Adevěrul, ianuarie 1898 (Anul 11, nr. 3045-3072)
1898-01-28 / nr. 3069
Amil XL No. 3069 Abonamente încep 1* 1 și 15 al* fle-căreî luni ţi te plătesc înainta: Un an in tară 30 lei, în străinătate 50 lat ease luni 15 „ „ „ 35 „ Trei luni 13 IVuiniii’iil IO Kant In străinătate 15 linul 15SL e cl a c ţ i a fâSiGlii, BiKCEINAȚIONALE (TELEFON No. 35). Director politic : ALEX. ‘V. BELDIMANU Administrația PASAMUL BANCEI NAȚIONALE (TELEFON No. 28). e pagini la fiecare ediţie Cazul d-luî Fleva Cafenelele şi culisele politice discută cu aprindere îndrumarea d-luî Fleva spre ocultă, microbul pe «are d-sa a descoperit cel d’întîin in corpul partidului liberal şi de care-o, ironiea soarteî!—azi pare a fi atins şi învins. In special aceia cari au întovărăşit pe tribun in perigrinaţiiie sale de la Dacia la dealul Mitropoliei şi la Senat, aceia cari luaseră in serios campania anti-sturdzistă şi pe cea ghenadistă, astăzî sint furioşi. Ciţiva entuziaşti, cari îşi aduc aminte de ghioc,furiie şi hitele primite, pronunţă chiar cuvintul de rău gust: trădare. Nu împărtăşim nici mirarea unora, nici indignarea altora. Şi unii şi alţii dovedesc că sunt naivi şi cetăţenii de la Dacia probează mai mult ca alţii du- I ît lor copilărie, şi asta fiindcă, mai iutii ii, s’au încrezut in vorbele tribunului, poporului şi al doilea, fiind-că acum se indignează aşa, pe veresie. Lucrul, in adevăr, ar fi fost de mirare dacă s’ar îl inlimpîat alt-fel. D. Fleva, om de principii, bărbat politic care înţelege ce va să zică a crea şi conduce o mişcare şi un curent sănătos, aceasta ar fi dovedit că în adevăr s’a găsit cineva să facă politică alt-fel de cum o face toata lumea. Un atare lucru ar fi fost in adevăr ceva mai deosebit şi deci putea să ne provoace mirarea. Ceea ce se întîmplă insă, justifică regula generală, e o dovadă mai mult de chipul cum se face politică în ţara romînească şi ne învederează bănuiala ce am avut că toate frămîntările d-lui Fleva n’aveau alt motiv de cit o paraponiseala lesne de înţeles faţă de primul ministru, care s’a debarasat de d-sa într’un chip foarte puţin politicos şi vrednic. S’a întimplat că împrejurările au făcut ca socoteala d-luî Fleva să nu iasă la bun sfirşit. A crezut că cu ajutorul « cetăţenilor Capitalei» va doborî pe ignobil şi—graţie incapacităţei aurelianiste,—d. Sturdza este şi acum prim-ministru, afacerea Ghenadie este inmormîntată şi el—tribunul iubit al poporului — redus să fie hamalul grupărei de la Drapelul sau — lucru încă şi mai trist—hamalul partidului conservator. In asemenea condiţiuni e natural ca d. Fleva să fi primit cu entuziasm ramura de măslin ce i-a trimis d. Sturdza. Cind pe un duşman nu’l poţi doborî, e mai prudent a te face prieten cu dînsu!. Mai întîi de toate ai avantagiul că nu rişti să fii zdrobit într'o luptă neegală, şi apoi, de caşcavalul— vorba d-lui Fleva — are şi el deliciile lui! Cit despre principii, despre o împăcare pe tema ideilor, despre concentrare liberală, astea toate sunt mofturi, bune pentru galerie şi pentru aceia cari ori la Dacia se entuziasmau de vorbele tribunului. Totul se reduce la un lucru mai simplu, mai uşor de înţeles şi mai apropiat de chipul cum se pricepe a se face politică in patria divului Traian. E posibil, fireşte, ca învoiala să nu se facă. Aceasta n ar vorbi însă nici în avantagiul nici in dezavantagiul d-lui Fleva. Faptul care ne interesează— și care este cert și bătător la ochi,—e că o împăcare s’a proiectat și că in această reintrare p . în cașcavalul ocultei nu joacă rol nici principiile, nici interesul public. Faptul acesta caracterizează omul și atîta ne este de ajuns! Const. Milla“ SATSIIA. POLITICA Supărarea d-lui Paladi Matamonul este foarte necăjit