Adevěrul, decembrie 1894 (Anul 7, nr. 2048-2074)
1894-12-08 / nr. 2054
bolcsa ce Bucuresti Cursul de la 5 (17) Decembrie STIRI COMERCIALE Protestele de la 2 Decembrie 1894: Nicolae George, Basarab 33, lei 300 ; Petre Dumitrescu, Basarab 182, lei 290; Leon Frey, Craiova, lei 57.; A. Rosenzweig, Victoriei, lei 100; Abr. Elenbogen, Frescruci 12, lei 501; Louis Fersching, Berzei 2, lei 260; G. I. Pascu, Buzau lei 295 ; Lazar Ionescu, Budeşti, lei 129; Ştefan Dache, Cimpina, lei 1000; Elisa Berendey, com. Dobroslaveni, lei 1200, A. Sp. Anastasiu, Ştirbei-Voda, lei 14,817; Hajdú Sándor,Spitalului 72, Id 2000; Nae Vasiescu, Tîrgovişte, lei 400; A. Pascal, Văcăreşti, lei 151 ; Andr Bipdea, bulev. Elisabeta, lei.2000; P. Borini, Fetești, lei 2000 ; LeonidaC. Condeescu, Mizil, lei 260; Ion Gheorghiadi, Călărași, lei 1000; Iulian Costache, P..Sărat, lei 200; G. Caracudovici, T.Măgurele, lei 4772 ; Emilian Rădulescu, Mizil, lei 418; B Papazoglu, Birlad, lei 2450 ; P. Biureanu, Plevnic 74, lei 1000; I. Duţulescu,Chiristigiu 39, lei 300; Frantz Thiel, Smirdan 2, lei 548; Leibu Herscovici, laşi, lei 1000; L. Weesler, Mamalarî 11, lei 500; I. Martinescu, Victoriei, lei 270; Constantin Paunescu, Sălcuți 10, lei 400; G. Tănăsescu, Victoriei 54, lei 1800; S. H. Feldman, Pitagora 42, lei 2ooo; Abr. Ellenbogen, Triumfului 26, lei 530; Mendel Reivcî, Padu Turcului, lei 648; T. Nicolescu, corn. Perieţi, lei 5500; Willi Wagner, Alexandria, lei 1367; A.Naumescu, Profesori 78, lei 500; S. Nicolescu, Şerboin-Vodă, lei 100 ; Th. Stefănescu, Alexandria, lei 350 ; Ștefan Ionescu, com. Sighirenu, lei l600 ; Nathan B. Goldstein, Buzău, lei 3000; S. I. Sava, Clinului 2, lei 3200; Stefan Stoian, Buzău, lei 475 ; Dumitrescu, Odobești, lei 1082; Paul Ernest, Teilor 78, lei 321; loan Popescu & I. Marinnescu, cal. Talovei 137, lei 1000; I. Schwartz, Taurului 9, leî 180; M. Ficker & M. G. Binder, cal. Plevneî, fi. 50 ; Iţic Mayersohn, Colţeî 4, leî 574; G. M. Popescu, Sălcuţeî 13, leî 270; Mayer Sternberg, Smirdan, lei 500 ; Nae Marinescu, Şos. Pantelimon, lei 300; V. ■Baloteseu, Bulev. Elisabeta, lei 2006 ; Chiru Mihai,corn. Creţeştî, leî 300; Nae Ionescu, Bătrânilor 38, leî 676 ; î. Cosier, Sfinţi 50, leî 300; Zamfir Stoenescu, Delea-Nouă, lei 100; M. Weinberger, Nouă 3, leî 300; Alex. Guru Starostescu, Ştirbey-Vodă 102, lei 6900; Costea V. Spirea, Slatina, leî 220; Iacob Schreyer, Lipscani 10, leî 4000; Job. Weiss, Model 6, leî 300 ; Petre Nicolescu, Sculpture 144,lei 350; B. Rosenberg, cal. Griviţa, leî 106 ; loan Axelite, Cotrocenî, leî looo. 'AAM'J. rk. f MB» A ii li if me rmmmnm SCANDALUL DE LA ŞOSEA Cei tiumi de familie intre fraţii Henry şi Ionel Gherghel şi între mama lor măritată a doua oară tiupă’D, avocat Gerkez, există de cîtva timp mari neînţelegeri. Fraţii Henry şi Ionel Gherghel reclamă de la mama lor moştenirea ce le-a remas după decedatul lor tată, colonelul Gherghel. Mama le-a dat piuă acum o sumă de cite 3000 Iei anual, dar ca această sumă ei nu s’au mulţumit, ci au cerut întreaga lor