Adevěrul, noiembrie 1895 (Anul 8, nr. 2358-2385)
1895-11-25 / nr. 2380
2 antidinastic, s’a pus în capul macedonenilor, Prinţul voia să fie pregătit pentru orice eventualitate. Vărsare de singe Poliţia ca de obicei a căuta a împrăştia întrunirea prin scandalurile provocate de oamenii eî, aşa că abia apucară să vorbească vre-o douî oratori şi un oare care Kerefiski sub-șef al biuroului Sobraniei, același care m’a maltratat pe mine cînd cu bătaia mea din Sobranie, începu să întrerupă pe oratori și să provoace scandal. Publicul atunci voi să-l dea afară cînd deodată o bandă de vre o 100 ciomăgași se năpusti asupra publicului. Aceasta fu semnalul. Preşedintele comitetului macedonian dădu atunci pe loc ordin rezervei sale de 2000 de macedonieni toţi armaţi cu cuţite şi revolvere şi cari stăteau ascunşi în localul comitetului macedonian, să dea năvală contra bandelor guvernamentale şi astfel se încăeră o luptă foarte sîngeroasă. Renumitul sub-şef al Sobraniei Kerefushi făcu atuncî uz de revolverul său, şi răni pe un macedonian, dar fu pe loc desarmat şi îl bătură atît de cruţ că i-au spart capul în trei bucăţi n’a fost dus la spital într’o stare disperată. Poliţia se retrase atunci şi un escadron de cavalerie reuşi a face ordine, lăsînd pe cîmpul de luptă un foarte mare număr de răniţi. Astfel se sfîrşi acest meeting, care de numai începutul unei serii de întruniri publice ce oposiţiunea are de gînd să facă spre a sili guvernul D-lui Stoiloff să se retragă. Cor. DIM ITALIA Minoritatea.— Imbrlant.— Situdiul. Prezenţa în fruntea guvernuluî italian a renegatului, hoţului şi criminalului Crispi arată foarte lămurit că burghezia în toate ţările e nu numai exploatatoare dar şi lasă primind jugul oricăruî maniac dictatorial, de frica revendicărilor masei exploatate. E nevoie de o absolută lipsă de demnitate, din partea deputaţilor majorităţii din parlamentul Italiei, pentru a putea nu numai suferi tonul dispreţuitor şi arogant pe careşi-l ia Crispi faţă de dînşii, ci să-şi acopere cu aplauze glasul aceluia ce are aerul a-şi bate joc de dînşii. Şi doar în întreg discursul lui Crispi o citire atentă îţi relevează numai fraze, numai afirmări lipsite de argumentare, menite nu a justifica politica guvernului şi a da majoritarzilor umili şi nedemni un pretexte de ovaţii interesate şi scîrboase. Minoritatea Totuşi opoziţia şi-a făcut datoria dovedind nu numai duplicitatea politicei lui Crispi ci şi lipsa de caracter a aceluia ce-şi ţine azi cu insolenţă piciorul pe grumazii poporului italian. Acela care se serveşte azi de legea antianarchistă pentru a sfărîma orîce mişcare rîvnitoare de libertate, care trimite la „dornicii silit“ pe toţi cei mai de frunte oameni politici şi de ştiinţă ai Italiei, este el însuşi un vechia republican, care în 1855 a scris ziarului Daily News că Italia nu mai are nimica desperat de la regalitatea îmbinării, într’un discurs adesea întrerupt de jubilările entusiasta ale stîngeî, a veştejit cu energie imoralitatea şi politica criminală a aceluia care şi-a băgat mînile în casa Bănceî Romane, şi a terminat cu