da cîteva zile. I)e trei zile ’ncoace Gura nu’i mai tace Iarba tot îi place Supărarea ‘î coace. Iar o cauză fundamentația supărăreî este impozitul asupra zahărului. După cum se știe, din cea mai înapoiată antichitate matadorul se află transformat în fabrică de zahăr, precum celebra Sara din biblie a fost transformată în stînă de piatră. Atîta doară, că zahărul Paladi este un zahăr în bucăţi, iar nu în căpăţîni, pentru motivul foarte serios că fabricantul însuşi n’are căpăţînă. De unde devine că amicul nostru Palack a fost supus tutul impozit foarte oneros. Vax. JProcesul Depeşile particulare primite de Adeveriţi In cursul nopţei • depeşi pe cari cititorii le pot găsi in pagina 4-a a numărului de astăzi — ne spun că s’a început judecarea in fond. Corespondentul nostru din Bruxelles, d. Pella, ne dă mişcarea grandioasă ce a pornit ori din capitala Belgiei spre Paris, iar corespondenţii noştri din Paris, d-nii Cornel şi Dupont, ne informează asupra mersului ce a luat procesul pina ori seara. A se vedea la pag. 4-a a numărului de faţă toate depeşile particulare primite de Adeveriţi în cursul nopţei de 26 spre 27 Ianuarie In această privinţă, depeşi pe cari le expunem astăzi la vitrinele Sălii noastre. m lîilițiji de seM'ă Si* te iereşti Romíne de cuia strein în eas» V. Alexandri. Miercuri 28 Ianuarie 1898 Amineiim Se primesc direct la Administrația siafttlul Linii pagina Vl-a . . « . leî 0,80 hani » •I V-» ■ › ‘ • « t » ii ii 1V-* • • • • » s. » La un mar« număr deU^lî 9» fac reducții Numărul IO Bani Un număr vechi, 20 ban! L .... i (Aplauze şi râsete numeroase şi îndelung repetate). D. G. Mârzescu. — Eu, d-lor şi iubiţi colegi, eu rămîn tot de opinia mea cea veche, că mai bine să tragem guvernului o câţi alma! D. Delavrancea.— Să lăsăm glumele d-lor ! Să începem campania contra legilor de impozite, să provocăm întruniri publice, să scoatem poporul pe strade, să dovedim că sintem o forță reală.!... D. P. S. Aurelian.— Pun la vot propunerea d-luî Delavrancea. Cine e pentru, să ridice aiîna. (Cu voturi contra , propunerea d-luî Delavrancea este admisă). TH&a Guvernul periclitat la Camera Şedinţa de ori a Camerei — cu pe ce să se transforme în act final pentru „guvernul tare“ al d-lui Dim. Sturdza. Excelenţa de la domenii, care ţine să facă pe sufletul cabinetului, a reuşit prin două scurte, dar proaste, cuvintări, să stiicnească un aşa chip soliditatea cabinetului, încît să nu-i lipsească decit două roturi pentru a fi, trimis, unde a mai fost şi după scandalurile cu Ghenadie. Cum se vede, cu toate aerele de siguranţă ce şi le dă, onor, guvern, imediat ce e luat la refec şi la bile albe, ameţeşte rău. Drapeliştii, ba chiar fieviştii, par a fi luat din nou act de această morală, rezultată din şedinţa de eri, şi se anunţă, o serie de retecuri şi hite albe. Ie acord eu d. Epurescu, zis şi Apostrofă, avem onoare a striga cabinetului. — Păzea ! Saturn. Teii col VIa Manevre în gară (Discuţia se petrece între drapelişti). D. Delavrancea. — Nu mai merge! Nu mai merge !... D. Aurelian. (Intrând). — Ce este, frăţioare ? Ce mai este ? D. Delavrancea. — Este că nu mai merge cu atitudinea noastră. D. Porumbarii. — Aşa este ! Fleva a speriat guvernul cu gura şi cu scandalul şi Fleva e aproape să-şi vadă descentralizarea cu ochii ! D. Costinescu. — In tot-d’auna am povăţuit o atitudine mai energică. D. Demetrescu-Iaşî.