Adevěrul, octombrie 1898 (Anul 11, nr. 3308-3338)

1898-10-01 / nr. 3308

Jout 1 Octombrie 1898 IMPRESIUNI şi PALAVRE BEomintele poeţilor Ciţiva artişti, cîţiva intelectuali şi siselişti şi-au pus în gînd să facă o minune. Ea ridice un mic monument pe mormîntul gingaşului poet Traian Demetrescu, care zace uitat în cimitirul de la Craiova, pe cînd fetele sentimentale îi citesc încă poeziile, iar lăutarii le cîntă acelora cari au nevoie a fi înduioşaţi. Suntem o ţara de burtă verzi şi ca atare e greu de sperat că cei trei mii de lei se vor aduna. Totuşi tinereţea face minuni şi dacă focul care a cuprins pe iniţiatori nu se va stinge în curînd, Trăinicd, poetul delicat şi simţitor, va avea un semn pe groapa lui asupra căreia suflă vîntul şi urîtul. Şi dacă e vorba de recunoştinţa ce o purtăm poeţilor, am fi datori să ne întrebăm dacă cineva s’a mai gîndit la Eminescu, de pildă, şi dacă sînt mulţi cari au vizitat la Bolintin mormîntul lui Bolintineanu, lebădi, din Bolintin, cum îi zicea autorul Grueî ? In această privinţa citim într’un ziar că nişte prieteni ai fostului ministru al lui Cuza-Voda au luat iniţiativa să repare monumentul ce-i acopere groapa şi care azi cade în ruină. Bolintineau e aproape singurul poet căruia posteritatea i-a ridicat o simplă şi umilă amintire. Cine ştie unde zace Nicoleanu, Deparaţianu, Cesar Boliak, cine s’a simlit că poeţii Sihleanu, Păun, că pietri ca Andriescu sunt uitaţi cu desăvîrşire şi nimeni nu se întreabă unde sínt mormintele lor ? Noi nu avem cultul morţilor. Nu tot aşa este în străinatate. Mi-aduc aminte cu cită evlavie nu m’am apropiat eu la Père-Lachaise, de pildă, de mormîntul lui Musset, peste care plînge o salcie pletoasă, gingaşă împlinire de voinţa a poetului care ciutase: Mes cheérs amis, quand je motorai Plantez un sattle au cimetiére. In fiecare alee, nume cunoscute, celebre, monumente cari iţi spun de atîtea glorii de tot soiul,în această necropolă a Parisului care ştie sa şi respecte şi să perpetueze numele oamenilor săi mari ! Duceţi-vă la Belli, du-te tu om străin care cunoşti istoria ţârei şi literature! ei, şi te trei găsi aproape strain în această alee presărată cu bucăţi greoae de marmoră pe cari sint scrise nume necunoscute. Ciţi a’au căutat mult timp acolo mormîntul lui Eminescu, şi ca să dai de groapa uitata a lui C. A. Rosetti îţi trebuie multe cercetări. De alî-ininterlea, ea bine e să te uite lumea, să-ţi dea pace, să nu te mai plictisească admirîndu-ţi după moarte calităţile, cînd toată viaţa te-a umplut de noroi. Dacă aşi fi om mare, aşi lăsa, cu limbă de moarte, să mă ducă departe, departe pe un vîrf de stîncă înalt şi neatins de picior de om. Acolo să-mi dorm somnul de veci, să fiu în faţă cu natura grandioasă, muma noastră obştească, şi daca v’o vizita cineva, să fie vulturii cari zboară sus, sus de tot, iar cînd iarna e în toiul eî, la lună lupii să urle. Tot mal dulce îmi va părea glasul lor de cit acel al oamenilor I. celebru. Cine o să asculte a ? Cine ştie, poate s’or găsi ^guste cari sif ... impodonîntul cu bronz şi marmură, i am fâcut parte, nu dintre ari dintre burtă-verzimea, greoaie şi insolentă chiar şi în somnul morţei. Ar fi suprema insultă şi—fiindcă tocmai e astfel—o aștept eu resemnare, de Chițibuș. —■ semănat de dorin araiei fă lească semn că tiștii ță FEL DE FEL Bara Ies, sad Ies.