Adevěrul, ianuarie 1900 (Anul 13, nr. 3751-3775)
1900-01-15 / nr. 3759
Simntofi«« 16 hMjw 1900aTBB^jSaUMBIMKUMgW Discursul lordului Rosebery In discursul ce l’a ţinut lordul Rosebery 1» Chatham, el a zis, intre altele, următoarele cuvinte ce merită cu deosebire a fi relevate: Pot compara in cale din urma momentele noastre proaste din războiul actual cu experienţele Austriei, acest mare stat militar. Cind Austria a ocupat Bosnia şi Herţegovina, s’a crezut că avea de combătut numai vre-ta cîţîva locuitori munteni insuficent înarmaţi şi nu tocmai minunat de bine conduşi, dar a fost nevoie de o armată de 2QO.QOO pina la 300.000 de soldaţi pentru a îndeplini misiunea ce şî-o luase asupra ’şi Austro- Ungaria. Noi din parte-ne ne luptăm contra unor oameni cari sint înarmaţi cu cele mai bune aruie ale artei militare moderne, arme cari in cea mai mare parte au fost cumpărate cu din cîştigul compatrioţilor noştri, şi cari sint conduşi nîi numai de generalii lor, ci de un fel de condottieri, talente răzleţe din lumea întreagă, cum au eşit din armatele amicilor şi vecinilor noştri. IMPRESIUNI şi PALAVRE Arta şi Cheia De multe ori —mai întot-d’auna— în scrierile artiştilor se caută o cheie. Cititorul în loc să urmeze intriga romanului ori a nuvelei, caută să citească printre rîndurî şi să vadă cine se ascunde sub cutare nume, pe cine autorul a voit să descrie şi mai presus de toate, care personagul este însuşi scriitorul. EU oare în această rubrică fixez impresiunile mele personale, pătimesc mai mult ca din şi cine de curiozitatea cititorilor In bot ce scriu, se caută a se găsi o aventură personală, a se pune dacă se poate un nume, a sei ridica masca cutăruia personagu. Ei bine, îmi fac o caritabilă datorie ca să vestesc tuturor curioşilor, că degeaba caută aceea ce nu este. E incontestabil că artiştii trebue să lucreze cu materialul ce-l are la îndemînă. Pentru scriitor sînt observaţiunile ce le face asupra lumei şi asupra sa însuşi. El însă nu copiază aidoma, nu fotografiază, ci sintetizează şi din lucruri deosebite face un tot. Se crede însă că o întîmplare descrisă de un scriitor s’a întîmplat aidoma, este o greşală şi de multe ori am observat persoane cari au rămas decepţionate, cînd au citit una din întîmplările la cari au fost şi ele amestecate. S’au recunoscut, dar numai pe jumătate, iar altă jumătate altele şi-au luat-o asupră-le. Imagjiaţiunea artistului nu poate decit să se învirtească în lumea cunoştinţelor sale. Imaginaţiunile cele mai zvăpăiate, cînd au voit să creeze ceva supraomenesc, tot din lumea existentă şi-au luat materialul. Zmeii au corp de om, aripele le-au luat de la păsări sau lilieci, ghiarele de la alte animale, diavolul nu-i decît un om cu coadă şi cu coarne şi aşa mai departe, închipuirea nu merge dincolo de realitate, ea se mărgineşte a da o nouă formă, lucrurilor existente. Unde artistul poate fi maî origina, nu este indescripţia unor întîmplârî, cari le combină din tot ce a văzut, ci mai ales cînd descrie stări sufleteşti. Acolo senzaţiile sînt mai deosebite sau mai bine zis nuanţele senzaţiilor se deosibesc, aşa, că de multe ori o stare sufletească nu se potriveşte cu nici una a celorlalţi muritori. Artistul, chiar cînd vorbeşte la persoana întîi şi, trebue să dispară înaintea operei. El nu-i acolo decit doar pentru a vorbi publicului, dar im cele de mai multe ori, de fapt, ei există; personagiul care se ascunde sub personalitatea celui ce scrie, este cu totul altul... E greu, fireşte, ca cititorul să nu caute să ridice vălul şi să încerce să se strecoare în intimitatea artistului, să-i răscolească viaţa lui şi de multe ori rămîne decepţionat cînd vede că s’a tras singur el pe sfoară. Publicul însă trebue să se mulţumească că artistul îi dă emoţiunea sfîntă a artei. De ce i-ar cere să dea şi acea nesănătoasă a scandalului vieţeî intime? Chiţibuş Litere»Apte»Ştiinţe Thomas Egleston, unul din cei mai mari mineralogişti şi metalurgişti americani, a încetat zilele acestea din viaţă la New-York în vîrstă de şaizeci şi opt de ani. — George Urison şi Albert Dupuy, doi cunoscuţi scriitori francezi, au terminat de scris in colaborare o dramă în cinci acte şi zece tablouri, care are ca titlu Au Transvaal. — Figaro sositori In Capitală vorbeşte în termenii cei mai entuziaşti despre compatrioata noastră d-na Nouvina, care a obţinut zilele acestea un succes imens în opera Navarraise jucată la Marsilia. CAUŢI şi REVISTE Anuarul naţional al Rominiei, de Emile Melbert. Cea mai complectă lucrare. Ghid general al ţării. 