Adevěrul, ianuarie 1900 (Anul 13, nr. 3751-3775)
1900-01-14 / nr. 3758
Vineri 14 Ianuarie 1900 Ciad s’a ivit Mahdiul, Osman Digma, originar din Suakin, se îndeletnicea cu comerțul da sclavi. El trecu in partea «trimisului lui Dirin trezeii», căruia in curând ii aduse două-zeci de mii de ostași. La 2 Decembrie 1883, in anul atât de norocos mahdizmului, Osman Digma bătu garnizoana engleză din Suakina, care fusese expediată in potriva lui. Cinci ani după aceea insă el fu bătut de englezi sub comanda luiGrenfell , la un atac asupra Suakimulun. De acs Încolo norocul il părăsi. Totuși invlupta de exterminare de la Om-Debrikat din 24 Noembrie anul trecut el izbuti să scape încă la timp de destinul căruia sucombată Khaliful și emirii lui. «Osman Digma, care a fugit imediat după începerea luptei, pare a fi ascuns undeva in apropiere, dar sper că în curind voia pune mina pe el.» Așa a telegrafiat colonelul Wingate către lordul Cromer în seara zilei victorioase. A durat maî mult decit sperase Wingate, dar in cele din urmă tot s’a îndeplinit și soarta lui Osman Digma. Probabil că englezii vor exila în vre-o colonie izolată pe «leul din Suakim», care e acum un bătbie de 65 de ani; pentru a-1 executa nu există nici o necesitate imperioasă, deoarece mahdizmul este definitiv răpus; aceasta ar fi de altminteri cu atit mai neuman cu cît Osman Digma, care este o natură cavalerească, nu și-a pătat niciodată numele prin cruzimi de acelea pe cari le-a comis fără număr Kaliful-Abdullahi (majidiul). IMPRESIUNI şi PALAVRE A (Vin coresp. lui. Chiţibuş cu cititoarele sale) Izbîndă1 Ciad, ochii noştri a’au întilnit zilele trecute, fiecare din noi a căutat probabil să pătrundă prin aceste ferestre ale sufletului pînă în adîncul inimei celui-l’alt. Fireşie pentru întreaga lume eram nişte străini, de oare-ce nimeni nu mai trebue să ştie că ne-am iubit odată. Te-am privit dar, cum aşi privi pe om şi cine altul, deşi aşa de bine ne-am înţeles, ne-am zis bună-ziua dintr'o singură ochire şi ne-am bucurat a ne regăsi odată încă... Nu ştiu, ce s’a petrecut în sufletul tău. Mă tem că prima impresiune o fi fost acea de teamă. Cine ştie ce imprudenţă pot face şi să te compromit.! Neîncrederea femeei în bărbat este legitimă. Ciţî laşi nu întîlneşti în lume, pentru cari este o miadrie să zică: am avut pe cutare femea. Ori-cît m’aî cunoscut, probabil că prima artrehensiuna a fost teama de a nu face o prostie, am simţit însă că aceasta n’a durat decît o clipa, ci imediat siguranţa ţi-a revenit: după această nesiguranţa sufletească, ochiul ţi-a rămas nepăsător, nimeni nu ar fi putut citi ea se petrece in mica ta fiinţă. Nu ştiu ce ai citit în privirea mea. Era probabil bucuria de a te revedea, era plăcerea dulce de a mă, duce înapoi în lumea senzaţiilor trecute şi să traesc din nou acele vremuri în cari ne-am iubit. Şi apoi mai era ceva, un sentiment de amor propriu, de izbîndâ. Am crezut un moment că te-am iubit. Pe de-o parte această constatare mi-a făcut să tresară întreaga mea fiinţă. Să iubesc ! Dar aceasta ar fi fost renaşterea mea, ar fi fost reintrarea într-o lume pe care de mult am părăsit-o. A iubi! E însă o decădere pe de altă parte, este a intra în rîndul muritorilor, a fi legat de o patimă trecătoare, a fi vecinic robul unei alte fiinţe, a suferi, a plînge, a parea ridicol şi copii ! Ai plecat însă la timp, cînd de abea încolţise în sufletul meu sentimentul acesta primejdios. Acum cînd te-am văzut, mi-am zis: este momentul să fac o experienţă asupra mea însumi, să văd dacă în adevăr acea patimă se născuse şi dacă s’a născut mai,doinueşte încă... Dacă inima va începe să bată, dacă tic-tacul ei va fi puiernic, ca altă dată cînd iubeam, sînt peridot: iubesc! Experienţa, draga mea, a fost pentru triumful meu. Inima mi-a rămas liniştită, singure amintirile au fost acelea cari au vorbit şi mî-au povestit dulcile momente de altădată. — Sint scăpat, sint sănătos! Dacă dar ai fi putut străbate In sufletul meu, aceasta ai fi citit printre altele şi încă o dată. Iţi mulţumesc ca mi-am cedat siguranţa de mine şi respectul ca îmi datorase mi® însumi. Chiţibuş. Pelingeri Nisa denunţă că la prefectura de Argeş se petrece o adevărată pungăşeală cu eliberarea certificatelor ce se cer de ţărani după tabela de împroprietărire a clăcaşilor din 1864. Şi această pungăşeală se practică de către funcţionarul Teodor Ioanid din mîinile căruia nici un ţăran nu scapă fără ca să fie pus la mină cu cite cincisprezece şi două-zeci de lei Locuitorii comunei Chirnogi din judeţul Ilfov ni se plîng că sînt vecinie nedreptăţiţi prin aceea că se calcă mereu articolul 13 din legea rurală prin care sunt recunoscuţi pe proprietarii viilor de pe acea moşie. Ei cer deci să se aplice cu stricteţă acel articol, precum şi diferitele ordine circulare date în această privință de departamentul internelor.