­jurate şi o pătură nouă, ceea ce Brzost şi Mareysia nu ajunseră să ai’nă. Intr’o dimineaţă bolnavul deschise o­­«1111 după un som lung şi întăritor, se uită împrejur prin odaia cu totul schim­bată, îşi aruncă privirea asupra sticlei cu doctorie, asupra hainelor sale și a focului ce ardea, pina cînd ochiul ii se opri asupra unei femei, care spărgea lemne. ^Era va­lit, că el nu ’şi pricepea starea, că se mira şi căuta să ’şi adune gin­­durîle. — D-ta eşti, Raphalowa ?—întreabă el cu glasul tremurind. — Eu—şi ce’i? — Unde’i Mareysia ? — Oho! colo sus. Se roagă pentru D-ta. — Moartă?! — strigă Boruta. — Ei ii e bine. Un oftat adine, desperat, se zmulse din pieptul lui Boruta, care închizînd ochii * scăldați în lacrimi—rămase mut. — A D*©09fr F«d awrtMâErt? trefere ? comisari şi sergenţi, s’au transportat la şosea şi au somat pe fraţii Gherghel să iasă din casă. Fraţii s’au împotrivit din nou. D. Henry Gherghel s’a prins D-luî Murgu­lescu că un sergent l’ar fi ultragiat. — Care sergent? Haide ţafară şi arată-mi­ ! D. Henry Gherghel nebănuind nimic, a ieşit afară. — Puneţi mina pe el! — strigă D. Murgu­lescu sergenţilor. Henry Gherghel nu s’a lăsat însă mai pe jos şi a început să lovească la stingă şi în dreapta cu un baston mare, rănind şi umplind de singe pe mai mulţi sergenţi. In timpul acesta Ionel Gherghel s’a închis în casă. Văzind aceasta, D. Murgulescu l’a somat să deschidă uşa. Ionel Gherghel nesupunindu-se, un sergent a spart uşa. Vandalismul Henry Gherghel, graţie curajului şi bastonu­lui său, a izbutit să scape din miinile sergen­ţilor şi s’a refugiat în casă, unde s’a dedat la um adevărat vandalism. Cu bastonul şi cu scaune a spart toate oglin­zile, toate ferestrele , toate vasele , ceas, ami­cele , a rupt tablourile şi perdelele, a răstur­nat toate mobilele, etc. Toate acestea s’au săvîrşit în cîte­va minute, aşa că pină a venit sergenţii, totul era deja distrus. Sergenţii intră în casă, şi pun mina pe fraţii Gherghel. Luptă disperată. Mai mulţi sergenţi au fost răniţi. D. Ionel Gherghel vroia să facă uz chiar şi de un pumnal ce a­vea asupra sa, dar din fericire a fost dezarmat. Arestarea lui Henry Gherghel In cele din urmă fraţii Gherghel au fost în­hăţaţi şi tu­ îţi pună afară. Aşe­ziţi fie­care nu cite o trăsură, au fost transportaţi la poliţie, unde luindu-li-se interogatoriul, Ionel Gherghel a fost liberat, iar Henry Gherghel arestat pentru rănirea mai multor sergenţi. Henry Gherghel validat în judecată şi de­pus la Văcăreşti. Ni se telegrafiază din Paris ca data de ieri ca D. Brisson a fost ales preşedinte al Camerei franceze cu 249 de voturi contra 213 date D-lui Meline. Depeşa adaogă : Se asigură in mod oficios că guvernul a avut, cu ocaziunea acestei alegeri, o atitu­dine cu desevirşire neutră, §i că nu s’a an­gajat in nici un fel in favoarea D-luî Me­line. Generalul Cutuzoff, din garda im­perială rusească, care trebuia să sosească azi dimineaţă în Capitală pentru a notifica Regelui urcarea pe tron a ţarului Nicolae, va sosi mâine dimineaţă în Capitală, înso­ţit de adjutantul sau prinţul Kro­potkin. Azi dimineaţă generalul a fost aş­teptat la gara de Nord de d-nit ge­neral Vlădescu, Al. Ghica Brigadiru, colonelul baron de Taube, ataşat militar rusesc, etc. S’au ostenit însă degiaba, căci generalul Cutuzoff a intirziat. D-nii Zosin şi Titteî, arestaţi în mod arbitrar de primul procuror Paraschivescu, au fost puşi