— Vă rog să aminăm orice act de ostilitate pînă după votarea legei instrucţiunei. D. Xenopol. — Nu se poate! Trebue să fim energici și să dăm la cap! Guvernul acesta nu știe de cit de ciomag, prin urmare să’î dăm la cap ! D. Lascar. — Nu e posibil! D. Xenopol. —■ Cum, tocmai d-ta ? !.. D. LascarDa, tocmai eu ! Declar că nu putem da la cap guvernului, fiind că acest guvern n’are cap ! D epeșile noastre CULISELE POLITICE drapeliştii intraţi în luptă După cum am spus eri ,la ediţia IlI-a, drapeliştii au început lupta contra guvernului, cu chestia expoziţiei de la 1000. Lupta a fost pregătită în pripă, totuşi a avut un rezultat foarte îngrijitor pentru guvern. Prima luptă contra guvernului a dovedit că d. Dimitrie Sturdza nu trăeşte, după cum am mai spus, decât graţie neînţelegerea dintre grupurile opoziţioniste. De acum guvernul trebue să stea încontinuu gata de luptă, gata să-şî facă bagajele. Interpelarea rr. Foeara-Borcea şî-a ascvoltat interpelarea relativă la participarea României la, expoziţia din Paris, de la 1900. Se ştie că d. Dim. Sturdza, strimt la cap ornaş, nu voeşte să participe la acea expoziţie. Unii spun că d. Sturdza voeşte să facă şi din această chestie o manifestare de supunere către Germania. In această situaţie, d. An. Stoloján, care e numai cu numele ministru de domenii, căci în realitate ,d. Sturdza e stapin şi la acel minister, d. Stolojan, zicem, a răspuns aşa de Încurcat, aşa de caraghios, că a revoltat întreaga Cameră. cea contra închiderea discuţiei, Camera, în contra voinţei guvernului, a votat închiderea numai cu 2 voturi de majoritate. înţelegerea opoziţiei ;pe ziua de ori grupurile opoziţii nu se înţelesesem încă. Astă seară însă, se va stabili o înţelegere între dmpoliştî şi grupul d-k. K. Fleva si da rutine vor lupta împreună contra guvernului. Lupta se va da asupra legei instrucţiuneî şi este foarte probabil că proectul d-luî Spini Horet va fi respins, in tot, carul, aşa schimbat, incât d-sa va fi silit să renunţe la el. Tema drapeliştilor Tema pe care se va pune d. Aurelian în combaterea proectulu d-luî Haret, are să fie tendinţa politică a legei. D. Aurelian găseşte că legea organizează astfel învăţămintul secundar, incit el indreptează tineretul spre funcjionarizm, face din tineri nişte declasaţi. Rep. Argumentul d-luî ministru este tot atât de nenorocit ca şi proectul de lege. In adevăr, d. ministru ar putea repara răul restituind taxele fabricanţilor şi comercianţilor !.. Dar consumatorilor cine le va restitui plusul pe care l'mî plătit ? In definiţii•, birul va apăsa tot nu■ mm asupra consumatorilor, iar dacă taxa ar fi restituită industriaşilor şi comercianţilor, aceştia vor câştiga din două părţi: pe de o parte dânşii vor reprimi de la stat plusul de la centime la kilogram, iar pe de altă parte vor păstra in buzunar preţul urcat cu care au vândut saltărid. Iată consecinţele inteligenţei ministeriale ! Dragoş. Rezolvirea cestimei macedonene Creta. — Rusia şi Austria. — Soluţiunea lor. — Bulgaria şi Serbia Candidatura prinţului Gheorghe al Greciei la postul de guvernator al Cretei, pare a fi începutul încercărilor ruseşti de a da o soluţiune cestimei orientale. Aşa fiind, Rusia trebuie să se fi gîndit , imediat,după cestima Cretei...au încerce de a dă o soluţiune şi unei alte cestiuni mult mai grave . cestiunei macedonene Ziarul sîrbesc Mede Noviny, de regulă inspirat din cercuri oficiale, anunţă acum că, imediat după rezolvirea cestiunei cretane, diplomaţia europeană va începe cu rezolvirea cestiunei macedonene. Rusia — zice ziarul citat — a propus deja Austro- Ungariei, ca să se dea Macedoniei o autonomie asemănătoare cu aceea de altă dată a Rumele Orientale. În acest caz ar trebui să se recunoască superioritatea naţiunei bulgăreşti în Macedonia, şi ar trebui să se numească un guvernator bulgar. La această propunere a Rusiei — continuă să spună Male Noviny — guvernul din Viena a răspuns arătînd că în părţile nordice şi vestice ale Macedoniei elementul sîrbesc predomină, de aceea n'ar fi bine ca aceste părţi