succesiune. D-na Gerkez, ameninţată mereu de copiii săi, le-a făgăduit cite 5000 de lei afară de suna anuală de cîte 3000 de lei. Fraţii Gherghel s’au mulţumit cu asta, dar atunci cînd au.voit să ceară de la mama lor suma făgăduită, aceasta a plecat la Paris Împreună cu soţul său, D. advocat Gerkez. La tribunal Atunci fraţii Gherghel au d?,t în judecată pe anama lor, reclamînd tribunalului dreptul de a şedea in casa părinţilor lor de la şosea. Tribunalul, jur." a şti că D-na Gerkez lipseşte din capitală, a admits cererea fraţilor Gherghel. Şi pe baza acestei laotărîri fraţii s’au introdus în casă cu toată împotrivirea intendentului, pe care apoi lau dat afară. * D-na Gerkez vestita de aceasta, a făcut opoziţie telegrafic în ccmitra hotărirei tribunalului, cerind in acelaşi timp ca fraţii Gherghel să fie scoşi din casă. Tribunalul a admis cererea mamei şi a somat pe cei doi fraţi să părăsească casa. Scandalul Fraţii Gherghel n’au vroit să iasă, însă, din casă, aşa că în cele din urmă s’a recurs la forţă. Ieri după amiazi, D. inspector Murgulescu, însoţit, de D. căpitan Solomonescu, de cîţiva mijloace pentru a ajuta cum trebuie pe săraci. Mai ales darurile şi subscripţiile din regatul Poloniei, trimise comitetului foametei, fură pentru Neudza o scăpare cerească. Mulţumită acestei milostenii, Boniia zăcea într o odile încălzită, căpătă medicamentele trebuincioase şi hrana respectivă, avea un culcuş de pae proaspete, rufe -jurate şi o pătură nouă, ceea ce Brzost şi Mareysia nu ajunseră să ai’nă. Intr’o dimineaţă bolnavul deschise o«1111 după un som lung şi întăritor, se uită împrejur prin odaia cu totul schimbată, îşi aruncă privirea asupra sticlei cu doctorie, asupra hainelor sale și a focului ce ardea, pina cînd ochiul ii se opri asupra unei femei, care spărgea lemne. ^Era valit, că el nu ’şi pricepea starea, că se mira şi căuta să ’şi adune gindurîle. — D-ta eşti, Raphalowa ?—întreabă el cu glasul tremurind. — Eu—şi ce’i? — Unde’i Mareysia ? — Oho! colo sus. Se roagă pentru D-ta. — Moartă?! — strigă Boruta. — Ei ii e bine. Un oftat adine, desperat, se zmulse din pieptul lui Boruta, care închizînd ochii * scăldați în lacrimi—rămase mut. — A D*©09fr F«d awrtMâErt? trefere ? comisari şi sergenţi, s’au transportat la şosea şi au somat pe fraţii Gherghel să iasă din casă. Fraţii s’au împotrivit din nou. D. Henry Gherghel s’a prins D-luî Murgulescu că un sergent l’ar fi ultragiat. — Care sergent? Haide ţafară şi arată-mi ! D. Henry Gherghel nebănuind nimic, a ieşit afară. — Puneţi mina pe el! — strigă D. Murgulescu sergenţilor. Henry Gherghel nu s’a lăsat însă mai pe jos şi a început să lovească la stingă şi în dreapta cu un baston mare, rănind şi umplind de singe pe mai mulţi sergenţi. In timpul acesta Ionel Gherghel s’a închis în casă. Văzind aceasta, D. Murgulescu l’a somat să deschidă uşa. Ionel Gherghel nesupunindu-se, un sergent a spart uşa. Vandalismul Henry Gherghel, graţie curajului şi bastonului său, a izbutit să scape din miinile sergenţilor şi s’a refugiat în