fraza: „Pentru a înălţa Italia trebue să râsturnăm t Guvernulu II. di Rudiul Marţi, marchizul di Rudini a ţinut un discurs foarte important, care a aruncat o vie lumină asupra tuturor întrebărilor la ordinea zilei, şi a fost ascultat cu o tăcere religioasă. După ce a vorbit despre politica externă, di Rudini refuză a vota încredere lui Crispi, care s’a făcut vinovat de violări brutale a Constituţiei. Crispi a exagerat cu intenţie primejdia anarchistă, pentru a obţine votarea măsurilor de represiune, pe când le aplică în potriva socialiştilor şi a republicanilor. Pentru a-şi da o aparenţă de dreptate, Crispi afectează de a confunda anarchismul cu socialismul. Confuzia asta e o infamie, e infam să păstrezi aceiaşi atitudine faţă de apostolii crimei şi apostolii unei idţă. Crispi îşi închipue că va putea astfel înăbuşi ideile ? Din potrivă simpatiile pentru socialişti au crescut în ţară, Barbato, Bosco şi Detelice au obţinut în Palermo, Milan şi Catania mult mai multe voturi decît Crispi în toate cele 7 circumscripţii unde a candidat, iar în cameră oratorii socialişti sînt ascultaţi cu o atenţie şi o simpatie, care dovedeşte că în curînd revendicările populare vor fi mai bine apreciate. Discursul lui Rudini a produs un efect puternic. Miniştrii Saracco şi Sonnino i-au strîns mîna lui Rudini după discurs, şi chiar gazetele guvernamentale recunosc cît de caustică şi de incizivă a fost critica lui. Şi în Italia se apropie sfîrşitul politicei reacţionare și violente. East. Din Tg. Neamţu (Corespondenţă particulară a ziarului Adevărul) La 19 cor. s-a ţinut act sub preşedenţia D-lui O. Cozanini o întrunire politică de către liberali. Au luat cuvîntul aproape toţi candidaţii guvernamentali din judeţ şi anume D-nii Gl. Cozadini, D. Cantwair, Eimil Zaharia, G. Soaree, "Negrea, Io* ani şi din partea Nemţenilor valorosul institutor G. Zamvel, care respunzînd candidaţilor oratori zise că alegătorii sînt dija fătuî de frumoasele promisiuni ce li se fac cînd li se solicită voturile şi cari promisiuni nu se îndeplinesc mai niciodată. Alegătorii nemţenî însă astăzi spun acelora care solicită voturile lor, că le vor da dar îşi au şi ei con-, diţiunile lor dintre care cea dinţii este ca să stărue aleşii lor să se facă şi Neamţului linie de cale ferată. Neamţul este singurul oraş din ţară care cu o populaţiune de 13000 suflete e lipsit de mijloace mai uşoare de comunicaţiune" Cuvîntarea D-lui Zamvel se termină în aplausde unanime ale alegătorilor aflătărî în marea sală a hotelului Romana. In locul comisiuneî interimare comunale demisionate s’a numit o nouă comisiune interimară compusă din D-niî I. Kercel preşedinte, Nic. Drăghicî vice-președinte, K. Manoliu, Nie. Tomovicî și Tlincă membrii. Racpi. ---------------------------------CRONICA JUDICIARA Amantă au condicuţă Nu-i vorba aici de amantele pasagere care au condicuţă pentru a profesa, ci este vorba de o amantă care are condicuţă de servitoare. In mahala este răspîndită această părere că poţi scăpa de urmările unui proces-verbal de flagrant-delict de adulter, luînd o condicuţă de