Adevěrul, ianuarie 1897 (Anul 10, nr. 2722-2744)

1897-01-15 / nr. 2731

v . Mirne. Miercuri, se va ţine o întrunire la clubul conservator din Iaşi,la care vor lua parte conservatorii, junimiştii şi radicalii. La această întrunire, D. Lascar Catargi şi şeful sau delegatul partidului radical vor da explicaţiuni asupra atitudinei ce vor păstra în viitor. In urma mai multor denunţtrî ce s’au făcut prin ziare în contra unui sub-comisar Tudoră­­chascu, cum că ar fi bătut pe mai mulţi indivizi, D. Gaton Lecca, prefectul poliţiei, l-a destituit. Astă­zi de dimineaţă, batalionul perma­nent al regimentului 6 de infanterie din Capitală a făcut un marş militar la Bă­­neasa. D. V. Lascar, ministru de interne, a primit demisia D-M Oreste Furtună din postul de primar al oraşului Zimnicea. Primăria oraşului Constanţa a cedat Direc­ţiei generale a telegrafelor şi poştelor un te­ren situat pe strada Carol, pentru a se con­strui pe el palatul poştelor şi telegrafelor. D. Crăsnaru, prefectul judeţul­ R.­Vilcea şi D. Slăvitescu, primarul oraşului, au ve­nit în Capitală, pentru a interveni pe lingă D. Lascar, ministru de interne, ca să le ap­lbce mai multe credite. Cu această ocazie, D. Lascăr a cerut prefectului ca să fie cu cea mai mare a­­tenţie în privinţa mişcărei de la C. F. Ministrul de interne a aprobat bugetul ze­cimilor judeţului Argeş pe anul 1897. Membrii clubului liberal din Iaşi, întru­­nindu-se alaltă­seara, au hotărît a nu pune nici un candidat pentru viitoarea alegere de senator, renunţind în acelaşi timp şi la în­trunirea publică ce se proiectase a se ţine in vederea alegerei de la 16 Ianuarie. Duminecă, 12 Ianuarie, la orele 6 seara, regina a întrunit la palatul din Capitală peste 70 din Doamnele cari compun so­cietatea de bine­facere «ElisabetaDoamna» aflată sub patronagiul său­, şi după ce co­mitetul a prezintat situaţiunea fondurilor societăţei, s’au luat dispoziţiuni pentru îm­părţire de ajutoare la săraci. Eri s’a început la Iaşi concursul pentru o­­cuparea catedrei de limba şi literatura romînă de la universitatea din Bucureşti. Concursul se ţine la Universitate. Comisiu­­nea examinătoare se compune din D-nii pro­fesori Leonardescu, A. D. Xenopol, Găvănescu şi Filipide’şi delegaţii ministrului, D-nii Frollo şi Crăciunesnu. Concurenţii sunt D-nii Gh. D. Theodorescu, Bianu, Nanu şi Ovidiu Densuşanu. Eri s’a dat prima probă scrisă. Regretatul Dr. Stîncă a lăsat următoarea scrisoare, care poartă dată de 20 Noembrie 1896 şi pe plicul căreia era scris : Ultima mea dorinţă. Ultimele mele dorinţi 1) Inmormîntarea la Iaşi, cît se poate de simplă şi pe lîngă doctorul Tausig, de va fi loc. 2) Să nu se permită nici o ceremonie reli­gioasă. 3) Pe piatra mormîntului meu să se scrie aşa: 1865-189... „Trăiască social-democraţia!“ Dr. Strică-Stein. Atît şi nimic mai mult. 4) Tot ce rămîne în casă, se va da ne­vestei. 5) Lui Uscatu, student în medicină, să se dea clinica terapeutică a lui Dujardin-Baumetz. Frate-meu şi sora-mea să-şi aleagă ce vor pofti. Broşurile social-democrate şi exemplarele din teza mea să se dea Clubului muncitor din Bucureşti. Lui Ion Nădejde să i se dea urmă­toarele cărţi: Morbidität und Mortalität de Wertergaard; Pathologie comparée de Bordier Arbeiter Krankheiten, de Popper ; Le Logement de Vouwrer de Rsfalavitoch şi Pellagre de Dr. Antonin. Pentru Sophia Nădejde: Hygiene et maladier de poyian de Al. Lazet, L’evolution et la vie de Colin şi Les forces de l'industrie. Restul cărţilor e la dispoziţia nevestei. 