Adevěrul, noiembrie 1898 (Anul 11, nr. 3339-3368)
1898-11-26 / nr. 3364
Anul XI-No. 3364. Abonamente încep la 1oi la 15 ale fle cireî luni ai a* pl&teao înainte. Un an în ţar& 30 lei ; în străinătate 50 lei Şase luni 15 „ „ ,, 25 n Trei luni 8 „ „ » 13 m Numărul IO Bani In străinătate 15 BaniAdevărul Joi, 26 Noembrie 1898 Anuneiurî primesc direct la administrația ziarulu Linia pagina Vl-a n „ V-a lei 0.50 bani .* 2. 1. IV-a fes un mare număr de linii se fac reducții din tari Numărul IO Bani Un număr vechiu 20 bani Director CONST, n 1 Ii Ii E Fondator: ALEX. V. BELDIMANU he altern si AanmsTiuTM STRADA SĂRINDAR No. 11 ITEL«Jf 1» V». 6 pagini la fiecare ediţie Ruşinea romînizmii! Iar a vorbit, iar s’a arătat, în fala ţârei, in hidoasa’i înfăţişare de trădător de neam ! Dimitrie Sturdza a avut din nou curajul să vorbească în chestiunea şcoalelor din Braşov, pentru a răspunde interradăreî d-luî Maiorescu. Cuvintarea lui e o ruşine pentru partidul liberal, pentru ţară, pentru întreg rombniziaul. Şi nu ştii de ce să te indignezi mai mult: de nemernicia acestui om, care pare inconştient de scirbosul rol ce’l joacă, ori de ticăloşia acestei ţări, de lipsa de pudoare a partidului liberal, care mai suportă pe acest individ! Intr’o altă ţară cele făptuite de Dimitrie Sturdzi ar fi născut o revoluţiune, şi o cuvintare ca aceea de alaltă el ar fi ridicat întreg Senatul pentru a goni, ca pe o lepră, pe nenorocitul slugoii al ungurilor. La noi ţara nu se mişcă, Senatul votează o moţiune de încredere trădătorului, tribunele stau liniştite, iar partea mai sănătoasă a partidului iberal,— dizidenta,—tratează pace cu acest om, pentru care calificilive injurioase nu mai există. Ei bine, ne întrebăm, nu’î oare cazul de a dezespera de totul, de ţară şi de viitorul ei ? Cind nervul indignărei s’a atrofiat, cind totul se poate face, cind trădarea şi lipsa de ruşine devin cogme de guvernâmînt, cind nimic nu ne mai poate mişca, e jalnic de constatat, dar trebue de recunoscut, că ori şi ce nădejde trebue pierdută şi că omul cinstit trebuie să-şi acopere faţa şi să aştepte definitiva prăbuşire a organizmului social cu temelii atit de putrede! Şi cum să nu disperezi de totul, cind tocmai acum, cind rolul lui Dimitrie Sturdza în chestiunea rominizmului se arată atît de odios, cind scrisoarea din 1894 ni-l arată speculind cu bună știință cauza fratorilor de dincolo, se găsesc oameni cari încă să trateze cu el!... Sub cuvînt că interesele liberalizmului sînt periclitate, s’au găsit chiar lberali-dizident can au primit a sta alături pe foaissa ministerială cu trădătorul neamului rominesc! Popoarele se zice că au guvernele pe cari le merită. Desigur că e mai mult vina ţarei că suferă această ruşine. Ignobilul personagiu o cunoaşte perfect, deoarece îndrăzneşte să comită toate infamiile pentru a se susţine la putere. Nu i-a fost dar ruşine să se declare puternic ca o stincă de granit, deoarece are încrederea regelui şi a parlamentului. Sar fi putut dispensa să mai amestece pe acest din urmă factor, deoarece încrederea regelui îi ajunge. Dar dacă ţara era se indignează... regele nici atita ! El pare că nu ştie că Dumitrie Sturdză îi serveşte interesele, că politica germană cere ca românii de peste munţi să fie subjugaţi şi reduşi la tăcere şi frâtâtlw© continuă cu atit mai rafi, işi zice el in sine, că se găsesc romini cari să se preteze scopurilor sale, cari să-şi vindă ţara şi să nu roşească atunci cind li se aduce in faţă infamiile ce Ie-au comis. A fi romin era odată o mindoie. Azi par’că ţi-e ruşine a mai face parte dintr’un neam care supoartă atitea umiliri, fără a protesta. Const. 