în liber­tate alaltă­ seară, neputîndu-se des­coperi nimic în sarcina lor. Contrabandistul Gheorghe Şerban, îm­puşcat acum cîte­va zile la şoseaua Şte­fan cel mare, în momentul cînd vroia să introducă spirt de contrabandă, a murit astă noapte în spitalul Colentina„ Cadavrul a fost transportat la Morgă. D. Zamfirescu, sub-directorul Credi­tului Agricol din Iași, și-a dat dem­isiu­­nea împreună cu D. Sturdza-Scheianu, directorul Creditului. Din Sofia primim știrea că ministerul Stoilov și-a dat demisia, considerîndu-și împlinită misiunea pentru care fusese chemat la putere. — Aruncat... în mormînt Boruta tăcu iar și căzu întriun fel de toropeală. Treaz și dormind vorbea în­­tr’aiurea și scîncea tare. Printre lacrimi striga mereu numele fetiței și al ciobanului, se văita şi se jelea. Felcerul se găsi foarte slăbit și cu fier­binţeală. — N’a indicat cum­va ceva? — Nu, respunse Raphalowa,—a aflat că fata lui și ciobanul au murit. Starea asta nehotărîtâ ţinu cile­va zile. In sfârşit, Boruta îşi reveni iar în fire. El se uită ca mai înainte împrejur, îşi usca lacrimile şi tăcu; în cele din mină, întrebă: — Si Gne, dragă Raphalowa, m­’a scă­pat pe nune și a dat toate astea? Pe semne comisia, popa ori consi­lierul, response fem­eea. — Popa ori consilierul ? repetă Kle­mens. — Doar le trimet bani din străinătate... din Varșovia... polonii. Ei dau la toți cei cari sufăr de foame, nu numii dumitale. -- Polonii, șopti Boruta mirat, holbă ochii în văzduhul gol şi căzu pe gîn­­duri. La ce se gîndea? Eu nu v’o s­un şi adaog numai, că faţa’i galbenă tresă­­rea de o mişcare năuntrică violentă. Chiar azi, cind e vindecat şi se pre­găteşte pentru o luptă nouă, pentru cea din urma luptă cu viaţa, tot par’că se SSd£bi­ aată!Ie ce *'a spus baba la Patul Trad, ide Dusy sF^r'­­ ~ Jóin 8 Pină în momentul de faţă n’avem ştire despre ce va fi hotărît prinţul Fer­dinand. Din ale funcţionarilor regimului, Curtea din Galaţi a condamnat zilele trecute pe fostul primar din Tulcea, Va­­sile Sotirescu, la 7 luni închisoare pen­tru mituire. D. Sotirescu a fost apărat de D. C. Ressu. Afaceirea ,,Uniunea creditorilor” De vre-o două zile se colportează fel de fel de ştiri compromiţătoare pentru o aso­­ciaţiune de comercianţi cunoscută sub de­­num­rea de « Creditoren- Verein». S’a sus­ţinut, că această asociaţie ar da străinătăţei d’for­nţe proaste asupra acelora dintre ne­gustorii romîni cari mi respund la preten­ţiile ei băneşti. S’a vorbit chiar de urmăriri judecătoreşti şi de expulzări. Alergind după informaţii, iată ce putem da de­o­cam­dată ca pozitiv: * * * Asociaţia creditorilor s’a întemeiat acum do­va ani de către avocatul Adolf Stern şi fratele săli I. Sterian in unire ca mai mulţi fruntaşi ai comerţului din Capitală. Scopul asociaţiunii era de a garanta co­merţului român prestigiul de care are nevoie înlesnind în acelaşi timp capitaliştilor din străinătate încasarea datoriilor în ţară. In fond, scopul era de acreia promotorilor ideei de «Creditoren- Verein», fraţilor Stern, pu­tinţa de a-şi lărgi cercul daraverilor lor cu străinătatea.