* Un adevărat scandal se petrece pe la bariere cu perceperea axizelor asupra vaselor cu bîuturi spirtoase cari intră în oră. Bieţii tirani ce vin cu chirie sînt expuşi să’şi piardă vitele, daoarece sînt siliţi să stei cite două-treî zile pe la bar ieri în ger, pînă cînd în sfîrşit de chimist se decide să dea rezultatul analizei, dacă ţuica de pildă e sau au de prune, etc * Locuitorii comunei Bolilor din judeţul Teleorman nu se plîng în contra modului cu desăvîrşire scandalos in care la 12 Decembrie s’a făcut alegerea consiliului comunal. Pentru ca să 'şi asigure alegerea, preşedintele comisiei interimare Stoian Cherra, omul arendaşului, a amenințat pe locuitori că, dacă nu vor vota lista propusă de el, statul sau mai bine dînsul nu le va da din porumbul pe care statul îl va trimite, etc. k fel. mm tăia —Da la ooreap, noştri particulari- CRAIOVA BINEFACERILE UNEI SOCIETĂŢI.— Pe la începutul anului expirat, doamnele din societatea craioveana au format, sub preşidenţia d-nei Olga general Stoiov o societate de binefacere, sub numele de „Caritatea“. Scopul societăţii este ajutorarea celor nenorociţi, a dezmoşteniţilor soartei. Deşi nu datează de cît de un an, totuşi, graţie activităţei membrelor societăţii şi graţie publicului craiovean, care a răspuns cu generozitate la apelul ce i s’a făcut, societatea pînă azi a distribuit aju-, toare, sub diferite forme, la un număr de 400 săraci astfel: A distribuit lemne la 102 săraci, a plătit chiria la 27 femei sărmane, a dat hrană zilnică la 12 femei sărmane, a îmbrăcat 49 săraci, a distribuit şcolarilor sărmani 207 bonuri pentru cantinele şcolare, a cumpărat sărţî la 7 elevi şi eleve, a dat ajutor medical şi medicamente la 220 bolnavi săraci, în sfirşit plăteşte regulat o doică care luptează şi îngrijeşte un copil, a cărui sărmană mamă căzu greu bolnavă. Aceste ajutoare s’au dat numai din cotizaţiunile lunare ale membrelor. Societatea are un capital de 4000 lei în bonuri, format din venitul unui bal şi al unei serbări organizată în gradina Bibescu. Societatea a încasat in primul an suma de 7752 lei, a cheltuit cu ajutoarele acordate săracilor 3720 lei. Cutezăm a spera că publicul craiovean, a cărui inimă nu a rămas nici o dată rece în faţa celor ca sufăr, va da societăţea şi de azi înainte binevoitorul şi puternicul său sprijin. — Com. TIRGU-JIU SERATA DANSANTA. — Cercul militar din oraşul nostru, prezidat de mult simpaticul colonel Dancovici D-tru a luat frumoasa iniţiativă de a da în fiecare Sîmbătă cîte o serată dansantă cu invitaţiuni. Simbătă seara 8 Ianuarie curent a avut loc a 2-a serată in sala teatrului Milescu, care a fost aranjată cu multă pricepere de d-nul locotenent Alexandru Calcescu, care cu multă eleganţă şi tact a condus această serată fâcînd ca toată lumea să fie mulţumită pe deplin, şi lojii® teatrului au fost literalmente pline cu lume încă de cu vreme. La ora 10 serata a fost deschisă prin Hora naţională. Aceasta a produs mult geneziasm şi o pildă demnă de imitat în toate eşaloanele româneşti. După aceea a urmat valsul „Tündér“, condus cu multă măestrie de valorosul capelmaistru Seinescu şi la ale cărui acorduri fermecătoare ţinerile perechi alunecau în lungul salonului ca intr’un vîrtej ameţitor. S’a petrecut cu multa animaţie şi cordialitate pînă la ora 5 jura dimineaţa, cînd fiecare s’a despărţit, deşteptat ca dintr’un vis plin de iluzii fericite. Printre mulţime am remarcat pe d-nele colonel Dancovici, maior Iancovescu, maior Omnescu, Alexandrina Hergott, N. Hergott, căpit. Zissu, căpit. Popescu, Stanciovici, Gh. Măgureanu, căpitan Bădescu, S. Popescu, Mihuleţu, M. Danaricu, etc. Printre frumoşii fluturaşi pe d-rele Adelina Mihuleţu, Elvira Nicolaescu, Paulina Miluvleţu, Popescu, Camarasescu, Ecaterina Petrescu, Toraneanu, Rîmneanu, Trof. Glasianu, Constantinescu, etc. In fine, printre sexul forte pe d-niî col. Dancovici, maior Urbeanu, maior Iancovescu, maior Ornescu, G. Măgureanu, Alex. Caribolu, P. Patriciu, Florica Stancovici, căpit. Bădescu Bucur, căpit. Popescu D-tru, locot. Calcescu Al Tacu Camarasescu, Tiuu, Mitică Plopsioreannu, sub-lt. Teodorescu, sub-lt. Stănescu, sub-lt. Corlanescu, locot. Danaricu, locot. Colibaşianu, conductor Dimitriu, Numa Carabatescu, etc.