5. lila. S.VITRA POLITICA Generalui Catargiu Un bărbat politic care a ajuns să atragă atenţiunea publicului asupra d-sale este don general sîrbesc Catargiu. Acest don general a îmbrăţişat profesiunea de admirator al dlui Sturdza, apără, îl aplaudă şi îl compromite, îi compune şi îi votează singur moţiuni de încredere, îl acoperă cu prestigiul şi cu autoritatea sa, în sfîrşit , susţine cu amîndouă inimile, dovadă că alaltaeri la Senat, văzind că nici un senator nul ridică mîna pentru moţiunea de încredere, a ridicat d-sa pe amîndouâ. Şi, la ciuda acestui zel, don general sîrbesc nu va ajunge nici măcar prefect al poliției. Vaz. Spţinsea eh încredere Da cînd avem regim parlamentar, da cind asistăm la dezbateri politic, încă n'am văzut un dezastru ,mai desătărşit urmat de.... o moţiune de încredere! Da, am văzut şi aceasta farsă grotescă şi această ruşine pe fruntea partidului liberal: un prim-ministru strivit, zdrobit, pulverizat sub greutatea argumentelor, un şef de guvern redus la neputinţă şi tăcere şi dovedit a fi, nu „ un imapabil sau un trădător“, dar „un incapabil şi un trădător“, şi cu toate acestea, parlamentul lăsîndu’l încă la postul său, ba chiar votîndu’î o moţiune de încredere. Este drept că această moţiune de încredere a fost votată în acelaşi chip grotesc şi neruşinat în care a fost propusă: a propus d-l general Catargiu cu o mînă şi a votat-o tot d-l general Catargiu cu două, iar mai departe aici o voce pentru acest domn Sturdza, nici un aplauz, nici o aprobare. Şedinţa de Luni a fost omorîtoare pentru şeful guvernului şi, cu toate acestea, guvernul trăeşte încă. De o mie de ori ruşine pentru imbecilul şi pentru inconştientul Senat slugarnic! Dragoş. Reacţiunea în Serbia Nana lege a asociaţiunilor. — Desfiinţarea partidelor politice.— Suprimarea libertaţei cavnatului. Stabilitatea funcţionarilor Cabinetul Gheorgheviei a reuşit să obţie de la mamelucii din Skupcina sîrbeascâ reacţionara lege a asociaţiunilor. Prin această lege se suprimă de fapt partidele politice, iar democraţii sunt împinşi pe calea comploturilor şi a uneltirilor secrete şi revoluţionara.♦ Partidele politice au fost silite să se organizeze în baza nouei legi a asociaţiunilor. Asociaţiunile de partid pot să aibă sediu numai la Belgrad, iară comitetul executiv al fiecărui partid nu poate să fie compus decît din cinci, cel mult zece membri. Statutele asociaţiunilor de partid—pentru fiecare partid o asociaţiune—trebue să fie autorizate de minister. Dacă ministerul refuză să dea autorizaţiunea, comitetul partidului poate să facă apel la comitetul de stat. Societăţile politice, deci şi partidele, n’au voie şi alte comitete locale in afară de Belgrad, şi întruniri publice nu se pot ţine decît în Belgrad şi în ceia 14 oraşe cari sînt reşedinţa de judeţ. Funcţionarii activi şi în retragere, învăţătorii şi preoţii n’au dreptul, sub cele mai aspre pedepse, de a face parte dintr’un partid politic. Ei n’au nici măcar dreptul de a vorbi în public despre politică. La alegeri nu se vor mai putea ţine deci întruniri la ţară, ei numai la oraşe. Pentru a împiedica pe funcţionar de la participarea la luptele politice, se va elabora o nouă lege a funcţionarilor. * In scop reacţionar, cabinetul Gheorghevici a luat însă şi o măsură salutară Emilia de seară BBETH O iesitufirea cretană Yachtul „Amfitrita“ pe bordul căruia principele Gheorghe va merge în Creta, escortat de vasele marilor puteri care n’ar strica dacă s’ar introduce şi la noi. Este vorba să se suprime art. 76 din legea f acţionarilor public din Serbia, articol după care ministerul putea să destitue fără motivare pe ori ce funcţionar cu o vechime mai mică de 10 ani. îndată ce se schimba din minister, tocmai ca la noi, se destituiau o mulţime de funcţionari, şi astfel se rea un fel de proletariat în generis, căci funcţionarii destituiţi aşeptau la indici lor o schimbre ministerială, şi erau cei mai aprigi agenţ, ai opoziţiei Acum se va întări poziţiunea funcţionarilor, cari nu vor mai depinde de bunăvoinţă a ministrului, de la cari se va cere însă în schimb oarecări calităţi şi cari la avansări vor fi supuşi altor anumite examene. Pol. Răspunsul premierului Maiorescu. — De la Aron-Vodă şi pînă azi s’a plătit rentă eforiei şcoalelor din Braşov m Cc. Mitiţi.