Adevěrul, martie 1899 (Anul 12, nr. 3454-3477)
1899-03-20 / nr. 3471
Simţul la 20 Martie 1899 mare şi mai grea, decit intr’o altă ţară, îa care o dezvoltare în decurs de veacuri a creat o organizaţiune puternică şi a încheiat printr aceasta o activitate continuată timp îndelungat. Această muncă este mare şi grea, căci nu e numai plină de oboseală, ci cere şi multă precauţiune. Şi la această muncă, presa are o mare parte. Şi această muncă a presei, nu se face în camera liniştită a savantului, a cercetătorului, ci în mijlocul zgomotului vieţi, şi de aceia mie febrilă. Eu, care mi-am petrecut toată viaţa muncind, ştiu—cîteodată chiar prea mult—ce este munca febrilă care consumă, care încordează fiecare nerv al organizmului şi al creierului, şi care trebuie făcută, fiindcă este tot atît de necesară, ca şi aerul pentru viaţă şi natură. Şi presa a devenit o parte a vieţi, parte a vieţei sociale şi de stat, parte asemenea aerului în natură. Dară aerul dă viaţă atunci cînd conţine oxigen. Oxigenul presei este stima pentru adevăr. Ca deviză pentru politica mea guvernamentală mi-am a- les trei cuvinte : legalitate, dreptate şi drept ! Şi adaug acum : şi adevăr! •Căci adevăr este numai ceea ce se •rbizue pe dreptate şi legalitate; căci ce e de fapt adevărat devine drept şi lege. Acest adevăr, trebuie să -l căutăm şi dacă îl căutăm cu sîrguinţă, ii vom găsi. Şi nu e uşor s’o facem: trebuie caracter, tărie şi nu orare cei mult curaj pentru a o face. Totuşi, domnii mei, nu puteţi corespunde profesiunel dvoastră, decit dacă vă adăpaţi din acest izvor şi tindeţi spre acest ideal. Adevărul trebuie căutat, cum îl caută exploratorul pe îndepărtatele ape ale orientului şi în adîncimile oceanului, printre moluşte, cu preţul vieţei sale, ca şi scufundătorul care printre moluşte, caută, expunîndu-şi viaţa, mărgăritarul, comoara mărei. Şi îl găseşte, căci adevărul este ca şi raza soarelui care străbate printre nori, ca şi izvorul care ţîşneşte, îndată ce s’a găsit locul unde era ascuns, ca şi bobocul trezit la viaţă de căldura primăverei, cu o putere irezistibilă. Adevărul este oare şicum o urmare a legilor vecinice ale naturei, o revelaţiune a voinţei providenţei dumnezeieşti. Ridic paharul meu, pentru presa liberă, al căreia izvor este adevărul, cl căreia ideal este adevărul, şi pentru reprezentanţii presei, în mijlocul cărora am venit cu bucurie“ . financiare, acest timp proectul a fost părăsit. In insa d. Ghika angajase deja parte din personal, intre care și pe dna Sztaja Zimmermann, artistă vineză. Aceasta a dat in judecată perii. Ghikă cerindu-i o despăgubire de 800 franci. Caz extraordinar de letargie. — Din San-Francisco se semnalează un caz extraordinar de letargie produs la o tină- pesoană foarte nervoasă anume, Edoda Wilbur. In urma unei certe cu finanţatul ei, această femee căzu în leşin şi de atunci, cu toate îngrijirile date de diferite celebrităţi medicale, nu şi-a mai revenit în fire timp de treisprezece luni. In fine, cînd s’a trezit din somnul ei letargic, miss Enda Wilbur căută să reia cearta cu jidanțatul sau, din punctul unde rămăsese; acesta insă cedindu-i in toate, evită orice ceartă și deci un nou leșin poate. IMPRESIUNI şi PALAVRE Sărutarea Au trecut atîtea ore, şi totuşi am rămas sub mreaja sărutărei tale. In toată flinta mea parna se strecoară, curge, o senzaţiune p acută şi ochii mi se îndreaptă înspre uşă ca să te văd din nou sosind, în Strălucirea frumuseţe! tale. De ce această întreagă revoluţiune în fiinţa mea? Am sărutat atîtea femei în viaţă, cunosc îatrfiâgs- gamă ft ju. 1 jru 1 i-ai, do lft fiăriitul inocent al verginei, care nu ştie să ’1 preţttească, pînă la lacoma sărutare a femeei voluptoase care într’o prelungă lipire a buzelor setoase se dă toată, trăeşte în supremul spaim al fericirei. Totuşi nu am avut emoţiunea dulce care mi-a lăsat-o în mine. Ce-o fi? Poate o prevestire a unei patimi de mult încolţite, lăsate apoi in parigiu**, în aşteptarea unui eveniment, care, într'o siguranţă neexplicabilă, îmi ziceam că trebue să aibă loc. Sau cine știe, făptura-ţi întreagă insuflă atîta bunătate, atîta dragoste, atît » vînt spre patimă, că fără să voiu m’am trezit în braţele tale. — Iasă-mă să te sărut, ţi-am spus? — De ce ? — Fiindcă îmi face plăcere. —Atunci, da, mi ai zis și gura mea prelung s'a adăpat la izvorul gurei tale şi astfel ne-am turburat amîndoi că de-abia ai nemerit uşa ca să fugi, şi eu, în zăpăceala acestui eveniment neaşteptat, pe abia ţi oi fi spus «bună cuvinte fără de înţes. Au trecut de atunci atîtea ore şi emoţiunea nu mi-a încetat tare că plutesc într'o atmosferă de mulţumit» şi «le bună stare, pare că te am încă în braţele mele, le întind spre tine", dar nu pot tăia decît văzduhul. In aceeaşi odie largă şi luminoasă