Adevěrul, martie 1899 (Anul 12, nr. 3454-3477)

1899-03-20 / nr. 3471

Simţul la 20 Martie 1899 mare şi mai grea, de­cit intr’o altă ţară, îa care o dezvoltare în decurs de veacuri a creat o organizaţiune puternică şi a încheiat printr aceasta o activitate continuată timp îndelun­gat. Această muncă este mare şi grea, căci nu e numai plină de o­­boseală, ci cere şi multă precauţi­­une. Şi la această muncă, presa are o mare parte. Şi această muncă a presei, nu se face în camera liniştită a savantului, a cercetătorului, ci în mijlocul zgomotului vieţi, şi de aceia mie febrilă. Eu, care mi-am petrecut toată viaţa muncind, ştiu—cîte­odată chiar prea mult—ce este munca fe­brilă care consumă, care încordează fie­care nerv al organizmului şi al creierului, şi care trebuie făcută, fiind­că este tot atît de necesară­, ca şi aerul pentru viaţă şi natură.­­ Şi presa a devenit o parte a vieţi, parte a vieţei sociale şi de stat, parte asemenea aerului în natură. Dară aerul dă viaţă atunci cînd conţine oxigen. Oxigenul presei este­­ stima pentru adevăr. Ca deviză pentru po­litica mea guvernamentală mi-am a- les trei cuvinte : legalitate, dreptate şi drept ! Şi adaug acum : şi adevăr! •Căci adevăr este numai ceea ce se •rbizue pe dreptate şi legalitate; căci ce e de fapt adevărat devine drept şi lege. Acest adevăr, trebuie să -l căutăm şi dacă îl căutăm cu sîr­­guinţă, ii vom găsi. Şi nu e u­­şor s’o facem: trebuie caracter, tă­rie şi nu orare cei mult curaj pen­tru a o face. Totuşi, domnii mei, nu puteţi corespunde profesiunel d­­­voastră, de­cit dacă vă adăpaţi din acest izvor şi tindeţi spre acest ideal. Adevărul trebuie căutat, cum îl ca­ută exploratorul pe îndepărtatele ape ale orientului şi în adîncimile ocea­nului, printre moluşte, cu preţul vie­­ţei sale, ca şi scufundătorul care printre moluşte, caută, expunîndu-şi viaţa, mărgăritarul, comoara mărei. Şi îl găseşte, căci adevărul este ca şi raza soarelui care străbate printre nori, ca şi izvorul care ţîşneşte, îndată ce s’a găsit locul unde era ascuns, ca şi bobocul trezit la viaţă de căldura primăverei, cu o putere irezistibilă. Adevărul este oare şi­cum o urmare a legilor vecinice ale naturei, o re­­velaţiune a voinţei providenţei dum­nezeieşti. Ridic paharul meu­, pentru presa liberă, al căreia izvor este ade­vărul, cl căreia ideal este adevărul, şi pentru reprezentanţii presei, în mijlocul cărora am venit cu bucurie“ . financiare, acest timp proectul a fost părăsit. In insa d. Gh­ika angajase deja parte din personal, intre care și pe­ d­na Sztaja Zimmermann, artistă vi­­­neză. Aceasta a dat in judecată perii. Ghikă cerindu-i o despăgubire de 800 franci. Caz extraordinar de letargie. — Din San-Francisco se semnalează un caz extraordinar de letargie produs la o tină-­­ pesoană foarte nervoasă anume, Edoda Wilbur. In urma unei certe cu finanţa­­tul ei, această femee căzu în leşin şi de atunci, cu toate îngrijirile date de diferite celebrităţi medicale, nu şi-a mai revenit în fire timp de treispre­zece luni. In fine, cînd s’a trezit din somnul ei letargic, miss En­da Wilbur căută să reia cearta cu jidanțatul sau, din punctul unde rămăsese; acesta insă cedindu-i in toate, evită ori­ce ceartă și deci un nou leșin poate. IMPRESIUNI şi PALAVRE Sărutarea Au trecut atîtea ore, şi totuşi am ră­mas sub mreaja sărutărei tale. In toată fl­inta mea par­na se strecoară, curge, o sen­­zaţiune p acută şi ochii mi se îndreaptă în­spre uşă ca să te văd din nou sosind, în Strălucirea frumuseţe! tale. De ce această întreagă revoluţiune în fiinţa mea? Am sărutat atîtea femei în viaţă, cunosc îatrfiâgs- gamă ft ju. 1 jru 1 i-ai, do lft fiării­tul inocent al verginei, care nu ştie să ’1 preţttească, pînă la lacoma sărutare a fe­­meei voluptoase care într’o prelungă lipire a buzelor setoase se dă toată, trăeşte în supremul spaim al fericirei. Totuşi nu am avut emoţiunea dulce care mi-a­ lăsat-o în mine. C­e-o fi? Poate o pre­vestire a unei patimi de mult încolţite, lă­sate apoi in parigiu**, în aşteptarea unui eveniment, care, într'o siguranţă neexpli­­cabilă, îmi ziceam că trebue să aibă loc. Sau cine știe, făptura-ţi întreagă insuflă a­­tîta bunătate, atîta dragoste, atît » vînt spre patimă, că fără să voiu m’am trezit în bra­ţele tale. — I­asă-mă să te sărut, ţi-am spus? — De ce ? — Fiind­că îmi face plăcere. —Atunci, da, mi ai zis și gura mea pre­lung s'a adăpat la izvorul g­urei tale şi ast­fel ne-am turburat amîndoi că de-abia ai nemerit uşa ca să fugi, şi eu, în zăpăceala acestui eveniment neaşteptat, pe abia ţi oi fi spus «b­ună cuvinte fără de înţ­­es. Au trecut de atunci atîtea ore şi emoţiunea nu mi-a încetat tare­ că plutesc într'o at­mosferă de mulţumit» şi «le bună stare, pare­ că te am încă în braţele mele, le în­tind spre tine", dar nu pot tăia de­cît văz­duhul. In aceeaşi od­ie largă şi luminoasă