150.000 adrese exacte din toată ţara, 30.000 adrese din Capitalui. Legi, Constituţia, statistici diverse, principalele legi comerciale şi industriale, legea falimentelor, legea mărcilor de fabrică şi de comerciu, asupra înscrierei firmelor, legea şi regulamentul pentru încurajarea industriei regulament pentru punerea in aplicare a legei minelor, regulament pentru concesiunea dreptului de a exploata petroleu şi carierele pe proprietățile statului etc., etc. Tarife: vamale, ale antrepositelor, peşte telegraf-telefon, căi ferate. Descripţiî: agricole, comerciale, industriale şi diverse ale tuturor distrinterii şi judeţelor etc., etc. Adrese: particulare, comerciale, industriale şi ale agricultorilor din toată ţara. Planuri: cu vederea interioarelor Ateneului român, al Teatrului Naţional, al Teatrului Lyric, plenul căilor ferate. Preţul unui volum 10 lei. De vînzare la toate librăriile. Depozit general la librăria „ndependance Roumaine“ Bucureşti. Direcţiunea str. Sărindar nrul 10 la tipografia „Dreptatea“. DIN TARA — De la ooresp. noştri particulari — BÎRLAD STAREA COMERCIALA.Zăpada căzută de curând în abundenţă şi de aci speranţa în o bună recoltă au făcut ca comerciul nostru să înceapă, din ce în ce mai mult, să iasă din amorţirea în care căzuse prin nimicirea recoltei anului precedent, poliţele să fie mai rar protestate şi ivirea falimentelor şi maî rară. Cei fliţî caută a face concordaturi şi cei afundaţi în dat nii caută cu ori-ce preţ a scărpa de o declarare. Banca „Cooperativă“ care încetase lucrările a reînceput să manipuleze. In fine, în curînd vom vedea comercial pe scara anilor trecuţi. Cu toate aceasta, criza anului precedent face să se resimtă încă lipsa banilor. STAREA AGRICOLA. — Ca şi în colhercia, zăpada a adus nouî speranţe în bieţii agricultori, cari au suferit mai mult de cît orî-cine din cauza nimicireî recoltei. Zăpada ce acopere semănăturile face ca acestea să fie apărate de gerul care domină de vreo cîtva timp. Pămîntul însetat şi uscat absoarbe o parte din zăpadă şi astfel capătă sucul necesar plantelor. Semănăturile în general sînt bune şi mai ales rapiţa este excelentă. Dacă va veni şi ploaia la timp, vom avea un an agricol din cele maî bune. Dacă însă ploaia nu va veni la timp pentru a satisface trebuinţele pămîntuliu, acesta, deja puţin adăpat de zăpadă, va produce totuşi ceva, dacă nu chiar ca în anii buni şi astfel in orice caz vom fi la adăpost de dezastrul agricol al anului 1899. Vermii cari la început se iviseră cu miile şi ameninţau recolta au perii, decimaţi de frigul care domnea înainte de căderea zăpezei. In fine agricultorii speră ca anul 1900 sa’î despăgubească de perderile anului 1899. FURTURI. — In noaptea de 6 ori, nişte cavieri nocturni, introdueîndu se prin efracţie în locuinţa femeei Maria Lucia, au furat mai multe haine femeeşti, pînzeturi, etc. Poliţia s'a pus pe urma lor. — Tot in aceeaşi noapte şi poate tot aceiaşi cavaleri au operat la regia d-lui Sava Vasiliu, furcid 4 cutii tutup a lei 2.50 mai multe pachete a lei 0 40, precum şi mai multe pachete de ţigări. Se crede că în curînd aceşti pungaşi vor fi prinşi. DIVERSE. — La 23 ori, va avea loc în sala laSkulowsky un bal dat de sioniştii locali în folosul şcoalei izraelite de fete „Cultura“. — Bunul „Crucea Roşie“ care era să aibă loc acum cîte va zile’ s'a amînat pentru seara de 22 alebiineî curente.—Alfred. IAŞI REPREZENTAŢIILE D-REI BÎRSESCU. — In seara de 8 ianuarie d-şoara Bîrsescu şi-a început seria de patru reprezentaţii pe cari Ie dă în oraşul nostru, cu una din cele mai puternice, din creaţiile sale, Eva de Voss. Pentru întîia oară am văzut sala complectamente plină la teatrul romînesc. Mîndria naţională tot e ceva se vede şi cu dînsa trebue totd'auna socotit cmd e în joc unul din elementele constitutive ale unei naţionalităţi. îmi aduc aminte că nu departe, abia cu trei ani în urmă, aceeaşi celebră Bîrsescu a dat două reprezentaţii în Iaşi, în acelaşi local, şi totuşi sala a fost pe jumătate goală. Celebra romîncă a jucat atunci în limba germană şi era pentru noi aproape o străina. Mîndria naţională a suferit din această pricină şi în mod ostentativ romîniî nu s’au dus la reprezentaţiile sale, ea ia alte celebrităţi germane cînd sala era tot-d’a-una plină. Prin interpretarea rolurilor în limba ţârei, neîntrecuta romîncă şî-a cîştigat la eseni o admiraţie fără margini. Ca să o laud pe Agata Bîrsescu, ar fi să repet lucruri pe cari fie-care le are pe buze. La fie-care finit de act, entuziasmul şi aplauzele publicului ajungeau la delir. De zeci de ori a fost rechemată şi ori de cite ori se ridica cortina şi apărea ea să mulţumească cu zimbetul şi privirea’ blajină entuziasmul azistenţilor creştea tot maî mult. Seara de 8 Ianuarie a fost o adevărată sărbătoare pentru eşeni Artiştii societăţei noastre dramatice şî-au îndeplinit rolurile foarte conştiincios şi ne-au dat un ansamblu admirabil; mai cu seamă de Cîrjă ne-a dat pe Johan Hartwig în simpla şi naiva lui cinste cît se poate de perfect. Despre d-sa sa poate spune că-î un artist