slujnică ibovnicei. Acestei credinţe a căzut victimă Ion Rădulescu şi Joiţa Marinescu. Aceasta din urmă era măritată după un factor poştal. Cum bietul om trebuia să se îngrijească mai mult de scrisori decît de nevastă,forţa a găsit de cuviinţă să se aduneze cu amicul intim al bărbatului ei un anume Ion Rădulescu. Cum lucrurile pe jumătate, nu fac parale, ambii amanţi s’au mutat împreună lăsînd inima şi casa bietului bărbat pustie. Factorul poştal lovit cum s’ar chema în „onorul lui de familist“ a nimerit drept la procuror şi de aici la comisar cu care împreună pe la orele două noaptea a sosit la cuibul amorezaţilor. Aceştia însă dormeau somnul celor drepţi, bazaţi, pe condicuţă, nouă nouţă ce o scoseseră de la biuroşi. Comisarul i-a găsit desbrăcaţî şi jos la marginea patului.—un pat lung de două persoane—constată omul poliţiei—o pernă pe care pretindează .Toiţa şi-a odihnit capul. La tribunal ca şi la curte, preveniţii să apară pe temeiul conducuţei. Tribunalul puţin convins că un muncitor de douăzeci şi cinci de ani, să aibă nevoie de o servitoare şi încă de una de două-zecî de ani, a osindit pe amant la 200 de lei amendă şi pe amantă la 100 de lei. La curte procesul era să se amîne. Se constată că soţul ultragiat, nu era citat. — Uite-mă ’s aici sunt răspunde din sală factorulpoştal cu taşca de gît şi cu scrisorile în taşcă. Aştept de douit ceasuri să mă strige. — Dar în timpul acesta oamenii aşteaptă scrisorile, şopteşte un glas din onor. p. t. public. Din nou a venit istoria cu condicuţă, cu însuşirea de slujnică nu de amantă. — Da, da reclamă presidentul, dumneaei era slujnică la toate. — Da, domnule pricuror, îngînă convinsă şi naiva apelantă. — Dar D-ta ce vrei, este întrebat soţul. — Să trăiţi, domnule preşident, să mă dizvortem şi să-mi daţi drumul mai repede, că pierd cursa! Curtea reduce pedeapsa femeeî la 30 de lei şi a ibovnicului la 100 de lei. Iar cursa a fost de sigur pierdută. Chljibaș. Tîrgul cerealelor Viena, ÎS Noembre 1895. Semnalăm cursurile de azî: Griu de primăvară 1896 fl. 7.26 Secara de primăvară 1896 „ 6.62 Ovăz de primăvară 1896 „ 6.46 Por. de Maia-Iunie 1896 „ 4.80 Colza Ian,-Feb. 1896 „ 10.— „ Aug.-Sep. 1896 „ 11.20 Semaphore de Brăila Brăila 21-22 Noembrie 1895. Grîiî cantit. 66500 greut. 5760 prețul 7.17%— 9.20. — Secară cantitate 11500 greutat. 52%—56 * prețul 5.55--6.50.— Orz cantit. 3850 greut. %k— 42% prețul 4.80—7.65. — Rapiţă cantit. 300 greut. 51 % prețul 4.10. — Porumb cantit. 1100 greutate °/0k— prețul 7.85.— Fasole cant. 1300 greut. %k— prețul 17.60. Cereale a site Pe apă : Grál 43220; Secară 3250 ; Orz 3000 Pe uscat: Grîiî 2450; Marmorosch, Blankel Comp. Brăila. CRONICA Astimpără te Scorţescule „E liberal partidul nostru şi prin libertate înţelege să învingă el,—vorba lui Scorţescu pe care îl scîrbesc moravurile din ţara asta fiindcă nu seamănă de loc cu moravurile de la Stambul şi căruia nu-î mai e frică de imixtiuni... ceea ce mă face să cred că s’a gîndit la Exarcu. De cît pe Scorţescu drept pedeapsă ar trebui să-l trimeată D. Stătescu îndărăt la Stambul. Cum, adică, dacă