—Eu din copilărie am urît pe ciocoi şi mama nu m’a putut face nici-odată să mă joc de-a-baba-oarbă cu feciorii de boeri Maiorescu.—Cum se face deci că o lege expresă Ca cea din 1868 e călcată făţiş în picioare, în dispreţul responsabilităţei ministeriale . Cc. Mitiţă: — Să poftiţi la mine acasă şi o să vedeţi că în biblioteca mea n’am nici un roman ! Eu nu citesc romane! Maiorescu.— Şi cum se face că sub ministerul Aurelian s’a putut plăti renta fără protestare din partea guvernului maghiar, iar sub ministerul Sturdza nu se poate 7 Să răspundă d. prim-ministru .... Cc. Mitiță.—D. Take Ionescu e un calomniator și calomniator române! Ce credeți că o să mă zguduiți pe mine ? Sunt tare ca o cetate . Maiorescu.—Vorba cete : dacă nu arăta d. Sturdza calea ungurilor, tăind, cu de la sine voie, renta, am fi ajuns oare în situaţia de azi . S’o spună franc d. prim-ministru!..., Cc. Mitiţă. — Cîtă vreme voiu avea încrederea regelui și a majorităţilor, voiu merge înainte ! Maiorescu. — Ţoale bune; dar este sau nu adevărat că toate ministerele pînă la d. Sturdza au plătit renta ?!... Cc. Mitiţă. — Mie încă din copilărie nu mi-au plăcut advocaţii și încă și azi mi-e frică de ei !... Maiorescu. —Găsesc că d. prim-ministru nu răspunde tocmai logic chestiunilor ce am onoarea a-î pune ! Cc. Mitiţă. — Mie încă din copilărie nu mi-au plăcut logicienii și filozofii!... Maiorescu. —Dar, în definitiv, la o interpelare, trebuie dat un răspuns. D. Carp (întrerupe): — Cînd nu ’ ai, nu-i dai! Maiorescu. — Atunci nu-mi rămîne decît să zic d-lui Sturdza : bună-ziua, nea Istrate! D. Sturdza (repede): — ...Şoapte pui de rață, frate !!... D. gen. Ca tagiii (aplaudă!) Sulivan CULISELE POLITICE Tratativele ToBlianu! Ştiţi că tot se tratează?! Drapeliştii au luat hotărîrea că nu primesc preşidenţia d-luî Sturdza; d. Eug. Stătescu a declarat categoric că nu intră în minister şi, cu toate astea, tot se tratează! Ba ceva mai mult: tratativele se întind ca pecinginea. Acuma tratează şi d. N. Fleva. Şi rida lumea de tratative şi rîd chiar cei cari tratează şi, cu toate astea, tot se tratează. Se amînă şedinţele Camerei, se opresc pe loc lucrările, stă toată lumea cu maile încrucişate şi cu toate astea, tot nu se renunţă la tratări. La liberali şi-a pierdut şi ridiculul puterea, ei trec şi peste ridicul. Versiunea guvernului Iată care este versiunea guvernamentalilor în privinţa tratativelor: înţelegerea s a făcut cu d-nii Stătescu şi Aurelian. Este adevărat că d. Stătescu nu intră în minister, dar d-sa a declarat că dă tot concursid guvernului și, ca dovadă, va delega pe d. Stellan sau pe d. Djuvara să-l reprezinte în guvern. Iarăși este adevărat că d. Stellan a declarat că nu intră în minister, iar d. Djuvara s’a arătat numai pus să intre. La ce se reduce dar concursul d-luî Stătescu şi împăarea cu d-sa? Şi, vedeţi, guvernamentalii se mulţumesc şi cu mofturi de astea. Dar drapeliştiî ? Cu drapeliştiî lucrul, spun guvernamentalii, stă astfel: D-nii P. S. Aurelian, Şandrea şi Villacros sînt cîştigaţî, d. V. Lascar, pînă acuma, a declarat că nu intră şi minister, dar nici nu-l va combate, iar cai-lalţi drapeliştisînt contra. Adică povestea ţiganului: are o potcoavă, ce -i mai trebue ca să umble călare? trei potcoave, calul,şaua, etc. Şi cu toate acestea, guvernamentalii spun că lucrul este isprăvit. Dar cu d. Flava ? Cu d. Flava s'a Intrat acuma In tratative. Azi după şedinţa Camerei, au fost la d-sa d-niî Dim. Giani şi M. Skina. D. Fieva vrea colegiul unic