— O trupă de ţiani, angajaţi pentru sezonul acesta la New-York, a’ fost, in momentul debararei sale acolo, întoarsă înapoi in Euopa,—şi aceasta sub pretext că, dacă iecare’ ţigan, considerat individual, iste un artist, ei, întruniţi cu toţii în irchestră, nu mai sunt decit nişte lubratori şi deci, prin consecinţă, cad sub earea de imigraţiune. In fond însă, aesta este numai un pretext aparent, imericanul avind cu totul alte motive ii din cele mai excelente ca să se dejaraseze de artiştii lautan. * Decadenţa rasei latine.—Sub acest titlu general, două doamne din Paris iov începe în curînd o serie de conferinţe. Aceste conferinţe vor fi nişte studii asupra subiectelor următoare : gestiunea evreiască, mintanimul, pari’io- tiznaul, internaţionalizmul, femeia, religia, ştiinţa, războiul, dezarmarea, etc. Primele conferinţe vor avea loc in Octombrie viitor, in localul societăţilor savante din Paris, şi vor trata despre militarizat d-na Réville şi despre cestiunea evreiască d-na Renaua. Revista publicaţiunilor Mitologie clasică, de Lazăr Şimneanu, pentru uzul şcoalelor secundare, curs ce a apărut zilele acestea de sub presă la Institutul de editură Italian şi Ignat Zamitea, din Craiova. Pentru întîia oară apare în limba romînă un manual din mitologie, propriu pentru a fi introdus în scoale, cu alcătuirea căruia autorul a cautat să înlăture neajunsul ce se intimpina, prin aceea că d-nii profesori —spre a corespunde programei—erau nevoiţi să recomande manuale in limbi străine, şi deci elevii să nu aibă posibilitatea de a pătrunde gingăşia şi conţinutul poetic al acestui interesant studiu. Preţul unui exemplar broşat 8 lei, legat 4 lei. Litere - Arte - Ştiinţe Societatea de agricultură şi arte din Franţa şi-a serbat zilele acestea, printr’un splendid concert, aniversarea a o sută de anî de la fundarea ei. * Paul Bosq a scris un nou roman intitulat Desillusion şi care constă intr’o pasionantă intriga dintre un politician naiv și o aventurieră cozmopolitâ. * Aventurile d-luî Pickwick, celebrul roman al lui Dickens, a procurat subiect lu J Josef Notovicî, directorul ziarului rusesc «Novosti», pentru o comedie. Din Craiova (Coresp. part a .Adevărului“) O escursiune a elevilor liceului «Carol I».— Diverse Joi după amiazi, 24 cor., elevii claselor I—IV şi două clase divizionare ale liceului «Carol I» au făcut o excursiune la Slîtnic, pentru exerciţiul jocurilor gimnastice şi muzicei. Porniţi la ora 2 şi jumătate, elevii, avind in frunte pe d. Georgescu, talentatul maestru de scrimă şi gimnastică, parcurg străzile Craiovei, cintind un cor cintece patriotice ca: Fiii Romîniei, Cornistul, Peneş Curcanul ş. a., şi ajung la Simla la orele 4. Elevii sunt aranjaţi pe secţiuni şi pe clase, avind şefi de echipă şi comandanţi dintre elevii cei mai talentaţi in exerciţiul armelor. Ungura voios anunţă sosirea escursioniştilor la Simnic. E o după-amiază