desăvîrșit. D-na Athena Georgescu, ca de obieii, ne a dat pe palavragioaica per excellentiam, în d-na Hempel. D-l C. Ionescu a fost destul de bine în Elimar, dar a murit prea devreme, înainte de a fi fost lovit de gloatele revolverului. Un mic accident a tulburat un moment această frumoasă serbare. Un tub de la calorifere stricîndu-se în mijlocul actului al treilea, s’a crezut că s’a aprins ceva şi s’a produs o panică îngrozitoare. Lumea se înghesuia la uşă, se ghiontuia deja pentru a eși, cîteva cucoane au leşinat şi dacă panica ar mai fi ţinut cîteva minute am fi avut de înregistrat multe nenorociri. Din fericire, s’a putut restabili calmul imediat şi s’a suspendat reprezentaţia pentru 3 minute. D-şoara Bîrsescu eră mişcată pînă la lacrimi de acest accident. S'a reînceput însă scena întreruptă și cu toate emoțiile accidentului d-soara Bîrsescu nea dovedit în interpretarea Evei tot maî mult toată deplinitatea talentului său. In scenele finale a ajuns culmea, toată sala era zguduită de un singur fior și aplauzele nu se maî sfîrșeau. —Ciot. TUMNU-SfcVEIM PETRECERILE. — De cînd ne-am scăpat de generalul Palladi, cel care semănase discordia între lumea civilă și militară din localitate, cu toții am început să respirăm aerul libertăței și unireî. De la venirea d-lui general Rasty, lucrurile s’au schimbat, în fiecare săptămînă higlful îşi dă tatîlnire în saloanele „cercului militar“, unde petrece pînă aproape de ziuă. Pe lîngă aceasta mai avem diferite baluri, serate intime, localuri înzestrate cu muzici excelente şi unde avem ocaziunea a ne distra cît se poate de bine. Şi la toate acestea atît civilii cît și militarii azistă în număr cît se poate de mare, lucru ce nu s'a, întîmplat cît timp am avut ca comodant al diviziei pe teribilul don general Palladi. (CONVERTIRE LAPROTESTANTIZM. — De cîtva timp circulă pe aci zvonul asupra căruia voi reveni că medicul judeţului d. doctor Moraru, in urma logodnei ce a făcut cu d-şoara Carol Iacob şi a iizuienţelor viitorului sau socru va trece din religia ortodoxă la protestantism. Faptul în sine e cît se poate de regretabil şi în curînd promit a reveni cu amănunte complecte. VREMEA: — Pe aci vremea e infamă de cîte va zile , burează continuă, ceea ce face ca atmosfera să fie neprielnică tuturor acelor cu baccilul tuberculos în ei. Stradele au devenit apoi aproape impracticabile, iar de pe acoperişurile caselor enorme cantităţi de zăpa-'ă te amenință Ii fie ce moment. — D-l Ridike. SLATINA TEATRU. — Duminică 9 Ianuarie Manolescu-Haadoca a dat a dua reprezentaţie. S’au jucat.Socrul Ginere“, „La Turnu Măgurele“ şi „Moştenitorii“. In general reprezentaţia a reuşit mai blne de cît edic de Duminica trecută, în schimb, lume mai puţină. In „Socrul Ginere“ s’a afirmat d-nul Manolescu, achitmndu-se de datoria sa în modul cel mai conştincios. Tipul căpitanului ni l-a redat d-nul Handoca. Tot acesta a făcut pe Horcea din piesa „La Turnu Măgurele“, a jucat prea bine , se vedea îndemînarea actorului cu experienţă. Singurul cusur ce-l pot găsi e că şi-a jucat rolul cam pripit, puţin miu rar şi ar fi fost şi mai bine. Bine a fost şi d-nul Petrescu în „Moştenitorii“, a jucat mai puţin exagerat ca rîndul trecut, dar totuşi ici şi colo cădea în păcat în Puticnescu din „Socrul Ginere“ a fost mai bine. Rolul Floricăi a fost ţinut de minuna. Fără să cadă în exagerare, artista a jucat cu o uşurinţă şi încroiuînare remarcabile. In sfirşit, s’a petrecut o seară plăcută. Ia public am observat între alţii pe d-nele: Olovinariu, Vellcu, Daniil, Georgescu, etc.; d-rele : Mavrottin, Michailescu, Pavlovici, etc.; d-nul Pandele Georgescu, maior Velicu, Penescu, locot. Vasiliu, s.flocot. Dimitrescu, M. Michălescu, , S.-lt. Teodorescu, Haralamb Iliescu Costică, Bîscoveanu, Dimitriu, etc. — Coresp. — In curînd o trupă franceză de operetă va începe o serie de reprezentaţii la Teatrul Lyric. Repertoriul va fi anunţat la timp. „ Turneul d-şoacei Bîrsescu la Iaşi şi Galaţi este un adevărat triumf. La Iaşi de pildă nu s'a mai putut găsi nici un bilet. Ieşenii spun că de la deschiderea noului teatru n’a fost teatrul aşa de vizitat şi n’a fost artistă aşa de sărbătorită. D-şoara Bîrsescu acum joacă la Galaţi, unde dă două reprezentaţii, apoi pleacă din nou la Iaşi, unde va juca Simlstă, Duminică şi Luni. MEWIJEBITO — Vineri 14 Ianuarie 1900 — — Şedinţă la Cameră şi Senat. Spectacole Teatrul Naţional. — Traviata cu d-ra Zelda. Alte spectacole Sala Liedertafel.— Prima serată costumată dată de cercul Intim. Circul Sidoli. — In fiecare seară reprezentaţii din cele mai alese. Sala Mitică Georgescu. — In fiecare seară teatru de varietăți. Sala Bristol. — Concert de orchestră. Marele Caren Edison (fostul teatru Hugo).