Adevěrul, noiembrie 1895 (Anul 8, nr. 2358-2385)

1895-11-25 / nr. 2380

2 antidinastic, s’a pus în capul macedonenilor, Prinţul voia să fie pregătit pentru ori­ce eventualitate. Vărsare de singe Poliţia ca de obicei a căuta a împrăştia întrunirea prin scandalurile provocate de oamenii eî, aşa că abia apucară să vor­bească vre-o douî oratori şi un oare care Kerefi­ski sub-șef al biuroului Sobraniei, același care m’a maltratat pe mine cînd cu bătaia mea din Sobranie, începu să întrerupă pe oratori și să pro­voace scandal. Publicul atunci voi să-l dea afară cînd de­odată o bandă de vre­ o 100 ciomăgași se năpusti asupra publicului. A­­ceasta fu semnalul. Preşedintele comitetului macedonian dădu atunci pe loc ordin rezervei sale de 2000 de macedonieni toţi armaţi cu cuţite şi re­volvere şi cari stăteau­ ascunşi în localul co­mitetului macedonian, să dea năvală con­tra bandelor guvernamentale şi ast­fel se încăeră o luptă foarte sîngeroasă. Renumi­tul sub-şef al Sobraniei Kerefu­shi făcu a­­tuncî uz de revolverul său, şi răni pe un macedonian, dar fu pe loc desarmat şi îl bătură atît de cruţ că i-au spart capul în trei bucăţi n’a fost dus la spital într’o stare disperată. Poliţia se retrase atunci şi un escadron de cavalerie reuşi a face ordine, lăsînd pe cîmpul de luptă un foarte mare număr de răniţi. Ast­fel se sfîrşi acest meeting, care d­e numai începutul unei serii de întruniri publice ce oposiţiunea are de gînd să facă spre a sili guvernul D-lui Stoiloff­ să se retragă. Cor. DIM ITALIA Minoritatea.— Imbrlant.— Si­tudiul. Prezenţa în fruntea guvernuluî italian a renegatului, hoţului şi criminalului Crispi arată foarte lămurit că burghezia în toate ţările e nu numai exploatatoare dar şi lasă primind jugul ori­căruî maniac dictatorial, de frica revendicărilor masei exploatate. E nevoie de o absolută lipsă de demnitate, din partea deputaţilor majorităţii din par­lamentul Italiei, pentru a putea nu numai suferi tonul dispreţuitor şi arogant pe care­­şi-l ia Crispi faţă de dînşii, ci să-şi acopere cu aplauze glasul aceluia ce are aerul a-şi bate joc de dînşii. Şi doar în întreg discursul lui Crispi o citire atentă îţi relevează numai fraze, numai afirmări lipsite de argumentare, menite nu a justifica politica guvernului şi a da majoritarzilor umili şi nedemni un pretexte de ovaţii interesate şi scîrboase. Minoritatea Totuşi opoziţia şi-a făcut datoria dove­dind nu numai duplicitatea politicei lui Crispi ci şi lipsa de caracter a aceluia ce-şi ţine azi cu insolenţă piciorul pe grumazii poporului italian. Acela care se serveşte azi de legea anti­­anarchistă pentru a sfărîma orî­ce mişcare rîvnitoare de libertate, care trimite la „do­rnicii silit“ pe toţi cei mai de frunte oa­meni politici şi de ştiinţă ai Italiei, este el însuşi un vechia republican, care în 1855 a scris ziarului Daily News că I­­talia nu mai are nimica de­sperat de la regalitatea îmbinării, într’un discurs adesea între­rupt de jubilările entusiasta ale stîngeî, a veştejit cu energie imoralitatea şi politica criminală a aceluia care şi-a băgat mînile în casa Bănceî Romane, şi a terminat