start, e gol însă scaunul pe care stăteai, totuşi pare că te am înainte cu zâmbetul tău blind, fifiit şi bun. E curios cum am o senzaţiune, o impresiune de lucru sfînt! sfnt ! Sfint de ce? crud îmbrăţişarea noastră a fost profană, b cînd gîndul ne-a fost omenesc, atuncî cînd ne-am atins buzele noastre şi am luat acest aperitiv al dragostei. De ce ? de ce? explica-mi, dacă eşti în stare ! E curios, cum la mine pare că este un fel de prevestire. Cînd te-am văzut întîia oară, mi-am spus în mine : va fi a mea, ne vom iubi. Azi cînd, fără să ne gîndim, ne-am trezit unul în braţele altuia, siguranţa mi se măreşte... De ce ? De ce ? Explică-mi dacă eşti în stare ! E un fel de fatalizm în actele omeneşti. Pozitivizmul încă protestează în potriva acestui înţeles al rosturilor lucrurilor. Totuşi de multe ori sînt lucruri de acestea cari neputindu-se explica, te fac să înclini spre credinţa aceasta că ceva fie sens Ne-a fost scris că ne vom iubi şi vezi, orî ce vei face, aceasta se va întîmpla, cu siguranța cu care ştiu că mîîne va fi zi, urmată apoi de noapte. De te vei împotrivi, vei lupta cu imposibilul şi a lupta astfel este o copilărie ! — Ce va fi, ce va întîmpla !" Chiţibuş. CÂRTI si REVISTE Adevărul de Joi, ziar enciclopedic anul I No. 23, are următorul sumar : Săptămâna, Din şcoală poezie de D. Teleor Scrisori din Paris de Th. Cornel; Chinezii şi împărăteasa lor; EugenIulpin; Sonete de Ştefan Cruceanu; Convorbiri despre artă de Const. Al. Ionescu; D-na şi d. Paul Bonetain ; Trupele negre în Statele Unite ; Snoave de V. Spancovici; Ştiri literare şi artistice : Prima revistă din lume ; Varietăţi; Invăţămîntul comercial ; Revista Cărţilor; Revista revistelor; Jocuri de disfracţie, etc., etc. Ilustraţiuni; Rugăciunea trădătorului; Eugen Turpin ; Paul Bonetain și d-na Bonetain . Marele hotel Windsor din New- York; Sarcofagiul lui Bismark. DIN TARA - Se la ooresp. noştri particulari— DOROHOI PENTRU CANTINELE ŞCOLARE.—Este cunoscut marele avînt ce Ta luat ideia înfiinţareî cantinelor şcolare în toată ţara. Nici Dorohoiul nu s’a lăsat mai pre jos, ca cele l’alte localităţi. In seara de 20 Martie a. c va avea loc, în localitate, o frumoasă reprezentaţiune teatrală, organizată de cîţiva tineri generoşi din Iaşi, cari, simţind şi înţelegind nevoile poporului, au luat frumoasa iniţiativă de a organiza asemenea reprezentaţiuni prin oraşele Moldovei. D-l G. G. Burghelea, energicul şi activul primar al oraşului Dorohoia, a luat sub înaltul d-sare patronaj această frumoasă reprezentaţie. Programul este foarte bogat şi variat. Se va începe cu o conferinţă, asupra culturei poporului Român, ţinută de d-l . Deleanu. Vor turna recitări de d-nii C. Dimitriu, şi Gh. Dimitriu şi apoî două comorii în cîte un act: Dama cu Camelii şi Uite popa....... nu e popa, comedii foarte hazlii cari vor fi jucate de d-na El. Ghiorghiu, d-şoara M. Gheorghiu, d-nii N. ciornei, U. Dimitriu şi Gafencu. Muzica militară va citita între acte, dind concursul gratuit. Biletele sînt luate cu asalt de pe acum .—Dic. C.LTATE A.-DE-ARGEŞ PENTRU MINISTRUL INTERNELOR.— Cetăţenii argeşeni sînt foarte indignaţi contra cîtorva consilieri comunali cari avînd interese personale de satisfăcut, vor să cumpere cu o sumă exorbitantă un loc viran pentru 4deschiderea unei aşa zise pieţe,atunci cînd oraşul are nevoie de o mulţime de alte îmbunătăţiri mai urgente. Cetăţenii au protestat deja prin petiţiuni şi telegrame către prefect contra acestui gheşert comunal, cerînd să nu se aprobe deriziunea consiliului comunal în această privinţă, precum şi bugetul comunei care e iscălit numit de patru consilieri şi ajutorul de primar. In schimb cetăţenii argeşeni reclamă să se prevadă în buget o sumă de alte îmbunătăţiri,—ca apa, pompă de incendiu, clădirea unui local de şcoală în locul celui care astăzi se găseşte intr’o complectă ruină, facerea de şosele şi repararea celor existente, etc. Prefectul însă pină acum n’a răspuns nimic, din care cauză cetăţenii sunt şi mai indignaţi: eî sunt hotărîţi să uzeze de orice mijloace, numai să împiedece comiterea unui fapt ca cel relatat. Credem că ministrul de interne, căruia îi punem sub ochi rîndurile acestea, ar face bine să ia măsuri ca să se satisfacă Cerinţele cetăţenilor argeşeni.—Coresp. CRAI LA GRĂDINILE DE COPII.—S’au făcut adeseori încercări pentru înfiinţarea unor adevărate „Kindergarten“ în oraşul nostru, dar pînă acum nici o încercare n a dat rezultate satisfăcătoare din diferite pricini. Mulţumită însă stăruinţelor institutului „Cobălcescu“ din localitate, azi ne putem mîndri că posedăm în oraşul nostru o grâdină de copii la nivelul celor din streinătate. Fiindcă localul actual al instituțiilnî dlui Guța Macedonescu, nu era suficient, s'au mai închiriat casele de pe strada Vapoarelor numărul 6, foarte bine aranjate, posedînd in acelașî timp și o minunată grădină. Această sucursală a institutului „Cobâlcescu“ e destinată în special pentru grădina de copii, avînd chiar camere anume pentru diferite cursuri. UN ATENTAT.