start, e gol însă scaunul pe care stăteai, totuşi pare­ că te am înainte cu zâmbetul tău blind, fifiit şi bun. E curios cum am o senzaţi­­une, o impresiune de lucru sfînt! sf­nt ! Sfint de ce? crud îmbrăţişarea noastră a fost profană, b cînd gîndul ne-a fost omenesc, a­­tuncî cînd ne-am atins buzele noastre şi am luat acest aperitiv al dragostei. De ce ? de ce? explica-mi, dacă eşti în stare ! E curios, cum la mine pare­ că este un fel de prevestire. Cînd te-am văzut întîia oară, mi-am spus în mine : va fi a mea, ne vom iubi. Azi cînd, fără să ne gîndim, ne-am trezit unul în braţele altuia, sigu­ranţa mi se măreşte... De ce ? De ce ? Ex­­plică-mi dacă eşti în stare ! E un fel de fatalizm în actele omeneşti. Pozitivizmul încă pro­testează în potriva a­­cestui înţeles al rosturilor lucrurilor. Totuşi de multe ori sînt lucruri de acestea cari neputindu-se explica, te fac să înclini spre credinţa aceasta că ceva fi­e sens Ne-a fost scris că ne vom iubi şi vezi, orî­ ce vei face, aceasta se va întîmpla, cu sigu­ranța cu care ştiu că mîîne va fi zi, urm­at­ă apoi de noapte. De te vei împotrivi, vei lupta cu imposibilul şi a lupta ast­fel este o copilărie ! — Ce va fi, ce va întîmpla !" Chiţibuş. CÂRTI si REVISTE Adevărul de Joi, ziar enciclopedic anul I No. 23, are următorul sumar : Săptă­mâna, Din şcoală poezie de D. Teleor Scrisori din Paris de Th. Cornel; Chinezii şi împărăteasa lor; Eugen­­I­ulpin; So­­nete de Ştefan Cruceanu; Convorbiri des­­pre artă de Const. Al. Ionescu; D-na şi d. Paul Bonetain ; Trupele negre în Statele­ Unite ; Snoave de V. Spancovici; Ştiri li­terare şi artistice : Prima revistă din lume ; Varietăţi; Invăţămîntul comercial ; Revista Cărţilor; Revista revistelor; Jocuri de dis­­fracţie, etc., etc. Ilustraţiuni; Rugăciunea trădătorului; Eugen Turpin ; Paul Bonetain și d-na Bo­netain . Marele hotel Windsor din New- York; Sarcofagiul lui Bismark. DIN TARA - Se la ooresp. noştri particulari— DOROHOI PENTRU CANTINELE ŞCOLARE.—Este cunoscut marele avînt ce Ta luat ideia în­­fiinţareî cantinelor şcolare în toată ţara. Nici Dorohoiul nu s’a lăsat mai pre jos, ca cele l’alte localităţi. In seara de 20 Martie a. c va avea loc, în localitate, o frumoasă reprezentaţiune teatrală, organizată de cîţi­va tineri generoşi din Iaşi,­­ cari, sim­ţind şi înţelegind nevoile poporului, au luat frumoasa iniţiativă de a organiza asemenea reprezentaţiuni prin oraşele Moldovei. D-l G. G. Burghelea, energicul şi activul primar al oraşului Dorohoia, a luat sub înaltul d-sare patronaj această frumoasă reprezen­taţie. Programul este foarte bogat şi variat. Se va începe cu o conferinţă, asupra cul­turei poporului Român, ţinută de d-l . Deleanu. Vor turna recitări de d-nii C. Dimitriu, şi Gh. Dimitriu şi apoî două co­morii în cîte un act: Dama cu Camelii şi Uite popa....... nu e popa, comedii foarte hazlii cari vor fi jucate de d-na El. Ghior­ghiu, d-şoara M. Gheorghiu, d-nii N. cior­nei, U. Dimitriu şi Gafencu. Muzica mili­tară va citita între acte, dind concursul gratuit. Biletele sînt luate cu asalt de pe acum .—Dic. C.LT­ATE A.-DE-ARG­EŞ PENTRU MINISTRUL INTERNELOR.— Cetăţenii argeşeni sînt foarte indignaţi contra cîtor­va consilieri comunali cari a­­vînd interese personale de satisfăcut, vor­­ să cumpere cu o sumă exorbitantă un loc viran pentru 4deschiderea unei aşa zise pieţe,­­at­unci cînd oraşul are nevoie de o mulţime de alte îmbunătăţiri mai urgente. Cetăţenii au­ protestat deja prin petiţiuni şi telegrame către prefect contra acestui g­heşert comunal, cerînd să nu se aprobe deriziunea consiliului comunal în această privinţă, precum şi bugetul comunei care e iscălit num­it de patru consilieri şi aju­torul de primar. In schimb cetăţenii arge­şeni reclamă să se prevadă în buget o su­mă de alte îmbunătăţiri,—ca apa, pompă de incendiu, clădirea unui local de şcoală în locul celui care astăzi se găseşte in­­tr’o complectă ruină, facerea de şosele şi repararea celor existente, etc. Prefectul însă pină acum n’a răspuns nimic, din ca­re cauză cetăţenii sunt şi m­ai indignaţi: eî sunt hotărîţi să uzeze de ori­ce mij­loace, numai să împiedece comiterea unui fapt ca cel relatat. Credem că ministrul de interne, căruia îi punem sub ochi rînduri­le acestea, ar face bine să ia măsuri ca să se satisfacă Cerinţele cetăţenilor arge­şeni.—Coresp. CRAI LA GRĂDINILE DE COPII.—S’au făcut ade­seori încercări pentru înfiinţarea unor ade­vărate „Kindergarten“­ în oraşul nostru, dar pînă acum nici o încercare n a dat re­zultate satisfăcătoare din diferite pricini. Mulţumită însă stăruinţelor institutului „Co­­bălcescu“ din localitate, azi ne putem mîndri că posedăm în oraşul nostru o grâ­dină de copii la niv­elul celor din streină­­tate. Fiind­că loc­alul actual al instituțiilnî dl­ui Guța Macedonescu, nu era suficient, s'au­ mai închiriat casele de pe strada Va­poarelor numărul 6, foarte bine aranjate, posedînd in acelașî timp și o minunată grădină. Această sucursală a institutului „Cobâlcescu“ e destinată în special pentru grădina de copii, avînd chiar camere anu­me pentru diferite cursuri. UN ATENTAT.