—Toreador. GALAŢI UN ESCROC ISCUSIT. — Zilele trecute a fost prins de către poliţia locală un vestit escroc, care într’un scurt timp a reuşit, să comită în diferite localităţi din ţară multe escrocherii, unele mai iscusite decît altele. Pînă acum instrucţia a putut stabili în sarcina acestui ndrăzneţ escroc o mulţime de fapte. Astfel in anuil 1889, Veniamin loan — aşa se numeşte el — era soldat în batalionul 4 vînători, în care calitate a luat parte la manevrele acelui an, de unde apoi şi dispăru, după ce mai intîiu a reuşit să-şi apropie o sumă de bani, prin falsificarea iscăliturilor camarazilor săi. Nu trecu însă umit timp şi el fu prins şi condamnat de consiliul de război la un an închisoare. Abia scăpat din închisoare, dezertă, fugind la Viena. Simţindu-se însă urmărit de poliţia de acolo, se reîntoarse în ţară şi sub un nume schimbat, ocupă diferite funcţiuni pe la diferite autorităţi din ţara. In 1895 suferi o pedeapsă de doi ani închisoare, pentru falsificarea unor ordonanţe de plată într’o comună din judeţul Constanţa. In urma îndeplinirei osindei, izbuti să funcţioneze în serviciul comandei, de sergenţi din localitate, numindu-se Ioan Costache, de unde iarăşi apoi dispăru după ce falsifică diferite chitanţe ale comandantului în valoare dle 350 la. După vreo şase luni înşelă pe un băcan de aci cu vre-o 300 lei, cu cari fugi la Bucureşti.Din Capitală, după ce escrocă pebancherii Frenkel şi Wolf cu vre-o 2000 lei, prin imitarea iscăliturei d-luî Nicu Catargiu din Iaşi, fugi la Ploeşti. In acel oraş, imitînd iscălitura fostului prim procuror, actualul secretar general al ministerului de interne, escrocă o companie engleză cu vre-o 6000 lei. Şi tocmai cînd vroia să înşele o fabrică de gaz de acolo, fu descoperit de autorităţi şi condamnat la un an închisoare. Din Ploeşti Veniamin Ioan a fost dus la Iaşi şi arestat acolo în închisoarea militară din Galata, de unde însă evada, inselînd, prin imitarea iscăliturei, pe comandantul închisorei cu 100 lei. In drum spre Galaţi , se abătu pe la Birlad, pentru a păcăli şi acolo pe două persoane cu sume însemnate de bani. In fine, sosind aci în oraş, se apucă de spargeri, comiţînd cea d’intiiu acum vre-o zece zile. Şi cînd poate se gîndea să continue cu meseria, ingrata poliţie îl prinse şi internă in beciurile ei. DIVERSE. — De la 10 ale curentei kilogramul de pîine s’a scumpit cu 5 bani. După cum se vede, mereu se îngreunează traiul celor săraci şi autorităţile nu iau nici o măsură. — In strada Militară, la proprietatea Iancu Ionescu, s’a declarat Luni un început de incendiu, focul izbucnind de la un bordei unde se fabrica rachiu în mod clandestin. — Ignis. Teatre şi petreceri Pentru azi este anunţată a doua reprezentaţie a mult huziei comedii Trei pălării de damă. Faţă cu succesul obţinut la prima reprezentaţie cînd o sală ticsită pînă la ultimul loc a rîs şi aplaudat cu o nespusă poftă, prevedem pentru astă seară o repede epuizare a biletelor şi îndemnăm deci publicul să se grăbească din timp la reţinerea locurilor. Trei pălării de damă va atrage desigur întreg Bucureştiul doritor să ruea o seară. — Sîmbătă 15, se va juca pentru prima oară Jianu, piesă cu mare spectacol, cu 3 acte, în versuri, de d. V. Leonescu şi Duţu Duţescu. — Duminică 16, ziua : Sinziana şi Pepelea ; seara : Jianu. — Pentru reîntoarcerea d-rei Bârsescu între 18 şi 20 ori, se studiază piesa Sapho de Grillparzer. D-ra Bîrsescu va juca pe Sapho , iar celelalte roluri vor fi ţinute de d-le Marieta Ionaşcu şi Mihăilescu, şi de d-nii I. Petrescu şi V. Leonescu. — Azi 13 Ianuarie va avea loc la cafeneaua Bulevard un ultim concert dat In beneficiul d - lui Weinberger, şeful orchestrei, program ales şi variat. Intrarea 50 bani de persoană. Mîine 14 Ianuarie la orele 10 seara comitetul Intim dă prima serată costumată mascată în saloanele Liedertafel. Aceste serate se ştie din anii trecuţi că sînt cele mai plăcute şi la care lumea cea mai bună îşi dă întîlnirea. MEMENTO — Joi 13 Ianuarie 1900 — Şedinţă la Cameră şi Senat. Audienţă la ministrul de instrucţie. Spectacole Teatrul Naţional. — Trei pălării de damă şi Jean-Marie. Alte spectacole Circul Sidoli. — In fiecare seară reprezentaţii din cele mai alese. Sala Mitică Georgescu. — In fiecare seară teatru de varietăţi. Sala Bristol. — Concert de orchestră. Marele Caren Edison (fostul teatru Hugo).—In fiecare seară mare concert de orchestră sub conducerea d lui Ed. Wilh. Strauss. Café Boulevard. — In fiecare seară concert de orchestră sub conducerea d-luî D Weinberger. Financiare, Comerciale Economice 12 Ianuarie In străinătate valorile romine au cotat azi: la Frankfurt, rent, rom., 91-92, 5°to— —.—; id. 4%. 78.50. La Berlin: rent, rom., 91-92, 5% 95.20; id. 1890, 4% 83.70; id., 91,4«i„ 83.70 ; id., 96, 4» 0 83.70; id. 98,4% 83 70. La Paris, rent, rom. 91-92, 5% 96.—; id. 4°|0 84.50; id. 4 |0 84.50. Berlin imprum. munic. Buc. 92.50. Londra, Banca Rominieî 6.—. Valorile străine au cotat: Lozuri turcești, la Viena 126.44; la Paris: 126.50. Banca otomană: 266. Renta ext. spaniolă : 68.50. Bursa efectelor 12 Ianuarie In Bucureşti valorile aü cotat azi: Renta amort. 