frumoasă; seninul cerului lasă sa se întrevadă şirurile de palori din dreapta, numite Dealul Viilor, in fund, spre apare, se vede Dealul Jiului. Voioşi şi sprinteni, elevii încep jocul, in plina libertate. Se constituesc două partide, botezate după numele a doi elevi meşteri in ale jocului de oină. Partida «Nenovianu» — elev din clasa IV—este la bătaie, iar partida «Cordescu» —tot din clasa IV—stă la păscut. Profesorul, d. Georgescu, face din cînd in cînd mici observaţiuni, indreptind elevii, de cite orai se abat de la regulele jocului, iar ecourile de veselie şi chiotele de apărare aia elevilor răsună prelung in pitorescul cimp al Şimniculuî. După un joc de 2 ore, elevii poposesc şi apoi pornesc, iarăşi veseli, îatonind din nou cintece patriotice, in aceiaşi ordine ca la plecare. In oraş, la ora 7 seara, elevii sunt primiţi cu ovaţiune şi mulţi conduc pe escursionişti, ‘întovărăşindu-se la cintecele lor," pina ce ajung din nou la liceu. Diverse Duminică, 27 Septembrie, societatea «Artelor grafice» din localitate a ţinut o şedinţă, în care s’a decis definitiv că’ societatea trebuie să adere a apelul societatea «Gutenberg», din Bucureşti, spre a forma o singură ramură. Un manifest iscălit de preşedintele societaţei «Artelor grafice», d. Johann Un bucureştean pe zi Căpitanul Slătineanu Face parte dintre ofiţerii de cavalerie care au demisionat în 1894. De atunci s’a retras la ţară unde tşi cultivă întinsele lui proprietăţi, uitînd de timpurile cînd aparţinea armatei române, care a pierdut un brav şi cult dle er. Per. Sandtner, şi de secretarul societaţei, d. Daniel Simosca, a înştiinţat pe toţi membrii despre ora în care avea sa se ţină şedinţa. Blinzy. upuri teatrale Astă-seară este repetiţie generală la Teatrul Naţional. Această repetiţie are caracterul unei reprezentaţii de gală. Toată lumea oficială în alta a fost invitată, precum şi meritorii, artiştii şi persoanele de distincţie cari sa interesează de progresul artelor la noi. D. I. L. Caragiale s’a întors in Bucureşti ca să asiste la repetiţiile pieselor d-sale: O scrisoare pierdută şi O noapte furtunoasă. Miine, Joi 1 Octombrie, se deschide stagiunea Teatrului cu piesele: Copcina, Lobei, Ţăranii, Soare şi Giudeanu.— Clntecul lui Fortunio, Visul Dochiei corpul profesoral al liceului «I. C. Brăs -----* -* tianu» era reprezentant numai prin d-nii director N. S. Dumitrescu şi Al. Dumitrescu, profesor de greacă, şi In timpul balului. Debutează tinerele angajate d-rele Lucia Sturdza și Eugenia Giucurescu. * La 1 Octombrie începe să dea in sala Bragadiru concerte orchestra de sub conducerea d-lui O. Pursch. * Azi 30 Septembrie se va da la Dacia: Nitouche, operetă, in beneficiul d-relor E. Sterian, și E. Mihăescu, cu concursul d-nei Găluşcă.* Sîmbătă 3 Octombrie, la Dacia, se dă Doctorul fără voe.