—Marţi 16 ale curentei, pe strada iste­fan cel Mare din oraşul nostru s'a săvîrşit un atentat care a alarmat toa­tă mahalaua. Ie vorba de un individ Gheor­­ghe Cojocaru­, care era de multă vreme duşman de moarte cu Stavarache Anasta­sii­, amîndoi locuitori de prin acea parte a Brăilei. Din întîmplare dinşii s’au­ întîl­­nit Marţi, la un amic al lor N. Răduţu, şi după o mică ceartă s’au­ luat la bâtaie. In urmă Stavarache, scoţind un cuţit ain bunii, lovi grav pe rivalul sâîi Cojocarii, în partea stingă a pieptului. După cît­va criminalul a fost prins şi arestat, iar vier­­ma transportată la spital într’o stare gravă. VIAŢA IN PORT.—De cînd a reînceput navigaţia pe Dunăre, oraşul s’a schim­bat cu mult la faţă. O activitate deosebită se observă. Vînzarile de cereale se efec­tuează cu preţuri destul de bune,—negu­­­torî se găsesc foarte mulţi,—şi portul nos­tru merge bine. Pe Dunăre vapoarele vin şi se duc cu mare grabă în toată lumea. Vapoarele regiei noastre fac curse regulate intre Brăila-Galaţi-Tulcea-Constanţa, şi în tot­d’auna sunt pline de lume. In general aspectul oraşului e cu desăvârşire altul. — Marin. GALAŢI BIBLIOTECA V. A. URECHIA.­Oraşul Galatz posedă de mult o bib­ioteca, dărui­­­­tă de d-l Urechiă, care, prin multele dona­­ţiuni, a ajuns să aibă peste 40.000 volume. Dar conducerea acestei in­tituţiuni lasa foarte mult de dorit, aşa in­cît, cu toată bogăţia ei, e vizitată de foarte puţini lec­tori. Cu împrumutatul cărţilor a ajuns o curată­­ străbălare, căci, deşi regulamen­tul prevede că o carte nu poate fi instre­­inată de­cît pentru 3 săptămîni, mulţi po­sedă cărţi de mai mult de un an, neţinîn­­du-se aproape nici o socoteală de ele. A­­fară de acei cari sînt in bunele graţii ale bibliotecarului, nimănui nu­ i se împrumuta vr-o carte, ba încă şi elevilor nu li se dau cărţi de literatură. Ar trebui dar să se pună o regulă. DIVERSE.—Tinărul Nicolai domiciliat pe str. Veres. No­­ul, cerînd și refuzîndu-i de de către tatăl său o sumă de bani, lua un topor și în furia ce-i cuprinse, se repezi și despică craniul nenorocitului său­ tată. Criminalul fiu a fost arestat și înaintat parchetului... — Vasele următoare încarcă în port, sub pavilion englez, Branesmore (Liverpool), încarcă cereale și Blairmort (Liven­ool), scînduri; sub pavilion holen, Charilaus Tricupis (Itaclia), descarcă cărbuni pentru uzina de gaz; sub pavilion austriac, Gas­­tore­­Triester descarcă mărfuri.—Ninap. D­IVERSE Prinţ român director de circ. Ziarele din Viena vorbesc despre un proces intentat de o actriţă vieneză imul .prinţ Ginka, «director de circ» din Bucureşti. Este vorba de d. Albert­ Gh­ika, care ar fi proiectat sa deschidă la Viena ,un teatru de varietăţi sau un circ , dar neisbutind in negocierile sale GALERIA­ MEDICALA Născut în Craiova în anul 1860. Şi-a fă­cut studiile în oraşul săt­ natal şi în 1880 obţinu cu succes diploma de doctor în me­dicină, de la facilitatea din Bucureşti. A servit mai mult ca medic militar şi a ocupat în localitate mai multe posturi de medic, obţinute în urma unor concursuri, la cari s-a distins.­­Actualmente este me­dic comunal al orașului Craiova. Litere«Ai­te­§tiint« «­ ~ Cunoscutul romancier francez Mar­cel Prévost a fost ales preşedinte al soci­­tăţei oamenilor de litere din Paris. Societatea oamenilor de litere din paris a procedat zilele acestea la complec­­tarea comitetului sail din care face parte şi Zola. Au fost două liste: una simpatică Ligei patriei franceze şi ostilă lui Zola şi alta propusă de Marcel Prévost care este unul din cei mai buni prieteni şi mai mari admiratori ai lui Zola. Rezultatul fu că lista lui Marcel Prévost a întrunit aproape numărul total de voturi şi deci a fost proclamată aleasă. Unul din membri ceruse să se înlocuiască şi Zula, de­oare­ce după regulament a lipsit de la şase şedinţe con­secutive, dar această cerere pusă la vot a fost respinsă aproape cu unanimitate de voturi. ----- La expoziţia din Paris de la 1900 se va povesti istoria vinului de :la origină pînă azi într’o panorama de 1200 me­ri. CARNETUL JUDICIAR Ultraj Vlădescu e dat in judecată pentru că ar fi ultragiat pe Niculae Petre­scu­, sergent de zi. Vlădescu e profit la faţă, ca şi vi­tri­şorul pe care-l serveşte muşteriilor in cinzecurî de trei­zeci de drumuri. Cînd vine înaintea tribunalului, Vlădescu, de emoţiune, din profil se face roşu de totj roşu închis, ca vinul vechiu de pa­tru ani. De mult emoţionat ce este, hitr’una ’şi rumegă mustăţile intre dinţi. —• Ce ai avut cu d. sergent, d-le ? 