81—88, 5% 98 ; id. impr. 92, 5% 97Vri id. 93,5% 9774; id. impr. 32T 2 mii. 4% 82V2.’id- id. 50 mil. 4% 857,; id. id. 274 mil. 4%-' 87; id. id 4 > mil. 4%: 87; id. id- 120 mil. 4%: 86; id. id. 90 mil. 96, 4%; 87y2; id id. 180 mil. 98,4% 8772- Bon. tes. împr. 175 mil. 9972 Scris funu. rur. 5%: 933/4; id. 4%: 7872;, id. urb. Buc. 5%: 865/8; id. id. Iaşi 5% 83%. Banca Naț. 2520; agricolă, 329; scont. 272; soc. asig. Dac. Rom., 426; id. Naț. 428 id. Constr. 55; căi ferate şi tramway. — fahr. baut. poz. 110, Soc. romînă de heotage.— Monedele s’au schimbat: Napoleonul 20.70. Coroana germană 24.70; lira otomană—; fr. austr. hirt. 2.20, rubl. id. 2.7.5. Bursa efectelor. Scont şi avansuri: Banca naţ. 9 .— agric. 12. Casa de dep. av. pe dep.— Devize cek: Londra —20.18% Paris 103.80: Viena 108; — Berlin 128 trei luni Londra : — Paris; Viena — Berlin.— CEREALE Bucureşti 12 Ianuarie 1900 Urcarea se menţine în străinătate ! New-York şi Chicago notează din nou pentru grîui şi porumb %—1/2 cont«, de asemenea şi Berlin cu % Mark. In Franţa, timpul variabil, şi trecerea uşoară de la moină la ger, provoacă îngrijiri agricultorilor: din această cauză tendinţa tuturor articolelor este fermă, notind astăzi pentru grîu şi făină o nouă urcare de 25 pînă la 40 centime la suta de chilograme. Urcările din străinătate, par a influenţa—însă încă slab— şi asupra pieţelor noastre, căci cu toate că cererea mărfurilor la noi este slabă, totuşi consumul se arată mai dispus a face concesiuni; în ce priveşte speculaţiunea, rămîne reservată, neavînd încrederea in viitoarea situaţiune. Pentru moment, transacţiunile din piaţa noastră sunt îngreunate, din cauza transportului scump, dintre gară şi moară , pentru căratul unui vagon de cereale s’a plătit 50 pînă la 60 lei, şi chiar şi mai mult. Ingriu n avem de înregistrat vre-o operaţiune de importanţă , s’a vîndut 10 vagoane porumb vechiu cu lei 52 chila gara de Nord. La obor, porumbul este mult căutat şi s’a plătit pentru cel nou 48—50 iar cel vechiu pină la lei 56 chila, negreşit pentru cantităţi neînsemnate. .......................mii «■■■■■iMcsnHagMMWiiMiBwaafc Pr. A apărut Moda Ilustrată n-rul 2 (Anul al 4-lea) avînd splendide ilustraţiuni cari reprezintă ultimele creaţiunî ale modei, precum şi admirabile toalete pentru nunţi. Prima planşă, reprezintă o tiochie de nuntă superbă prin eleganţa şi simplitatea ei. Celelalte planşe reprezintă toalete, una mai frumoasă decit alta. Roda Ilustrată, care are in totdeauna ca supliment gratuit un patron în mărime naturală, se vinde cu 20 bani numărul în toată tara. Ediţia de dimineaţă NITFORMATIUNI IBuletin atmosferic Buc. Mercuri 24 Ianuarie st. n.,12 ore ziua înălţimea barometrica la 0.753.9 Temperatura aieruluî: — 12°. Vîntul slab de la Sf. Starea cerului: F. Noros Temperatura max. de ieri : — 0° Temperatura minimă de astăzi: —10° Temper, a variat la noi între+5 şi —14°. Timpul frumos şi cu îngheţ termometrul s’a menţinut în toată Moldova şi Dobrogea şi partea estică a Muntenie!. In restul ţare! a fost puţin desgheţ, dar mai ales în părţile deluroase ale Munteniei. Cea maî ridicată temperatură a fost pl. 5° la G.-de- Argeş şi Severin, iar cea mai coborîtă—14 la Caracal, Strihareţi şi lingi Roman. Este caracteristica do şi în timpul nopţeî a fost ger simţitor, pretutindeni dimineaţa însă s’a încălzit în mod brusc în toată Moldova centrală şi cea de sus, precum şi în unele localităţi din partea estică şi de pe lîngă Dunărea din Muntenia. Temperatura a ajuns pînă la pl.5°. In regiunea deluroasă, partea de cîmpie şi chiar la mare din contră frig şi îngheţ. Barometrul a scăzut cu 4—5 mm. în Moldova, iar în Muntenia mult mai puţin. La Mamorniţa e început a ploua. D. Take Ionescu era să plece azi la Berlin pentru a încerca să capete de la sindicatul din Berlin un avans de cincisprezece milioane. In urma celor făcute de d. Filipescu şi temîndu-se că în lipsa sa din ţară, acesta îi va mai face vre-o comedie, nu va mai pleca, încercînd să facă aceasta prin corespondenţă. D-nul Nicu Filipescu văzînd câ a scrîntit-o cu farsa d-sale genială, văzînd că nu poate convinge pe nimeni de nevinovăţia sa, acum încearcă alt sistem pentru a linişti zarva din juru-î d-sa deafară tuturor, că a voit să facă un lucru bun şi drept şi că şî-a găsit beleaua. Crede că i mai bine să se retragă din viaţa politică. Această ameninţare o face micul dictator crezînd că va putea speria pe acei cari, crede d-sa, mai cred în puterea sa electorală. Preşedintele consiliului şi doamna Cantacuzino au plecat aseară la Viena. La gară primul-ministru a fost condus de miniştri şi de mai mulţi senatori, deputaţi şi persoane oficiale. Proectul de lege depus de d. G. A. Scorţescu şi prin care se hotă răşte că nici un funcţionar al statului, afară de miniştri, nu poate să aibă mai mult de 1500 lei pe lună, a