cu fraza: „Pentru a înălţa Italia trebue să râs­­turnăm t Guvernulu­ II. di Rudiul Marţi, marchizul di Rudini a ţinut un discurs foarte important, care a aruncat o vie lumină asupra tuturor întrebărilor la ordinea zilei, şi a fost ascultat cu o tăcere religioasă. După ce a vorbit despre poli­tica externă, di Rudini refuză a vota în­credere lui Crispi, care s’a făcut vinovat de violări brutale a Constituţiei. Crispi a exagerat cu intenţie primejdia anarchistă, pentru a obţine votarea mă­surilor de represiune, pe cân­­­d­ le aplică în potriva socialiştilor şi a republicanilor. Pentru a-şi da o aparenţă de dreptate, Crispi afectează de a confunda anarchis­mul cu socialismul. Con­fuzia asta e o in­famie, e infam să păstrezi aceiaşi atitudine faţă de apostolii crimei şi apostolii unei i­­dţă. Crispi îşi închipue că va putea ast­fel înăbuşi ideile ? Din potrivă simpatiile pen­tru socialişti au crescut în ţară, Barbato, Bosco şi Detelice au obţinut în Palermo, Milan şi Catania mult mai multe voturi de­cît Crispi în toate cele 7 circumscripţii unde a candidat, iar în cameră oratorii so­cialişti sînt ascultaţi cu o atenţie şi o sim­patie, care dovedeşte că în curînd reven­dicările populare vor fi mai bine apreciate. Discursul lui Rudini a produs un efect puternic. Miniştrii Saracco şi Sonnino i-au strîns mîna lui Rudini după discurs, şi chiar gazetele guvernamentale recunosc cît de caustică şi de incizivă a fost critica lui. Şi în Italia se apropie sfîrşi­tul politicei reacţionare și violente. East. Din Tg. Neamţu (Corespondenţă particulară a ziarului Adevă­rul) La 19 cor. s-a ţinut act sub preşedenţia D-lui O. Cozanini o întrunire politică de către liberali. Au­ luat cuvîntul aproape toţi candidaţii guverna­mentali din judeţ şi anume D-nii Gl. Cozadini, D. Cantwair, Eimil Zaharia, G. Soaree, "Negrea, Io*­ ani şi din partea Nemţenilor valorosul institutor G. Zamvel, care respunzînd candidaţilor oratori zise că alegătorii sînt dija fătuî de frumoasele promi­siuni ce li se fac cînd li se solicită voturile şi cari promisiuni nu se îndeplinesc mai nici­odată. Ale­gătorii nemţenî însă astă­zi spun acelora care so­licită voturile lor, că le vor da dar îşi au­ şi ei con-, diţiunile lor dintre care cea dinţii este ca să stărue aleşii lor să se facă şi Neamţului linie de cale fe­rată. Neamţul este singurul oraş din ţară care cu o populaţiune de 13000 suflete e lipsit de mijloace mai uşoare de comunicaţiune" Cuvîntarea D-lui Zamvel se termină în aplausde unanime ale alegătorilor aflătărî în marea sală a hotelului Roman­a. In locul comisiuneî interimare comunale demi­sionate s’a numit o nouă comisiune interimară com­pusă din D-niî I. Kercel preşedinte, Nic. Drăghicî vice-președinte, K. Manoliu, Nie. Tomovicî și Tlincă membrii. Racpi. ---------------------------------­CRONICA JUDICIARA Amantă au condicuţă Nu-i vorba aici de amantele pasagere care au­ condicuţă pentru a profesa, ci este vorba de­ o a­­mantă care are condicuţă de servitoare. In mahala este răspîndită această părere că poţi scăpa de ur­mările unui proces-verbal de flagrant-delict de a­­dulter, luînd