6) Instrumentele mele de ochi să se dea spitalului izraielit din Iaşi. 7) Rog pe tritu-meu să dăruiască nevestei mele două mii de franci, l-aşi ruga să-i dea mai mult, dar mi-i frică să nu refuze. 1896, Noembrie 20. Dr. Stimă. Trăiască social-democraţia ! P. S. Dacă s’o întîmpla să mor în Bucureşti, să fiu îngropat acolo. Dr. Slmn­că, sosirea 134ui Sturdy®, care " deja de mult s’a pronunţat pentru acest lucru. Din această cauză, guvernul nu va mai lua nici o hotărîre în această privinţă pînă cînd nu se va întoarce D. Sturdza. * Îndată ce fostul prim-ministru va sosi in ţară, se va ţine o consfătuire in acest scop şi se va fixa data dizolv­ărei. D. Aurelia, e de părere ca dizol­varea să se facă după votarea bud­getelor.* In privinţa decretului de dizolvare, gu­vernul vrea ca el să fie cerut de la rege atit de către D. Aurelian cît şi de D. Sturdza, pentru ca să se prezinte ast­fel înaintea suveranului­, uniţi. In privinţa modului cum se vor face nouile alegeri, toţi miniştrii au fost de acord ca să ducă o campanie cît de puternică în contra fleviştilor, făcîndu-1 ast­fel să nu iasă nici unul la alegeri. — D. Lascar ar fi declarat chiar urmă­toarele : — Mai bine 20 de conservatori, de cît Fiiva cu scandalagii săi. _____ Vip. In urma celor reclamate direr­ţiei de către funcţionarii oficiului poştal din Bacău­, în con­tra şefului acelui oficiu, aflăm că direcţia a trimis să constate cele denunţate pe D. in­spector Kiru. D. Kiru, fiind însă rudă cu D. Cardaş, ni se spune că a făcut o anchetă absolut părti­nitoare. Intre altele D. Kiru a suspendat în timpul anchetei pe cantonistul Turbuncă, ale căruia depoziţii erau zdrobitoare pentru D. Cardaş, numai spre a intimida ast­fel pe ceilalţi func­ţionari cari erau faţă şi nu depuseseră încă. Dacă D. Kiru nu ştie toate acestea, i Ie a­­ducem noi la cunoştinţă, spre a lua măsurile cuvenite. Consiliul judeţian de R.­Vîlcea a fost convo­cat în sesiune extra­ordinară în primele zile ale lui Februarie. Am primit la redacţie statutele societăţei cooperative Înfrăţirea şi luminarea ţăranilor, în­fiinţată la 1 Ianuarie 1897, în comunele Cer­­năteşti, Zilişteanca, Căpriniştea, Beceniî, Gura Damieni, Săruleşti, Vintilă-Vodă, Mînzulţeşti şi Lopătarî din judeţul Buzău. Intr’un număr precedent al Adevărului, am vorbit despre înfiinţarea acestei societăţi, ară­­tind scopul şi foloasele ei pentru ţărănimea noastră. Greva hamalilor din Sulina Hamalii din portul Sulina s’au pus în grevă. Ei au părăsit serviciul, declarînd că nu se vor linişti pînă cînd nu li se vor spori salariile şi nu li se vor împuţina orele de mini­­. D. Pencovici, prefectul judeţului Tulcea, a înştiinţat azi telegrafic pe D. Lascăr, ministrul de interne, despre declararea grevei, comuni­­cîndu-i în acelaşi timp că a luat măsurile ne­cesare ca greva să nu aibă urmări grave. * In portul Sulina, agitaţia creşte pe fie­ce moment. Poliţia a povăţuit pe grevişti ca să reîn­­ceapă lucrul şi cererile ce vor fi satisfăcute. Hamalii însă, eu vor să ţină seama de pro­misiunile poliţiei.