—Marţi 16 ale curentei, pe strada istefan cel Mare din oraşul nostru s'a săvîrşit un atentat care a alarmat toată mahalaua. Ie vorba de un individ Gheorghe Cojocaru, care era de multă vreme duşman de moarte cu Stavarache Anastasii, amîndoi locuitori de prin acea parte a Brăilei. Din întîmplare dinşii s’au întîlnit Marţi, la un amic al lor N. Răduţu, şi după o mică ceartă s’au luat la bâtaie. In urmă Stavarache, scoţind un cuţit ain bunii, lovi grav pe rivalul sâîi Cojocarii, în partea stingă a pieptului. După cîtva criminalul a fost prins şi arestat, iar vierma transportată la spital într’o stare gravă. VIAŢA IN PORT.—De cînd a reînceput navigaţia pe Dunăre, oraşul s’a schimbat cu mult la faţă. O activitate deosebită se observă. Vînzarile de cereale se efectuează cu preţuri destul de bune,—negutorî se găsesc foarte mulţi,—şi portul nostru merge bine. Pe Dunăre vapoarele vin şi se duc cu mare grabă în toată lumea. Vapoarele regiei noastre fac curse regulate intre Brăila-Galaţi-Tulcea-Constanţa, şi în totd’auna sunt pline de lume. In general aspectul oraşului e cu desăvârşire altul. — Marin. GALAŢI BIBLIOTECA V. A. URECHIA.Oraşul Galatz posedă de mult o bibioteca, dăruită de d-l Urechiă, care, prin multele donaţiuni, a ajuns să aibă peste 40.000 volume. Dar conducerea acestei intituţiuni lasa foarte mult de dorit, aşa incît, cu toată bogăţia ei, e vizitată de foarte puţini lectori. Cu împrumutatul cărţilor a ajuns o curată străbălare, căci, deşi regulamentul prevede că o carte nu poate fi instreinată decît pentru 3 săptămîni, mulţi posedă cărţi de mai mult de un an, neţinîndu-se aproape nici o socoteală de ele. Afară de acei cari sînt in bunele graţii ale bibliotecarului, nimănui nu i se împrumuta vr-o carte, ba încă şi elevilor nu li se dau cărţi de literatură. Ar trebui dar să se pună o regulă. DIVERSE.—Tinărul Nicolai domiciliat pe str. Veres. Noul, cerînd și refuzîndu-i de de către tatăl său o sumă de bani, lua un topor și în furia ce-i cuprinse, se repezi și despică craniul nenorocitului său tată. Criminalul fiu a fost arestat și înaintat parchetului... — Vasele următoare încarcă în port, sub pavilion englez, Branesmore (Liverpool), încarcă cereale și Blairmort (Livenool), scînduri; sub pavilion holen, Charilaus Tricupis (Itaclia), descarcă cărbuni pentru uzina de gaz; sub pavilion austriac, GastoreTriester descarcă mărfuri.—Ninap. DIVERSE Prinţ român director de circ. Ziarele din Viena vorbesc despre un proces intentat de o actriţă vieneză imul .prinţ Ginka, «director de circ» din Bucureşti. Este vorba de d. Albert Ghika, care ar fi proiectat sa deschidă la Viena ,un teatru de varietăţi sau un circ , dar neisbutind in negocierile sale GALERIA MEDICALA Născut în Craiova în anul 1860. Şi-a făcut studiile în oraşul săt natal şi în 1880 obţinu cu succes diploma de doctor în medicină, de la facilitatea din Bucureşti. A servit mai mult ca medic militar şi a ocupat în localitate mai multe posturi de medic, obţinute în urma unor concursuri, la cari s-a distins.Actualmente este medic comunal al orașului Craiova. Litere«Aite§tiint« « ~ Cunoscutul romancier francez Marcel Prévost a fost ales preşedinte al socităţei oamenilor de litere din Paris. Societatea oamenilor de litere din paris a procedat zilele acestea la complectarea comitetului sail din care face parte şi Zola. Au fost două liste: una simpatică Ligei patriei franceze şi ostilă lui Zola şi alta propusă de Marcel Prévost care este unul din cei mai buni prieteni şi mai mari admiratori ai lui Zola. Rezultatul fu că lista lui Marcel Prévost a întrunit aproape numărul total de voturi şi deci a fost proclamată aleasă. Unul din membri ceruse să se înlocuiască şi Zula, deoarece după regulament a lipsit de la şase şedinţe consecutive, dar această cerere pusă la vot a fost respinsă aproape cu unanimitate de voturi. ----- La expoziţia din Paris de la 1900 se va povesti istoria vinului de :la origină pînă azi într’o panorama de 1200 meri. CARNETUL JUDICIAR Ultraj Vlădescu e dat in judecată pentru că ar fi ultragiat pe Niculae Petrescu, sergent de zi. Vlădescu e profit la faţă, ca şi vitrişorul pe care-l serveşte muşteriilor in cinzecurî de treizeci de drumuri. Cînd vine înaintea tribunalului, Vlădescu, de emoţiune, din profil se face roşu de totj roşu închis, ca vinul vechiu de patru ani. De mult emoţionat ce este, hitr’una ’şi rumegă mustăţile intre dinţi. —• Ce ai avut cu d. sergent, d-le ? 