—In fiecare seară mare concert de orchestră sub conducerea d lui Ed. Will. Strauss. Café Boulevard — In fiecare seară concert de orchestră sub conducerea d-luî D Weinberger. Teatre şi petreceri — Sîmbătă 15, se va juca pentru prima oară Jianu) piesă cu mare spectacol, în 5 acte, în versuri, de d. V. Leonescu şi Duţu Duţescu. — Duminică 16, ziua : Simiziana şi Pepelea ; seara : Jianu. — Azi 14 Ianuarie la orele 10 seara comitetul Intim dă prima serată costumată-mascată îa saloanele Liedertafel. Aceste serate se ştie din anii trecuţi că Sunt cele mai plăcute şi la cari lumea cea mai bună îşi dă întihnirea. — D-na Aristizza Romanescu s’a întors alaltaexî din Paris. D-sa va reapare pe scenă, în rolul Ofelieî din Hamlet. Marţi 18 Ianuarie,—iar la 25 va juca, cu D-ra Bârsescu, în Emilia Galalli. —Se va da în sala Liedertafel, cu concursul artiştilor Teatrului Naţional, o representaţie, in beneficiul artiştilor Zoe şi loan Jitanu, cari sunt la Menton, pentru căutarea sănătăţii. —Duminică, pentru întîia oară, piesa în Ior Leonescu şi Duţescu-Duţu, Jieanu. — Au început repetiţiile piesei Sapho, de Grillparzer, în care rolul eroiţiei va fi interpretat de D-ra Bârsecu. —Duminică 23 ianuarie 1900 va avea loc la ora 2. p. m. f-iul concert de musică de cameră din cele 4 organizate de D-na D. Dinioiu cu graţiosul concurs al D-nei Margot Zehender o pianistă, distinsă şi al D-lor Plesch, G. Dinicu, Locbel şi Hoeratz. Sa va executa Quartettul de Beethoven sol major (supranumit Quartetul complimentelor), Ila Trio de Schumann cu Piano şi celebrul Quintett de Mozart—sol minor. Abonamentele pentru cele 4 concerte se găsesc la „Independența“. Financiare, Comerciale Economice Bursa efectelor. 13 Ianuarie In străinătate valorile române au cotat azi: La Frankfurt, rent, rom., 91-92, 5°1a— 84-90; id. 4%. 78.50. La Berlin: rent, rom., 91-92, 5% 95.50; id. 1890, 4% 83.60; id., 91,4°io 83.70 ; id., 96, 4% 83.75; id. 98,46/„ 83 50. La Paris: rent. rom. 91-92, 5°|0 96.20; id. 4°j0 84.60; id. 4 |0 84.70. Berlin imprimi, manic. Buc. 92.90. Londra, Banca Rominiei 6.—. Valorile străine au cotat. Lozuri turcești, la Viena 126.—; la Paris: 127.—. Banca otomană: 266. Renta ext. spaniolă : 68.70. Bursa efectelor 13 Ianuarie In Bucureşti valorile aü cotat azi: Renta amort. 81—88, 6% 98 ; id. impr, 92, 5% 971/4; id. 93,5% 071/,; id. impr. 32S mil. 4% 82V2.’ id. id 50 mil. 4'>/9 85V»; id. id. 274 mil. 40/q.’ 86V4; id. id 4 mil. 4%. 86l/4; id. id- 120 mil, 4%: 867,; id. id. 90 mil. 96,4%; 87‘/2; id id. 180 mil. 98,4% - • •“ ' tes. îinpr. 175 mil. 99% *5%: 93%; id. 4%: 78l/2; 1 uc, 5%: 86l/2; id id. Iaşi 5% 83. Banca Naț. 2520; agricolă, 328; scont. 272; soc.rasig. Dac. Rom., 425; id. Naț. 427 id. Constr. 55; căi Urate și tramway, — fabr. baut. poz. 110, Soc. romînă de ricotage.— Monedele s’au schimbat: Napoleonul 20.70. Coroana germană 24.70; lira otomană—; 11. austr. hort. 2.70, l’ubl. id. 2.78. Scont și avansuri: Banca nat. 9 .— agric. 12. Casa de dep. av. pe dep.— Devize ceh: Londra — 26.15 Paris 104; Viena 108; —Berlin 427s/15/s— trei luni Londra . — Paris; Viena — Berlin.— CEREALE Bucureşti 13 Ianuarie 1900 La New-York deschiderea bursei a fost mai fermă ; slăbise însă după citeva transacţiunî, sub influenţa realizării hausiştilor; cererea pentru exportul griului este maî slabă ; din această, cauză preţurile tuturor* articolelor la New- York şi Chicago sunt cu %—7, cents în scădere. La Londra şi Anversa tendinţa este calmă; la Berlin articolele prompte sunt cu 1a mark mai scăzute, la Paris terminurile de primăvară de asemenea scăzute şi numai griul de ianuarie cu 10 centime în urcare. La Viena şi Budapesta lipseşte orice influenţă specială spre a da loc variaţiunei preţurilor. Despre mersul cerealelor în piaţa noastră nu avem nici o noutate de înregistrat; brutarii sunt ocupaţi cu primirea mărfurilor cumpărate, şi arată pentru moment o cerere mai slaba pentru grij; ofertele în ovăz sunt destul de numeroase şi întrec cererea pieţei locale; porăjnil vechiu s’a oferit în piaţă cu lei 54 «Chila. Pr A apărut Moda Ilustrată 11-rul 2 (Anul al 4-lea) avînd splendide ilustraţiunî cari reprezintă ultimele creaţiunî ale modei, precum şi admirabile toalete pentru nunţi. Prima planşă, reprezintă o Stochie de nuntă superbă prin eleganţa şi simplitatea ei. Celei’alte planşe reprezintă toalete, una maî frumoasă decit alta. Moda Ilustrată, care are in totd’auna ca supliment gratuit un patron în mărime naturală, se vinde cu 20 bani numărul in toată tara. Ediţia de dimineaţă INFORMATIUHT Ilsaleisia atmosferic Buc. Joi 25 Ianuarie st. n„ 12 ore ziua înălţimea barometrică la 0°.753.1 Temperatura aerului: pl. 3°.5 Vîntul: aproape liniştit de la W. Starea cerului:. P. Noros Temperatura max. de ieri : pl. 2° Temperatura minimă de astăzi: —5° Temper, a variat la noi între--12 şi —10°. Timpul s’a încălzit foarte mult în toată