nu învinge partidul prin libertate, atuncî întoarce foaia cum ar întoarce Scorţescu... obrazul în faţa reacţiunei? Zi-î, mersi, D-le Eleva. Ei, uite de aia conservatorii cred că e de neiertat ca cineva să nu se apere contra unui pericol dacă există posibilitate să o facă, cum a zis un elveţian român. Şi pînă cînd se va înfiinţa în acest scop soeiede asigurare : „Ministerul conservator“ nu te mai întîlneşte cu conservatorii la alegeri, ori cîte circulărî ar colabora tribunul. Chiar Scorțescu cît e de voinic românul, dar în fața primejdiei tot dă dosul. Bac. INFORMATION! Rezultatul alegerilor Iată rezultatul alegerilor Colegiului II-lea de Senat din întreaga ţară: Argeş înscrişi 276, votanţi 182 N. Micescu, lib. .178 ales Candidatul conservator D. Micescu şi-a retras candidatura. Brăila înscrişi 351, votanţi 258 Buletine anulate 1 V. P. Sassu, lib. 220 ales Radu S. Campiniu lib. 202 C. Fotti, opos. 44 Chr. Suliotti, opos. 42 SAMBATA 25 NOEMBRE 1895 Botoşani înscrişi 158, votanţi 140 Emanoil Leonescu, lib. 100 ales Gh. Russu, lib. 121 „ •Oposiţia nu s’a presintat. Buzeu înscrişi 380, votanţi 369 Şt. Perieţeanu, lib. 291 ales Colonel N. Trestianu, lib. 239 N. Sibiceanu, opos. 60 G. Căpitănescu, opos. 118 Bacău înscrişi votanţi 172 Buletine anulate ” Ciril Sebastian, lib. 162 ales C. G. Raileanu, „ 134 „ Candidatul conservator D. Toma Raphael s’a retras, Covurlui Dîmboviţa înscrişi 110, votanţi 70 D. dr. V. Mihăilescu lib. 70 ales Opoziţia s’a abţinut. N. Negri Fălciu Ialomiţa înscrişi 312, votanţi 202 N. Mănescu, lib. 192 ales V. Maniu, indep 10 Opoziţia s’a abţinut. Iaşi înscrişi 571, votanţi 380 Buletine anulate 5 Gh. Marzescu lib. 286 ales Miltiadi Toni „ 263 „ C. Climescu „ 210 ,. G. Panu op. 165 N. Culianu op. 102 C. P. Constantinescu op. 50 Ilfov înscrişi 2299, votanţi 1319 Buletine anulate 24 D. Polizu-Mic., lib. ales C. Esarcu, „ „ I. Pr. Dumitrescu, lib. „ Gr. Ştefănescu, „ „ Tabacovicî, „ „ V. Brstianu, opos. Gr. Tocilescu, opos. C. Árion, „ D. A. Laurian, „ Gr. Capşa, „ Mehediuţî înscrişi 372, votanţi 247 Buletine anulate 7 Gh. Setendaehe lib. 189 ales D. Boboiceanu, lib. 149 „ I. Lupulescu, opos. 67 C. Urdăreanu, opos. 63 Muscel înscrişi 231, votanţi 181 M. Schina, lib. 146 ales Matei Drăghiceanu, opos. 35 Neamţu înscrişi 126, votanţi 111 C. Şoarec lib. 97 als V. Ciornei „ 99 „ Olt înscrişi 251, votanţi 183 C. Zăgănescu lib. 182 ales Opoziţia nu s’a prezintat. Prahova Furia Romanaţi înscrişi 349, votanţi 221 Buletine anulate 5 Colonel Obedeanu, lib. 133 ales Eliodor Vergati, „ 133 „ Gh. Protopopescu, opos. 44 I. Athanasiu, opos. 56 A. C. Dobrescu, indepen. 58 R.Vîlcea înscrişi 247, votanţi 179 Buletine anulate Dr. Sabini, lib. 179 ales Opoziţia s’a abţinut R. Sărat înscrişi 216, votanţi 204 Buletine anulate 4 P. C. Antonescu lib. 77 voiurea op. 73 I. Oroveanu indep. 50 S’a declarat batoragiu Suceava înscrişi 104, votanţi 82 Ero. Morţun, lib. 82 ales Opoziţia s’a abţinut. Tecuciu înscrişi 182, votanţi 129 Buletine anulate 2 D. C. Racoviţă, lib. 127 ales Opoziţia s’a obţinut. Teleorman Inscrişî 451, votanţi 280 Buletine anulate 11 Săndulescu Nenoveanu, lib. 230 ales R. Petrescu „ 224 „ C. Athanasiu, opos. 42 Mavrodineanu, 42 Vlaşca înscris! 