11 întreabă preşedintele aspru. — Dar nu’î adevarat, d-le preşedinte ! răspunde Vlădescu, tremurindu-î glasul. Asta-i năpaste pe capul meu. — Cum nu-i adevărat ? Ia spune, cum s’a intimplat ultrajul ? — Să vă spui cum a fost. D. Sergent avea obiceiu sa vie pă la mine și de cite-orî venea, 11 cinsteam cu Cite 0 țuică, cu cite un pahar de vin, cu cite ceva. Intr’o zi a venit beat in prăvălie și atunci n’am avut poftă sa’i dau de băutură şi nu i-am dat. Atunci el a început sa’mi înjure muşteriii. Dac’am văzut aşa, ’i-am dat afară. Atunci el s’a intors şimi-a făcut cu degetu şi mi-a zis ca are să noi-o facă, şi vaz că mi-a facut-o. Asta-i adevăru adevărat. După aceea se introduc martorii. Din depozițiile lor se constata ca spusele inculpatului sint adevarate. Tribunalul se vede nevoit să achite pe inculpat. Cind aude de achitare, Vlădescu resuflă tocmai din adine, işi face cruce și spune însemnat: — Bine că «capat! Greu e să te pui împotriva cu stapinirea ! e să te pui Condeia HENENTO — Vineri 19 Martie 1899 — Şedinţă în Cameră şi Senat. Idem la Academie. Spectacole Teatrul Naţional. — De-aşi fi rege. Sala Alcazar. — Teatru de varietăţi. Sala Georgescu.—Voalm de varietăţi. Sala Iaragadiru. — Concert de orchestră. Berăria Bristol. — Concert de orchestră. Ştiri teatral© — Joi 25 Martie, la ora 2 din zi va avea loc la Ateneu o mare serbare artistică dată sub patrona*- ul d-nei Ana Sp. Haret şi cu concursul d-lui Caragiale şi mai mulţi artişti ai Teatrului Naţional, în folsul cercului studenţesc „Romînia rurală.“ — Duminică 21 Martie ora 1 p. m. va avea loc la Ateneu al treilea concert simfonic cu concursul d-nei Maria Schott- Mohr. -----Miercuri 24 Martie asociaţia generală a studenţilor universitari români din Bucureşti va da în salonul Liedertafel o mare serată dansantă cu concursul unui cornet de domnişoare studente. — Diseară se joacă la Teatrul Naţional în beneficiul simpaticei artiste Camilla D. Mihailescu De aşi fi rege, cu Bajenam, i’penaru,ratopol şi d-ra Lucia Brezeanu; d-ra Mihăilescu va cînta rolul principesei Nemea, in care am auzit-o în această stagiune, iar d. Ghimpoţeanu rolul regelui Mossul. — Miercuri 31 Martie d. Aurel Eliade va da un concert la Ateneu cu concursul d neî Maria Tabaţi Chefaliadi şi al d-lui Dimitriu.—— Sîmbătă 3 Aprilie vor începe la teatrul Lyria reprezentaţiile extraordinare ale d-reî losa Bruh, de la „Comedie franţaise“, cu trupa de comedie de sub direcția d-lui Donai. D-ra Rosa Briile va da 5 reprezentații, cu Amants de Donnay, Le Pardon de Lemaure, Francillon de Dumas-fiul, Le Boulet de l’ierre VVolft și L’assommoir de Zola. Biletele sunt de pe acum în vînzare la Hall de l’Indépendance Roumaine. ■—• La 21 Martie se dă la teatrul Naţional o reprezentaţie extraordinară în beneficiul d-nei Eleonora Nottara, ce va juca: Fereşte-mă de prietenii... (Nos intimes).— La 27 Martie se dă penru prima oară la teatrul Naţional Minciuni convenţionale, piesă în 4 acte de d. V. Leonescu, în beneficiul d-nei Zoe Jieanu.■— Jouî 8 Aprilie se va da în beneficiul simpaticelor artiste Maria Giurgea Giurgescu și Lucia Sturdza, Intre dragoste și moarte (Mariage blancj de Jules Lemaitre, traducere de d. Harlamb Lecca. Ediţia de dimineaţă IHTFORF.Jr.Tim ______ | Buletin atmosferic Bucureşti, 30 Mart. st. 12 ore mina înălţimea barometrică la 0, 752**9. Temperatura aierului: 7° Vîntul: aproape liniştit de la S. 1? Starea corului:.*noros. Temperatura max. doi ori: -1- 9’ Temperatura minimă de astăzi: — 1 Temperatura a “variat la noî între +13° şi—9 timpul călduros şi frumos se menţine. Cel mai călduros timp a fost în Muntenia unde termometrul a ajuns pînă la plus 13 grade la T.Jitu Noaptea noros şi îngheţ în toată ţara, în Moldova de sus ger, scoborîndu-se temperatura pînă la 9 grade la Mamorniţa. In toată Dobrogea şi localităţile limitrofe noptea a căzut zăpadă, care continuă şi azi.. Starea mărea continuă a fi rea. Barometrul a scăzut în mijlociu cu 7—8 mm. Astăzi timp închis şi rece, dimineaţa brumă groasă, către amiază începe a se deschide. Curtea cu juraţi, şi urma rechizitoriului d-lui procuror Dobrescu şi a pledoariilor il-lor Florian, Dan şi Gogu, a condamnat la muncă silnică pe viaţă pe cei trei acuzaţi că a fi comis crima din cîmpul Caracaş. Din cauza lipsei de spaţiu nu putem publica detaliat desbaterile. D. Sturdza a telegrafiat presei austro-ungare că prepară o broşură ca răspuns la broşura Banity. Trădătorul nu se lasă! D. Ionel I. Kratimiun alcătuit definitiv tablourile pot tra înaintările în corpul teenie al statului, ce se vor face pe ziua de 1 Aprilie. Aceste înaintări au fost amînate de la 1 ianuarie Trecut. D. Mişu Paleologu, preşedintele Curţeî cu juraţi din capitala şi membru la Curtea de apel a planul era decretul, prin care este delegat să ocupe postul de procuror general al Curte! de