fost admis în toate secţiile—afară de a cincea—în unanimitate. Secţia a V-a nu s-a întrunit încă ca să discute acest proect de lege. D. Al. Varlam, prefectul de Ialomiţa, a stârnit mari nemulţumiri în sinul guvernamentalilor din judeţul său. Aceştia cer sacrificarea d-lui Varlam şi numirea d-lui Braţu, fost prefect, sau a d-lui deputat Rădulescu. D-nul Mihail G. Cantacuzino, fiul primului ministru şi deputat de Ialomiţa pare a se împotrivi la numirea lui Bratu şi dacă va persista în hotărîrea sa atunci numirea d-nului Rădulescu e sigură. Cu începere de Simbătă 15 ianuarie se inaugurează la Clubul militar, seria balurilor date pentru familiile ofiţerilor. Ofiţerii au drept la consumaţie cu jumătate preţ,deoarece cealaltă jumătate o procură clubul. D. Mihail Brăilescu, absolvent cu diplomă al şcoalei politehnice din Viena, a fost admis in corpul inginerilor cu gradul de inginer şef al judeţului Botoşani, loc pe care l’a ocupat pină acum in mod provizoriu. Guvernatorul Băncei Naţionale, d. Mişu Suţu, s-a întors ori din Paris unde a fost chiemat de interese familiale. La 10 Ianuarie a venit înaintea curţei de casaţie secţia ll a procesul medicilor indieni, pe cari curtea de apel din Galaţi i-a achitat de delictul de escrocherie. In contra acestei decizii au făcut recurs atit procurorul general din Galaţi, cit şi partea civilă. Curtea de casaţie a respins insă ambele recursuri, confirmînd decizia curtei de apel din Galaţi. Partea recurentă a fost reprezentată prin d. avocat P. Borş, iar medicii prin d-nii Gr. Maniu, Gussi şi G. Cernescu. In cameră s-au distribuit proiectele de lege pentru indigenatele d-lor A. Beckman, Pandele G. Gunescu, E. A. Buhman, H. Garaff şi G. I. Mundrin, din Bucureşti; Emil Maescu din Iaşi ; G. G. Iaşu şi I. G. Bobeş din Brăila; I. Macşa, din Galaţi; G. Constăntinescu din Ilorezu-Vîlcea; I. Meweş, din Fintinele-Bacau ; Noti Constantinidi, din Azuga ; Delneva Angelo, din Piteşti; Bucur B. Bozdoghină, din Curtea de Mureş ; L Gureşeanu, din Birlad şi Luca ancea, din Hirşova-Constanţa. Ministerul domeniilor va scoate în vinzare domeniul Ostrovu-Mare socotit pină in prezent de către ministerul de război şi ca loc strategic. Conductorul dl. Ilia Constantin Vasiliu, din serviciul de studii şi construcţii, a fost trecut, pe ziua de 15 ianuarie, conductor la judeţul Mehedinţi, in locul d-lui conductor Urechescu, trecut la Gorju. Un incendiu a isbucnit aseară pe la orele 4 jumătate în piaţa sf. Nicolae Solari la magazinul de mărunţişuri al d-luî Silberstein. A ars parte din marfă; focul a provenit de la o sobă. D. G. Buciurescu a fost numit ţiitor de registre la serviciul avizelor de la gara de nord. Ministerul domeniilor a pus în vinzare pe ziua de 28 Februarie bunurile mici din judeţul Tecuciu. La Roma a apărut o broşură in turceşte al cărei autor, este Dervişul Hima. Prin această broşură se descrie nemulţămirea supuşilor şi funcţionarilor Ifigaţiuneî otomane din Bucureşti, faţă cu Kiazim-Bel, şi se enumără citeva fapte infame comise de ministrul otoman în Turcia şi Romînia. Broşura mai vorbeşte despre un turc de curind decorat, un fost agent al legaţiunei otomane din Bucureşti şi actualmente profesor la gimnaziul român din Bitolia. La primăvară cind se va face dezlocarea trupelor, între altele următoarele mutări se vor face : Regimentul 4 de roşiori acum în Birlad va lua reşedinţa la Galaţi, iar regimentul 8 călăraşi cu reşedinţa astăzi la Botoşani, va fi mutat la Birlad. D. Georgescu Petre, şef de gără cl. III, a fost numit pe ziua de 1 Februarie st. n., casier cl. N. D. conductor Busuioc Ion, din serviciul tehnic al județului Gorj, plecind in străinătate pentru complectarea de studii a fost pus in disponibilitate. D. Alexandru Alteuliu, absolvent cu diplomă al scoalei politehnice din Bruxelles, a fost numit inginer ordinar cl. III în serviciul căilor ferate. Eri s’a împărţit in Cameră budgetul ministerului de externe. Acest budget se prezintă la cheltuelî cu suma de 1.816,200 lei, adică cu un plus de 19,540 faţă cu budgetul pe exerciţiul curent. Reamintim că astă-seară se joacă La Teatrul Naţional pentru a doua oară Trei pălării delamă, spirituala comedie care a obţinut un strălucit succes la prima reprezentaţie. Cea mai mare parte din bilete sunt deja reţinute. D. N. Filipescu a fost ales raportor al bugetului general al statului. Expresul Constanţa-Bucureşti-Viena- Oslanda va circula, cu începere de la 1 Februarie, de două ori pe săptămină pină la închiderea expoziţiei din Paris. Mişcarea de la căile ferate Pe ziua de 1 Februarie st. n., s’a făcut următoarea mişcare in personalul de la căile ferate: D-nii ingineri ordinari cl. I Pălteanu Corneliu şi Cristodorescu Zamfir, actuali ingineri azistenţi la serviciul lucrărilor noi din