casă, unde s’a dedat la um adevărat vandalism. Cu bastonul şi cu scaune a spart toate oglinzile, toate ferestrele , toate vasele , ceas, amicele , a rupt tablourile şi perdelele, a răsturnat toate mobilele, etc. Toate acestea s’au săvîrşit în cîteva minute, aşa că pină a venit sergenţii, totul era deja distrus. Sergenţii intră în casă, şi pun mina pe fraţii Gherghel. Luptă disperată. Mai mulţi sergenţi au fost răniţi. D. Ionel Gherghel vroia să facă uz chiar şi de un pumnal ce avea asupra sa, dar din fericire a fost dezarmat. Arestarea lui Henry Gherghel In cele din urmă fraţii Gherghel au fost înhăţaţi şi tu îţi pună afară. Aşeziţi fiecare nu cite o trăsură, au fost transportaţi la poliţie, unde luindu-li-se interogatoriul, Ionel Gherghel a fost liberat, iar Henry Gherghel arestat pentru rănirea mai multor sergenţi. Henry Gherghel validat în judecată şi depus la Văcăreşti. Ni se telegrafiază din Paris ca data de ieri ca D. Brisson a fost ales preşedinte al Camerei franceze cu 249 de voturi contra 213 date D-lui Meline. Depeşa adaogă : Se asigură in mod oficios că guvernul a avut, cu ocaziunea acestei alegeri, o atitudine cu desevirşire neutră, §i că nu s’a angajat in nici un fel in favoarea D-luî Meline. Generalul Cutuzoff, din garda imperială rusească, care trebuia să sosească azi dimineaţă în Capitală pentru a notifica Regelui urcarea pe tron a ţarului Nicolae, va sosi mâine dimineaţă în Capitală, însoţit de adjutantul sau prinţul Kropotkin. Azi dimineaţă generalul a fost aşteptat la gara de Nord de d-nit general Vlădescu, Al. Ghica Brigadiru, colonelul baron de Taube, ataşat militar rusesc, etc. S’au ostenit însă degiaba, căci generalul Cutuzoff a intirziat. D-nii Zosin şi Titteî, arestaţi în mod arbitrar de primul procuror Paraschivescu, au fost puşi în libertate alaltă seară, neputîndu-se descoperi nimic în sarcina lor. Contrabandistul Gheorghe Şerban, împuşcat acum cîteva zile la şoseaua Ştefan cel mare, în momentul cînd vroia să introducă spirt de contrabandă, a murit astă noapte în spitalul Colentina„ Cadavrul a fost transportat la Morgă. D. Zamfirescu, sub-directorul Creditului Agricol din Iași, și-a dat demisiunea împreună cu D. Sturdza-Scheianu, directorul Creditului. Din Sofia primim știrea că ministerul Stoilov și-a dat demisia, considerîndu-și împlinită misiunea pentru care fusese chemat la putere. — Aruncat... în mormînt Boruta tăcu iar și căzu întriun fel de toropeală. Treaz și dormind vorbea într’aiurea și scîncea tare. Printre lacrimi striga mereu numele fetiței și al ciobanului, se văita şi se jelea. Felcerul se găsi foarte slăbit și cu fierbinţeală. — N’a indicat cumva ceva? — Nu, respunse Raphalowa,—a aflat că fata lui și ciobanul au murit. Starea asta nehotărîtâ ţinu cileva zile. In sfârşit, Boruta îşi reveni iar în fire. El se uită ca mai înainte împrejur, îşi usca lacrimile şi tăcu; în cele din mină, întrebă: — Si Gne, dragă Raphalowa, m’a scăpat pe nune și a dat toate astea? Pe semne comisia, popa ori consilierul, response femeea. — Popa ori