o condicuţă de slujnică ibovnicei. A­­cestei credinţe a căzut victimă Ion Rădulescu şi Joiţa Marinescu. Aceasta din urmă era măritată după un factor poştal. Cum bietul om trebuia să se îngrijească mai mult de scrisori decît de ne­vastă,­­forţa a găsit de cuviinţă să se aduneze cu amicul intim al bărbatului ei un anume Ion Rădu­lescu. Cum lucrurile pe jumătate, nu fac parale, ambii amanţi s’au­ mutat împreună lăsînd inima şi casa bietului bărbat pustie. Factorul poştal lovit cum s’ar chema în „onorul lui de familist“ a nimerit drept la procuror şi de aici la comisar cu care împreună pe la orele două noaptea a sosit la cuibul amorezaţilor. Aceştia însă dormeau somnul celor drepţi, bazaţi, pe condicuţă, nouă nouţă ce o scoseseră de la biuroşi. Comisarul i-a găsit desbrăcaţî şi jos la marginea patului.—un pat lung de două persoane—constată omul poliţiei—o pernă pe care pretindea­ză .Toiţa şi-a odihnit capul. La tribunal ca şi la curte, preveniţii să apară pe temeiul conducuţei. Tribunalul puţin convins că un muncitor de două­zeci şi cinci de ani, să aibă ne­voie de o servitoare şi încă de una de două-zecî de ani, a osindit pe amant la 200 de lei amendă şi pe amantă la 100 de lei. La curte procesul era să se amîne. Se constată că soţul ultragiat, nu era citat. — Uite-mă ’s aici sunt răspunde din sală factorul­­poştal cu taşca de gît şi cu scrisorile în taşcă. Aş­tept de douit ceasuri să mă strige. — Dar în timpul acesta oamenii aşteaptă scri­sorile, şopteşte un glas din onor. p. t. public. Din nou­ a venit istoria cu condicuţă, cu însu­şirea de slujnică nu de amantă. — Da, da reclamă presidentul, dumneaei era slujnică la toate. — Da, domnule pricuror, îngînă convinsă şi na­iva apelantă. — Dar D-ta ce vrei, este întrebat soţul. — Să trăiţi, domnule preşident, să mă dizvor­­tem şi să-mi daţi drumul mai repede, că pierd cursa! Curtea reduce pedeapsa femeeî la 30 de lei şi a ibovnicului la 100 de lei. Iar cursa a fost de sigur pierdută. Chljibaș. Tîrgul cerealelor Viena, ÎS Noembre 1895. Semnalăm cursurile de azî: Griu de primăvară 1896 fl. 7.26 Secara de primăvară 1896 „ 6.62 Ovăz de primăvară 1896 „ 6.46 Por. de Maia-Iunie 1896 „ 4.80 Colza Ian,-Feb. 1896 „ 10.— „ Aug.-Sep. 1896 „ 11.20 Semaphore de Brăila Brăila 21-22 Noembrie 1895. Grîiî cantit. 66500 greut. 57­60 prețul 7.17%— 9.20. — Secară cantitate 11500 greutat. 52%—56 *­ prețul 5.55--6.50.— Orz cantit. 3850 greut. %k— 42% prețul 4.80—7.65. — Rapiţă cantit. 300 greut. 51 % prețul 4.10. — Porumb cantit. 1100 greutate °/0k— prețul 7.85.— Fasole cant. 1300 greut. %k— prețul 17.60. Cereale a site Pe apă : Grál 43220; Secară 3250 ; Orz 3000 Pe uscat: Grîiî 2450; Marmorosch, Blank­el Comp. Brăila. CRONICA Astimpără te Scorţescule „E liberal partidul nostru şi prin libertate înţe­lege să învingă el,—vorba lui Scorţescu pe care îl scîrbesc moravurile din ţara asta fiind­că nu seamănă de loc cu moravurile de la Stambul şi căruia nu-î mai e frică de imixtiuni... ceea ce mă face să cred că s’a gîndit la Exarcu. De cît pe Scorţescu drept pedeapsă ar trebui să-l trimeată D. Stătescu îndărăt la Stambul. Cum, adică, dacă