ţara. Termometrul a ajuns ori în multe localităţi mai ales din cele deluroaze la pl. 10 grade, iar la Cîmpulung au fost pl. 12. Zăpada se topeşte pretutindeni. Noaptea puţin înghit în Moldova de sus pe cînd în partea sa de jos a fost cel mai mare frig temperatura coborîndu-se la —10 grade la Focşani. Barometrul a crescut puţin numai în Moldova. La Bucureşti timpul frumos şi călduros, zăpada continuă a se topi. A deverul Relativ la criza ministerială din Rominia, ziarul Le Temps mai scrie in nurpăruri sositori că cu toată reorganizarea ministerului, se speră că peste citeva zile va avea loc o nouă remaniare, stare a sănătăţeî d-lui Cantacuzino nepermiţindu-i să reia preşidenţia consiliului, chiar şi fără portofoliu. Chestiunea succesiunei rămîne deschisă, şefia generalului Manu fiind foarte discutată şi d. Take Ionescu prea tînăr, iar d. Carp, şeful fracţiunii junimiste, cerînd succesiunea lui Lascar Catargi întreagă, ceea ce nu mulţumeşte pe toţi. Camera de comercial din Capitală a înaintat prin preşedintele ei o adresă ministrului de finanţe prin care îl cere ca, cu ocazia discutărei în Senat a proectului de lege pentru înfiinţarea taxei de consumaţiune asupra petroleului, să introducă pe cale de amendament dispensa taxei de consumaţiune pentru petroleu şi toate celelalte derivate ale ţiţeiului necesare în industrii, căci contrar fabricanţii se vor sustrage de la plata acestei nedrepte dări, înlocuind în fabricaţiunile lor derivatele ţiţeiului prin alte produse cari, cu sacrificii mai mici, le vor aduce aceleaşi servicii. Serbarea ce s’a „organizat in onoarea Italiei la Iaşi nu se va mai da la Februarie, ci la 8 Maiu, cind comitetul organizator crede că timpul favorabil va permite delegaţilor de la Roma să facă escursiune, să viziteze Capitala şi să asiste şi la serbarea de 10 Maici. Astăzi sau mîine prinţul Ferdinand va face o inspecţie regimentului 21 şi in special celor două companii de bacalaureaţi. Numărul Soldaţilor bacalaureaţi de la regimentul 4 Ilfov No. 21 este de 200, formînd două companii. 1. colonel Al. Miotu a luat decizia ca pentru defilarea de la 10 Mai să gradeze din ei un sergent-major, 6 sergenţi şi 12 caporali. Pe ziua de 23 ianuarie sunt convocaţi toţi enoriaşii bisericei Cotroceni spre a alege un nou, epitrop în locul decedatului Nastase lane. Din Constantinopole se scrie că decretul prin care s’a acordat rangul de mareşal Şefului poliţiei secrete Achmed Djelal Edin Paşa, a fost anulat. Se spune că motivul acestei anulări trebue căutat in considerentul că Achmed Djelal Edin paşa, deşi este general de divizie titular, nu aparţine armatei si prin urmare acordarea rangului de mareşal ar produce o impresie defavorabilă la cercurile armatei. Se telegrafiază din Berna că poliţia locală se indoeşte tare mult de exactitatea ştirei date de un ziar italian din Buenos Ayres cu privire la descoperirea unui pretins complice al lui Lucheni, deoare-ce Lucheni a tăgăduit neîncetat şi după condamnare lui orice altă colaborare la odiosul lui atentat. Totuşi in curînd se va lua un nou, interogatorul lui Lucheni şi ministrul elveţian din Buenos Aires va cere informaţiuni oficiale la guvernul brazilian. Regele Leopold al Belgiei se află de citeva zile la Wiesbaden, unde s-a dus pentru a consulta pe oculistul profesor dr. Pagenstecher. Regele suferă de o iritaţie a ochilor şi este teamă că mai curînd sau mai tirziu va fi nevoie de operaţie. Colonelul de artilerie Panties, ataşatul militar sirb din Viena, a fost numit comandant al diviziei din Sumadia va pleca in curînd la noul sau post. In seara de 12 ianuarie s-a dat în sala Băilor Eforiei un bal de către societatea „Ioan Cucuzel“ a cîntăreţilor bisericeşti, sub patronagiul d-lui Pană Bitescu. Lume a fost multă şi aleasă. La orele 12 noaptea, corul cîntăreţilor bisericeşti, sub conducerea d-lui I. Anastasii şi cu acompaniamentul minţei d-re Marioara Popescu, coristă la Teatrul Naţional a cîntat mai multe imnuri. înaintea deschiderei şedinţei de efi Semitul a discutat in secţiuni proectul de lege pentru modificarea unor articole din legea căilor ferate de interes privat, proectul de lege pentru aşezarea unui bust al lui M. Ghermani în incinta Senatului şi proectul de lege pentru perceperea taxei asupra petrolului Criza Criza va continua desigur pînă mîine Sîmbătă şi nu se ştie pozitiv dacă şi pînă atunci se va găsi soluţia care să împace pe toată lumea. * Mîine Sîmbătă se va ţine o consfătuire la clubul conservator la care vor fi convocaţii toţi fruntaşii partidului. Atunci se va discuta soluţia crizei, care este acum complicată şi cu chestia de la Iaşi. D-niî Dr. Kogălniceanu, Al. A. Bădărău şi D. Greceanu îşi menţin demisiile pînă Sîmbătă. După cît se spune pînă acuma, soluţia are să fie următoarea: Au să demisioneze din guvern d-niî Ixmas Crădişteanu şi C. G. Disescu şi au să intre d-niî G- Panu şi G. Olănescu sau N. Filipescu. * Pînă acum d. Gr. Panu nu șî-a spus categoric cuvîntul. D. Al. A. Bădărău, amicul d-sale, are să trateze asupra condițiilor în care d. Panu ar primi să intre în minister. * D. Al. Ciurcu, directorul Timpului, va fi scos de la ziarul oficios al guvernului. In locul d-sale va trece d. Virgil Arion. * Din cauza încurcăturilor în cari se află guvernul nu se mai pot ţine regulat nici şedinţele corpurilor legiuitoare. .