* La 4 Octombrie la Dacia în beneficiul d-lui Orologa se vor juca : Vrajă de iubire, comedie cu cintece, dansuri naţionale, Kikiriki, comedie intr’un act şi Chinezoaica şi paiaţa, comedie intr’un act. * La ora 12,25 marşul de plecare a făcut ca lumea, care petrecuse aşa de bine, să părăsească grădina, dindu’şi Intîlnire pe Duminică 27 c., in sala Udlar, cînd trupa d-lui Leonescu a dat prima reprezentaţie. Reprezentaţia a avut şi ea un frumos succes aşa că şi de aci lumea a eşit mulţumită. De Daily. ''"FrITnTcTa Taxa pe bere Anul acesta, după cum se ştie, produsul podgoriilor noastre, din cauza filoxerei, sunt aproape nule, aşa că vinul, singura băutură obicinuită la masă, va fi foarte rar şi scump. Deja din această cauză mai mulţi comercianţi, deşi destul de bine situaţi materialiceşte şi deci in stare să suporte cheltieiile de cumpărătură şi de transport pentru ca sa’şi aibă pivniţele prevăzute cu multpuţin vin, s’au lăsat de acest comerciu. In asemenea situaţie, naşte clar întrebarea: cu ce se va Înlocui vinul, cel puţin pină cind se vor curaţi viile de filoxeră şi vom avea deci un vin mai puţin scump şi mai bun *? La aceasta n’ar putea să ne răspundă de cit un singur produs: berea ! Dar şi această băutură, mai puţin alcoolică de cit vinul, este, din cauza taxelor prea mari ce se percep pentru ea, relativ scumpa şi prin urmare in neputinţă de a fi accesiblă pină şi celora, din lipsa de mijloace, neochimuţi cu dinsa. j£... Girt-' datoria guvernului dar îti" efT-1 ~ zul aesta ? Foarte simplă: să scadă taxele li- bere! Cu chipul acesta, s’ar face şi nu bine publicului, căci i s’ar pune'la dispoziţie o băutură mai eftinâ şi mai sănâtoasa de cit vinul, şi s’ar mări şi veniturile statului, căci s’ar consuma mai mult din această băutură şi deci produsul taxelor n’ar scădea. Reducă dar guvernul taxele, şi berea, eftinindu-se, va deveni ceea ce aste in Germania şi aiurea: băutura esa mai cautatâ şi mai productivă. Aau billiges şi Cîntăreţii şi paracliserii de pe la diferite biserici din ţară, plîngindu-ni-se că cu lefurile de 50 si 30 lei pe cari le primesc astăzi nu mai pot duce greul familiilor lor împovărate, ne roaga sa atragem atenţia comisiunei însărcinată cu elaborarea unui proect modificator al legederului mirean din 1893 ca să’i aiba cu aceasta ocazie şi pe ei in vedere pentru ca, ureindu-li-se lefurile, să li se faca reţinerile cuvenite, şi ast fel să poată avea şi dinşii o pensioara la vreme de bătrineţe.—Aviz dat numitei comisiuni.* Mai mulţi locuitori din strada Poîetuluî ni se plîng că curţile caselor cu numerele 20, 23, 25 şi 27 au devenit un fel de hanul Golescu din cauza murdăriilor ce nihcezesc prin ele. In aceste case locuesc peste două-zecî şi cinci chiriaşi săimari cari, in lipsă de canal, aruncă lăturile şi toate celel’alte murdarii pe stradă, ceea ce face „ca aerul sa se infecteze îngrozitor. Afară de acesta, toate casele cu numerele mai sus pomenite sunt atit de hodorogite, incit ameninţa să se surpe peste bieţii chiriaşi.— Ar fi de dorit ca d. comisar al secţiei respective, care domiciliază vis-a-vis, sa se intereseze de plingerea locuitorilor din acea stradă. Din Piteşti — (Coresp, particulară a .Adevărului*) — Petrecere.