11 întreabă preşedintele aspru. — Dar nu’î adevarat, d-le preşedin­te ! răspunde Vlădescu, tremurindu-î glasul. Asta-i năpaste pe capul meu­. —­ Cum nu-i adevărat ? Ia spune, cum s’a intim­plat ultrajul ? — Să vă spui cum a fost. D. Sergent avea obiceiu­ sa vie pă la mine și de cite-orî venea, 11 cinsteam cu Cite 0 țuică, cu cite un pahar de vin, cu cite ceva. Int­r’o zi a venit beat in prăvălie și atunci n’am avut poftă sa’i dau de băutură şi nu i-am dat. Atunci el a început sa’mi înjure muşteriii. Dac’am văzut aşa, ’i-am dat afară. Atunci el s’a intors şi­­mi-a făcut cu degetu şi mi-a zis ca are să noi-o facă, şi vaz că mi-a facut-o. Asta-i adevăru adevărat. După aceea se introduc martorii. Din depozițiile lor se constata ca spusele inculpatului sint adevarate. Tribunalul se vede nevoit să achite pe inculpat. Cind aude de achitare, Vlădescu re­­suflă tocmai din adine, işi face cruce și spune însemnat: — Bine că «capat! Greu e să te pui împotriva cu stapinirea ! e să te pui Condeia H­ENENTO — Vineri 19 Martie 1899 — Şedinţă în Cameră şi Senat. Idem la Academie. Spectacole Teatrul Naţional. — De-aşi fi rege. Sala Alcazar. — Teatru de varietăţi. Sala Georgescu.—Voalm de varietăţi. Sala Iaragadiru. — Concert de or­chestră. Berăria Bristol. — Concert de or­chestră. Ştiri teatral©­ ­— Joi 25 Martie, la ora 2 din zi va avea loc la Ateneu­ o mare serbare artis­tică dată sub patrona­*- ul d-nei Ana Sp. Haret şi cu concursul d-lui Caragiale şi mai mulţ­i artişti ai Teatrului Naţional, în fol­sul cercului studenţesc „Romînia rurală.“ —­ Duminică 21 Martie ora 1 p. m. va avea loc la Ateneu al treilea concert sim­fonic cu concursul d-nei Maria Schott- Mohr. -----Miercuri 24 Martie asociaţia gene­rală a studenţilor universitari români din Bucureşti va da în salonul Liedertafel o mare serată dansantă cu concursul unui corn­­et de domnişoare studente. — Diseară se joacă la Teat­rul Naţional în beneficiul simpaticei artiste Camilla D. Miha­­ilescu De aşi fi rege, cu Bajenam, i’pe­­naru,­­ratopol şi d-ra Lucia Brezeanu; d-ra Mihăilescu va cînta rolul principesei Nemea, in care am auzit-o în această stagiune, iar d. Ghimpoţeanu rolul regelui Mossul. — Miercuri 31 Martie d. Aurel Eliade va da un concert la Ateneu cu concursul d neî Maria Tabaţi Chefaliadi şi al d-lui Dimitriu.­­—— Sîmbătă 3 Aprilie vor începe la teatrul Lyria reprezentaţiile extra­ordinare ale d-reî l­osa Bruh, de la „Comedie fran­­ţaise“, cu trupa de comedie de sub direc­ția d-lui Don­ai. D-ra Rosa Briile va da 5 reprezentații, cu Amants de Donnay, Le Pardon de Le­­maure, Francillon de Dumas-fiul, Le Bou­­let de l’ierre VVolft­ și L’assommoir de Zola. Biletele sunt de pe acum în vînzare la Hall de l’Indépendance Roumaine. ■—• La 21 Martie se dă la teatrul Na­ţional o reprezentaţie extraordinară în be­neficiul d-nei Eleonora Nottara, ce va juca: Fereşte-m­ă de prietenii... (Nos intimes).­­— La 27 Martie se dă pen­ru prima oară la teatrul Naţional Minciuni conven­ţionale, piesă în 4 acte de d. V. Leonescu, în beneficiul d-nei Zoe Jieanu.­­■— Jouî 8 Aprilie se va da în benefi­ciul simpaticelor artiste Maria Giurgea Giur­­gescu și Lucia Sturdza, Intre dragoste și moarte (Mariage blancj de Jules Lemaitre, traducere de d. Harlamb Lecca. Ediţia de dimineaţă IHTFORF.Jr.Tim ______ | Buletin atmosferic Bucureşti, 30 Mart. st. 12 ore mina înălţimea barometrică la 0, 752**9. Temperatura aierului: 7° Vîntul: aproape liniştit de la S. 1? Starea corului:.*noros. Temperatura max. do­i ori: -1- 9’ Temperatura minimă de astăzi: — 1 Temperatura a “variat la noî între +13° şi—9 t­impul călduros şi frumos se menţine. Cel mai călduros timp a fost în Muntenia unde termometrul a ajuns pînă la plus 13 grade la T.­Jitu Noaptea noros şi îngheţ în toată ţara, în­ Moldova de sus ger, sco­­borîndu-se temperatura pînă la 9 grade la Mamorniţa. In toată Dobro­gea şi localită­ţile limitrofe no­­ptea a căzut zăp­adă, care continuă şi azi.. Starea mărea continuă a fi rea. Barometrul a scăzut în mijlociu cu 7—8 mm. Astăzi timp închis şi rece, dimineaţa brumă groasă, către amiază începe a se deschide. Curtea cu juraţi, şi urma rechi­zitoriului d-lui procuror Dobrescu şi a pledoariilor il-lor Florian, Dan şi Gogu­, a condamnat la muncă silnică pe viaţă pe cei trei acuzaţi că a fi comis crima din cîmpul Caracaş. Din cauza lipsei de spaţiu­ nu putem publica detaliat desbater­ile. D. Sturdza a telegrafiat presei austro-ungare că prepară o bro­şură ca răspuns la broşura Bani­ty. Trădătorul nu se lasă! D. Ionel I. Kratimiu­n alcătuit defi­nitiv tablourile pot tra înaintările în cor­pul teenie al statului, ce se vor face pe ziua d­e 1 Aprilie. Aceste înaintări au­ fost amînate de la 1 ianuarie Trecut. D. Mişu­ Paleologu, preşedintele Curţeî cu juraţi din capitala şi membru la Curtea de apel a planul era decretul, prin care este delegat să ocupe postul de procuror general al Curte! de apel. D. maior