să fie anexate Macedoniei bulgare. In schimb însă, s’ar putea admite o împărţire a Macedoniei, într'o parte bulgărească şi una sîrbească, cu oraşele Prizrend, Veskiub şi Bitolia. Această diviziune ni numai că ar satisface interesele comerciale ale monarchie! austro-ungare, ci ar corespunde chiar sferelor de interesa din Balcani.V Ziarul Male Noviny, după cum am spus, este cunoscut ca fiind informat din sorginte oficială. Cu toate acestea, chiar dacă am pune la îndoială veracitatea celor expuse de «darul vorbesc, totuși însă găsim un ce caracteristic într’însele, anume : perfecta ignorare a elementului romînesc şi a pretenţiunilor noastre în Macedonia. Adevărul este că în unna puţinei înţelepciuni cu care e condusă politica naţională, străinătatea a încetat să se mai ocupe de soarta ento-vlachilor. Nu mai vorbim de faptul depesat lumei întregi şi rămas nedezminţit, anume că românii macedoneni trec cu sutele la biserica bulgărească... Unde vom ajunge cu acest chip ! Pol Kuppy A prezidat cabinetul sub guvernul căruia e'a judecat procesul căpitanului Dreyfus. După ştiri publicate în ultimul timp prin ziare, nicî Dupny, nici chiar preşedintele republiceî, Casimir Berner, n'ail ştiut despre actele secrete ce s’ar fi supus julecătorUor, fără, cunoştinţa acuzatului şi apărărea. Se crede că Dapity va face senzaţionale depuneri. A se vedea la rubrica informaţiunilor dările de semnă telegrafice, asupra ,,Procesului Zola Călcare delege Guvernul d-luî Dimitrie Sturdza nu mai cunoaște nici o margine. După toate năzbâtiile cite le-a făcut pînă acuma, s’a ivit şi d. Gogu, Cantacuzino cu noul său impozit asupra zahărului. Nu vom vorbi astăzî asupra impozitului in sine, dar vom releva monstruozitatea admisă ca ministrul de finanţe să, aplice im impozit mai înainte ca să fie votat de parlament. D. Gogu Cantacuzino, cunoscutul cenzor de altă dată, a introdus în ţara românească această modă neun noscută; d-sa este primul ministru care a avut cinizmul să propue parlamentidui o asemenea măsură revoltătoare, iar parlamentil liberal a fost, iarăşi, cel d’întâiu in ţara aceasta care să o fi îngăduit. Dar d. ministru are un argument, d-sa spune: „Aceasta este o măsură de precauţiune, şi dacă parlamentul n’ar aproba proectul de lege, noi res-St după. ca a vorbit d. Dslavran tituim imediat taxele percepute. Ir d CARNETUL MEU Expoziţia din 1900 Eri s’a discutat la Cameră chestia participării Romîniei la expoziţia din Paris de la 1900. Guvernul a fost atacat pentru că n'a luat nici o măsură ca să pregătească participarea Romîniei în mod demn la nreo expoziţie. A răspuns d. Stolojan. Cum a răspuns? Aşa cum poate sa răspundă un om care toata viaţa sa na cugetat decit la cancanuri politice şi la chiţibuşuri electorale. Pentru d. ministru al domeniilor, ţara asta nu produce nimic demn de a fi expus la o expoziţie internaţională, atit in industrie cit şi in arte Ce vroiţi? omul acesta nu are în capul său decit un noian de volume amestecate pe cari nu s’a silit să le priceapă. E ministru la domenii cum ar fi la lucrările publice sau la instrucţie, e ministru, pentru ca să se poată furlandisi cu titlul de ministru, dar nu pentru că ar vroi să aplice vre-o idee. Pentru acei cari cunosc activitatea industrială şi artistică din această ţară indiscutabil că suntem în situaţie să participăm in mod destul de onorabil la expoziţie. Trebue însă să se ia măsuri din timp pentru ca să ne prezentăm acolo aşa cum putem in realitate, dar nu in pripă. Trebue să se avizeze din timp participarea noastră oficială şi să se ia măsuri ca lumea muncitoare să ştie înlesnirile pe cari le va face statul acelora cari se vor duce să reprezinte activitatea ţarei noastre. Nu e nevoe să mai inzistăm asupra importanţei participaria noastre la expoziţia de la 1900. I IŞi ar fi trist ca oamenii politici din Bulgaria şi Serbia să dovedească că ştie mai bine să-şi facă datoria către ţara lor. I. O. B. is. ait Sar Péladan Oiani.