consilierul ? repetă Klemens. — Doar le trimet bani din străinătate... din Varșovia... polonii. Ei dau la toți cei cari sufăr de foame, nu numii dumitale. -- Polonii, șopti Boruta mirat, holbă ochii în văzduhul gol şi căzu pe gînduri. La ce se gîndea? Eu nu v’o sun şi adaog numai, că faţa’i galbenă tresărea de o mişcare năuntrică violentă. Chiar azi, cind e vindecat şi se pregăteşte pentru o luptă nouă, pentru cea din urma luptă cu viaţa, tot par’că se SSd£bi aată!Ie ce *'a spus baba la Patul Trad, ide Dusy sF^r' ~ Jóin 8 Pină în momentul de faţă n’avem ştire despre ce va fi hotărît prinţul Ferdinand. Din ale funcţionarilor regimului, Curtea din Galaţi a condamnat zilele trecute pe fostul primar din Tulcea, Vasile Sotirescu, la 7 luni închisoare pentru mituire. D. Sotirescu a fost apărat de D. C. Ressu. Afaceirea ,,Uniunea creditorilor” De vre-o două zile se colportează fel de fel de ştiri compromiţătoare pentru o asociaţiune de comercianţi cunoscută sub denumrea de « Creditoren- Verein». S’a susţinut, că această asociaţie ar da străinătăţei d’fornţe proaste asupra acelora dintre negustorii romîni cari mi respund la pretenţiile ei băneşti. S’a vorbit chiar de urmăriri judecătoreşti şi de expulzări. Alergind după informaţii, iată ce putem da deocamdată ca pozitiv: * * * Asociaţia creditorilor s’a întemeiat acum dova ani de către avocatul Adolf Stern şi fratele săli I. Sterian in unire ca mai mulţi fruntaşi ai comerţului din Capitală. Scopul asociaţiunii era de a garanta comerţului român prestigiul de care are nevoie înlesnind în acelaşi timp capitaliştilor din străinătate încasarea datoriilor în ţară. In fond, scopul era de acreia promotorilor ideei de «Creditoren- Verein», fraţilor Stern, putinţa de a-şi lărgi cercul daraverilor lor cu străinătatea.* ♦ * Intr’adevăr, avocatul Stern a acaparat mai toate afacerile comerciale din ţară şi străinătate, graţie sprijinului ce i se da de către asociaţia mai sus pomenită. Nimeni nu se aştepta însă că operaţiile asociaţiei va degenera intr'un procedeu de fantagiu ordinar. Ce e drept, nu întreaga asociaţie poate fi învinovăţită de acest procedeu deoarece dintr'insa fac parte şi oameni de consideraţie, ci numai acei curioşi au luat mandat de a lucra în numele ei. Şi aceasta e sarcina justiţiei de a descoperi pe autorii operaţiilor de şantagie, date la iveală zilele acestea. Vom reveni. POŞTA ADMINISTRAŢIEI D. Niculescu fiu, proprietarul magazinului «LaDegitar» strada Lipscani 2. Rugăm, binevoiţi a trece pe la administraţia ziarului între orele 10—12 a. m. şi 3-6 p. m. IN CONTRA SOCIALIŞTILOR Berlin, 5 Decembre, — Reichstagul a început discuţia proiectului in c®...