la osmană, legea descentralizărel, alegeri libere şi altele pe cari le-am mai înşirat. Povestea e veche, tratativele sunt de prisos, căci dacă sunt oameni serioşi şi unii şi alţii, discuţia nu mai are rost. Cei din jurul d-lui Enacu susţin însă că tratativele cu d. Fleva sínt din cele mai serioasa. De ce ? Pentru-că d Sturdza voieşte mai bine să se împace cu d. Fleva, care ar putea să-i fie de folos in alegeri. Să vă dăm şi o dovadă. Răspunsul la mesaj Erid. G. Mîrzescu a citit la Senat, în şedinţă secretă, proectul de răspuns la mesaj. Răspunsul nu este decît o parafrazare a mesajului, cu o singură deosebire. Anume : Se vorbeşte de modificarea legei electorale şi garantarea secretului votului. Această frază, spun naciştii, a fost pusă pentru d. Ileva. Este un angajament ce se ia că se va modifica legea electorală. Apropo de răspunsul la mesaj. Cînd s’a citit era în şedinţa secretă şi d. Mîrzescu a început cu fraza: „ Mulţumim Domnului că anul trecut am avut o rcoltă foarte bună, etc.“ d. Costesciu-Comăneanu a izbucnit. Dar de unde, d-le, şase baniţe abia la pogon. D. Carp protestează din alt colţ şi Senatul întreg a izbucnit în hohote de rîs. Iar d. Vizanti, cel care s’a fotografiat cu cele două volume de raport la un proect de lege, pentru a-şi arăta zelul de drapolist întors, s’a ridicat să propue ca discuţia să înceapă chiar joi. D. general Manu a protestat că se iau decisiunî in şedinţă secretă. D. Stătescu s’a apropiat de d. Sturdza şi i-a spus: „Are dreptate“, îndată d. Sturdza Va temperat pe d. Vizonti. Iată, spuneau guvernamentalii, o nouă dovadă că s’a stabilit înţelegerea între d-nii Stătescu şi Sturdza. Ce comedie! Demisia d-lui Racoviţă D. Racoviţă a declarat elî în Senat că şi-a dat demisia pentru că îl doare să vadă partidul dezbinat. D-sa e pentru unire, căci numai prin unire speră să vadă revenind zilele de glorie ale partidului. D. Sturdza era furios, iar foarte mulţi senatori au răsplătit cuvintele tremurate ale d-lui Racoviţă prin strîngeri de mînă. Mai toţi i-au spus : — Ce voeşti ? e o nenorocire ! Bieţii oameni acum îşi dau seama că partidul e foarte greu bolnav. Rep. CARNETUL MEU Un sfîrşit Ziaristul Valentineanu, care şi-a sfîrşit zilele cu o lovitură de revolver, la spitalul Colţea, făcea parte din o generaţiune pe care de abia o mai putem înţelege.—A murit, fireşte, prea tirziu, citnd ideologiatul părea ridicolă în aceste timpuri de materializat, de lipsă de sacrificii, de scepticizm. Tovarăşii Iul de lupte s au stins la timp şi el au avut simţul practic mai dezvoltat, au devenit oameni politici în loc să rămâe simpli ziarişti. Valentineanu insă toată viaţa Iul a rămas gazetar şi gazetar de timpuri eroice, cind presa nu era un mijloc de train, şi cind directorul era şi corector şi administrator.De aceea el moare sărac, la spital, şi, dacă nu ar fi fost pensionarul societăţei presei, poate ar fi fost redus să întindă mina, deoarece toţi o uitaseră. Camera, care votează pensiuni şi recompense naţionale atîtor patrioţi de ocaziune, nu s'a gindit la bătrinul liberal, la decanul presei române, la omul de inimă, care a fost prea dezinteresat ca să-şî agonisească bani albi pentru zile negre. Unul de-aî noştri moare ! Să ne descoperim toţi aceia cari ţinem un condeiu in mina, noi cari am venit în timpuri mai bune, cînd ziaristica s'a dezvoltat şi cind ea se face în condiţiuni mult mai uşoare ca în timpurile cînd Valentineanu lupta pentru democraţie şi naţionalizm. CS. M. Averea anei regine Venituri de proprietăţi. — O moştenire. — Giuvaerurile reginei. —Bogat ca un rege sau ca un împărat»—zice proverbul, şi totuşi nu toţi monarchii sint atit de bogaţi pe cît se crede. Printre cei mai bogaţi însă, inv contestabil ca se afla şi batrina regină Elisabeta a Angliei. Deputatul englez T. P. O’Connord a