—Teatru De mult nu s’a mai vorbit prin «Adevĕrul» de petrecerile noastre din Piteşti, oraşul blesteoaat, nu numai de artişti, dar anunţase de libete. deODe la prima rw W-Lienat .astru. Ia 14 etre gra , după d aminunari cauzate de timp, in seara de Duminică, 20 Septembrie, muzica regimentului 4, dirijată de d. căpitan Purs, in bubuitul celor 101 tunuri,dete semnul de începere. S’a petrecut admirabil, deși n’a fost lume tocmai multă.* In frumosul buchet de d-soare am remarcat pe d-soarele Pascal, studentă in medicină, Ida Mariofeanu, Purs, Eliza Dancovici, Elena Constantinescu, Gheorghiu din Calafat, etc. Priatre doamne am observat pe d-nele inginer Macelovite, Maria Dumitrescu, Eufrosina Micescu, Ecaterina Fotescu, judecător Theodorescu, supleant Popescu, profesor Ciţescu, Purcăreanu, Marinescu şi altele, iar printre bărbaţi am remarcat pe d-nii D. M. Manolescu, prefect de Argeş, deputat Dimancea, Ef. Ionescu, primarul oraşului, inginer Macellovito, judecător Theodorescu, supleant Popescu, sub-inspector Crainiceanu, sivicultor Petrescu, Mihoţeanu, loanid, etc., etc. Și, in timp ce epoletul era purtat de d-nii colonel Budişteanu, maior Berlesen, căpitani Zamurescu și Greceanu, locotenent Barbulescu, sub-locotenenti. IBuletin atmosferic Institutul Meteorologic București, S0 Septemb., 12 ore ziua înălțimea barometriea la 0°.760 5 Temperatura aierului 5°2 Vîntul, foarte tare de la NE Starea cerului: acoperit Temperatura max. de ieri: 13°. Temperatura minimă de astăzi:15. Temperatura la noi a variat între 71° si .1® Timp închis şi foarte rece in toată ţara. In Moldova de sus temperatura s’a coborit sub zero grade. Ploaea de eri, care a căzut cu întrerupere in multe localitiţi, s’a schimbat astazi in Moldova si la munte zaparia. Aceasta a făcut ca timpul sa fie mai friguros ca înainte. La mare timpul maî călduros, însă vîntul foate tare de la NE face ca marea să fie foarte rea. Barometrul a mai crescut in Moldova cu 6-—7 mm. in mijlociu, iar in Muntenia cu 2-3 mm. Astăzi timpul închis, foarte rece și către amiaza a ineeput a bate un vint foarte tare de la NE. HfE^lE^iTO — Miercuri, 30 Septembrie, 1898. — —- Hotărîrea Curteî de apel în procesul dintre Andrei Topovici și primăria Capitalei. —- începerea examenului oral al institutorilor pentru dobîndirea titlului de definitivat. Spectacole Teatrul Hugo. — Teatru de varietăţi: Liane de Vries, Quartet vocal-instrumental, Lucie Werthe, jongleur Braka, sextet Harisfion*, etc. Teatrul Dacia.—Nitouche, operetă comică, în beneficiul lor E. Mihăescu și E. Sterian. (ărălina Cosma. — Concert de orchestra. Sala Alcazar. — Teatru de varietăți. GÂRNEŢUL JUDICIAR I»tberare, pe garanţie peni:'mă încă n’a tras sorţii, dareu do coade mm c miimn iu preven- Ehte fieaemi de furâ-A stat omul ri a stat la Văcăreşti, păzit de ciînî şi de alte lighioane, hrănit şi imbracat in contul statului, dar la urmă s’a saturat de atitea bunătăţi, l'a găsit un dor nebun de hoinăreala şi a cerut sa fie liberat pe garanţie. Înaintea tribunalului pledează pentru el nenea Iancu Barbison : — D-lor magistraţi, incepe el să pledeze, să-mi daţi voe sa spui vre-o două vorbe pentru nenorociţii ăsta. Nu pledez pentru parale, că e un pirlit, dă n’are cu ce rdaţi. Da vreau să spui şi eu vre-o două vorbe că văz că-i nenorocit. «Iată cum stă chestia. «A