« tendinţelor subversivei Secretarul de stat Nieberding a declarat că proiectul nu înţelege deloc să constringă presa sau să închiză gura opiniunei publice. Guvernele vor numai să evite o lege excepțională, dar eventualmente vor fi silite să ierte la el. In Capul adversarilor ordinei sunt niște agdatori prirejdioşi ale căror scopuri nu pot fi atinse fără resturnarea întregii ordine sociale stabilită în lumea actuală. D. Nieberding a reamintit glorificarea lui Cistrio in ziarele a treibolhei «Socialist» ; el a adaogat că burgheziansa ar comite o crimă dacă nu ar combate asemenea lending. De la desfiinţarea regilor in contra socialiştilor, canadiuniie nu s’au îmbună*tăţit. Oratorii Citează citeva pasage din broşuri subversive în limba poloneză; el este întrerupt de mai multe ori de către socialişti. Preşedintele blamează întreruperile şi chiamă la ordine pe deputatul Frohme. D. Singer, socialist, cere animarea discuţiei, deoarece Reichstagul nu este un număr. D. de Manteuffel zice ca socialiştii se tem de discuţie din cauza marelui număr de probe strinse în contra lor (aplauze la dreapta, zgomot pe băncile socialiştilor). Preşedintele constată că Heichstagul nu este în număr. Discuţia s’a amicat pentru 8 ianuarie 1895. BURSA CEREALELOR Brăila 4 Decembrie 1894 Grin 40.800 hect.; libre56—60lA; prețul 6,60—7.92% Por. 9100 » » 56% * 7.177,8.75 i M ULTIPE TELEGRAME Petersburg, 6 Decembre. — Cu ocaziunea zilei sale onomastice, ţarul a acordat numeroase distincţiuni. Marele unge Sergiu a,fost rtunait leuibr al consiliului imperial şi confirmat în postul de guvernor al Moscovei. Generalul Gourko a fost înaintat feldmareşal şi a fost descărcat «după cererea lui şi pentru motive de sănătate», din funcţiunile de guvernator general şi de comandant al trupelor din Varşotiau Petersburg, 5 Decembre 1 —2arele spun că un tarif redus de drumuri de fer şi de vapoare s’a stabilit pentru exportul prin Odesa cu destinaţia ţărilor danubiene, a produselor industriei ruseşti, mai cu seamă al zahărului, faianţei şi sticlăriei, Viena, 6 Decembre.— O întrunire de 2000 lucrători fără lucru s’a ţinut. S’a proclamat dreptul muncii; s’a decis să se prepare o grevă generală. Doi oratori cari aparţin grupului zis independent, au provocat scene violente sfătuind anarchia şi revoluţia. Au fost impedeaţi de a mai continua, în mijlocul aplauzelor vii ale sR'--“ Demonstraţiunile pro“~ ' .—-oareiau fostcetate pe stradă ^tuiţiue ei carte a îm- Belgrad, 5 Decembre. — Procesul Ce Mnatz.— Acuzatul Tausaflovici, fost ministru, lipsind din cauză de boală, se di citire depoziţiunile sale în faţa judecătorului de instrucţie şi documentelor c®nfiscate la dânsul. Printre aceste documente este o scrisoare a bulgarului Sukarov, dar care nu conține nimica în sarcina acuzatului. Cîțiva martori depun în favoarea lui. Ceilalți acuzați combat oarecare depozițiuni ale lui Cebinatz. CORPURILE UGILITetRE CAMERA Şedinţa de la 7 Decembre Şedinţa se deschide la ora lift sub preşedinţia D-lui general Manu. Prezenţi 92 D-ui deputaţi. Le mîncaţi 2.300. Se fac formalităţile obicinuite. * D. Beloiu cere să se ia în considerare cît mai repede legea burselor, care e de mare însemnătate pentru portul Brăilei. . D. preşedinte. Proiectulu’a trecut încă prin secţii ; la timp se va aduce In discuţia Camerei. Irespunsul la mesaj D. Balş dă citire art. 1 din textul răspunsului la mesaj. D. Fleva are cuvintoi. Spune ci