246, votanţi 117 Buletine anulate 1 Apostol Mănescu lib. 134 ales Anghel I. Ulubeanu op. 26 . Alalt ieri s'a petrecut la Ploeşti in faţa localului alegere, un scandal care a degenerat în bătae. Scandalul a fost provocat de doi incomercianţi din localitate, cari erau adversari politici. Şi cu toate aceste prefectul a raportat ministrului de interne că alegerea s’a efectuat în cea mai deplină linişte. A La ministerul de resbel se lucrează la un proiect de lege pentru reorganizarea miliţiilor. Noua organisaţie constă, în crearea unui regiment pe lîngă fiecare divizie. „ Se fac mari insistenţe pe lîngă liberalii disidenţi din Galaţi, ca să-şi retragă candidaturile lor la scrutinul de balotagiu de la colegiul de Senat, pentru a face sigură căderea D-lui Lascar Catargiu. După o statistică făcută, se prevede ca ultimul recensămînt al contribuţiunilor format pentru viitorul period de 5 ani, va da fiscului un spor de patru milioane pe an, peste venitul de pînă acum. A D. Al. Lahovari, ministrul ţarei la Roma, va fi rechemat zilele aceste. D. Lahovari, care se află în ţară, va primi scrisorile de rechemare, spre a se duce la Roma, ca să le prezinte regelui Italiei. In locul D-lui Lahovari, ca fi numit D. C. Esarco. La alegerea colegiului al doilea de Senat de en, după cum se poate vedea din rezultatul general, nici un candidat al opositiunei n’a reuşit. O coincidenţă curioasă insă este, că şi la colegiul al doilea ca si joi colegiul / s au proclamat balotagii in aceleaşi localităţi, la Galaţi şi R.Săraţi . Ministrul de finanţe a invitat pe ceilalţi colegi ai săi ca să formeze de urgenţă bugetele ministerelor respective şi a i le înainta, spre a şti eu modul acesta, cum trebue să formeze bugetul general al cheltuelilor şi veniturilor statului pe exerciţiul 1896-97. Incendiul de la Teatrul Lyric. Feri toată ziua şi noaptea pînă târziu focul a continuat să ardă la Teatrul Lyric. O mulţime de lume a staţionat toată ziua în jurul localului, privind la ruinele Teatrului. Pompa cu aburi de la primărie a funcţionat necontenit, deoarece o mulţime de grinzi şi alte lemnării ardeau cu flăcări. Versiunea că focul a fost pus de o mînă criminală se acreditează în public. Faptul de altfel pare a fi dovedit şi pun împrejurările chiar în care a luat naştere focul. Cu toate aceste Parchetul pînă acuma n’a luat nici o măsură. Trupa franceză, care de cîtva timp dădea representaţii în acest Teatru, a rămas fără costume şi fără nici un adăpost. Aproape 70 de artişti au rămas astăzi pe drumuri, într’o situaţie din cele mai critice, aleşi înscrişi 287, votanţi Buletine anulate V. A. Urechiă, lib. Gh. Fulger, „ E. Vulpe, opos. Simion Hociung, opos. láncú C. Nica, opos. Dorohoih 146 2 237 ales 144 balot. 143 „ 41 7 înscrişi 347, votanţi 269 Buletine anulate 3 Costescu Comăneanu, lib. 215 Petrică Petrescu „ 202 I. Alexandrescu, opos. 50 Sache Negrescu, „ 45 C. Fussea, idepend. 