* ♦ * Intr’adevăr, avocatul Stern a acaparat mai toate afacerile comerciale din ţară şi străinătate, graţie sprijinului ce i se da de către asociaţia mai sus pomenită. Nim­eni nu se aştepta însă că­ operaţiile asociaţiei va degenera intr'un procedeu de fantagiu ordinar. Ce e drept, nu întreaga asociaţie poate fi învinovăţită de acest procedeu de­­oare­ce dintr'insa fac parte şi oameni de consideraţie, ci numai acei curi­oşi au­ luat mandat de a lucra în numele ei. Şi aceasta e sarcina justiţiei de a descoperi pe autorii operaţiilor de şantagi­e, date la iveală zilele acestea. Vom reveni. POŞTA ADMINISTRAŢIEI D. Niculescu fiu, proprietarul magazinului «LaDegitar» stra­da Lipscani 2. Rugăm, bine­voiţi a trece pe la administraţia ziarului între orele 10—12 a. m. şi 3-6 p. m. IN CONTRA SOCIALIŞTILOR Berlin, 5 Decembre, — Reichstagul a început discuţia proiectului in c®..­.« tendinţelor subversivei Secretarul de stat Nieberding a declarat că proiectul nu înţelege de­loc să con­­stringă presa sau să închiză gura opi­­niunei publice. Guvernele vor numai să evite o lege excepțională, dar eventual­mente vor fi silite să ierte la el. In Capul adversarilor ordinei sunt niște agdatori prir­ejdioşi ale căror scopuri nu pot fi atinse fără resturnarea întregii ordine sociale stabilită în lumea actuală. D. Nieberding a reamintit glorificarea lui Cistrio in ziarele a treibolh­ei «­Socia­list» ; el a adaogat că burghezi­ansa ar comite o crimă dacă nu ar combate a­­semenea lending. De la desfiinţarea regilor in contra so­cialiştilor, canadiuniie nu s’au îmbună*­tăţit. Oratorii­ Citează cite­va pasage din broşuri subversive în limba poloneză; el este întrerupt de mai multe ori de către socialişti. Preşedintele blamează întreruperile şi chiamă la ordine pe deputatul Frohme. D. Singer, socialist, cere animarea dis­cuţiei, de­oare­ce Reichstagul nu este un număr. D. de Manteuffel zice ca socialiştii se tem de discuţie din cauza marelui n­u­­măr de probe strinse în contra lor (a­­plauze la dreapta, zgomot pe băncile so­cialiştilor). Preşedintele constată că Hei­chstagul nu este în număr. Discuţia s’a amicat pentru 8 ianua­rie 1895. BURSA CEREALELOR Brăila 4 Decembrie 1894 Grin 40.800 hect.; libre56—60lA; prețul 6,60—7.92% Por. 9100 » » 56% * 7.177,­8.75 i M­ ULTIPE TELEGRAME Petersburg, 6 Decembre. — Cu oca­ziunea zilei sale onomastice, ţarul a a­­cordat numeroase distincţiuni. Marele unge Sergiu a,fost rtunait l­­euibr al con­siliului imperial şi confirmat în postul de guvernor al Moscovei. Gener­alul Gourko a fost înaintat feld­­mareşal şi a fost descărcat «după cere­rea lui şi pentru motive de sănătate», din funcţiunile de guvernator general şi de comandant al trupelor din Varşotiau Petersburg, 5 Decembre 1 —­2­arele spun că un tarif redus de drumuri de fer şi de vapoare s’a stabilit pentru ex­portul prin Odesa cu destinaţia ţărilor danubiene, a produselor industriei ru­seşti, mai cu seamă al zahărului, faian­ţei şi sticlăriei, Viena, 6 Decembre.— O întrunire de 2000 lucrători fără lucru s’a ţinut. S’a proclamat dreptul muncii;­ s’a­ decis să se prepare o grevă generală. Doi oratori cari aparţin grupului zis independent, au provocat scene violente sfătuind anarchia şi revoluţia. Au fost imped­­­ea­ţi de a mai continua, în mijlocul aplauzelor vii ale sR'--“ Demonstraţiunile pro“~ ' .—-oarei­­au fost­­cetate pe stradă ^tuiţiue ei carte a îm- Belgrad, 5 Decembre. — Procesul Ce­ Mnatz.