fost dat în judecată pentru nişte fleacuri. Se zice ca ar fi furat o velinţă, o oală, nişte pui de găină, ia o nimica toată. Şi pentru atita lucru omu sta de şapte luni in prevenţie. A făcut sumisie, şi-a ales domicilii, a depus două sute dă franci garanţie; ce mai vreţi '! E om însurat şi apropietar, n’o sa fugă de judecată. Gînd a fi la înfăţişare, vine el, că nu-i vagabond. O cunosc, e alegator in colegiul initiu, că-i proprietar în culoarea mea. Cine rdevér"! gLigBggr!g nu cunoaşte pă Dima Eimlagiu, om cu acareturi, negustor cu uza, om cinstit şi cu dare da mina ? Asta e feciorulu, Dima, om şi el cu poziie socială. De aceea vă rog sa-l daţi dnumu. Dar procurorul intervine. — Aşa-i, inculpatul e feciorul luî Dima. Dar d-un avocat trebue sâ facă o confuzie regretabilă. Tatii inculpatului nu e Dima bia București, e un Dima potcovarul de la Ploeşti, vestit boţ de «-■»! ji pe d’UGe poate purimina. Bătrinul Dima a stat de nemtmaiate rndurî la puşcărie; are multe curii aînnarî pe sulet. Tinărul Duna, inculpatul de astazi, a vrut sa întreacă pe tatai sau şi s’a pus pe furat cu foc. Aşa că in vre-o zece zile a savirşit Vre-o douăzeci de furturi. Aşa lui Ion Gheorghe i-a furat o iapă, iui Stan Papuc i-a furat o veiinţa, iui Mitin Ghizdeiu un chriin, lui Tanode Ipintei o pereche de cizme şi aşa huiî nepatie. Eu va rog să vedeţi că inculpatul merită cinstea sa fie găzduit si ospatat in socoteala statului , deci sa-i respingeţi cererea de liberare pe cauţiune. Si in ciuda lui nenea Iancu tribunalul respinge cererea lui Dima Tocană. Conaelă. FOISS TOAMNA — Primul frig. — A fi privit eri totul ?... Era opac, plumburiu, întretăiat de dungi violete, ca cearcanele de sub orii nevomniţi ; era mahmur, ca după culesul viitur !... M’aşteptam, din moment în nument, şi văd fulgi albi, amesteeindu-se îi vîrtejul foilor veştede, ce foşnesc aşa ligubru cind ating trotuarul ! Era primul frig de toamnă—pătrunzător, sugestiv. Ciţi ooli lacomi de proletar n’au pauuus ori prin paiantaiele hainarilor şi cit de bine s’au simit cei ce au avut de pus o flauetâ, un panesiu.... E aşa de dulce să poţi învinge florii Vigului şi sa te poţi gîndi cu drag că şezatiarea la gura sobei va începe iar, că duioissele amintiri vor reveni, că din nou o să reciteşti pagini ce-ţi vor ridica uşor piept!,—oftat de imedies după vremuri frumoase din anii tineri.... Lafl. Din Tînmn-Severin (Coresp. particuară a «Adeverului») Taaru.—Dana Duminică, 20 Septembrie cor., societatea de cint vocal «Frohsinn» a dat, la salonul Apollo, o reprezentare teatrală urmată de dans. S’au jucat frumoasele comedii: Verkannte Genies, Er muss taub sein și Studentenstreiche. Contra aşteptarea publicului, toate aceste trei piese au avut un succes tralucit, graţie căruia aplauzele furtunoase au mai conteneau. Iar la orele 12 primele note vibratoare ale unui vals sunlina ne anunţară începerea dansului, care ’ ,ele 3 din norote. In numeroasa azi 1 pe d-nele : E. De Bi dr. Waidmaon, scbc rendi, Rissdorfer Vet: Kürti, Botezatu, Fesz pa d-şoarele: Minn •Schönthaler, Erna Gr bauer, Feszi, etc. o ţă am remarcat : Amelie De