Popovaţ, Sub-directorul S. M. R., negociază la Datum cu nişte so­cietaţi ruseşti de navigaţie, pentru cumpărarea a două vapoare de comerţ. Un teen regal a plecat la Predeal, pentru a aduce in Capitală pe princi­pesa Maria. Principesa va sosi astăzi sail mi in e. Cămătarii, cunoscuţi sub­ numele de banda neagră, a fi făcut recurs la Casa­ţie, în urma condamnarei din Noiembrie anul trecut de către curţile de apel din Bucureşti şi Galaţi. Ministerul instrucţiei a decis ca în luna Aprilie institutorii şi învăţătorii să facă recensăm­intul copiilor în vârstă de şcoală. Institutorii şi învăţătorii vor fi ajutat de administraţie in această lucrare. Ministerul domeniilor a repetat au­torităţilor ordinul ca să ia măsurile cete mai severe pentru aplicarea strict a regulamentului de cruţarea peştelui Faţă cu gravitatea evenimentelor ce se desfăşoară în ţară, foiletonul de pe pagina a X-a a no rului nostru de mîîne va fi scris de către d. Const Bacalbaşa și va coprinde amintirei evenimentelor petrecute in zilele de 14 si 15 Martie 1888. Regele a acordat d-lui Isidor B. Da­vid, proprietarul firmei Alter David Suc din Fălticeni, titlul de furnisor al Curte Regale. In consiliul de miniştri care s’a ţinut erî s’a discutat, intre altele, şi asupra măsurilor cari trebuesc luate pentru l­impede ca pe studenţi să se asocieze la mişcarea naţională. I). Ferechide a susţinut că trebuii publicată o ordonanţă poliţienească prin care sâ­ se interzică categoric ori-ce man­­ifestaţii de politică pe strade. Şi tot­odată sa­ se spună că acei cari se vor opune somaţiiunilor agenţilor poliţieneşi vor fi arestaţi şi la cea mai mică ne­cuviinţă ce se va adresa vre­unui poliţis să fie duşi la secţie unde să se înch­eie un proces verbal de ultraj. D. Sturdza a comunicat consiliului ci “ lucrează actualmente la un respuns­­ broşura banifysta pe care o va scoat­e in zeci de mii de exemplare in limb­a romină şi germană. Comanda supremă a m­amelueilor ş disciplinarea majorităţei s’a încredinţa­t d-lui Paladi, care se va instala de 1 ora 1 la Cameră, unde va sta pină­­ ridicarea şedinţei.­­ Circula zgomotul că d-nul Deme­­trescu-Brăila, preşedintele comitetu­luî naţional studenţesc, şi Solom­o­nescu, membru in acel comitet, vor­­ fi arestaţi. Mandatele s’ar fi făcut deja. 1 D. Caton Lecca şi agenţii poliţiei um­i­lita după studenţii funcţionari, pentu ca să semneze o dezavuare a comite­­­tului naţional studenţesc.­­ Bieţii funcţionari sunt siliţi să iscă­­­lească . Starea d-lui Horia Rosetti este­­, , afară de ori­ce primejdie. liana ■ foarte uşoară şi medicul chemat ,­­ declarat că la 24 de ore va fi riru­decată. De obicei, Joi d. Stoicescu lucreaz ' cu regele. 3 Erî insă cind s’a dus la palat regei , i-a spus că este indispus şi s’a margi­nit a semna numai cîte-va «recrete. Ministrul de justiţie a eşit de la pa­­­lat foarte plouat. In cercurile conservatoare se vorbeşt­e că d­. Emil Ghica, ministrul plenipoter,­­ ţiăr la Viena, va demisiona in urm­ă, celor afirmate de d. Sturdza in Camei si Senat, cum că Singurul Vinovat pe­ntr­­" decorarea luî Jeszensky este d. Ghic IM«# Cu ocazia apropiereî timpului de mu­tat se recomandă Mica Publicitate «Adeverului», în care se poate insera un anunciu de închiriere pentru neîn­semnata sumă de 50 bani. Această rubrică, foarte mult urmă­­rită de publicul cititor, este de o dro­sebitii importantă, atît pentru domnii proprietari cari caută chiriaşi, cit şi pentru acele persoane cari sunt în cău­tarea unui local de închinat, fie locuinţă prăvălie, magazie, grajd, etc., etc. Mica Publicitate apare de 2 ori pe săptam­ină , Dumineca­­şi Joia. Studenţii strlciţi Aseară un t­rup de studenţi u: * maţi de mulţime au­ voit să treat d­in strada Cmpineanu în faţa tec­a­­rului. Aci au fost opriţi de către u­n detaşament de infanterie. Studenţii, hărţuiţi, învinşi di toate părţile, au­ voit să­­-şi facă li­­ cu forţa. Atunci lupta cu armata i ’* încinge. ‘­ Pietrele încep să sboare, soldat lovesc cu paturile şi cu baionetei - învălmăşeala devine de nedescris.­­ Studenţia­­şi mulţimea sunt fugări ,e în toate părţile. Studenţii cari , refugiară prin ganguri, prăvălii case, sînt scoşi afară de către agenţii poliţiei ajutaţi de soldaţi. Tinerimea e maltratată cu cea din urmă brutalitate, teroarea e la culme, regimul vroeşte să sfîr­şească în singe şi în noroudl. Mişcarea în magis­tratură Au­ fost numiţi: D. G. Tăslăoanu, prim-preşedinte al tribunalului din Galaţi, consilier la curtea de apel din Galaţi. D. V. Ţăranu, preşedinte al tribuna­lului de Vaslui, prim-preşedinte al tri­bunalului de Covurlui. D. Al. N. Viforeanu, judecător la tri­bunalul de R.-Sărat, preşedinte al tri­bunalului de Vaslui. D. Paul P. Robescu, judecător sindic la R.-Sărat, judecător de şedinţă la a­­celaşi tribunal. D. G. N Sarăţeanui, judecător la tri­bunalul Suceava, judecător sindic la R.