* Alaltăseară d-nui Take Ionescu și N. Filipescu au prînzit la d-nul C. Olănescu. D. Take Ionescu a declarat categoric că lucrurile nu se pot împăca fără a se da o satisfacţie strălucită d-lui G. Panu. Din secţiile Camerei După ce s’a suspendat şedinţa ori la Cameră a sosit şi d. I. Bratescu. Acesta s’a intilnit in una din secţii cu d. Delavrancea; acolo se afla şi d. Ionaş Grădişte.Inv. D. Delavrancea l’a somat in termeni extrem de violenți pe d. I. Brătescu să-și dezvolte interpelarea în chestia tramvayuluî : — Ceea ce ai făcut d-ta este o insinuare infamă. Am fost atacat în consiliu comunal, prin presă și acuma ceri și d-ta dosarele, spunînd că poate să adresezi o interpelare. Eu știu că te vei mărgini la această declaraţie insinuantă şi nu vei avea curajul să dezvolţi interpelarea, dăr te somez s’o dezvolţi şi ’ţi declar că eşti un om de nimic dacă nu o vei dezvolta. Dar mai este încă unul, care va rămîne om de nimic, dacă nu te va susţine în Cameră. (Aluzia era direct la d. I. Grădişteanu, care a tăcut şi n’a suflat nici un cuvint.) D. I. Brâtescu a spus că d-sa n’a afiripat nimic, ci a cerut dosarele ca să se convingă dacă lucrurile ce se spun sunt sau nu adevărate. * După ce s’a ridicat şedinţa Camerei d. N. Filipescu i-a rugat pe d-ni Kogălniceanu, Baduran şi Greceanu să meargă cu d-sa intr’o secţie pentru ca să se explice asupra situaţiei. Convorbirea a durat aproape o oră. Sosirea prinţului Ferdinand Eri la orele 5.15 p. m. cu trenul de Ostandn a Sosit in gara de Nord prinţul Ferdinand. Trenul a sosit cu o întirziere de 55 minute. La gară moştenitorul tronului a fost primit de rege, toţi d.ui. miniştri, d. colonel Inetu, comandantul regimentului 4 Ilfov No. 21, d. Miclescu, directorul căilor ferate, prefectul poliţiei d. general Algiu, colonel Corlătesc, comandantul pieţei, şi d. maior Griaoschi din marină.* La coborirea sa din tren, prinţul a fost intimpinat de rege care i’a luat în braţe şi l’a sărutat. Rind pe rind apoi dinsul a dat mina cu toţi miniştrii, incepind cu d. general Manu, care se aşezase în frunte. După schimbarea cuvintelor de bună venire cu toţii au trecut în sala de recepţie, unde s’au întreţinut un sfert de oră. Prinţul era îmbrăcat civil. St. Chestia şcoalelor* din Braşov Sint aproape patru săptămîni de cînd am anunţat că rezolvirea chestiune! şcoalelor din Braşov, făcută de d-nul Szell în unire cu d. Goluchowsky şi contra părereî ministrului de instrucţie ungur d. Vlasicî, va aduce demisiunea acestuia şi înlocuirea lui cu prezidentul clubului Aponyî, d. Horanschi, iar prezident al Camerei va deveni d-nul Silaghy. Ştirea noastră se realizează. In adevăr corespondentul nostru special din Budapesta, ne trimisem următoarea telegramă: Ministrul cultelor si instrucţiunei publice, d. Vlasicî, "a primit un concediu. Circulă zvonul că acest concediu nu este decit preludiul demisiunei şi că demisiunea este motivată de aranjamentul intervenit intre guvernul maghiar si cel român in chestia rentei şcoalelor din Braşov. * Chestiunea este astăzi absolut şi definitiv regulată şi chiar şi ziarele de peste munţi anunţă acest eveniment, care, trebue să o recunoaştem, este un succes pentru guvernul român. Ziarele oficioase însă tac, la Cameră ori Senat nu ne spune absolut nimic.De ce, se întreabă toată lumea, dacă guvernul a repurtat un succes, de ce nu’l trîmbiţează ? Răspunsul este uşor de dat, pentru că guvernul azi este in aşaidncurcala, in aşa zspăceală că nu ştie unde să dea cu C21?’'h Gind balamucul nu a încetat, ci s’a mărit, cînd baraca este aproape să cadă, să se prăbuşească, cind douî oameni in întreg cabinetul nu mai sînt de acord, d. Take Ionescu, care au condus aceste tratative, îşi dă seahiă că soluţiunea căpătată, nu va poseda efectul dorit. Ca actorii dibaci, cari ştiu cînd şi cum se plasează cuvîntul dătător de aplauze, d-sa aşteaptă să se liniştească lucrurile, pentru a putea să capete măcar o parte din suc* ,ces. » * In tot cazul hirtiile au fost iscitite de consiliul de miniştri şi de rege şi rămine ca acum parlamentul să voteze creearea unui titlu de rentă perpetuă special, pentru această plată, de 900 mii de lei, cu 4 la sută, care se va depune la Casa de depuneri din Budapesta cu dreptul ca cupoanele să fie ridicate numai de epitropia