Bie, Staler, Spiegel, Aini, Blosei, Schatz, etc., precum și D-î Bie, Jenny Jehbaum, Migen-Printre domni ai dr. Waldmann, Aska, preoţi catolici, betay, Wessidy, A inginer Sehor, dr. Adorfer, Carol şi A. Bomches, V. Foes Pierre De Vos, Zuginer, Pacurariu, etc., etc. Puncra Nu pot termina respondenţă, tară a ritatea, că şi aci in marcat printre bei de conjuraţie ta ii versului», cam L f de corespondent .supra' motivului ad dex, circula diferit« una, nu cea ma. n remarcat pe d-nii Kuezka şi K. Gon- Bity şi Jacques Sandi, Schanthaler, florarul. Seller, Rissilosel, Feszi, Carol »a, Jacques De Bie, «in, Kaplanek, in— farmacist, Zieger, la index această scurtă connențîona particula T.Severin s’a reuitorii evrei un fel â în potriva «Unirii cu cea semnalată d-tra botoşănean. A«stei puneri la in■ vesiunî, intre cari , bizară, este, că FOIȚA ZIARULUI , ADEVERUL* 232 VADUV1OARA ROȘII de Henri Demesse Partea a patra Opt-spre-zece anî în urmă din La presbiterit! — L’a! deranjat? — Da. ,Era In sala de briard. — Singur ? — Da, domnule abate, singur. La trarea mea in sală, se uita afară Ro lornietâ. — Admira peisajul ? Mi s’a părut c& privia în datare, la direcția pavilionului fainiel Frannhiff. în Petre Lesneven păru Încurcat. Dar în sfirșit răspunse : — Nu știu. Dacă vă dau aceste amănunte, domnule abate, este pentru ca d-tră, care sînteţi mai pătrunzător ca mine, să trageţi din aceste fapte deducțiunile pe cari spiritul d-tre vi le va suggera... D-l de Castignano îşi puse lornieta pe o masă şi ’mi arătă cu mina un scaun. „El mă informă, lucru ce nu’l ştiam, că d-l Lefort şi cu d-tra i-aţi scris o scrisoare pentru a mă recomanda d-sale, lucru pentru care vă mulţumesc, scumpul meu binefâcâtor. — D-î Lefort şi cu mine am scris, în adevăr, de comun acord, baronului, pentru a'l ruga, în interesul sâu imediat, ca sâ’ţi continue încrederea ce ’ţi-o acordase d. de Plopoinec şi pe care tu o meriţi în toate privinţele. ,Noi i-am făcut cunoscut că nu va putea să găsească pe nimeni care sâ fie mai capabil de ctt tine de a’l administra proprietățile. ,Nu te am lăudat, băiete, cu asta, ci noi am zis numai ceea ce toată lumea cugetă despre tine. — Mulțumesc, domnule abate. Dar d. de Castignano ’mi-a răspuns în acești termeni: »Negreşit că fac cel maî mare caz «nmandituift acestor jiomixl, şi cu dragă inimă ’I-aşi da urmare, dacă n’aşi avea deja gata pe omul care ’mî trebuie pentru a administra aceste proprietăţi cari îmi aparţin acum, un om de încredere, pe care’l cunosc de foarte mult timp, şi căruia Vreai să’i fiu util. »Mai tîrziu, la trebuinţă, mă voi gîndi la d-ta, domnule, fiind cu tonul fericit de a putea sâ fiu plăcut d-iul abate Berthier, şi d iul Lefort, doul oameni pentru cari am o stimă deosebită“. »După aceea, şi pentru a’mi arăta că spusese tot ce avea de spus, se sculă, şi ful nevoit sâ’mi iau congediu de la dînsul. „A sunat. »Unul din servitorii lui apăru. »Eu am salutat pe baron şi m’am retras, dezolat. — Dezolat! Dezolat! »Nu trebuie să se dezolez® cineva pentru asta, băiete, zis® preotul. »înţeleg ce se petrece In tine : eşti mîhnit gîndindu-te că vei