nu învinge partidul prin libertate, a­­tuncî întoarce foaia cum ar întoarce Scorţescu... o­­brazul în faţa reacţiunei? Zi-î, mersi, D-le Eleva. Ei, uite de aia conservatorii cred că e de ne­iertat ca cine­va să nu se apere contra unui pericol dacă există posibilitate să­ o facă, cum a zis un elveţian român. Şi pînă cînd se va înfiinţa în acest scop soeie­­de asigurare : „Ministerul conservator“ nu te mai întîlneşte cu conservatorii la alegeri, ori cîte circulărî ar colabora tribunul. Chiar Scorțescu cît e de voinic românul, dar în fața primejdiei tot dă dosul. Bac. INFORMATION!­­ Rezultatul alegerilor Iată rezultatul alegerilor Colegiului II-lea de Senat din întreaga ţară: Argeş înscrişi 276, votanţi 182 N. Micescu, lib. .178 ales Candidatul conservator D. Mic­escu şi-a retras candidatura. Brăila înscrişi 351, votanţi 258 Buletine anulate 1 V. P. Sassu, lib. 220 ales Radu S. Campiniu lib. 202­­ C. Fotti, opos. 44 Chr. Suliotti, opos. 42 SAMBATA 25 NOEMBRE 1895 Botoşani înscrişi 158, votanţi 140 Emanoil Leonescu, lib. 100 ales Gh. Russu, lib. 121 „ •Oposiţia nu s’a presintat. Buzeu înscrişi 380, votanţi 369 Şt. Perieţeanu, lib. 291 ales Colonel N. Trestianu, lib. 239 N. Sibiceanu, opos. 60 G. Căpitănescu, opos. 118 Bacău înscrişi votanţi 172 Buletine anulate ” Ciril Sebastian, lib. 162 ales C. G. Raileanu, „ 134 „ Candidatul conservator D. Toma Raphael s’a retras, Covurlui Dîmboviţa înscrişi 110, votanţi 70 D. dr. V. Mihăilescu lib. 70 ales Opoziţia s’a abţinut. N. Negri Fălciu Ialomiţa înscrişi 312, votanţi 202 N. Mănescu, lib. 192 ales V. Maniu, indep 10 Opoziţia s’a abţinut. Iaşi înscrişi 571, votanţi 380 Buletine anulate 5 Gh­. Marzescu lib. 286 ales Miltiadi Toni „ 263 „ C. Climescu „ 210 ,. G. Panu op. 165 N. Culianu op. 102 C. P. Constantinescu op. 50 Ilfov înscrişi 2299, votanţi 1319 Buletine anulate 24 D. Polizu-Mic., lib. ales C. Esarcu, „ „ I. Pr. Dumitrescu, lib. „ Gr. Ştefănescu, „ „ Tabacovicî, „ „ V. Brstianu, opos. Gr. Tocilescu, opos. C. Árion, „ D. A. Laurian, „ Gr. Capşa, „ Mehediuţî înscrişi 372, votanţi 247 Buletine anulate 7 Gh. Setendaehe lib. 189 ales D. Boboiceanu, lib. 149 „ I. Lupulescu, opos. 67 C. Urdăreanu, opos. 63 Muscel înscrişi 231, votanţi 181 M. Schina, lib. 146 ales Matei Drăghiceanu, opos. 35 Neamţu­­ înscrişi 126, votanţi 111 C. Şoarec lib. 97 a­ls V. Ciornei „ 99 „ Olt înscrişi 251, votanţi 183 C. Zăgănescu lib. 182 ales Opoziţia nu s’a prezintat. Prahova Furia Romanaţi înscrişi 349, votanţi 221 Buletine anulate 5 Colonel Obedeanu, lib. 133 ales Eliodor Vergati, „ 133 „ Gh. Protopopescu, opos. 44 I. Ath­anasiu, opos. 56 A. C. Dobrescu, indepen. 58 R.­Vîlcea înscrişi 247, votanţi 179 Buletine anulate Dr. Sabini, lib. 179 ales Opoziţia s’a abţinut R. Sărat înscrişi 216, votanţi 204 Buletine anulate 4 P. C. Antonescu lib. 77 voiurea op. 7­3 I. Oroveanu indep. 50 S’a declarat batoragiu Suceava înscrişi 104, votanţi 82 Ero. Morţun, lib. 82 ales Opoziţia s’a abţinut. Tecuciu înscrişi 182, votanţi 129 Buletine anulate 2 D. C. Racoviţă, lib. 127 ales Opoziţia s’a obţinut. Teleorman Inscrişî 451, votanţi 280 Buletine anulate 11 Săndulescu Nenoveanu, lib. 230 ales R. Petrescu „ 224 „ C. Athanasiu, opos. 42 Mavrodineanu, 42 Vlaşca înscris! 