la dezbaterile generale ale mesajului, toţi oratorii au fost ascultaţi in linişte, numai ministru! de externe a fost vin întrerupt. Regretă acest fapt, dar vina n’a fost a întrerupătorilor. Organul oficios al guvernului şi organ personalal D-luî Lahovary, Timpul, spune că această întrerupere a fost premeditată de deputaţii colectivişti. Şi cine ne califică astfel? Acei cari eu drept cuvînt merită acest nume luat în reazul cel rau. Cele spuse de Timpul sînt pure estonm I. Ceea ce a determinat întreruperea, a fost tonul cu care D. ministru debita un fond fals I asa a avansat enormităţi revoltătoare sputind că partidul conservator ni-s d**t 1 libertatea presei şi a cuvlntului, că a împroprietărit pe ţărani, etc.. Dar cine a băgat pe ziarişti în puşcărie? D. Lahovary. A trebuit ca liberalii în 1876 să facă o anume lege interpretativă pentru a’i pune în libertate. Şi eu am fost tîrît la închisoare de Dlui, cu ajutorul D-luî Popureanu. Conservatorii au împroprietărit pe ţărani? Au curajul să suslie asta în fața opiniei public* ) |N. tr .SENATUL Sfftiulf de la 7 Deembrie 1984. Şedinţa se deschide la orele 2 fijsmătate sub preşedinţia D-lui BrăiLolă. Prezenţi 85 lni senatori. 2125 lei azvîrliţi pe grilă. Se pune la vot recunoaşterea D-luî farmacist Nicolae Mihălţeanu, originar din Transilvania, şi sa primeste. ȘTIRI TEATRALE Teatral Biațioaa). — Miervuri, 7 bvcMtă., (littra a dona **ra apei ata Călătorim to Chim». .loî, soeî«k«t*a drauMtl«» v* Bui ffbuml gentilom de Motier* fi Som re ie tommmi, «;**edî# hrtr’«* act localizatâ de D. V. A. Ureehîă. *)*) ■ 1F0814 SPITALELOR CIVILE PUBLICAŢIUNIE itt ziua de 22 Decembre 1894 orele 3 p. m. se va ţine licitaţiiine publică orală la Eforie pentru darea în exploatare a următoarelor porţiuni de păduri: 1) 6340 arbori din Seria I Fusendrea, din pădurea Morungravu (Romanaţi) 2) 6720 arbori din Seria II Bărăşti şi un parchet din pădurea Morungiavu (Roraanaţi) 3) 4433 arbori din Seria III Ghiossin din pădurea Morunelanu (Romanahi) 4) Exploatarea şi defrişarea a 3 pogoane din pădurea Morungiavu (Romanaţi) la punctul numit Iaşi. . 5) 1340 arbori după proprietatea Ciupagu (Argeş) 6) Exploatarea tufelor Vărgata după proprietateaRociu (Argeş) 7) 56 hect. 2030 mp. din pădurea Dunasea-Coşoroni (Viasea) 8) 44 hect. 8770 mp. din pădurea Hodivoia-Vieri (Viaşea) 9) 22 hect. 6830 mp. din pădurea Licuriciu (Teleorman) 10) 16 hect. 6500 mp. din pădurea Intorsura (Dolj) 11) 2845 arbori din pădurea Fedeleşoiu Rancu (Argeşiu) Condiţiunile generale pentru ex-ploatarea pădurilor Eforiei sunt pudicate înMonitorul Oficial No. 187 din 1892; orice alte informaţiuni se pot lua h serviciul Bunurilor Eforiei, Se pane la vederea D-lor concurenți art. 88—79 din legea asupra contabilităței publice. No. 21.763. gWWWS)MSKcma MB »rar» rwnini'ur «cu HIGIENA SA. — DIVERSELE SALE TRATAMENTE Chelie, Plesuvie, Decolorare de Profesorul chimist L. MERIQQT, 14, mc du Helder, Paris. — Broșura de 80 pagine adresată franco, plic închis. Șef de tehnică la Maternitate Faceri și boale de femei Stunds Italiană 11*.