* Prefectul de Tulaea e hotărît că dacă ha­malii nu se vor linişti, să aresteze pe capii grevei, pe cari i-a şi ameninţat cu expulzarea. E temere de cîoonirî Intre grevişti şi poliţie In cazul ctnd autorităţile vor căuta să-i potolească prin mă­suri represive. Dud. D. I. Poenari, medic veterinar, s’a numit, pe ziua depunerei jurămîntuluî, pînă la ţinerea concursului, în postul de suplinitor la catedra de clinică şi pathologie medicală de la şcoala superioară de medicină­ veterinară, în locul D-lui I. Popescu, demisionat.­­ Toţi prefecţii au înştiinţat pe D. Lascar despre starea spiritelor pe linii. Ei comunică ministrului că greva nu s’a declarat, însă sunt multe nemulţumiri. Ministrul, la rîndul său, a telegrafiat prefec­ţilor ca să ia măsuri de arestarea capilor miş­cărei, în cazul cînd se va constata că aceştia îndeamnă pe funcţionari la revoltă. V. I. P. Dizolvarea Camerelor Prin cercurile politice se vorbeşte cu siguranţă depre dizolvarea Camerelor. Cau­zele cari au determinat pe fruntaşii libe­rali şi mai cu seamă pe guvernul D lui Aurelian ca să se gîndească serios la ideia dizolvăr­ei, sînt între altele următoarele două principale: 1) Numărul deputaţilor nemulţumiţi a crescut foarte mult. 2) Guvernul vrea să scape de grupul flevist din Cameră, care a luat în timpul din urmă o atitudine extrem de opoziţio­nistă. * Miniştrii s’au întrunit aseară în con­siliu, pentru a se lua o hotărîre definitivă în această cestiune. Consiliul a durat pîni seara tîrziu şi toţi au fost de acord în privinţa dizolvărei. D. Lascar mai cu seamă a spus că ac­tuala Cameră a devenit o Cameră de scan­dal şi pe lîngă că nu se poate lucra nimic, apoi zilnic se petrec lucruri cari compromit cu desâvîrşire partidul, atît în faţa ţarei cît şi a regelui. D. Cantacuzino, care de asemeni ar admis ideia du­d­vărei, a ce­rut ca să se aştepte mai mnftîi Agitaţia de la C. R .. Măsurile luate de guvern şi Direcţia C. F., pentru a putea împiedica greva micilor func­ţionari, sunt cu totul departe de a-i putea po­toli şi intimida. Am fost cei d’intîi cari am spus că guvernul şi Direcţia s’au adresat regimentului de geniu pentru a le da ajutorul trebuincios în mo­mentul declarări grevei. Faptul e cît se poate de exact şi acum în­suşi guvernul şi Direcţia C. F. i-au comunicat prin ordine circulare funcţionarilor şi perso­nalului de pe linii.* Ast­fel, pe lîngă ordinul­ circular ce s’a dat tuturor şefilor de staţii de către Direcţie şi prin care sînt făcuţi direct responsabili de cea mai mică neorăduială, li s’au trimis comunicări prin cari li se spune că companiile de geniu sînt gata pe­ntru a înlocui pe grevişti. * Ştirea aceasta, pe lîngă că a produs o mare revoltă în rîndurile celor mici, dar a fost so­cotită ca o mare prostie a Direcţiei, de­oare­ce soldaţii de geniu nu vor putea face toate serviciile de la C. F., cum e tracţiunea, etc. * Prefecţii din judeţe, în urma noului ordin ce li s’a dat de către D. Lascar, au început o mare goană în contra funcţionarilor C. F. Ei au trimis pe la toţi şefii de staţii circulara prin care îi ameninţă. Iată una din a este circulărî, în stilul şi cu ortografia