apel. D. maior Popovaţ, Sub-directorul S. M. R., negociază la Datum cu nişte societaţi ruseşti de navigaţie, pentru cumpărarea a două vapoare de comerţ. Un teen regal a plecat la Predeal, pentru a aduce in Capitală pe principesa Maria. Principesa va sosi astăzi sail mi in e. Cămătarii, cunoscuţi sub numele de banda neagră, a fi făcut recurs la Casaţie, în urma condamnarei din Noiembrie anul trecut de către curţile de apel din Bucureşti şi Galaţi. Ministerul instrucţiei a decis ca în luna Aprilie institutorii şi învăţătorii să facă recensămintul copiilor în vârstă de şcoală. Institutorii şi învăţătorii vor fi ajutat de administraţie in această lucrare. Ministerul domeniilor a repetat autorităţilor ordinul ca să ia măsurile cete mai severe pentru aplicarea strict a regulamentului de cruţarea peştelui Faţă cu gravitatea evenimentelor ce se desfăşoară în ţară, foiletonul de pe pagina a X-a a no rului nostru de mîîne va fi scris de către d. Const Bacalbaşa și va coprinde amintirei evenimentelor petrecute in zilele de 14 si 15 Martie 1888. Regele a acordat d-lui Isidor B. David, proprietarul firmei Alter David Suc din Fălticeni, titlul de furnisor al Curte Regale. In consiliul de miniştri care s’a ţinut erî s’a discutat, intre altele, şi asupra măsurilor cari trebuesc luate pentru limpede ca pe studenţi să se asocieze la mişcarea naţională. I). Ferechide a susţinut că trebuii publicată o ordonanţă poliţienească prin care sâ se interzică categoric ori-ce manifestaţii de politică pe strade. Şi totodată sa se spună că acei cari se vor opune somaţiiunilor agenţilor poliţieneşi vor fi arestaţi şi la cea mai mică necuviinţă ce se va adresa vreunui poliţis să fie duşi la secţie unde să se încheie un proces verbal de ultraj. D. Sturdza a comunicat consiliului ci “ lucrează actualmente la un respuns broşura banifysta pe care o va scoate in zeci de mii de exemplare in limba romină şi germană. Comanda supremă a mamelueilor ş disciplinarea majorităţei s’a încredinţat d-lui Paladi, care se va instala de 1 ora 1 la Cameră, unde va sta pină ridicarea şedinţei. Circula zgomotul că d-nul Demetrescu-Brăila, preşedintele comitetuluî naţional studenţesc, şi Solomonescu, membru in acel comitet, vor fi arestaţi. Mandatele s’ar fi făcut deja. 1 D. Caton Lecca şi agenţii poliţiei umilita după studenţii funcţionari, pentu ca să semneze o dezavuare a comitetului naţional studenţesc. Bieţii funcţionari sunt siliţi să iscălească . Starea d-lui Horia Rosetti este, , afară de orice primejdie. liana ■ foarte uşoară şi medicul chemat , declarat că la 24 de ore va fi rirudecată. De obicei, Joi d. Stoicescu lucreaz ' cu regele. 3 Erî insă cind s’a dus la palat regei , i-a spus că este indispus şi s’a marginit a semna numai cîte-va «recrete. Ministrul de justiţie a eşit de la palat foarte plouat. In cercurile conservatoare se vorbeşte că d. Emil Ghica, ministrul plenipoter, ţiăr la Viena, va demisiona in urmă, celor afirmate de d. Sturdza in Camei si Senat, cum că Singurul Vinovat pentr" decorarea luî Jeszensky este d. Ghic IM«# Cu ocazia apropiereî timpului de mutat se recomandă Mica Publicitate «Adeverului», în care se poate insera un anunciu de închiriere pentru neînsemnata sumă de 50 bani. Această rubrică, foarte mult urmărită de publicul cititor, este de o drosebitii importantă, atît pentru domnii proprietari cari caută chiriaşi, cit şi pentru acele persoane cari sunt în căutarea unui local de închinat, fie locuinţă prăvălie, magazie, grajd, etc., etc. Mica Publicitate apare de 2 ori pe săptamină , Duminecaşi Joia. Studenţii strlciţi Aseară un trup de studenţi u: * maţi de mulţime au voit să treat din strada Cmpineanu în faţa tecarului. Aci au fost opriţi de către un detaşament de infanterie. Studenţii, hărţuiţi, învinşi di toate părţile, au voit să-şi facă li cu forţa. Atunci lupta cu armata i ’* încinge. ‘ Pietrele încep să sboare, soldat lovesc cu paturile şi cu baionetei - învălmăşeala devine de nedescris. Studenţiaşi mulţimea sunt fugări ,e în toate părţile. Studenţii cari , refugiară prin ganguri, prăvălii case, sînt scoşi afară de către agenţii poliţiei ajutaţi de soldaţi. Tinerimea e maltratată cu cea din urmă brutalitate, teroarea e la culme, regimul vroeşte să sfîrşească în singe şi în noroudl. Mişcarea în magistratură Au fost numiţi: D. G. Tăslăoanu, prim-preşedinte al tribunalului din Galaţi, consilier la curtea de apel din Galaţi. D. V. Ţăranu, preşedinte al tribunalului de Vaslui, prim-preşedinte al tribunalului de Covurlui. D. Al. N. Viforeanu, judecător la tribunalul de R.-Sărat, preşedinte al tribunalului de Vaslui. D. Paul P. Robescu, judecător sindic la R.-Sărat, judecător de şedinţă la acelaşi tribunal. D. G. N Sarăţeanui, judecător la tribunalul Suceava, judecător sindic la R.