—GaontCitatii de la 13-11 Dr. Jacques Fopper. ®BBWrW»rr âS C»J«a Victori«! (Pasagral Filafras) vis-â-vis de Pretectnt» p«iitM Cepital«! Comullaluimi de la 8—12 a. m. si de hi SS p. m. AwaguTBt^gawr'Ka; Maatwawcan»?..» By OUT BUIE, MGRLGGERIE Sl FURNI 3 PR 1 , pentru CEASORNICARI Şl GIUVAERGII ea gros si «a detail A. KÜNSTLINGER (*vol I, Mo. »B ti» eîagift) BCara«sri Peeba C«i«UFf Si »ri-#* *B® zluni rtgomuM mtgiri*ut meu in tet-d’auna. bogat »sortRt CU hijufcMrJ« de aur şi argint, cu brîlanti, disiaante şi alte pietre fi»c. Noutăţi ii:: brâţârî, cerce, inele, breşe, lanţuri şi obiecte de fantasie ieşti, argint şi deubeie. Bogat depozit la «biccte ic arfint şi argint iechi»a i-a calitate «aractată, ca : serviciuri de masă, tari, fructiere, sfeşeice, serviciud de ceaia, etc. etc. Cel mai mare asortiment de ceasesfitice de aur, argint, aiker şi oţel oxidat, pendule, ceasoarnice de masă şi diferite deşteptătoare. Serviciul prompt.—Preţuri cit se poate de efiine. „DORNA PRIMUL IZVOR ROMÍN CEA MAI BUNA mumm PENTR O SANATATE ŞI DE BAUT LAURA Analizată de Ilaguet, Abrahamft, dr. Steiner, dr. Berord, profesorii d-rl latrati, Babeş şi de Academia superioară de medicină din Paris, Administraţia Bucureşti, str. Lipscani 18. MUMI AIKIM MARE ASORTIMENT SPECIAL DE BLĂNĂRII confecționată și neconfecţionatâ SOSITE ACUMA de CALITATE s* perioara cu — prețuri fabulo* de oftíne Atelierul nostru efectuează orice comandă prompt. (20—27. p. 3). DE VlNZARE 3TA2«? »■: «» ‘IB* «B ri*, în baloturi, fmrte buni calitate A SE ADRESA: Str. Povernei, Pro. R Doctor Gr. A. Taranu Specialist ln boalei« veaarice şi ale cailor urinare. Strada Băaceî Naţionale ,colţ cu ^raâa Garaidieorghevici de psujefc teatrulm H«go. Consultaţii de la Vfi~~4 tire p OL VINURI DE CHAMPAGNE Magasinul P. STOENESCU Hotel d© France, Bucuresci P«tBffiery fi Greno, Sec.....................11.50 $ 9 extra Sec. . . 12.75 îerfkf ioact & Co., extra Dry . . . 11.90 »• ii » 1/2 .. . fe.25 fieMsied M»n#peîe I/1 . *• • • • n.75 |i » sec.....................12.T& îU Mumma t O................................n.75 Teure Clicquot.....................................n.75 leederer £ Co. C. Blanche .... 10.75 9 » Noire.....................0.— 'fzar Champagne................................12.75 írroy C: Blanche • • ...........................9 “ Aubertin sed 1 < ■ -......................10-2 $ Moselle Muscatelfe Itfoasueux. . . . 7.50 Mosőnta SpEitiaüSe - / ţ • • * • 5-9® Minet Jeune. ... • > < • • * 9-5° Campagne de Brăila . . . • • • 4-75 Stridii d’Ostende | DOCTORUL SA&BNER-TUCURI MUTAT Strai« Sibiilor 26 lîwjgS gass Sănatat» . PROFITAȚI Calea Victoriei 75, «elt cu strada Modei H&rfdril» de adresaaimii« CASA RANDON Se vînc în acest magazin cu un preţ fabulos de eftin şi rugam onorabila clientelă să binevoiască a vizita magazinul nostru pentru a seconvinge de preţurile cu care se vind diferitele Unătiu mătăsuri, infecţiunî, pasemanteri, dantele,orsete, peas bu str. Manei, 8% Viţlea. Victoriei, 28 vis-a^-vb e poluţia