administraţiunea căilor ferate in postul de şef de secţie la serviciul central de interne din aceeaşi administraţie. D. inginer ordinar cl. II Teodorescu Niculae şi d-nii ingineri ordinari cl. III Opran Aurel şi Gabriel Iosefini, actuali ingineri asistenţi la serviciul podurilor din administraţia căilor ferate, in aceeaşi calitate la serviciul exterior de întreţinere din aceeaşi administraţie. D-nii ingineri cl. III Rupăreanu Dragomir I. şi Teodorescu Niculae P., actuali ingineri la serviciul podurilor din administraţia căilor ferate, azistenţi in serviciul exterior de întreţinere din aceeaşi administraţie. D. inginer ordinar cl. II Sasu Constantin, actual inginer azistent la serviciul de studii şi construcţiuni, in aceeaşi calitate la serviciul central de întreţinere din admnistraţia căilor ferate. D. inginer ordinar cl. Ilia Ionescu Victor, actual azistent la serviciul lucrărilor noi din administraţia căilor ferate in aceeaşi calitate la serviciul exterior de întreţinere din aceeaşi administraţie. Furia d-luî Filipescu In ce hal, în ce hal, doamne, a ajuns viitorul şef al partidului conservator! Te uiţi la el şi îl plîngi de milă. Destăinuirile Adevărului Tau zăpăcit intratita şi în acelaş timp a pornit atita in potriva’i toată limnea, că azi furtuna este aşa de puternică in cît nu-î mai poate ţine piept. In Cameră d. Filipescu este întrebat de toată lumea. De abea scapă de unul şi dă de altul. La fiecare, după nuanţă, este nevoit să dea explicaţiuni şi să injure pe aceia cari ascultă pe la uşă «şi comit nepermise indiscreţiunî». Eri şi' alaltăerî cu mai mulţi membri ai majorităţei a avut adevărate altercaţiuni şi dacă nu interveneau deputaţii scandalul devenea public. * Desperat că nu poate pune mina pe autorul indiscreţiunilor din Adeverul graţie cărora s’a descoperit întreaga sa farsă, eroul de pe cheiul Dîmboviţei bănueile pe toată lumea, pe servitori, pe redactorii de la foile guvernului pe amicii săi cei mai intimi. Pe fiecare îi martirizează ori cu protestări de corectitudine ori cu ameninţări, ori cu birfele la adresa unor amici politici bănuiţi că sar fi dat de gol. E insă un felde descurajare in această zbatere zadarnică deoarece simte că se mişcă in vini, că şi-a pierdut terenul de sub picioare.* Şi eind a isprăvit cu toţi, furia şi-o îndreaptă contra Adevărului, «această gazetă de scandal, contra căreia ar trebui să se unească toate partidele, pentru că rind pe rind le sapă, prin intrigi prin toate mijloacele de distrugere!» Şi acum iar pledează în deşert,deoarece , cele ce am publicat noi fiind absolut adevărate,toată lumea ne felicită Şi ne este recunscătoare că am dat în sfirşit de gol şi cu probe spalpabile pe acest om, care se crede grozav bărbat politic pentru că trage sforile de atîțiaani pînă îi s’a înfundat acum de ele a binelea cu acest meşteşug. Ind. încă o demisiune D. dr. Cristescu din Tirgovişte, fost senator conservator, ne roagă să publicăm următoarele două scrisori: una adresată d-luî director al ziarului Timpul, şi alta d-luî general Manu, prezidentul clubului conservator din Capitală. D-le director al ziarului Timpul. Imî permit să vă comunic că, deşi vechiu abonat al ziarului Timpul, azî însă, faţă cu impozitele puse de guvern asupra poporului deja sărăcit, mă vâz nevoit a vă ruga să bine-voiţ! a-mî suspenda trimiterea ziarului, de şi abonamentul Tam achitat pînă la 1 Aprilie 1900. Inzist—şi vă rog foarte mult, d-le director— a’mî suspenda imediat trimeterea ziarului, deoare-ce îmi este imposibil a maî citi proza unei gazete ce susţine un guvern care în cîte va lun! de zile« a pus atîtea impozite apăsătoare pe poporul ţăreî deja sărăcit. Primiţi, etc. Dr. Cristescu* D-le preşedinte al clubului conservator, Faţă cu impozitele ce guvernul par Adevărul tidului conservator a pus în sarcina poporului deja sărăcit, subsemnatul vă rog să binevoiţi a mă considera ca demisionat atît din membru al partidului, cit şi din membru al clubului conservator — ce de mult timp şi cu multă demnitateaţi prezidat. Domnule preşedinte, sînt unul din vechii conservatori, am fost senator şi în acelaşi timp unul din cei mai ferveriţi luptători pentru suţinerea principiilor şi demnităţei partidului, după cum bine vă puteţi convinge din citirea aci anexate broşuri, scrisă de mine în preziua alegerilor generale din anul 1892. Azi însă toate iluziunile mela fiind pierdute, vă rog încă odată să binevoiți a mă considera ca demisionat atît din partidul conservator, cît și din clubul lui. Primi!,!, etc D-l Cristescu. Tot criză La Cameră se lucrează pe capete. Toate grupurile se organizează. Intre amicii d-lui Take Ionescu şi aceia ai d-lor Panu şi N. Flevas a stabilit deja o înţelegere. D. N. Filipescu a înţeles că situaţia d-sale este foarte ameninţată