15 Dolj înscrişi—votanţi 958 Buletine anulate 9 General Anghelescu, lib. 425 A. C. Viişoreanu, lib. 381 Dr. Cernătescu, opos. 59 Al. Varlam, opos. 84 înscrişi 112, votanţi 106 Şt. Gheorghiu Parpaleă, lib. 102 ales C. Stati, opos. Gorj înscrişi 229, votanţi 162 C. N. Moscu lib. 162 ales Opoziţia nu s’a prezintat. înscrişi 664, votanţi 330 Buletine anulate 6 Colonelul Şişman, lib. 271 ales G. Radoviei, „ 263 „ C. Enescu, opos, 68 I. Filîu, „ 43 înscrişi 394, votanţi 271 Buletine anulate 8 Al. C. Constantinescu, lib. 240 ales C. I. Langa lib. 251 „ D. Ţanu, opos. 27 Cotescu. . . . ......................... Tutova înscrişi 247, votanţi 211 Anulate 1 Stroe Beloescu, lib. 136 ales G. Gîlcă, lib. 169 „ Colonel C. Vrabie, opos. 40 I. Vărgolicî, opos. 46 Vaslui înscrişi 95, votanţi Buletine anulate C. Bastache, lib. C. Păucescu, opos. 76 8 57 ales 11 Circulă svonul pe care unele ziare l'au şi înregistrat, cum că D. Fleva și-ar fi dat demisiunea. Știrea, după cite aflăm, nu s'a adeveni încă. Sunt neînțelegeri în guvern, ce e drept, dar ele nu s'aîi manifestat încă prin demisii. Ceea ce a făcut pe unii să creadă că ministrul de interne a demisionat, este duelul de cuvinte schimbat între D-nil Fleva şi Dinul Sturdza prin mijlocirea Voinţei Naţionale şi a Monitorului Oficial. Demisia D-nui Fleva ar pune—o recunoaştem—pe guvern in mare încurcătură în momentul de faţă, dar ea nu e un fapt îndeplinit şi deci nu putem pune temelii pe asemeni zvonuri or cît de mult ar sluji ele opoziţiei în momentul de faţă. Fizionomia alegerilor Eri ca şi alaltă erî pe la toate secţiunile unde s’au efectuat alegerile pentru colegiul al douilea de senatori aceiaşi agenţî colectivişti îşi exercitau funcţiunile. Unii dintr’înşii aveau însărcinarea d’a controla pe alegători pe cînd alţii o aduceau cu sânii la urnă pe cetăţenii cari întârziau să vie de bună voie. La secţiunea de la Cuibu cu barză alegătorul Ion Buzescu, debitant de tutun în gara de Nord a fost adus pe sus de către agenţi ca să voteze liber. * Şi pe cînd numeroşii agenţii colectivişti desfăşurau toată activitatea în interesul candidaţilor guvernamentali, nicăeri nu puteai da de un singur opozant măcar, fie el agent, fie alegător sau corifeu. De aceia faţă cu desăvîrşita inerţie a opoziţiuneî conservatoare, toată lumea se întreba: de ce atîţia agenţi liberali şi atîta lux de energie din partea acestora. ŞTIRI MĂRUNTE • D. Călinescu ajutor de judecător de pace este numit judecător de pace la ocolul No. 1 din Capitală în locul D-lui Rosetti Bălănescu permutat. * Mîine la orele 9 dimineaţa se va face în localul Lîgei alegerea comitetului naţional studenţesc. --------------oooc^oooo----------- I> I IV I I U Ş I Corespondenţă particulară a Adevărului O vizită ministerială Săptămîna trecută D. ministru Cantacuzino a vizitat oraşul nostru, venind cu trenul de 8 dimineaţă şi plecînd înapoi cu cel de seară. La gară a fost întîmpinat de cîţiva liberali, plus autorităţile. Cauza pentru care n’a fost tocmai multă lume, este că pînă atuncî se svonise deja de vr’o trei ori, că vine, şi nu mai venea, încît lumea a crezut şi de astă dată