-Sărat. 1. Matei C. Costache, judecător sindic la Roman, judecător de şedinţă la Suceava. 1. M. N. Gime, supleant la tribunalul Roman, judecător sindic la acelaşi tribunal. D. Emilian Fiori, ajutor de judecător al ocolului 2 de Roman, supleant la tribunalul de Roman. D. Aurel Enescu, ajutor de judecător la Caracal, in aceeaşi calitate la Roman I). C. Ghiţulescu, ajutor de judecător la ocolul Podgoria (Muscel), în aceeaşi calitate la Caracal. D. N. Dimitriu, ajutor de judecător la ocolul Podgoria (Muscel). D. N. D. Popescu, substitut pe lingă tribunalul de Argeş, judecător de pace la Piteşti. D. Emil G. Economii, substitut la tribunalul Argeş. D. G. I. Roşeanu, ajutor de judecător la ocolul Velea (Dolj). D. Mihail Tulbure ajutor de judecător la ocolul Gîmptî (Buzău). D. Garabet A. Gristof, ajutor de judecător la ocolul Zabrăuţi (Putna). «Convenit şi dictat» Se zbat rău colectiviştii în urma săgereî primite de la d. Alexandru Marghiloman care a declarat că desfide pe d. Sturdza să desmintă faptul că in 1897 a recitat la Iaşi un discurs cu scuze al cărui, text a fost convenit si dictat de contele de Welsersheimb. După ce d. Sturdza a tăcut şi s’a făcut ghem la această afirmare. Voinţa exilează acum un comunicat date guvernul colectivist in 1895. Ştiţi insăce desimii tea comunicatul ? Citiţi-l: Unele ziare, precum Ţara, Timpul şi altele, publică tot felul de ştiri privitoare la nişte pretinse declaraţiunî, explicaţiuni, scuze şi circulari către legaţiunile ţarei în străinătate, privitoare la politica exterioară a noului guvern. Toate aceste ştiri tendenţioase sunt pure invenţiuni. Dar cine a imputat colectiviştilor circulările guvernului lor către legaţiunile române ? Ce au de-a face circulante cu textul unui discurs rostit de un ministru romin, așa cum i-a fost dictat de un ministru străin ? pentru călugării spanioli, cari se află ca prizonieri în mâinile sale. Bran Chestia Samoa Viena 18 Martie Cercurile diplomatice de aci sunt convinse că Anglia îşi dă toate silinţele să provoace un conflict american-german în afacerea Samoa, Coresp. In dar al Papei Vicna 18 Martie Papa a dăruit medicului sau, doctor Mazzoni, care î-a făcut cu atita succes operaţia kistului, un inel foarte preţios, Coresp. Viitorul consistoriu Vicna 18 Martie. 6”a hotărît ca viitorul consistoriu catolic să se întrunească la Roma pe la începutul lunei Maiu. T or fi numiţi zece cardinali noi. Coresp. Congres european Viena l'& Martie Se telegrafiază din Londra că ziarele engleze sunt informate că se proectează întrunirea unui congres european avind de obiect împărţirea Chinei. Se vorbeşte că proectul acesta este susţinut de Englitera, dar că guvernul rus este contra idee! de congres, Coresp. Telegrafia Tara sîrmă Paris 18 Martie La Boulogne s’au făcut experienţe de telegrafie fara sîrmă intre Boulogne şi Douvres. Rezultatele au fost satisfăcătoare. Cornel ILranta Escadra franceză pe regele Umberto lui in Sardinia. şi Italia Paris 18 Martie va merge să salute cu ocazia călătoriei Cornei Afacerea Dreyfus Tăcerea căpitanului Freystaetter Paris În Martie Cu privire la publicifiunea din InilApendinCe Delpi cumn că căpitanul Ifreystaetter, linul din judecătorii cari au conda urnat pe Dreyfus în 1894, ar fi declarat acum de curind în casa d-luî de Lanessem în prezența a 12 persoane, că de 18 luni e convins de inocenţei lui Dreyfus şi cei judecătorii au fost amăgiţi atunci, căpitanul Freystaetter, intervievat, a răspuns că nu voeşte să dea explicaţiuni. Aceasta se consideră ca o recunoaştere a celor publicate de ziarul belgian, Cornel întrunirea de la d. Paladi Aseară a fost la d. Paladi o consfătuire la care au participat vre-o 40 de deputaţi mameluci. Toata disecrţiunea a rulat în jurul stratagemelor ce trebuesc întrebuinţate pentru a dejuca obstrucţionizmul -minoritatei. In primul loc s’au luat măsuri ca să se afle in Cameră, in permanenţă, două treimi şi să se prelungească zilnic şedinţele. * S’a mai discutat asupra disolvărel dar d. Paladi n’a dat nici o speranţă că d. Sturdza va obţine disolvarea, căci pină acum toate încercările pentru a obţine o indicaţiune, au fost zadarnice. D. Sturdza insă—a spus finanţul— are toată vremea să ceară dizolvarea, căci mandatul Camerei nu expiră decit la 7 Decembrie viitor şi deci ar fi în drept, să-l ceară chiar atunci. Regele nu poate deci să întrebe acum de ce nu i se cere dizolvarea, şi, dacă o va refuza, aceasta poate s’o facă in Decembrie, nu insă acum. D. Paladi a îndemnat pe cei prezenţi să facă să circule această versiune pentru a deruta opoziţiunea. Ştiri mărunte Urmi din abonaţii companiei orientale pentru ducerea la Paris în timpul expozeţ ei din 1900 na roagă să întrebăm pe cei în drept, cînd are să sa pui sup un bilanţ, sau, mai bine