şi el nici n’a îndrăznit să intre în sala de şedinţă. A înaintat numai pînă la biuroul preşedintelui. * D. Filipescu s’a rugat de d. C. Olanescu ca să intervie în favoarea d-sale şi să încerce o împăcare cu d-niî Take Ionescu şi Panu. Pe la orele patru miniştrii prezenţi, d-niî general Manu, Take Ionescu, N. Flevaşi fraţii Lahovari au fost chemaţi în biuroul preş°dintelui unde au fost invitaţi şi d-nii G. Panu şi N. Filipescu. Şi'a încercat o împăcare. Tentativa n’a reuşit însă. Dnii Take Ionescu şi G. Panu cer să li se dea o satisfacţie. * După ştiri din cercuri autorizate se spune că în primele zile ale lune! Februarie se va face o nouă remaniare ministerială, pentru a se da satisfacţie atît dor G. Pana şi Take Ionescu cit şi in general moldovenilor cari sint nemulţumiţi, că interesele Moldovei sint cu desăvirşire neglijate. * Agitaţia de la Cameră a început să se manifesteze şi la Senat. Mulţi senatori vor să iscălească o propunere prin care să ceară o consfătuire a majorităţilor în care să se arate că ultima remaniare a nemulţumit partidul. D. general Manu auzind de acest lucru se zice că s’a decis să convoace d-sa majorităţile la o consfătuire. Miîne seară maî mulţi membri ai grupurilor unite au o consfătuire intimă la care se va discuta acţiunea în parlament. * O vorbă a d-luî Carp. Eri la Camera d. Carp se adresă unui grup de deputaţi: _ — Ştiţi ceva, am uitat birja afară şi am uitat şi numărul ei. Acesta probabil e un semn că încep să mă ramolesc. — Taci din gură, îi spuse unul dintre deputații cărora se adresase, nu mai spune aceasta în gura mare și mai ales în asemenea momente de criză. — Ba din potrivă, spuse d. Carp, chiar mă duc la palat să-i spun regelui că acuma poate să-mi dea plierea. Modificarea lege! de recrutare In Cameră s’a distribuit proectul de lege pentru modificarea unor articole din legea de recrutare. Notăm următoarele modificări: Articolul 4 s’a suprimat şi s’a înlocuit prin următorul: Art. 4. Intre virsta de 21 ani împliniţi şi pînă la 30 ani împliniţi nimeni nu poate fi admis în vre-o "funcţiune publică a statului, a judeţelor, a" comunei, dacă nu va justifica că a satisfăcut obligaţiunilor impuse prin legeade faţă. Articolul 22 bis s’a modificat precum urmează: Art. 23. Sunt chemaţi in serviciul armatei permanente pentru un termen de serviciu redus la un an, după care sunt trecuţi in concediu, urmînd poziţiunile clasei căreia aparţin: a) Tinerii ce au obţinut certificatul de absolvire a liceului complect, sau a unei şcoli speciale superioare, fie in tară fie in străinătate, echivalente; b) Tinerii absolvenţi ai şcoalelor practice de agricultură ale statului, ai şcoalelor centrale de agricultură, ai şcoalelor speciale de silvicultură din ţară. Acei cari au absolvit în străinătate şcoale superioare de agricultură sau silvicultura recunoscute de stat; c) Tinerii absolvenţi ai şcoalelor de camere ca de gradul al doilea din ţară sau din străinătate; d) Elevii şi absolvenţii şcoalei normale de institutori şi învăţători; e) Tinerii absolvenţi ai şcoalelor de arte şi meserii ale statului" sau înfiin- FOITA ZIARULUI „ADEVERUL* 38 ONOAREA PIERDUTA MARE ROMAN DE SENZAȚIE PARTEA A DOUA COPILUL CRIMEI I Lumină In întuneric Era în Octombrie 1870. Doi oameni, cu fața bronzată de soare, scoborafi dintr’unul din ultimele trenuri Cari trebuiau să intre în Paris. Amîndoî purtau costume de călătorie. Cel d’întîiu care părea să aibă de la 40—50 ani, avea faţa înstelată de cicatrice vechi, trăsurile aproape diforme şi neavînd frumos de cît ochii cari făceau suportabilă şi aproape simpatică spăimîntătoarea sa urîţenie. însoţitorul său n’avea de sigur mai mult de optsprezece ani, dar era de talie înaltă și părea înzestrat cn, o farţă mai presus de ordinar. Avea umeri largi, un gît puternic şi trăsurile figurii eraui remarcabil de frumoase. O mare blîndeţe se citea în ochii lui negri şi catifelaţi. Primul din aceşti oameni îşi zicea d. Gerard. Cel d’al doilea era fiul sau. Se chema Horaţiu. Soseau într’un Paris tremurător încă de mînia şi ruşinea primelor infringeri şi pregătindu-se cu friguri pentru luptele supreme. După ce încărcaseră într’o birje bagajele lor şi dăduseră birjarului adresa hotelului unde vreau să descindă, primul din acei oameni, cel mai în vîrstâ, care de sigur mai locuise Parisul sau îl cunoştea, zise însoţitorului său — care părea, din contra, că vedea pentru prima dată capitala și splendorile ei. — De mîine, vei merge să te angajezi. Da, tata. — Am să intru și eu în serviciu, de partea mea. — Atunci, întrebă tînărul, sîntem francezi ? — Dar negreşit. — Nu mî-aî spus-o niciodată, tată. — N’am avut pînă în prezent ocazia și mai ales motivele d’a ţî-o spune. Dar az! că Franţa este în nenorocire ai are trebuinţă de copiii