— Acuzatul Tausaflovici, fost mi­nistru, lipsind din cauză de boală, se di citire depoziţiunile sale în faţa judecă­torului de instrucţie şi documentelor c®n­­fiscate la dânsul. Printre aceste docu­mente este o scrisoare a bulgarului Su­­karov, dar care nu­ conține nimica în sarcina acuzatului. Cîțiva martori de­pun în favoarea lui. Cei­l­alți acuzați combat oare­care de­­pozițiuni ale lui Cebinatz. CORPURILE UGILITetRE CAMERA Şedinţa de la 7 Decembre Şedinţa se deschide la ora l­ift sub preşedinţia D-lui general Manu. Prezenţi 92 D-ui deputaţi. Le­ mîncaţi 2.300. Se fac formalităţile obicinuite. * D. Beloiu cere să se ia în conside­rare cît mai repede legea burselor, care e de mare însemnătate pentru portul Brăilei. . D. preşedinte. Proiectul­u’a trecut încă prin secţii ; la timp se va aduce In discuţia Camerei. Irespunsul la mesaj D. Balş dă citire art. 1 din textul răs­punsului la mesaj. D. Fleva are cu­vin­toi. Spune ci la dezbaterile generale ale mesajului, toţi oratorii au fost ascultaţi in linişte, nu­mai ministru! de externe a fost vin în­trerupt. Regretă acest fapt, dar vina n’a fost a întrerupătorilor. Organul oficios al guvernului şi organ personal­­al D-luî Lahovary, Timpul, spune că această întrerupere a fost pre­meditată de deputaţii colectivişti. Şi cine ne califică ast­fel? Acei cari eu drept cuvînt merită acest nume luat în reazul cel rau. Cele spuse de Timpul sînt pure estonm I. Ceea ce a determinat întreruperea, a fost­­ tonul cu care D. ministru debita un fond fals I a­sa a avansat enormităţi revoltătoare­­ sputind că partidul conservator ni-s d**t 1 libertatea presei şi a cuvlntului, că a împroprietărit pe ţărani, etc.. Dar cine a băgat pe ziarişti în puşcă­rie? D. Lahovary. A trebuit ca liberalii în 1876 să facă o anume lege interpre­tativă pentru a’i pune în libertate. Şi eu am fost tîrît la închisoare de D­lui, cu ajutorul D-luî Popureanu. Conservatorii au împroprietărit pe ţă­rani? Au curajul să suslie asta în fața opiniei public* ) |N. tr .SENATUL Sfftiulf de la 7 D­eembrie 1984. Şedinţa se deschide la orele 2 fijs­mătate sub preşedinţia D-lui BrăiLolă. Prezenţi 85 l­­ni senatori. 2125 lei azvîrliţi pe grilă. Se pune la vot recunoaşterea D-luî farmacist Nicolae Mihălţeanu, originar din Transilvania, şi sa primeste. ȘTIRI TEATRALE Teatral Biațioaa). — Miervuri, 7 bvcMtă., (lit­­tra a dona **ra apei ata Călătorim to Chim». .loî, soeî«k«t*a drauMtl«» v* Bui ffbuml gentilom de Motier* fi Som re ie tommmi, «;**edî# hrtr’«* act localizatâ de D. V. A. Ureehîă. *)*) ■ 1F0814 SPITALELOR CIVILE PUBLICAŢIUNIE itt ziua de 22 Decembre 1894 orele 3 p. m. se va ţine licitaţiiine­ publică orală la Eforie pentru darea în exploatare a următoarelor por­ţiuni de păduri: 1) 6340 arbori din Seria I Fu­­sendrea, din pădurea Morungravu (Romanaţi) 2) 6720 arbori din Seria II Bă­­răşti şi un parchet din pădurea Morungiavu (Roraanaţi) 3) 4433 arbori din Seria III Ghio­­ssin din pădurea Morunelanu (Ro­ma­nahi) 4) Exploatarea şi defrişarea a 3 pogoane din pădurea Morungiavu (Romanaţi) la punctul numit Iaşi. . 5) 1340 arbori după proprietatea Ciupagu (Argeş) 6) Exploatarea tufelor Vărgata după proprietatea­­Rociu (Argeş) 7) 56 hect. 2030 mp. din pădurea Dunasea-Coşoroni (Viasea) 8) 44 hect. 8770 mp. din pădurea Hodivoia-Vieri (Vi­a­şea) 9) 22 hect. 6830 mp. din pădurea­ Licuriciu (Teleorman) 10) 16 hect. 6500 mp. din pădurea Intorsura (Dolj) 11) 2845 arbori din pădurea Fede­­leşoiu Rancu (Argeşiu­) Condiţiunile generale pentru ex-ploatarea pădurilor Eforiei sunt pu­­dicate în­­Monitorul Oficial No. 187 din 1892; ori­ce alte informaţiuni se pot lua h serviciul Bunurilor Efo­riei, Se pane la vederea D-lor concu­renți art. 88—79 din legea asupra contabilităței publice. No. 21.763. gWWWS)MSKcma MB »rar» rwnini'ur «cu HIGIENA SA. — DIVERSELE SALE TRATAMENTE Chelie, Plesuvie, Decolorare de Profe­­sorul­ chimist L. MERIQQT, 14, mc du Helder, Paris. — Broșura de 80 pagine adresată franco, plic închis. Șef de t­eh­nică la Maternitate Faceri și boale de femei Stunds Italiană 11*.