bisericească Sf. Nicolae din Braşov. Clerul şi „Moş-Teacă“ Chestia lui «Moş-Teacă» a fost adusă ori în discuţia Senatului. Episcopul de Huşi a cerut guvernului, intr’un limlingiu calm şi demn, — trebue s’o recunoaştem,—să ia măsuri contra acelor cari atacă religia, în modul cum a atacat-o «Moş-Teacă». Cu această ocazie d. general Manu, ministru de interne, a voit să dreaga efectul ce l’a avut cuvîntarea rostită cu ocazia discuţiei mesagiuluî, cînd a spus că nu ţine seamă că presa latră contra d-sale, şi cu multă moderaţiune a justificat faptul că guvernul a crezut să nu dea proporţiuni incidentului provocat de «Moş Teacă» pentru motivul că redactorul acestui ziar umoristic i-a promis că în viitor nu se vor mai strecura asemenea articole regretabile. In acelaşi sens a vorbit şi d. Disescu, ministrul de justiţie. Un domn senator insă, care pretinde a fi mai ortodox decit prelaţii noştri, —e vorba de d. Mişu Alexandrescu, — a intervenit şi a plictisit Senatul cu citeva tirade banale şi a anunţat o interpelare. Acest domn senator, care se laudă cu aversiunea ce o are pentru presă, vrea să debuteze, in cariera sa parlamentară, propunînd o restricţiune a libertăţei presei. II vom lua în primire cu onorurile şi pompa cuvenite. Ediţia de seară Mii ii im.. in.... littimile romafiufli La Ploeşti neînţelegerile au ajuns la ultimul stadiu între guvernamentali. D-l Răşeanu, primarul oraşului ? d-l Sfetescu, prefectul judeţului, sunt absolut la cuţite, făcind propagandă pentru alegerile de la 6 Februarie separat fiecare pentru candidatul său. D-l Sfetescu susţine pa d-l Mitică Sfetescu, iar d-l Răşcanu pe d-nul d-l Garoflidi. Prefectul a venit la centru ca să se plîngă şi să ceară instrucţiuni. A fost insă trimis la plimbare,căci de aceasta arde acum guvernului D. Sărăţeanu, noul procuror pe lîngă Curtea de apel din Iaşi, a plecat aseară în acel oraş pentru a depune jurămîntul. Opinia din Iaşi însă, înregistrînd această numire, spune că se afirmă cu siguranţă că d. Sărăţeanu şi a dat demisia. Consiliul permanent al instrucţiunei publice a aprobat examenul de capacitate pentru religiune şi limba romînă. Sunt admişi ca profesori: pr. V. Pocitan, pr. Ioan Gotcu, pr. Grigoriu,Andreescu Apostol, C. Ionescu şi Mălăescu. Tragerea loteriei de la Sinaia a fost din nou aminată pentru 1 Mai. Consiliul judeţului Constanţa este convocat în sesiune extraordinară pentru ziua de 4 Februarie spre a se ocupa cu mai multe chestiuni urgente D l Gr. Ventura, simpaticul nostru confrate, a fost numit director de scenă al Operei române, in locul decedatului Theodor Aslan. Soldaţii bacalaureaţi de la regimentul 4 Ilfov nrul 21 nouî incorporaţi vor depune mîine jurămintul. A fost numiţi d-nii: I. Rimniceanu şi Ştefan Pavlidi, comisari cl. H-a în poliţia Capitalei; P. Dutaitrescu, St. Dragănescu şi M. Cătană, subcomisari cl. I în poliţia Capitalei; D. Mătăsaru, comisar in Brăila; C. Georgescu, comisar in Botoşani; Panait Zoiade, comisar in Iaşi; N. Braun, comisar în Huşi; Profir Cernătescu, comisar în Rimnicu- Vilcea; Gh. Roman, copist la poliţia din T. Neamţu; Stamate Ionescu, arhivar la sub-prefectura plăşei Piteşti din judeţul Argeş. Din mai multe părţi ale oraşului ne vin plingeri că locuitorii sint ameninţaţi in fiecare moment să fie inundaţi. Zapada n’a fost ridicată nici cea d’Intan, nici cea de acum. In Gramont de FOIŢA ZIARULUI „ADEVERUL“ 38 ONOAREA PIERDUTA MARE ROMAN DE SENZAȚIE PARTEA A DOUA COPILUL CRIMEI Lumină la Întuneric Auzind pe tatăl său vorbind astfel Horaţiu nu-şi putu împiedica o mişcare violentă. — Nu ştii, tată ? ii — Da, fiul meu. — Ea te-a părăsit deci ? Tatăl dete din cap. — D-ta atunci ? — Da, eu am plecat. — Pentru a fugi de dînsa ? — Pentru a fugi de dînsa. — Era dar una din acele femei ?... v D- Gerard făcuse o mișcare asupra cărui fiul său nu se înșela, căci adă-ogă imediat: I — Iţi cer ertare, tată, de a te întreba ast-fel, de a vorbi în ast-fel de termeni de mama mea. — Mama ta, zise fostul baron de Vantsay, era cea mai nobilă, cea mai sfîntă, cea mai frumoasă, cea mai nenorocită femee. — Dar atunci ? — Atunci sint un monstru ? Iată ceea ce cugeți! — Tată ! — Și ceea ce trebue să cugeţi în adevăr, pentru că mă vezi departe de dînsa, și ea n’a meritat prin nimic, o spun eu însumi, părăsirea în care o las. Dar sînt cîteodată în viaţă nenorociri cari s’abat asupra oamenilor fără să ştii pentru ce. Destinul are adeseori crude lovituri cari nu se pot explica şi nenorocita ta mamă a fost victima unei astfel de lovituri a soartei. Dar este demnă de tot răspectul şi de toată adoraţia şi tu poţi să’l slăveşti în adîncul inimei tale numele, ca numele uneia din femeile cele mai luminoase şi cele mai înalte. — Acest nume, zise Horaţiu, nu’l cunosc. — Este adevărat, şi nu pot să ţi-l spun. — Nu poţi