proprie : Circulară către şefii staţiunilor Putna- Sacă, Mărăşeşti, Pufişti, Adjud, Sascut, Negri, Urecheşti şi Băle­a. Din ordin vă fac cunoscut că serviciul geniu­lui este gata a înlocui funcţionarii călei ferate telegraf şi mişcare care vor refuza sir­viciul, din­ Şii vor fi daţi judecăţii şi aspru pede­psiţi. Dom­­nie-voastră a da bune povtţe in interesul funcţio­narilor oameni care de­sigur ar suferi punîndu­­se în asemenea situaţie. Prefect, Slăvescu. In același timp, prefectul a plecat pe linii pentru a observa dacă există sau nu vre-o miș­­c­ie. MERCURI 15 IANUARIE 18978 Afacerea Steiner Camera de punere sub acu­zare din Craiova a dat ieri, ciş­­tig de cauză D­ nei Maria Stei­ner, aşa că D sa rămîne scoa­să de sub urmărire- 0. procuror general a de­clarat recurs. Un banchet In urma alegerei D lui profesor Demosthene ca membru al Academiei de medicină din Pa­ris, ofiţerii sanitari, mîndri de succesul ce cor­pul lor a dobîndit prin această numire, au oferit camaradului lor un banchet în seara zi­lei de 12 ianuarie, la hotel Bristol. Aproape toţi ofiţerii sanitari au participat la această serbare. S’au primit şi numeroase te­legrame de la cei ce n’au putut lua parte. Preşedintele banchetului a fost D. medic de corp de armată Dr. Şerbănescu. In dreapta D-lui Dr. Demosthene, erau reprezintanţii fa­­cultăţei de medicină, Dr. Grecescu și Rîmni­­ceanu. * S’au ridicat toasturi de către D-nii colonel Dr. Oerbănescu, Grecescu, Rîmniceanu, maior Dr. Frangulea, maior Dr. Antoniu, Dr. Pota­­cea, Dr. M. Cîmpeanu, un distins elev al in­ternatului, din partea internatului medico-mi­­litar. D. profesor Demosthene a răspuns în două rin­duri. * La sfirşit, D. maior Dr. Ei­an, a propus fo­­tografiarea în corpore a azistenţilor, ceea ce s’a şi decis a se face a doua­ zi, la Mandy. S’a propus apoi şi înfiinţarea unei reviste medicale militare, cu care chestiune a fost în­sărcinat D. Dr. Demosthene. La alegerea colegiului III de Cameră, care se face la Huşi, sunt trei candidaţi şi anume: D. Coco -Dimitrescu-Iaşi, liberal-naţional; D. N. Palade, conservator şi căpitanul Creangă, in­dependent. La moda naţionale Ziaristic­a de mode a ajuns în străinătate la o dezvoltare deosebită. In capul acestei prese atît de utilă lumei femenine, stă de sigur confratele nostru parizian La mode naţionale, care apare în fie­care săptămînă in opt pagini ilus­trate cu gravuri superbe şi care dă, pe lingă text şi ilustraţiuni, şi patronele tăiate ale deosebitelor modele. Pe lîngă partea pur technică, La mode na­ţionale cuprinde şi o parte beletristică din cele mai îngrijite şi o parte recreativă alcătuită din jocuri de distracţiune. La mode naţionale costă pe an numai 8 lei şi 5 lei pe 6 luni. A­­bonamentele pentru ilomi­mii se fac numai în Sala de Depeşi a ziarului Adevĕrul. Pentru ca cetitorii noştri să aibă o ideie des­pre importanţa acestei linste şi de utilitatea ei pentru on şi ce familie, au luat hotărîrea ca o­­dată cu numărul nostru ilustrat de Luni 20 Ia­nuarie, se dăm gratuit fie­cărui cetitor şi abonat al Adevĕrului ilustrat, un exemplar din La mode national. Cetitorii noştri sînt dlar vestiţi ca să ceară de la depozitari, vînzători, ambulanţi şi de la toate ch­oşauri­, odată