— Concepția.— Părerile estetice Despre SarPéladan, conferențiarul „Ileaneî“, a’a mai vorbit aci. Vom căuta să complectăm cele spuse deja. D-l Iosephin Péladan, unul din »degenerații superiori" a luiNordau, e singurul de bună credință dintre magi, și din puntul de vedere intelectual, cel mai considerabil. D-sa se iscălește Sar Merodak Peladan. Sar însemnează în nio||i cîrkj deo : preot, fu biblie se despre un rege asirian ÎÎfi lîc ladan. Asemănarea între Meladan și Peladan a făcut pe distinsul critic artistic să stabilească legături între d-sa şi regele asirian, mai cu seamă că există mare asemănare între chipul d-sale şi al regilor chaldeeni, aşa cum sunt zugrăviţi pe zidurile Ninivei Dacă descinde din Beladan, sau din alt rege asirian, atunci e şi moştenitorul înţelepciunei magilor . Se mai crede că e moştenitor direct al Templierilor, al Rosef Croix al înţelepciune lui Zoroastru, Pitagora şi Orfeu. Ca mare maestru al ordinului Templierilor şi Rosef Croix a creat o mulţime de comandori şi demnitari ai ordinului, grands-prieurs, archanţi esteţi. Satul se îmbracă archaic, cu o haină de mătase albastră sau neagră poteră barba şi pieptănătura regilor asirieni, întrebuinţează o scriere dreaptă, foarte frumoasă, semănînd perfect cu scrierea medievală; scrie de obicei cu cerneală roşie sau galbenă, şi în unghiul hîrtiei de scris are desemnată o coroană asiriană *).Scrisorile le numeşte mandamente, cei la" cari le adresează sunt „magnifici''’, scumpi „adolfî şi „synoezi“. Începe aşa: „închinăciune, lumină şi înfringere întru Isus Christos, singurul Dixmnezefi, şi întru Petru, singurul Rege.“ Saix aşa : „adresam per cracem, ad crucem per Rosam, in ea, in eis geminatus resurgam,“ care e şi deviza ordinului Rosef Croix. Termină astfel : „Amen. Non nobis, domine, non nobis, sed nominis tui gloriae solae“. Astea toate numai cinci se adresează celor iniţiaţi. Distinsul autor califică romanele sale de etapei, el însuşi etopoet, dramele , ioagneriî, şi rezumatul conţinutului lor eumolpeî. Fiecare carte e împodobită cu imagini simbolice. Etopeile Barului Péladan sínt în număr de 14, împărţite în două grupe de cite 7, numărul prin excelenţă mistic. La începutul fiecărei etopei sunt mai multe imagini simbolice, dedicaţii, invocaţii, rugăciuni, în stilul rugăciunilor chaldee, formule misterioase, şi numai după toate aceste începe romanul. Iată ce zice Nordan despre romanele d-lui Peladan : „Toate se mişcă în trei cercuri de idei cari se încrucişează mereu : „Scopul suprem intelectual al omului o să asculte muzica lui Richard Wagner şi să o preţuiască complect; cea mai înaltă dezvoltare a moralităţei conzistă în a renunţa la sexualitate şi a se transforma în fiinţă hibridă bisexuală (androgyn, şi gynandru) ; omul superior poate să părăsească şi să-şi reia corpul după voie, să planeze în spaţiu în calitate de fiinţă astrală, să supună voinţei lui puterea supranaturală întreagă a Înmoi spiritelor, bune ca şi rele. „Peladan îşi ia în serios reprezintările iluzorii *?—Conştiinţa lui ştie că toate acestea sunt absurde, dar găseşte în ele o plăcere artistică şi lasă să lucreze inconştientul care la el se contopeşte cu totul cu rolul de sar, mag, mare maestru de ordin. „Judecata sa n’are putere asupra impulsiei inconştiente, nu e în puterea lui de a renunţa la rolul de mag, sar, și nu poate să revină mereu la absurditatea sa androgynă .**) *) Mas Kordán—Degenerare, vol. I*)M. Nonlau. „Les Parodies dnmysti-elxme.*