246, votanţi 117 Buletine anulate 1 Apostol Mănescu lib. 134 ales Anghel I. Ulubeanu op. 26 . Alalt ieri s'a petrecut la Ploeşti in faţa localului alegere, un scandal care a degenerat în bătae. Scandalul a fost pro­vocat de doi incomercianţi din localitate, cari erau­ adversari politici. Şi cu toate aceste prefectul a raportat ministrului de interne că alegerea s’a efectuat în cea mai deplină linişte. A La ministerul de resbel se lucrează la un proiect de lege pentru reorganizarea mi­liţiilor. Noua organisaţie constă, în crearea unui regiment pe lîngă fie­care divizie. „ Se fac mari insistenţe pe lîngă li­beralii disidenţi din Galaţi, ca să-şi re­tragă candidaturile lor la scrutinul de ba­­lotagiu de la colegiul­­ de Senat, pentru a face sigură căderea D-lui Lascar Ca­­targiu. După o statistică făcută, se prevede ca ultimul recensămînt al contribuţiunilor format pentru viitorul period de 5 ani, va da fiscului un spor de patru milioane pe an, peste venitul de pînă acum. A D. Al. Lahovari, ministrul ţarei la Roma, va fi rechemat zilele aceste. D. Lahovari, care se află în ţară, va primi scrisorile de rechemare, spre a se duce la Roma, ca să le prezinte regelui Italiei. In locul D-lui Lahovari, ca fi numit D. C. Esarco.­­ La alegerea colegiului al doilea de Senat de en, după cum se poate vedea din rezultatul general, nici un candidat al opo­­sitiunei n’a reuşit. O coincidenţă curioasă insă este, că şi la colegiul al doilea ca si joi colegiul / s au­ proclamat balotagii in aceleaşi loca­lităţi­, la Galaţi şi R.­Săraţi . Ministrul de finanţe a invitat pe cei­l­alţi co­legi ai săi ca să formeze de urgenţă bugetele mi­nisterelor respective şi a i le înainta, spre a şti eu modul acesta, cum trebue să formeze bugetul general al cheltuelilor şi veniturilor statului pe exerciţiul 1896-97. Incendiul de la Teatrul Lyric. F­eri toată ziua şi noaptea pînă târziu focul a continuat să ardă la Teatrul Lyric. O mulţime de lume a staţionat toată ziua în jurul localului, privind la ruinele Tea­trului. Pompa cu aburi de la primărie a func­ţionat necontenit, de­oare­ce o mulţime de grinzi şi alte lemnării ardeau cu flăcări. Versiunea că focul a fost pus de o mînă criminală se acreditează în public. Faptul de alt­fel pare a fi dovedit şi pun împre­jurările chiar în care a luat naştere focul. Cu toate aceste Parchetul pînă acuma n’a luat nici o măsură. Trupa franceză, care de cît­va timp dă­dea representaţii în acest Teatru, a rămas fără costume şi fără nici un adăpost. A­­proape 70 de artişti au rămas astăzi pe drumuri, într’o situaţie din cele mai critice, aleş­i înscrişi 287, votanţi Buletine anulate V. A. Urechiă, lib. Gh. Fulger, „ E. Vulpe, opos. Simion Hociung, opos. láncú C. Nica, opos. Dorohoih 146 2 237 ales 144 balot. 143 „ 41 7 înscrişi 347, votanţi 269 Buletine anulate 3 Costescu Comăneanu, lib. 215 Petrică Petrescu „ 202 I. Alexandrescu, opos. 50 Sache Negrescu, „ 45 C. Fussea, idepend. 