-Sărat. 1­. Matei C. Costache, judecător sindic la Roman, judecător de şedinţă la Su­ceava. 1­. M. N. Gim­e, supleant la tribuna­lul Roman, judecător sindic la acelaşi tribunal. D. Emilian Fiori­, ajutor de judecă­tor al ocolului 2 de Roman, supleant la tribunalul de Roman. D. Aurel Enescu, ajutor de judecător la Caracal, in aceeaşi calitate la Roman I). C. Ghiţulescu, a­jutor de judecător la ocolul Podgoria (Muscel), în aceeaşi calitate la Caracal. D. N. Dimitriu, ajutor de judecător la ocolul Podgoria (Muscel). D. N. D. Popescu, substitut pe lingă tribunalul de Argeş, judecător de pace la Piteşti. D. Emil G. Economii, substitut la tribunalul Argeş. D. G. I. Ro­şeanu, ajutor de judecă­tor la ocolul Velea (Dolj). D. Mihail Tulbure ajutor de judecă­tor la ocolul G­împtî (Buzău). D. Garabet A. Gristof, ajutor de ju­decător la ocolul Zabrăuţi (Putna). «C­onvenit şi dictat» Se zbat rău­ colectiviştii în urma să­­gereî primite de la d. Alexandru Mar­ghiloman care a declarat că desfide pe d. Sturdza să desmintă faptul că in 1897­ a recitat la Iaşi un discurs cu scuze al cărui, text a fost convenit si dictat de contele de Welsersheimb. După ce d. Sturdza a tăcut şi s’a făcut ghem la această afirmare. Voinţa exilează acum un comunicat dat­­­e guvernul colectivist in 1895. Ştiţi insă­­ce desimii tea comunicatul ? Citiţi-l: Unele ziare, precum Ţara, Timpul şi altele, publică tot felul de ştiri privitoare la nişte pretinse declara­­ţiunî, explicaţiuni, scuze şi circulari către legaţiunile ţarei în străină­tate, privitoare la politica exterioară a noului guvern. Toate ace­ste ştiri tendenţioase sunt pure invenţiuni. Dar cine a imputat colectiviştilor cir­­culările guvernului lor către legaţiunile române ? Ce au de-a face circulante cu textul unui discurs rostit de un ministru romin, așa cum i-a fost dictat de un ministru străin ? pentru călugării spanioli, cari se află ca prizonieri în mâinile sale. Bran Chestia Samoa Viena 18 Martie Cercurile diplomatice de aci sunt convinse că Anglia îşi dă toate si­linţele să provoace un conflict ame­­rican-german în afacerea Samoa, Coresp. I­n dar al Papei Vicna 18 Martie Papa a dăruit medicului sau, doctor Mazzoni, care î-a făcut cu atita succes operaţia kistului, un inel foarte preţios, Coresp. Viitorul consistoriu Vicna 18 Martie. 6”a hotărît ca viitorul consistoriu catolic să se întrunească la Roma pe la începutul lunei Maiu. T­ or fi numiţi zece cardinali noi. Coresp. Congres european Viena l'& Martie Se telegrafiază din Londra că ziarele engleze sunt informate că se proectează întrunirea unui congres european avind de obiect împărţirea Chinei. Se vorbeşte că proectul acesta este susţinut de Englitera, dar că guvernul rus este contra idee! de congres, Coresp. Telegrafia Tara sîrmă Paris 18 Martie La Boulogne s’au­ făcut experienţe de telegrafie fara sîrmă intre Boulogne şi Douvres. Rezultatele au fost satisfăcă­toare. Cornel IL­ranta Escadra franceză pe regele Umberto lui in Sardinia. şi Italia Paris 18 Martie va merge să salute cu ocazia călătoriei Cornei Afacerea Dreyfus Tăcerea căpitanului Freystaetter Paris În Martie Cu pri­vire la public­ifiunea din InilApen­d­inCe Del­­pi cu­mn că căpitanul If­re­ysta­etter, li­nul din judecătorii cari au­ conda urnat pe Dreyfus în 1894, ar fi declarat acum de curind în casa d-luî de La­­nessem în prezența a 12 per­soane, că de 18 luni e convins de inocenţei lui Dreyfus şi cei judecătorii au­ fost amăgiţi a­­tunci, căpitanul Freystaetter, intervievat, a răspuns că nu voeşte să dea explicaţiuni. Aceasta se consideră ca o recunoaştere a celor publicate de ziarul belgian, Cornel întrunirea de la d. Paladi Aseară a fost la d. Paladi o consfă­tuire la care au­ participat vre-o 40 de deputaţi m­ameluci. Toata disecrţiunea a rulat în jurul stratagemelor ce trebuesc întrebuinţate pentru a dejuca obstrucţionizmul -mi­nori­tatei. In primul loc s’au luat măsuri ca să se afle in Cameră, in permanenţă, două treimi şi să se prelungească zilnic şe­dinţele. * S’a mai discutat asupra disolvă­­rel dar d. Paladi n’a dat nici o speranţă că d. Sturdza va obţine disolvarea, căci pină a­cum toate în­cercările pentru a obţine o indica­­ţiune, au fost zadarnice. D. Sturdza insă—a spus finanţul— are toată vremea să ceară dizolva­rea, căci mandatul Camerei nu ex­piră de­cit la 7 Decembrie viitor şi deci ar fi în drept, să-l ceară chiar atunci. Regele nu poate deci să în­trebe acum de ce nu i se cere dizol­varea, şi, dacă o va refuza, aceasta poate s’o facă in Decembrie, nu insă acum. D. Paladi a îndemnat pe cei prezenţi să facă să circule această versiune pen­tru a deruta opoziţiunea. Ştiri mărunte Urmi din abonaţii companiei orientale pentru ducerea la Paris în timpul expoze­ţ ei din 1900 na roagă să întrebăm pe cei în drept, cînd are să sa pui sup un bilanţ, sau, mai bine zis, o situaţiune sumară a o­­peraţiunilor făcute pînă în prezent de nu­mita societate ? O lămurire din partea controlorului nu­mit­ de guvern n'ar strica.