să-mi’l spui? — Şi te rog să nu mă întrebi. — Cu toate acestea.. — Intr’o zi poate îţi voi spune tot, dar nu astăzi, şi atunci mă vei plînge, şi cînd vei ştii ceea ce am suferit, cînd vei fi înţeles, vei ierta nenorocitului tau tată... Horaţiu tresări auzind aceste cuvinte cari coprindeau pentru dînsul un mister de neînţeles, o neexplicabilâ enigmă... Şi privi pe tatăl sau. — Să-ţi ert, d-tale, tată ? — Da, fiul meul — Ce ai făcut, dar ? — Nu mă întreba ? — Să nu te întrebi, tată ? Dar acum cuvintele d-tale n’au făcut de cît să-mi excite curiozitatea, să-mi mărească dorinţa pe care o aveam de mult timp, d’a şti cine era mama mea... — Te gîndeai cîte-odată la mama ta? — Tot-deauna. — Și nu îndrăzneai s’o spui. — O credeam moartă. — Poate că este. — Și dacă nu ar fi? — Ei bine ! — Nu mi vei spune cine este ? — Nu pot să-ți spun. — îmi vei refuza satisfacţia d’a o vedea, d’a o îmbrăţişa ? — Voi fi dator. — Pentru ce? — Pentru că secretul naşterei tale nu este numai al meu. — Sunt dlar, întrebă Horaţiu, copilul unei greşeli ? — Al unei crime ! răspunse încet d. Gerard. Horaţiu se ’nfioră. — Al unei crime? — Da, zise tatăl sau. Nu mai mă întreba, nu mai îmi vorbi. Am spus deja, ceea ce n’ar fi trebuit să spun niciodatâ. Horaţiu însă apucă mîna tatălui săfl şi zise cu violenţă: — A! tată, nu maî poţi acum să nu mergi mai departe, să nu-mi spui.. Dar d. Gerard privi pe fiul sau şi răspunse: — Dacă mă iubeşti, Horaţiu, dacă ai pentru mine cea mai uşoară, cea mai minimă afecţiune, nu mă mai întreba nimic, sau mai bine omoară-mă numaidecît la picioarele tale ! Aceste cuvinte fuseseră rostite de nenorocitul părinte cu un accent de o astfel de adevărată durere, de o teroare aşa de mare şi cu o astfel de spaimă în privire, încît Horaţiu tăcu şi nu îndrăzni să meargă mai departe. De altminterea, sosiseră, și vizitiul se oprise la adresa care-i fusese indicată, la hotelul d’Alba, avenue Champs-Elysées. II Suferinți şi Indoehi D. Gerard și fiul săi scoborîră din trăsură fără să vorbească. Părea că un bloc de ghiață se ridicase deodată între aceşti doi oameni, cari, de atîţia ani de cînd Horaţiu avusese pentru a zice astfel, conştiinţa că există, nu avuseseră decît un gind, păreau că nu sînt coprinşî de cît de aceeaşi dorinţă, aceea d’a’şi fi plăcuţi unul altuia. Căci puţini taţi şi copii se iubiseră ca Horaţiu şi tatăl său. Dînşii erau totul unul pentru altul, şi afecţiunea lor, pentru cine-i vedea, avea ceva de emoţionant şi înduioşător. Avea dînsa să se sfîrşească acolea, să moară şi să se veştejască, tăiată de la rădăcină prin cuvintele fatale cari fuseseră spuse? Horaţiu avea să se îndoiască de tatăl lui? D. Gerard, după ce ceruse două camere una pentru dînsul şi alta pentru fiul sau, urcă scara care ducea la a sa cu un pas domol şi ca zdrobit. Horaţiu îl urmă, mut ca şi dînsul şi ca şi dînsul, cu inima plină de durere mortală. Apoi cînd fură fiecare la dînsul, se închiseră. Tristă sosire! De altminteri totul era trist în jurul lor. Tristeţea plana asupra Parisului. D. Gerard îşi reaminti scursă, toată viaţa sa după ceasul fatal, și ceea ce suferise, ceea ce îl costase deja momentul sau de nebunie, apoi intrarea sa la castelul de Forzon, această iubire născută din milă şi remuşcarea care îl cuprinsese la vederea victimei sale, iubire care trebuia să-i pună stăpînire pe viaţă şi să facă din existenţa sa un lung martiriu. N’avusese niţică bucurie decît cînd auzise căzînd de pe buzele adorate cuvintele de ertare, nesperate, bucurie foarte scurtă, aşa de repede ştiut, şi pe care o urmase curînd nişte ceasuri aşa de tragice !... Apoi era fuga, fuga cu fiul să fi regăsit pe care o lua mamei lui. Şi, în urmă, viaţa sa lîngă acest copil, pentru care îl cuprinsese o afecţiune în care se amestecau şi iubirea lui paternă şi adoraţia pe care o conservase pentru mamă. II văzuse crescînd lîngă dînsul zi cu zi, ceas cu ceas, căci nu se părăsiseră nicî odată; şi nu avusese de atunci un gînd care să nu fi pentru dînsul, pentru fericirea sa. Şi iată că totul se sfîrşea. Un cuvînt pe care -1 lăsase să Scape, pe care remuşcările mereu adormite în fundul fiinţei sale i zmulsese, acest cuvînt imprudent, fatal, sfărîmase poate toate legăturii între fiul sau şi dînsul ! Şi se lăsă să cază pe un divai în prada unei descurajări profundi şi rămase multă vreme nemişcat, ii capabil să facă o mişcare şi cu och plini de lacrămi. Toate îl doborau, şi nenorocirii sale proprii şi nenorocirile patrie Făcuse bine de se reîntorsese. Poate avea să moară. Să fie ucis, să-şi dea sîngele pentru ţara lui, acesta era visul, singurul sau vis de acum înainte. Se ridică. Camera fiului săfi era lîngă a sa Ascultă. Nu se auzea nici un zgomot. Ce făcea Horațiu ? Se gîndea fără îndoială, cu sufletul plin de amărăciune şi bănuială (Va urma) »0—00«