15 Dolj înscrişi—votanţi 958 Buletine anulate 9 General Anghelescu, lib. 425 A. C. Viişoreanu, lib. 381 Dr. Cernătescu, opos. 59 Al. Varlam, opos. 84 înscrişi 112, votanţi 106 Şt. Gheorghiu Parpaleă, lib. 102 ales C. Stati, opos.­­ Gorj înscrişi 229, votanţi 162 C. N. Moscu lib. 162 ales Opoziţia nu s’a prezintat. înscrişi 664, votanţi 330 Buletine anulate 6 Colonelul Şişman, lib. 271 ales G. Rado­viei, „ 263 „ C. Enescu, opos, 68 I. Filîu, „ 43 înscrişi 394, votanţi 271 Buletine anulate 8 Al. C. Constantinescu, lib. 240 ales C. I. Langa lib. 251 „ D. Ţanu, opos. 27 Cotescu. . . . ......................... Tutova înscrişi 247, votanţi 211 Anulate 1 Stroe Beloescu, lib. 136 ales G. Gîlcă, lib. 169 „ Colonel C. Vrabie, opos. 40 I. Vărgolicî, opos. 46 Vaslui înscrişi 95, votanţi Buletine anulate C. Bastache, lib. C. Păucescu, opos. 76 8 57 ales 11 Circulă svonul pe care unele ziare l'au şi înregistrat, cum că D. Fleva și-ar fi dat demisiunea. Știrea, după cite aflăm, nu s'a a­­deveni încă. Sunt neînțelegeri în gu­vern, ce e drept, dar ele nu s'aîi manifestat încă prin demisii. Ceea ce a făcut pe unii să creadă că minis­trul de interne a demisionat, este duelul de cuvinte schimbat între D-nil Fleva şi Dinul Sturdza prin mijlo­cirea Voinţei Naţionale şi a Moni­torului Oficial. Demisia D-nui Fleva ar pune—o recunoaştem—pe guvern in mare încurcătură în momentul de faţă, dar ea nu e un fapt îndeplinit şi deci nu putem pune temelii pe asemeni zvonuri or cît de mult ar sluji ele opoziţiei în momentul de faţă. Fizionomia alegerilor Eri ca şi alaltă­ erî pe la toate secţiu­nile unde s’au efectuat alegerile pentru colegiul al douilea de senatori aceiaşi a­­genţî colectivişti îşi exercitau funcţiunile. Unii dintr’înşii aveau însărcinarea d’a con­trola pe alegători pe cînd alţii o aduceau cu sânii la urnă pe cetăţenii cari întârziau să vie de bună voie. La secţiunea de la Cuibu cu barză a­­legătorul Ion Buzescu, debitant de tutun în gara de Nord a fost adus pe sus de către agenţi ca să voteze liber. * Şi pe cînd numeroşii agenţii colectivişti desfăşurau toată activitatea în interesul candidaţilor guvernamentali, nicăeri nu puteai da de un singur opozant măcar, fie el agent, fie alegător sau corifeu­. De aceia faţă cu desăvîrşita inerţie a opoziţiuneî conservatoare, toată lumea se între­ba: de ce atîţia agenţi liberali şi a­­tîta lux de energie din partea acestora. ŞTIRI MĂRUNTE • D. Călinescu ajutor de judecător de pace este numit judecător de pace la ocolul No. 1 din Capi­tală în locul D-lui Rosetti Bălănescu permutat. * Mîine la orele 9 dimineaţa se va face în lo­calul Lîgei alegerea­ comitetului naţional studenţesc. --------------oooc^oooo-----------­ I> I IV I I U Ş I Corespondenţă particulară a Adevărului O vizită ministerială Săptămîna trecută D. ministru Cantacuzino a vizitat oraşul nostru, venind cu trenul de 8 dimi­neaţă şi plecînd înapoi cu cel de seară. La gară a fost întîmpinat de cîţi­va liberali, plus autorităţile. Cauza pentru care n’a fost tocmai multă lume, este că pînă atuncî se svonise deja de vr’o trei ori, că vine, şi nu mai venea, încît lumea a crezut şi de astă dată că’i