­­ D. Vintilă Rosetti, preşedintele soci­­etăţeî generale a funcţionarilor comercia­i, conform decisiunei luate întruna din şe­dinţele comitetului secţiunei centrale, :* înaintat zilele trecute spre aprobare o a­­dresă ministrului de instrucţiune prin care societatea reîno­eşte mandatul d-lui M. Fain, ca director general al şcor­lelor de adulţi din ţară. D. M. Fain va vizita în curînd, împreu­nă cu d-nii V­. Mamigonian ,şi C. T. Mancin, cîte­va oraşe din ţ­ară spre a înfiiinţa noul şcoli de adulţi . Cu începere de la 14 Martie publicul, doritor de a poseda o operă din ale Iul Jiquide, poate vizita expoziţiunea de la Ateneu, deschisă in fie­care zi (intrarea liberă). Preţurile sînt­ indicate pe fie­care operă. — Academia romînă va ţine astăzi şe­dinţă publică, cu care ocazie d. Gr. G. Tocilescu va comunica: documente inedite relative la istoria romînilor în secolul XV. — Crime-delicte-încci­­dente — Era dimineaţă la orele 7 şi un sfert d. Apostol Vălică din str. Eliad 12, a găsit în bucătărie pe servitorul său Nicolae Ionescu de 34 de ani, ars foarte grav pe piept, gît şi faţă. Nenorocitul a spus că nu ştie cum s’a pomenit cu hainele aprinse pe el şi a ars fără de a putea striga ajutor. A fost dus la spitalul Colţea. Nu se ştie însă dacă va putea fi scăpat cu viaţă. Depeşile Adevĕrului — De la corespondenţii noştri pârtiei. — Budapesta 18 Martie Din Manilla se anunţă că Agui­­naldo, şeful Insurgenţilor fulipini, cere o sută de mii de duros pentru eliberarea episcopului, cinci mii Ediţia de seară Ultimele informaţiuni Studenţii Demetrescu-Brăila, Solo­­monescu şi Ghenţidescu au­ fost ci­taţi pentru azi la orele 12 la cabi­netul III. D. Vintilă Brătianu a plecat, pe repezeală şi sub un strict incognito în străinătate. Probabil însă că după o şedere de cîte­va zile la Budapesta, se va întoarce în ţară. Copilul Ocultei a fost însărcinat cu o delicată misiune in chestia bro­­şurei banifeste. Astăzi dimineaţă s’au­ adunat la d. N. Fleva semnatari! declaraţiuneî din Cameră şi au discutat asupra interpelărilor la ordinea zile! şi a­­supra meetingului de Duminică. Din toate părţile ţărei sosesc în Capitală stâlpii colectivităţei,­­prefec­ţi, primari şi oameni de afaceri al regimului, îngrijaţî că guvernul e pe ducă. Toate ministerele sînt asediate de „partizanii’ cari cer să li­ se satis­facă hiotărîrile cît mai e vreme. D. general Arion, comandantul corpului I de armată, a dat ordin trupelor, cari vor fi scoase Dumi­nica pe strade, ca la cel mai mic atac din partea mulţime­ să lovească cu baioneta. D. general Arion a primit ordinul acesta de la palat. In cercurile conservatoare se co­mentează foarte mult primirea ex­cepţional de călduroasă pe care a făcut-o regele d-lor G. Cantacuzino şi general Manu. Se zice că regele ar fi provocat prin întrebările sale pe d. Cantacu­zino să precizeze în chestia naţio­nală anume punctele de care este acuzat trădătorul. D. Cantacuzino a enumerat atunci regelui toate punctele, şi ast­fel se explică pentru ce fostul preşedinte al Senatului a însoţit era declaraţi­­unea citită în maturul corp cu o expunere de motive foarte precisă. Fester Lloyd, al cărui corespon­dent în Bucureşti este cunoscutul amic intim al d-lui P. Carp, publică următoarea telegramă : Bucureşti 29 Martie. Regele a primit in audienţă pe şe­ful junimiştilor Carp şi pe reprezen­tanţii opoziţiunei conservatoare şi ti­nerilor liberali. In urma acestora si­tuaţia guvernului se consideră ca foarte zdruncinată. Armenii sunt în mare ferbere, la Ga­laţi. Roman şi la Iaşi mai cu seama, din cauza expulzarea episcopului arme­nesc Ghevore, care a fost trimis de că­tre patriarhul armean din Constantino­­pol să inspecteze şi bisericile din Ro­­minia. El avea paşaport in regulă de la am­basada turcă din Paris. O delegaţiune de armeni s’au pre­zentat la d. Gr. M. Buicliu, membru la înalta curte de Casaţie, şi l’afi ru­gat să ceară o audienţă a regelui pentru Aflev&nl a­­ denunţa infamia d-luî Sturdz­a, care persecută pe armeni pentru a face pe placul Sultanului. Monitorul oficial de astăzi publică noul­ regulament al serviciului întreţi­nerea căilor naţionale, 100 de învăţători au căzut pentru a tr­eia oară la concursul de definitivat. Aceştia vor fi exluşi din corpul învă­ţătorilor. r* Lyo­^^de demisiunea prefectului de Galaţi d. Zontă, contra căruia s’au ri­dicat mai mulţi senatori şi deputaţi gă­­lateni. * b Ieri a venit înaintea tribunalului din Iaşi procesul intentat de d. dr. Pileau direcţiunei c. f. r. pentru că a fost ră­nit grav în catastrofa de la Birnova. D. Piles­cu cere 200.000 de lei des­păgubiri. Tribunalul a respins inciden­tele ridicate de d­. Brezeanu, avocatul direcţiei. In urma pledoariilor d-lor