zis, o situaţiune sumară a operaţiunilor făcute pînă în prezent de numita societate ? O lămurire din partea controlorului numit de guvern n'ar strica. D. Vintilă Rosetti, preşedintele societăţeî generale a funcţionarilor comerciai, conform decisiunei luate întruna din şedinţele comitetului secţiunei centrale, :* înaintat zilele trecute spre aprobare o adresă ministrului de instrucţiune prin care societatea reînoeşte mandatul d-lui M. Fain, ca director general al şcorlelor de adulţi din ţară. D. M. Fain va vizita în curînd, împreună cu d-nii V. Mamigonian ,şi C. T. Mancin, cîteva oraşe din ţară spre a înfiiinţa noul şcoli de adulţi . Cu începere de la 14 Martie publicul, doritor de a poseda o operă din ale Iul Jiquide, poate vizita expoziţiunea de la Ateneu, deschisă in fiecare zi (intrarea liberă). Preţurile sînt indicate pe fiecare operă. — Academia romînă va ţine astăzi şedinţă publică, cu care ocazie d. Gr. G. Tocilescu va comunica: documente inedite relative la istoria romînilor în secolul XV. — Crime-delicte-înccidente — Era dimineaţă la orele 7 şi un sfert d. Apostol Vălică din str. Eliad 12, a găsit în bucătărie pe servitorul său Nicolae Ionescu de 34 de ani, ars foarte grav pe piept, gît şi faţă. Nenorocitul a spus că nu ştie cum s’a pomenit cu hainele aprinse pe el şi a ars fără de a putea striga ajutor. A fost dus la spitalul Colţea. Nu se ştie însă dacă va putea fi scăpat cu viaţă. Depeşile Adevĕrului — De la corespondenţii noştri pârtiei. — Budapesta 18 Martie Din Manilla se anunţă că Aguinaldo, şeful Insurgenţilor fulipini, cere o sută de mii de duros pentru eliberarea episcopului, cinci mii Ediţia de seară Ultimele informaţiuni Studenţii Demetrescu-Brăila, Solomonescu şi Ghenţidescu au fost citaţi pentru azi la orele 12 la cabinetul III. D. Vintilă Brătianu a plecat, pe repezeală şi sub un strict incognito în străinătate. Probabil însă că după o şedere de cîteva zile la Budapesta, se va întoarce în ţară. Copilul Ocultei a fost însărcinat cu o delicată misiune in chestia broşurei banifeste. Astăzi dimineaţă s’au adunat la d. N. Fleva semnatari! declaraţiuneî din Cameră şi au discutat asupra interpelărilor la ordinea zile! şi asupra meetingului de Duminică. Din toate părţile ţărei sosesc în Capitală stâlpii colectivităţei,prefecţi, primari şi oameni de afaceri al regimului, îngrijaţî că guvernul e pe ducă. Toate ministerele sînt asediate de „partizanii’ cari cer să li se satisfacă hiotărîrile cît mai e vreme. D. general Arion, comandantul corpului I de armată, a dat ordin trupelor, cari vor fi scoase Duminica pe strade, ca la cel mai mic atac din partea mulţime să lovească cu baioneta. D. general Arion a primit ordinul acesta de la palat. In cercurile conservatoare se comentează foarte mult primirea excepţional de călduroasă pe care a făcut-o regele d-lor G. Cantacuzino şi general Manu. Se zice că regele ar fi provocat prin întrebările sale pe d. Cantacuzino să precizeze în chestia naţională anume punctele de care este acuzat trădătorul. D. Cantacuzino a enumerat atunci regelui toate punctele, şi astfel se explică pentru ce fostul preşedinte al Senatului a însoţit era declaraţiunea citită în maturul corp cu o expunere de motive foarte precisă. Fester Lloyd, al cărui corespondent în Bucureşti este cunoscutul amic intim al d-lui P. Carp, publică următoarea telegramă : Bucureşti 29 Martie. Regele a primit in audienţă pe şeful junimiştilor Carp şi pe reprezentanţii opoziţiunei conservatoare şi tinerilor liberali. In urma acestora situaţia guvernului se consideră ca foarte zdruncinată. Armenii sunt în mare ferbere, la Galaţi. Roman şi la Iaşi mai cu seama, din cauza expulzarea episcopului armenesc Ghevore, care a fost trimis de către patriarhul armean din Constantinopol să inspecteze şi bisericile din Rominia. El avea paşaport in regulă de la ambasada turcă din Paris. O delegaţiune de armeni s’au prezentat la d. Gr. M. Buicliu, membru la înalta curte de Casaţie, şi l’afi rugat să ceară o audienţă a regelui pentru Aflev&nl a denunţa infamia d-luî Sturdza, care persecută pe armeni pentru a face pe placul Sultanului. Monitorul oficial de astăzi publică noul regulament al serviciului întreţinerea căilor naţionale, 100 de învăţători au căzut pentru a treia oară la concursul de definitivat. Aceştia vor fi exluşi din corpul învăţătorilor. r* Lyo^^de demisiunea prefectului de Galaţi d. Zontă, contra căruia s’au ridicat mai mulţi senatori şi deputaţi gălateni. * b Ieri a venit înaintea tribunalului din Iaşi procesul intentat de d. dr. Pileau direcţiunei c. f. r. pentru că a fost rănit grav în catastrofa de la Birnova. D. Pilescu cere 200.000 de lei despăgubiri. Tribunalul a respins incidentele ridicate de d. Brezeanu, avocatul direcţiei. In urma