vr’o farsă. D-sa a fost găzduit de P. S. S. Episcopul Sil­vestru, în palatul episcopal, unde a primit şi vi­zetele. Cauza vizitei Vizita aceasta, aşa de ne­aşteptată, a dat loc la fel şi fel de comentarii, care de care mai exa­gerate ; căci adevărul e cu totul altul. Mai Întîiu de toate — şi fără de supărare —­ D. Cantacuzino nu ne-a vizitat de bună voie, ci a fost adus... Cum aşa ? Puţină răbdare şi veţi înţelege. Iată cum : D. Cantacuzino are în jud. nostru o rudă, pe D. Calligari. Această rudă a voit să ne fie prefect, apoi primar; în fine voia să fie sufletul situaţiei locale. Lucrurile însă s’au­ întîmplat pe dos. De aci fac şi pară asupra prefectului Ralle şi alţi cîţi­va liberali, pe cari zile­le D. Calligari o descria cu culorile cele mai negre la Bucureşti şi’n special D-luî Cantacuzino. Cu toate acestea lucrurile mergeau înainte, ca şi cum D. Calligari ar fi strigat în pustiu­. Cum însă D-sa nu-i de aceia cari să se dea în­vins aşa de uşor, văzînd că scrisorile rămîn nefruc­­tuoase, a plecat în persoană spre Bucureşti, o dată de două ori, cerînd acum verbal D-lui Cantacuzino să vie în Huşi, căci alt­fel D. Teleman şi ai săi vor reuşi la sigur. Nu ştiu ce i-o fi răspuns D. Cantacuzino, dar de atunci trecuse vr’o trei săptămînî şi cu toată lauda D-lui Calligari, că vine vărul săU, rămăsese de min­ciună. Cum vedeţi, cupa necazurilor creştea. Teribila depeşă încă o încercare ,de a atrage pe D. Cantacuzino spre Huşi, a fost teribila depeşă, ce D. Calligari a expediat-o de la Crasna. In acea depeşă, pe care au iscălit-o vr’o 5­­6 de toţi, şi care va rămînea între huşenî ca exemplu de intrigă, spuneau, după cît am auzit—căci azi mai toţi ştiu­ de dînea — că situaţia e perdută şi ţprezenţa D-luî Cantacuzino se impune. Totuşi, D. Cantacuzino a răspuns.. cu tăcere. A reuşit Romanul se părea finit, mai ales că se fixase în mod oficial candidatura D-lui Calligari, cînd iată că D-sa dispare din Huşi. linde s’a dus ? ce face ? mister şi iar mister pînă joi dimineaţă, cînd în faţa lum­eî se coborî din cupeîx cu D. Cantacu­zino, care îşi anunţase sosirea abia în ziua aceea de la o gară apropiată D. Calligari era satisfăcut. Vesel și ironic, D-sa zîmbea cu dispreţ unora, strîngea mînnnele altora ; * în fine era om mare în clipa aceea. Planuri Se pare că D. ministru Cantacuzino vrea sa U Htişul în antrepriză. De­o­cam­dată şi-a arătat nu­mai dorinţa de a fi ales deputat la col. I-ră, stră­­mutîndu-se pe unul din cei fixaţi de 1* I-iul 1* al IIle*, pe unul del* al Udea la al IH-lea colegiu , iar pe D. Petrovanu să-l înlătureze. Tot­odată se vorbeşte, că imediat după alegeri prefectul Ralle va fi înlocuit cu D. Calligari, cam­ în calitate de rudă * D-luî Cantacuzino îi va a­­juta mai mult ca să-şi facă din Huşi un pedestal al său­, ceea ce şi doreşte. Hinou zice ba Nu tot ast­fel voeşte şi masa liberalilor, cari nu pot suferi pe D. Calligari cu nici un preţ. Se zice chiar, că mulţi liberali ar fi spus, că vi­zita D-lui Cantacuzino a făcut mai mult rău de­cit bine, căci D-sa sprijinind pe D. Calligari, va­ trebui fatal să lovească în alții. Corespondent

Next