că’i vr’o farsă. D-sa a fost găzduit de P. S. S. Episcopul Silvestru, în palatul episcopal, unde a primit şi vizetele. Cauza vizitei Vizita aceasta, aşa de neaşteptată, a dat loc la fel şi fel de comentarii, care de care mai exagerate ; căci adevărul e cu totul altul. Mai Întîiu de toate — şi fără de supărare — D. Cantacuzino nu ne-a vizitat de bună voie, ci a fost adus... Cum aşa ? Puţină răbdare şi veţi înţelege. Iată cum : D. Cantacuzino are în jud. nostru o rudă, pe D. Calligari. Această rudă a voit să ne fie prefect, apoi primar; în fine voia să fie sufletul situaţiei locale. Lucrurile însă s’au întîmplat pe dos. De aci fac şi pară asupra prefectului Ralle şi alţi cîţiva liberali, pe cari zilele D. Calligari o descria cu culorile cele mai negre la Bucureşti şi’n special D-luî Cantacuzino. Cu toate acestea lucrurile mergeau înainte, ca şi cum D. Calligari ar fi strigat în pustiu. Cum însă D-sa nu-i de aceia cari să se dea învins aşa de uşor, văzînd că scrisorile rămîn nefructuoase, a plecat în persoană spre Bucureşti, o dată de două ori, cerînd acum verbal D-lui Cantacuzino să vie în Huşi, căci altfel D. Teleman şi ai săi vor reuşi la sigur. Nu ştiu ce i-o fi răspuns D. Cantacuzino, dar de atunci trecuse vr’o trei săptămînî şi cu toată lauda D-lui Calligari, că vine vărul săU, rămăsese de minciună. Cum vedeţi, cupa necazurilor creştea. Teribila depeşă încă o încercare ,de a atrage pe D. Cantacuzino spre Huşi, a fost teribila depeşă, ce D. Calligari a expediat-o de la Crasna. In acea depeşă, pe care au iscălit-o vr’o 56 de toţi, şi care va rămînea între huşenî ca exemplu de intrigă, spuneau, după cît am auzit—căci azi mai toţi ştiu de dînea — că situaţia e perdută şi ţprezenţa D-luî Cantacuzino se impune. Totuşi, D. Cantacuzino a răspuns.. cu tăcere. A reuşit Romanul se părea finit, mai ales că se fixase în mod oficial candidatura D-lui Calligari, cînd iată că D-sa dispare din Huşi. linde s’a dus ? ce face ? mister şi iar mister pînă joi dimineaţă, cînd în faţa lumeî se coborî din cupeîx cu D. Cantacuzino, care îşi anunţase sosirea abia în ziua aceea de la o gară apropiată D. Calligari era satisfăcut. Vesel și ironic, D-sa zîmbea cu dispreţ unora, strîngea mînnnele altora ; * în fine era om mare în clipa aceea. Planuri Se pare că D. ministru Cantacuzino vrea sa U Htişul în antrepriză. Deocamdată şi-a arătat numai dorinţa de a fi ales deputat la col. I-ră, strămutîndu-se pe unul din cei fixaţi de 1* I-iul 1* al IIle*, pe unul del* al Udea la al IH-lea colegiu , iar pe D. Petrovanu să-l înlătureze. Totodată se vorbeşte, că imediat după alegeri prefectul Ralle va fi înlocuit cu D. Calligari, cam în calitate de rudă * D-luî Cantacuzino îi va ajuta mai mult ca să-şi facă din Huşi un pedestal al său, ceea ce şi doreşte. Hinou zice ba Nu tot astfel voeşte şi masa liberalilor, cari nu pot suferi pe D. Calligari cu nici un preţ. Se zice chiar, că mulţi liberali ar fi spus, că vizita D-lui Cantacuzino a făcut mai mult rău decit bine, căci D-sa sprijinind pe D. Calligari, va trebui fatal să lovească în alții. Corespondent