—GaontCitatii de la 13-11 Dr. Jacques Fopper. ®BBWrW»rr âS C»J«a Victori«! (Pasagral Filafras) vis-â-vis de Pretectnt» p«iitM Cepital«! Comullaluimi de la 8—12 a. m­. si de hi SS p. m. AwaguTBt^gawr'Ka; Maatwawcan»?..» By OUT BUIE, MGRLGGERIE Sl FURNI 3 PR 1 , pentru CEASORNICARI Şl GIUVAERGII ea gros si «a detail A. KÜNSTLINGER (*vol I, Mo. »B ti» eîagift) BCara«sri Peeba C«i«UFf Si »ri-#* *B® zluni rtgomuM mtgiri*ut meu in tet-d’a­una. bogat »sortRt CU hijufcMrJ« de aur şi ar­gint, cu brîlanti, disiaante şi alte pietre fi»c. Noutăţi ii:: brâţârî, cerce­, inele, breşe, lanţuri şi obiecte de fantasie ie­şti, argint şi deubeie. Bogat depozit la «biccte ic arfint şi ar­gint ie­chi»a i-a calitate «aractată, ca : servi­­ciuri de masă, tari, fructiere, sfeşeice, servi­­ciud de ceaia, etc. etc. Cel mai mare asortiment de cea­­sesfitice de aur, argint, aiker şi oţel oxidat, pendule, ceasoarnice de masă şi diferite deş­teptătoare. Serviciul prompt.—Preţuri cit se poate de e­fiine. „DORNA PRIMUL IZVOR ROMÍN CEA MAI BUNA m­umm PENTR­ O SANATATE ŞI DE BAUT LA­UR­A Analizată de Ilaguet, Abrahamft, dr. Stei­­ner, dr. Bero­rd, profesorii d-rl la­tra­ti, Babeş şi de A­­cademia superioară de medicină din Pa­­ris, Administraţia Bucureşti, str. Lipscani 18. MUMI­ AIKIM MARE ASORTIMENT SPECIAL DE BLĂNĂRII confecționată și neconfecţionatâ SOSITE ACUMA de CALITATE s* perioara cu — prețuri fabulo* de oftíne Atelierul nostru efectuează ori­ce co­mandă prompt. (20—2­7. p. 3). DE VlNZARE 3TA2«? »■: «» ‘IB* «B ri*, în baloturi, fmrte buni calitate A SE ADRESA: Str. Povernei, Pro. R Doctor Gr. A. Taranu Specialist ln boalei« veaarice şi ale cailor urinare. Strada Băaceî Naţionale ,colţ cu ^raâa Ga­­raidieorghevici de psujefc teatrulm H«go. Consultaţii de la Vfi~~4 tire p OL VINURI DE CHAMPAGNE Magasinul P. STOENESCU Hotel d© France, Bucuresci P«tBffiery fi Greno, Sec.....................11.50 $ 9 extra Sec. . . 12.75 îerfkf ioact & Co., extra Dry . . . 11.90 »• ii » 1/2 .. . fe.25 fieMsied­ M»n#peîe I/1 . *• • • • n.75 |i » sec.....................12.T­& îU Mumma t O................................n.75 Teure Clicquot.....................................n.75 leederer £ Co. C. Blanche .... 10.75 9 » Noire.....................0.— 'fzar Champagne................................12.75 írroy C: Blanche • • ...........................9 “ Aubertin sed 1 < ■ -......................10-2 $ Moselle Muscatelfe Itfoasueux. . . . 7.50 Mosőnta SpEitiaüSe - / ţ • • * • 5-9® Minet Jeune. ... • > < • • * 9-5° Campagne de Brăila . . . • • • 4-75 Stridii d’Ostende | DOCTORUL SA&BNER-TUCURI MUTAT Strai« Sib­iilor 26 lîwjgS gass Sănatat» . PROFITAȚI Calea Victoriei 75, «elt cu strada Modei H&rfdril» de ad­resaaimii« CASA RANDON Se vînc­ în acest magazin cu un preţ fabulos de eftin şi rugam onorabila clientelă să bine­­voiască a vizita magazinul nostru pentru a se­­convinge de preţurile cu care se vind­ diferitele Unătiu mătăsuri, infecţiunî, pasemanteri, dantele­,­­orsete, peas bu str. Manei, 8% Viţlea. Victoriei, 28 vis-a^-vb e polu­ţia

Next