luat osteneala de a aduna la un loc şi clasifica toate cifrele cunoscute in public şi privitoare la averea reginei. Suma pe care statul englez o acordă anual reginei se urcă la 9 milioane lei. Această sumă este cam astfel repartizată: 2 şi jum. milioanele pentru casa regală, 1 şi jum. milioane pentru caseta particulara, 3 milioane pentru lefi şi pensiuni, şi 200.090 lei pentru pomeni, daruri, etc. Ramin disponibili aproape două milioane de lei. Afara de aceasta, cind s’a urcat pe tron, regina a primit ca dar de la mama ei, ducesa de Kent, un venit anual de 200, 00 lei, iar după ce regina s’a căsătorit s’a acordat soţului ei o listă civilă de aproape un milion de lei. E de notat că toţi aceşti bani regina şi soţul ei ii intr buinţă personal pentru uiuşii, deoarece toţi copiii de la naşterea lor au primit rente de la stat. * Afară de aceasta regina încasează pe fiecare an veniturile ducatului Lankaster cu cimpiile, pădurile și vînaturile sale. In 1865 aceste v°mturi erau de o jumătate de milion, în 1867 de joase sute de mii lei, in 1877 de un milion, și acum sint de un milion și jumătate pe an. Pină la majoratul prinţului de Walles, pînă Elisabeta a încasat şi venituile Piratului Cornnwall, ale căruia proprietăţi se află in Devonshire, Somersetshire, Wilshire, Surrey şi Londra. In 1824 veniturile ducatului erau de o jumătate de milion lei, in 1872 ele au atins fifra de un milion şi jumătate lei. Pe cînd era incă relativ săracă regina a cumpărat proprietatea Osborne. Mai tirziu a cumpărat proprietatea Balmoral pe care a clădit castelul care este actuala ei reşedinţă favorită. Valoarea acestor două proprietăţi creşte pe fiecare an şi astazi Osborne, de pildă, preţueşte de cinci ori mai mult decit atunci cind a fost cumpărat. După sfătui lorzilor Cross şi Sidney şi a decedatului Sir Arnold White, regina a cumpărat cu 1.600.000 lei o proprietate care are astazi o valoare de cinci milioane Iei. » Dacă regina Angliei a avut şi un noroc deosebit. La 18 August 1852 a murit un batrin de 72 ani anume John Camden Neild. El era fiul unui giuvaergiu care lucrase pentru regele Gheorghe al treilea şi ţinuse un magazin in St. James Street din Londra. Bătrinul giuvaergiu era un mare filantrop şi se ocupa maî ales de soarta deţinuţilor din închisori. Fiului sau i-a lasat moştenire o avere de şaase milioane lei. John Camden Neild depusa această avere cu dobindă pe cind el însuşi ducea o viaţa de Harpagon. La deschiderea testamentului, s’a văzut că, afară de citeva mici legate, a lăsat toată averea sa, de 12 milioane lei, «prea graţioasei n»ifestaţi, reginei Victoria, cil rugăciunea de a o întrebuinţa pentru dinsa sau copiii sâi». Aceştia banî regina—după ce a dat rudelor lui Neild cite 24000 lei şi a ridicat testatorului un monument—i-a lăsat neatinşi, aşa că ei au atins astăzi ţiara de 24 da milioane lei. De la soţul ei insă regina a moştenit 18 milioane lei. Ne facem o idee despre imensitatea averei reginei Victoria dacă ne gândim că, mai ales de douâ-zecî de ani iicoace, chieltuelile reginei au descrescut pa cit de enorm i-au crescut economiile. * Dară regina Victoria are, afară de averea in proprietăţi şi baze, o imensă avere in obiecte de valoare. Nici un monarch nu are atitea nestimate ca regina Angliei. Regina personal are giuvaeruri in valoare de 15 milioane lei, iară 3 milioane lei preţuiesc numai dantelele de cari e atita de mindră. Nu mai contăm obiectele de artă cari, deşi cu valoare imaginară, dar totuşi, dacă s’ar vinde, ar produce mai multe milioane. Cu această avere, care atinge ţîfra de maî multe miliarde de lei, regina Victoria nu e numai printre cei mai bogaţi monarch!, dar şi printre cei mai bogaţi oameni din lume, căci, în ciuda proverbului, sunt oameni de rînd mult mai bogaţi decit cei mai bogaţi monarchy . Strat.