ei, te readuc la dînsa, pentru ca tu să poţi — ca cei-l’alţî — să-i oferi viața ta, cum vin să-i aduc eu însumi restul vieţei mele. Se făcu tăcere. Apoi Horaţiu murmură: — Astfel sîntem francezi! Părea mirat și fericit. Pînă atunci tatăl său îl lăsase într’o neştiinţă voită asupra originei lui, nu-î vorbise nici-odată de mama sa, de ţara lui. Trăiseră vagabondînd, cînd într’o parte, cînd în alta. Franţa era poate partea din Europa şi din lume pe care Horaţiu o cunoştea mai puţin. Dînsul nu venise nici-odată la Paris. Nu ştia unde este născut, de unde se trage tatăl său şi cei doi oameni nu se părăsiseră niciodată. Erau în India, cînd se răspîndise în lume zgomotul primelor înfrîngeri ale francezilor. Horaţiu băgase de seamă că tatăl său urmărea, cu o emoţie extraordinară toate fazele războiului, tresărea la fiecare vestea rea pe care o afla. Şi într’o zi, după o ultimă bătălie nenorocită, îi zisese: — Trebue să plecăm, Horaţiu. — Sunt la ordineleMare, tată. Unde vrei să mergem ? — In Franţa. — In Franţa ? Dar se bat acolo. — E pentru ca să mă bat. — D-ta, tată ? — Şi tu asemenea, fiul meu. — Să plecăm, zise Horaţiu. Şi porniseră fără maî multe explicaţii. In momentul numai de a intra in Paris, care a doua zi avea să fie asediat, d. Gerard explicase fiului său ceea ce vrea de la dînsul şi sfîrşise prin a-i mărturisi, astfel cum am văzut, naţionalitatea sa. Această revelaţiune făcuse asupra lui Horaţiu o impresie stranie şi-i umpluse mintea de‘gînduri , cari nici-odată încă nu munciseră. Cunoscînd o fîșie din secretul pe care tatăl său îl ascunsese pînă atuncî cu atîta grije, ar fi vrut acum să’l pătrunză pe d’a întregul. O lumină se produsese tot deodată în întunerecul care ’l învăluise pînă atunci, dorea să se vază risipindu-se toate negurile şi să se facă deplină lumină. Dar nu îndrăznea să întrebe pe tatăl săfi. Se temea să-i fie neplăcut şi să, pricinuiască vr’o supărare redeşteptînd amintiri penibile poate. Şi adora pe tatăl său. Ar fi preferit să moară decît să-i facă umbra unei mîhniri. Tatăl său nu era totul pentru el ? Și în loc d’a’i pune întrebări care-î ardeau buzele, tăcea. Dar d. Gerard ghicea fără îndoială ceea ce se petrecea în fiul săfl, fața tî era contractată și i s’ar fi putut citi în ochi o durere nespusă. II costa, se vedea, să lase pe fiul sau să se zbată în sînul unui mister în care îl ținuse atîta timp. Dar putea să vorbească? Putea să spue copilului sau, căci d. Gerard, s’a ghicit, nu era altul de cît fostul baron de Vancay, putea să-i spue că era fructul unei crime, și care era numele mamei sale ? Ar fi murit de rușine înainte d’a isprăvi, în faţa fiului săf, care avea pentru dînsul tot atîta respect cît şi dragoste, mărturisirea unei astfel de greşeli. In acest timp trăsura mergea. După ce traversase strade populate şi cari păreau zguduite de friguri, dădu în marile bulevarde unde animaţia şi agitaţia erau încă şi maî mari. Se îngrămădeau în jurul bioşcurilor de jurnale aşteptînd ştiri. Trecau soldaţi cari erau aclamaţi. Mii de strigăte se auzeau. Şi Horaţiu era zăpăcit de acest zgomot, de această mişcare, de această viaţă de nebunie pe care o vedea pentru prima oară, şi care cuprinsese Parisul la vestea apropriere! prusienilor. Dînsul privea toate lucrurile, monumente şi oameni — cu o uimire în care era admiraţiune. îşi zicea că dînsul asemenea era din acei oameni. Avea dreptul să fie zguduit de acel vînt de demenţă care trecea. Nu era francez? Nu era dator să ia parte la pericolele cari amenințau Franța ? Avea în minte mîndrie și orgoliu. Zise tatălui său: — Ai făcut bine, tată, de m’ai adus aci. — Era datoria mea, dragă. — De ce n’am plecat mai de vreme, la vestea declarărei războiului ? — Speram că Franța va fi victorioasă și nu va avea trebuință de noi. — Și nu vreai să-mi spui că sînt francez ? D Gerard nu răspunse. — Avea! motive, tată, d’a-mi ascunde aceasta, cum ai fără îndoială acum ca să-mi ascunzi numele mamei mele ? D. Gerard tresări* In umbra trăsurii privi pe fiul săfi. Mama lui! Pentru întîia oară îi vorbea de dînsa! Pentru ce-i vorbea ? Se gîndea dlar cîte odată ? _ Se gîndise poate adesea orî și niciodată nu îndrăznise să-i vorbească. II întrebă : — Pentru ce-mi vorbești de mama ta ? — Pentru că niciodată nu mi-ai vorbit, tată, și ași vrea să știu. — Ce ? — Dacă trăește. — Nu știai nici eu, zise fostul baron de Vancay. Și, în adevăr, nu știa nimic din ceea ce se mai întîmplase, după plecarea sa, inexistența contesei de Forzon. Nu știa nimic, căci nu vrusese să știe nimic. Se depărtase pentru ca să uite și omorîse într’însul toate amintirile. Trăia dînsa ? Căzuse pradă supărării care o rodea cînd dînsa plecase ? Nu putea s’o spună. Nu auzise, după fuga luii niciodată pronunțîndu-se numele ei] (Va urma) VA