cu Adevărul Ilustrat de Luni 20 Ianuarie, un exemplar, gratuit, din La mode nationale. S3E*b Ifecsdesasa se fetegpa. fâfiză că Suplele îrvtre Sfrbiî şi Bulgarii aleea Kum­anova, Uskub şi cele-S’alt® orăşele limitrofe contieauă. Cete de Bulgari atacă zilnic satele sfrbeşti, ie devastează şi omoară pe acei cară se o­­pun. Sínt îerasFÎ ca «sests cioc­niri să nu degenereze într’o revoluţia generali-Astă­zi s’a împărţit în Cameră, o petiţiune a asociaţiunei ţăranilor pentru înfrăţire prin coopi­­r­aţiune. Petiţiunea a fost trimisă la secţii, pentru a se elabora un proiect de lege, prin care se recunoaşte calitatea de persoană juridică acestei asociaţiuni a ţăranâor. ■------ - ----­Vezi îia pag. III ®. De vînzare Pria licitaţiune publică în ziua de 21 Ianuarie curent, la Tribunalul Ilfov secţia de Notariat pen­tru ejirl, !^n indiviziune , la Moşia Fratuleştî BStdani din judeţul IaUmiţa Plasa Baita-Ialomiţa. Suprifaţa 4056 pogoane e­o­ivalen­e, care du­lă expertise se înparte după calitate ast­fel: a) 380 pogoane păm­înt du lmneî, din malul Ia­­lom­ii pîni în fineţe calitate mijlocie. b) 300 pogoane pămînt nisipos pe deal, calitate inferioară. c) 3320 pogoane din lo­a de deal, prima calitate. d) 44 pogoane g­ădiui şi locuri în sat. e) 2 pogoane cu vie. Are şi zece pogoane cu pădure de sălci­. Gira Ţăn­darea e departe trei kilomatri de mo­­şie, îir gara Elena cinci kilometre. Casă pentru proprietari şi arendaş şi personal cu­­dependinţele lor. Magaz­i, pătule, puţuri, în fine ecareturile în bună stare sunt preţuite de experţi 62000 lei. Arenda cu fonciera şi condiţiunile 28000 lei. Arendată anul trecut de custode cu 21000­ lei numai, din pricina condiţiuneî ca în cas de vînzare, arendaşul să renunţe la contract. Moşia se poate munci toată prin învoeli. Pusă la credit Funciar pentru 200000 Iei. 2) Magazii pentru producte din portul Brăila str. Malului No 5, cu patru ochiuri. Capacitatea fie­căruia 600 k­mp, iar în total 2400 kile. Fundament de piatră un metru şi jumătate înălţime. Chi la mijloci- 5400 iei. Evaluată 300­­0 lei. Un tînăr onest, activ, d jjr morală, iar materială pisă la 4000 lei, fost îngriji­tor şi comptabil la moşii, doresce un asemenea post sub pre enţiunî modeste. Informaţiuni detaliate se pot lua de la D Alecu Simionescu str. Stravopoleos, Nr. 16. 658 — 2 Şcoala de Dans D. I. Rfl. B­OSSESCU, profesor de Dans, face cunoscut că şî-a redeschis şcoala de dans în str. Zalonau­ No. 6, Cazino­ Unguresc. Lecţiunele se predau în serile de Luni, Mercuri şi Vineri de la 8 - 1­­. Asemenea D. Mossescu se oferă a preda lecţiune în pensioane şi familii. Adresa domiciliului I. M. Mossescu, Hotel Central str. Carol 710—16 Doctor I. BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA FOST SEF DE CLINICA Pentru boalele de gură şi dinţi în New-York D? ani specialist în Poalele de gât, gură, nas şi m­ed­i SCOATEREA NEDUREROASĂ A DIN­ŢI­LOR PRIN ANESTESIA PRIH MIJLOACE NEVATAMATOARE, INSA INTERpiSE DENTISTILOR VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA ConsultatlDBT de la 8 —9 a. m. sl de la 3—5 g. str. ColteT No- 4 DOCTOR RADOVldl — De la Facultatea de Medicină din Paria — dă consultaţii da medicină internă de la 3—5 S.CALEA VICTORIEI, 111 