trebui, probabil, să părăseşti în curînd căsuţa ta, unde te credeai la tine acasă pentru toată viaţa... aceste pămînturi pe cari tu le ai iubit, Îngrijit, îmbogăţit. , Viitorul tău, viaţa ta, fericirea ta erati aci,, este adevărat. .0 catastrofă s’a produs, fi, prin urmare, ţi se pare că toate sforţările pe cari ie ai încercat na’şi vor purta fructul. »Eroare, băiete ! „Pâtrunde-te bine de această idee, că orice sforţare a omului aduce, mai curînd sau maî tîrzifi, o recompensă. »Nimic nu se pierde. »Tu eşti muncitor şi inteligent, al să clădeşti aiurea, şi ceea ca ai făcut aici, îţi va servi. „Omul merge departe cu munca, ordinea şi răbdarea. »Oricine e muncitor, iubitor de ordine şi răbdător reuşeşte tot-d’auna şi învinge pe rivalis&î, pe inamicii săi, neşansa, totul. »Ceea ce trebuie este ca cineva să să nu se dea nici odată ind&rtt, ci tot-d’auna şi mereu sâ reînceapă opera din ajun, în potriva tutulor piedicilor şi in ciuda tutulor oamenilor. »Nu e uşor tot-d’auna; dar cînd este voinţa, rezultatul e sigur. „Nu te dezola dar pentru eşecul tău, dragul meu Petre. »Albi încredere în tine, şi mergi înainte. „D-l Lefort şi cu mine te vom ajuta, de altminteri. Ştii efi poţi compta pe noi... ,Aşa dar, hotîrirea acelui baron de Castignano îţi pare că trebuie sâ fie irevocabilă ? — Da. »Acest om ’mi-a spus oare adevărul ? »Are el In adevăr sub mînă, după cum 'mi-a declarat, pe un administrator gata sâ se puie numai de cît la lucru, aci ? Tinărul adăogă îndată, dînd din cap: — Sau poate cumva are alte motive pe cari eu nu le cunosc, pentru a mă depărta de aci? „Nu știu. Petre pronunțase aceste vorbe în așa chip încit abatele se uită la ei mirat și’l zise: — Ce motive ar putea să aibă oare pentru a te depărta de aci ? — Nu ştiu. Este o idee care ’mi-a venit. — O idee ? Ce’mi cînţi tu mie acolo ? »Haide, haide, goleşte’ţi traista, să vedem ce e într’însa. „Văz că eziţi de a te explica. »Spune’mi tot. »Haide, vorbeşte, dragul meu Petre, explică-te. »Ce este acea »idee* care ’ţi-a venit ? Petre, în adevăr, se turburase, deodată, în mod vădit , fapt care nu scăpase privire! atentive a bătrînului. — Dumnezeule, domnule abate, os’aşi explica bucuros, dac’&si fi sigur... — Isprăves „Dae'aî fi e — Dac’asi Din nou tîrpol, de ou„ se lumină, och — O sa va I pir de ce ? sigur că d-ta... ral se întrerupse, &«u moşul lui obraz săi se înteiară, spun tot, zise el. Oh! trebuie. Oare pot sâ tac, să ascund ceva înaintea d tale? — Haide, haide, la fapt. Și administratorul începu, astfel, fără alt preambul: Ştiţi câ o iubesc pe Lucica? O ştiu. Dar ce legătură?... Aşteptați. Inchipuiți-vâ, domnule abate, în toate zilele in pădure... Petre continuă, după ce ezitase încă de a vorbi: — Mă ascund, într’un desiș, pentru ca să văz trecînd pe aceea pe care o iubesc, cînd merge să se plimbe cu mama ei. — Ah! exfriamă abatele zîmbind. Ei bine, dar..sase un păcat grozav acest lucru. — Am o aşa mare plăcere cum o văz! Pentru mine, momentul care o văz e cel mai ferici din toată ziua aceea. — Da, «Da. Toţi amorezaţii sunt aşa. »Dar pe urmă, pe urmă ? — Ei bine, azi dimineaţă... (Va urma)