pledoariilor d-lor Melic, Negruzzi şi P. Missir, avocaţii d-lui dr. Pilescu, tribunalul a numit o expertiză care să stabilească daunele suferite de dl dr. Pilescu. Din Iaş se anunţă moartea luî Paul Petit, care timp de 33 de ani, a fost onoarea şi mîndria comerciului ieşan. Paul Petit iubea ţara şi laşul." Aşezat de la început, fără gind de întoarcere în Franţa, s’a căsătorit la 1853 cu o romincă, cu d-ra Cleopatra Stamate, fiica luî Teodor Stamate, directorul liceului. Ramas văduv in 1878, după citî va ani s’a căsătorit tot cu o romincă, sofia actuală. Miercurea trecută la orele 9 și jumătate a fost cuprins de friguri." Eră începutul unei pneumonii. După o săptămină de suferinţă, aproape la aceeaşi oară, s’a stins printr’o paralisie a bronchielor, cu tot de otamentul ce l’au pus în căutarea lui şi dr. Riegler şi soţia. Paul Petit era socrul d-lui A. Bădărău, avocat şi profesor din Iaşi. Badu-Unul din drapelişti va interpela guvernul asupra politicei generale. Se vorbeşte că d. I. N. Iancovescu va face în Cameră o declaraţie prin care se degajează în chestia naţională de politica d-lui Dim. Stura şi a partidului liberal. Iată textul moţiunei votată de Senat, în şedinţa sa de astăzi, asupra declaraţiei citite de d. G. Gr. Cantacuzino , considerind că declaraţiunea făcută de d. G. Gr. Cantacuzino, contrar usurilor parlamentare şi regulamentului Senatului, conţine, la adresa guvernului, şi în special a preşedintelui consiliului de miniştri, acuzaţiuni nedemne şi nefundate, pe temeiul unei broşuri anonime, Senatul. Declinindu-se şi de astă dată solidar cu toate actele guvernului şi ale primului-ministru D. A. Sturdza, Consideră declaraţia iscălită de d-nii senatori: L. Catargiu, G. Gr. Cantacuzino, gen. Manu, P. P. Carp, T. Maiorescu, Pann, Teleman şi Domcî, ca extra-legală, şi exprimînd deplina sa încredere in şeful partidului national-liberal şi al guvernului, trece la ordinea zilei. * Anonimul... lui Binffy E mult discutată chestiunea, cine a fost v.notarul anonim al regelui béla ?...» Nu mai puţin se discută azi doine e anonimul notar al lul Bánffy Dezső ?» Ambele chestiuni, zice Tribuna, ne interesează şi pe noi deopotrivă. Momentan a doua maî mult ca cea dinții Ci. Cine să fie notarul anonim al luî Banffy, autorul faimoasei broşuri ? La aceasta «Alkotmány» de la 28 l. c. scrie următoarele: «Broşura a putut să o scrie un om căruia i-au stat la dispoziţie — direct sau indirect — actele acelea ale secţieinaţionalităţilor, cari au fost adunate printr’un spionaj systematic şi cu enorme sacrificii de bani». «Sint în carte citate romineşti şi nume romineşti, scrise de tot corect. Din alte lapsuri şi citate, cum şi din date, cari numai din secţia naţionalităţilor au putut fi scoase ciştigam credinţa, că pamfletul numai din secţia aceasta a putut eşi». Alkotmány e năcăjit, fiindcă partidul poporal e bănuit de autor, că ar fi voit să paeteze cu naţionalităţile în contul ideei de stat maghiar. De aceea fi zice pamflet, — numire nepotrivită de altfel. După ce citează indicaţiunile ce „Tribuna“ a dat cu privire la autorul broşurei, Alkotmány sfîrşeşte cu observarea : «Acum la prezidiul consiliului de miniştri se caută cu mare zel notarul anonim al baronului Banffy. Iar Jeszenszky — se pitulează S. M. R. După Servet, iată in ziarul popular german Berliner Morgen-Zeitung (nr. 73 din 20 Martie 1899) un articol foarte batjocoritor pentru serviciul nostru maritim. Sub formă de corespondență din Constantinopole, organul berlinez , incepe astfel: " „Odinioară—aşa zice o anecdotă foarte răspindită în orient—un admiral turc primi ordinul să viziteze cu flota sa principalele porturi din Mediterana, dar în primul rînd • să acordeze la Malta. După două săptămîni amiralul se întoarse ca știrea: „Malta- yok !““—Malta nu există!—Cam așa pățesc da, cîtva timp vapoarele româneşti, mai ales, vaporul „P’rincipesa Maria“ care în drumul de la Constanţa la Salonic rătăcesc, se înămolesc şi trebuesc scoase şi remorcate de vr’o corabie grecească.“ Berliner Morgen-Zeitung spune a -poi că atit cercurile turceşti din Constantinopole cit şi Germanii se bucura grozav de nesuccesul ruşinos şi tragi-i comic al flotilei române: „Turcii din cauza concurenţei comercîale şi financiare ce ar întîmpina din partea «vestei întreprinderi aşa de mult sub* ’ venţionate de statuljomîn. Germanii tindea megalomania şi şovinismul naţional orb au " împins pe români să concedieze bravul ■ personal nemţesc al flotilei şi să-l înlocuiască cu ofiţeri de artilerie, improvizaţi ca căpitani şi comandanţi de vapoare“. ‘ Ieşi parte din aceste critice cuprind oarecare doză de adevăr, impresia noastră insă e că şi aci transpiră răzbu- narea vr’unui gazetar neamţ, căruia nu l " i s’a acordat subvenţia cerută, a ...........