582—20 LEI LL 48COKS48 DE US INA looo kilograme l­a calitate transportaţi la domi­ciliu în saci. Briggisente. Cărbuni de piatră din mferele Petroşani si Cardif. CJSKS DE TIPoT. COKS DE FERARIE. COKS REARUSIT anume pentru sobe paragine şi belgiane. Leî 54. ANTRACIT ENGLEZESC prima calitate pentru sobe Helios. GREUTATE GARANTATA Expediţia en gros şi en detail de la Brăila, Con­stanţa şi Bucureşti franco la orî­ce gară a căilor ferate româ­ne DEPOSIT GENERAL STRADA SFINTE VOIVOIfll No. 1 TELEFON No. 274 CAROL LÜ&ENSACH 34«—too Doctor G. fl. iiSlaressi Bul®vas»eiuil Qag*ul 25. Orele de consultaţie 1— 4 p. m. ESA.IVÎ ! ! Se dali cu Împrumut asupra Caselor şi m.şiilor în bune condiţiimî. A se adresa la Agenţiăi Universală str. Brezoianu No 21 Bucureşti,_________735 — 5. C a Câlifă un distribuitor de lAte cu garanţie de 40® lei. Condi­­tiune avantagioase. A sa adresa str. Dionisie No. 40, Lăptăria ,Arcadat, rsfc. Cilicul Regal Romín —S3 CEŞAR SIDOLI as— Míretxix 6 Ianuarie HIGH-LIFE pentru prima oară Șconla postalicase esecutat cu 5 cai par sîage școală mjusstre de Doamna Dir. Cesar Sidla­­. Vladimir cal dansator după Melodie Ta­ra-ra­ban. Pentru prima oară Testament scenă de Adolfo şi Koko. Penultimul debut 5 Surori Winderburn 5 ecs. centric comic musicale Debutul Los Battas la esterella­ misterioasă este cea mai mare şi mai sensaţională noutate a pre­­sentuluî. 3 Fraţi Dumitrescu Inventat»» de 5 Bare aeriane. Debutul The S Rerials 3 2 bărbaţi şi o damă pe Tropescu Wellant. Miîne Jxî mare represen­ţie. Cu stimă Ceaar SidoH Cavaler al ordinului Tukewa Proprietarul Circurilor Bucureşti şi Iaşi. FANAM­ET (garanţii complecte contra falsificatorîlor) Societatea anonimă a hîrtiilor «ARADIE» din Franţa . In urma unei analize foarte scrupuloase a tutunurilor romîneşti, în ce priveşte Cantitatesa lor de grăsime . A pus î,i vînmare vechea şi prea bine cunoscuta hîrtie de ţigară PANAMA N­u înnegreşte absolut de fel ţigara, a stinge ţigara de fel. a conţine un fir de bumbac, u alterează aroma suavă a tutunurilor romîneşii. Depozitul gen. Bucureşti, str. Pînzarî, 10 685—260. DOCTORUL GALIMÎR” de la Facultatea din Paris Special pentru boalele de stomac 27, Strada Doamnei, 27 Consultaţiuni intre orele 2—4 605 __________________ -me CONSTANCE" — Strada Polonă 120 (faţă cu grădina cenuşi) — Dă ceasultaţiuni în ştiinţa ocultă de carioaxAnife şi chiromaatie (prim cărţi şi căutare în palmejj da la 9 ore dim. pînă la 9 ore seara. Consultaţiile se fac în limba franceză şi cea germană. 4 to UA D-rul D. Rebel — MALADII INTERNE Şl DE COPII — Calea Moşilor No. 59. (Casa D-ruluî Capşa) CONSULTAŢIUNI DE LA 1—3 p. m. Pentru săraci gratis 548—36­0 ŞCOALA SPECIALA D­E FOTOGRAFIE O circulară primită zilele acestea la redacţia ‘ne face cunoscut că in fine şi in Bucureşti s’a deschis o şcoală specială de fotografie. Din prospac xul ală­turat extragem următoarele detalii : Cursurile în număr de două vor dura în total 10 luni și vor fi predate de profesori speciali aduși din streinătate. Intîiul curs de o durată de 6 luni va cuprinde materiile NOTIUNI DE FIZICA, CHIMIE, ANATOMIE, GEOMETRIE, TEORIA UMBRELOR şi DESEMN LINIAR, toate cu privire­­ la arta foto­grafiei. Apoi se vor preda gecţiuni pentru poziţiunî de fotografiare de persoane, copiarea şi co­otarea In al douilea curs, care va dura 4 luni se vor preda lecţiuni practice de retuşare negativă și 'po­­zitivă în toate mărimele, se vor preda arta platino­­tipică, desemn aplicat la fotografi.