Melic, Ne­­gruzzi şi P. Missir, avocaţii d-lui dr. Pilescu, tribunalul a numit o expertiză care să stabilească daunele suferite de dl dr. Pilescu. Din Iaş­ se anunţă moartea luî Paul Petit, care timp de 33 de ani, a fost onoarea şi mîndria comerciului ieşan. Paul Petit iubea ţara şi laşul." Aşe­zat de la început, fără gind de întoar­cere în Franţa, s’a căsătorit la 1853 cu o romincă, cu d-ra Cleopatra Stamate, fiica luî Teodor Stamate, directorul li­ceului. Ramas văduv in 1878, după citî­ va ani s’a căsătorit tot cu o ro­mincă, sofia actuală. Miercurea trecută la orele 9 și ju­mătate a fost cuprins de friguri." Eră începutul unei pneumonii. După o săptămină de suferinţă, a­­proape la aceeaşi oară, s’a stins printr’o paralisie a bronchielor, cu tot de ota­­mentul ce l’au pus în căutarea lui şi dr. Riegler şi soţia. Paul Petit era socrul d-lui A. Bădă­rău­, avocat şi profesor din Iaşi. Badu-Unul din drapelişti va interpela guvernul asupra politicei generale. Se vorbeşte că d. I. N. Ianco­­vescu va face în Cameră o declara­­ţie prin care se degajează în ches­tia naţională de politica d-lui Dim. Stur­­a şi a partidului liberal. Iată textul moţiunei votată de Senat, în şedinţa sa de astăzi, asupra declaraţiei citite de d. G. Gr. Can­tacuzino , considerind că declaraţiunea făcută de d. G. Gr. Cantacuzino, contrar usu­rilor parlamentare şi regulamentului Senatului, conţine, la adresa guvernu­lui, şi în special a preşedintelui consi­liului de miniştri, acuzaţiuni nedemne şi nefundate, pe temeiul unei broşuri anonime, Senatul. Declinindu-se şi de astă dată solidar cu toate actele guvernului şi ale pri­­mului-ministru D. A. Sturdza, Consideră declaraţia iscălită de d-nii senatori: L. Catargiu, G. Gr. Cantacu­zino, gen. Manu, P. P. Carp, T. Maio­­rescu, Pann, Teleman şi Domcî, ca ex­­tra-legală, şi exprimînd deplina sa în­credere in şeful partidului national-li­beral şi al guvernului, trece la ordinea zilei. * Anonimul... lui Bi­nffy E mult discutată chestiunea, cine a fost v.notarul anonim al regelui bél­a ?...» Nu mai puţin se discută azi doine e anonimul notar al lul Bánffy Dezső ?» Ambele chestiuni, zice Tribuna, ne interesează şi pe noi deopotrivă. Mo­mentan a doua maî mult ca cea din­ții Ci. Cine să fie notarul anonim al luî Banffy, autorul faimoasei broşuri ? La aceasta «Alkotmány» de la 28 l. c. scrie următoarele: «Broşura a putut să o scrie un om­ căruia i-au stat la dispoziţie — direct sau indirect — actele acelea ale secţiei­­naţionalităţilor, cari au fost adunate printr’un spionaj systematic şi cu enor­me sacrificii de bani». «Sint în carte citate romineşti şi nu­me rom­ineşti, scrise de tot corect. Din alte lapsuri şi citate, cum şi din date, cari numai din secţia naţionalităţilor au putut fi scoase ciştigam credinţa, că pamfletul numai din secţia aceasta a putut eşi». Alkotmány e năcăjit, fiind­că par­tidul poporal e bănuit de autor, că ar fi voit să paeteze cu naţionalită­ţile în contul ideei de stat maghiar. De aceea fi zice pamflet, — numire nepotrivită de altfel. După ce citează indicaţiunile ce „Tribuna“ a dat cu privire la auto­rul broşurei, Alkotmány sfîrşeşte cu observar­ea : «Acum la prezidiul consiliului de mi­niştri se caută cu mare zel notarul a­­nonim al baronului Banffy. Iar Jes­­zenszky — se pitulează S. M. R. După Servet, iată in ziarul popular german Berliner Morgen-Zeitung (nr. 73 d­in 20 Martie 1899) un articol foar­­­­te batjocoritor pentru serviciul nostru maritim. Sub formă de corespondență­­ din Constantinopole, organul berlinez , incepe ast­fel: " „Odinioară—aşa zice o anecdotă foarte­­ răspindită în orient—un admiral turc primi­­ ordinul să viziteze cu flota sa principalele porturi din Mediterana, dar în primul rînd • să acordeze la Malta. După două săptă­mîni amiralul se întoarse ca știrea: „Malta­- yok !““—Malta nu există!—Cam așa pățesc da,­­ cît­va timp vapoarele româneşti, mai ales,­­ vaporul „P’rincipesa Maria“ care în drumul de la Constanţa la Salonic rătăcesc, se înămolesc şi trebuesc scoase şi remorcate de vr’o corabie grecească.“ Berliner Morgen-Zeitung spune a­ -­poi c­ă atit cercurile turceşti din Cons­­­tantinopole cit şi Germanii se bucura­­ grozav de nesuccesul ruşinos şi tragi-­i comic al flotilei române: „Turcii din cauza concurenţei comercî­­­­ale şi financiare ce ar întîmpina din par­tea «vestei întreprinderi aşa de mult sub* ’ venţionate de statulj­­omîn. Germanii tindea megalomania şi şovinismul naţional orb au " împins pe români să concedieze bravul ■ personal nemţesc al flotilei şi să-l înlocu­­­iască cu ofiţeri de artilerie, improvizaţi ca căpitani şi comandanţi de vapoare“. ‘ I­eşi parte din aceste critice cuprind oare­care doză de adevăr, impresia noa­­­­stră insă e că şi aci transpiră răzbu-­­ narea vr’unu­i gazetar neamţ, căruia nu l " i s’a acordat subvenţia cerută, a ...........

Next