*, nuanțarea tonu­rilor și pictura. EWî cari vor termina ambe’.o cwsaiî, vor ob- • ține o diplomă, în xwma unui examen dat în fața unei comnîstanî, compusă din: * pictori 2 fotografi mai însemnaţi din Capital, sub prezidenţia unui­ profesor de­­ şcoala de Bele-Arte. înscrierile se fac­ de pe acuma la sediul şcoale! . GALERIA VII.ACROS, scara D. Noi n’avem de­cît a felicita pe direcţiunea, şcoa­le! pentru lăudabila iniţiativă ce a luat de a crea o şcoală de fotogrfie, inrstituţiune ce B limait cu desăvîrșire ptră amim. 734*__ro_ Anuncia Dorind a rămîne numai cu Conducerea casei de schimb ce p­un in calea Victorie”, No. 38 m’am decis a vinde toate mă­surile de Bjuterie și Cea­sornicărie ur de onor. visitatori vor găsi pentru ca­douri un bogat asortiment de ceasornice de aut ar­­gint şi metal precum şi Bijauterie de aur şi protra preţioase cu preţuri fabulos de ieftin. Se vinde şi în total aur menţionatele mărfuri îra­­p­eână cu aranjamentul complect al acestui vayon adică Rafturi şi galantare în condiţiune avantagioase şi cu mior,uite de D­ată. A­­-.nenea se află de vînzare un Regulator şi pen­dule de perete parî^afi fost cumpărate de la licita­ţie Sig. Johnsohn, 648—IS I. Jacques, Calea, Victoriei, 38. AGENCE DES GRANDS MAGASINS DU LOUVRE DE PARIS BUCURESCI 2, STRADA HOUfl, 2 BUCURESCI Din cauza viitoarei schimbări şi a măririi localului, a pus în vînzare toate e.««vntioanele cu preţuri scăzute. Aceste arti­cole slnt: Jupoane de mătase şi’ de lină, Rochii şi cu­poane de stofă, Matineurî de mătase, Robes de Cham­­bres, mănuşi de Bal cu preţul de 7.75 perechia. Pele­rine de velours du Nord de la 50 fr. şi altele. 698-20 IfjimymJI Jalii Cea mai sigură, cea mai eficace şi cea mai plăcută din APOLE PURGATIVE.­ REPUTAŢIEE UNIVERSINAL Aprobată de Academia de Medicină din Paris, de către Liebig, Bunsen şi Frenesius. Autorizată de Stat. Unica după, aprecierile numeroaselor celebrităţi în medicina din Francia şi străinătate. A se feri de contrafaceri Rugăm a se cere ca toate etichetele şi dopurile să poarte numele Andreas Saxlehner 1369—2­6 Corpurile l­egiuitoare Ost la C­peră Şedinţa de la 14 Ianuarie, 1897 D. Po­h­imos depune un proiect de lege prin care membrii Corpurilor Legiuitoare nu ar putea să mai ocupe nici o altă funcţie, fie la stat, la comună sau la in­stituţiuni de credite recunoscute de stat. # : La ordinea zilei interpelarea D-lui Scor­­ţescu în afacerea portului Constanţa. D. Scorţescu spune că era hotărît să lase cestiunea închisă, dar cum s’a împărţit as­­tă­zi un pamflet murdar la adresa D-sale, va vorbi despre matrapazlâcurile in afacerea Constanţa.* D. Ferichidi protestă în contra afir­mă­rilor D-luî Scorţescu că acest pamflet ar fi rezultatul discuţiunilor ce au avut loc ieri în Cameră.* O. Scorţescu îşi dezvoltă in­terpelarea arătînd cum O. Stoicescu a dat supeurî cepil­oase din punga Statului, cău­­tind sa-şi face reclamă. D. Scorţescu întreabă pe O. Stoicescu sâ-i răspundă cine

Next