Adevěrul, ianuarie 1900 (Anul 13, nr. 3751-3775)

1900-01-15 / nr. 3759

Simntofi«« 16 hMjw 1900aTBB^jSaUMBIMKUMgW Discursul lordului Rosebery In discursul ce l’a ţinut lordul Ro­­sebery 1» Chatham, el a zis, intre altele, următoarele cuvinte ce merită cu deo­sebire a fi relevate: Pot compara in cal­e din urma mo­mentele noastre proaste din războiul actual cu experienţele Austriei, acest mare stat militar. Cind Austria a ocupat Bosnia şi Herţegovina, s’a crezut că avea de combătut numai v­re-ta cîţî­va locui­tori munteni insuficent înarmaţi şi nu tocmai minunat de bine conduşi, dar a fost nevoie de o armată de 2QO.QOO pina la 300.000 de soldaţi pentru a îndeplini misiunea ce şî-o luase asupra ’şi Austro- Ungaria.­­ Noi din parte-ne ne luptăm contra u­­nor oameni cari sint înarmaţi cu cele mai bune aruie ale artei militare mo­derne, arme cari in cea mai mare parte au fost cumpărate cu din cîştigul com­patrioţilor noştri, şi cari sint conduşi nîi numai de generalii lor, ci de un fel de condottieri, talente răzleţe din lu­mea întreagă, cum au eşit din armatele amicilor şi vecinilor noştri. IMPRESIUNI şi PALAVRE Arta şi Cheia De multe ori —mai în­tot-d’a­una— în scrierile artiştilor se caută o cheie. Citi­torul în loc să urmeze intriga romanului ori a nuvelei, caută să citească printre rîndurî şi să vadă cine se ascunde sub cutare nume, pe cine autorul a voit să descrie şi mai presus de toate, care per­sonagu­l este însuşi scriitorul. EU oare în această rubrică fixez impre­­siunile mele personale, pătimesc mai mult ca din şi cine de curiozitatea cititorilor In b­ot ce scriu, se caută a se găsi o a­­ventură personală, a se pune dacă se poa­te un nume, a sei ridica masca cutăruia personagu­­. Ei bine, îmi fac o caritabilă datorie ca să vestesc tuturor curioşilor, că degeaba caută aceea ce nu este. E incon­testabil că artiştii trebue să lucreze cu materialul ce-l are la îndemînă. Pentru scriitor sînt observaţiunile ce le face asu­pra lum­ei şi asupra sa însuşi. El însă nu copiază aidoma, nu fotografiază, ci sinte­tizează şi din lucruri deosebite face un tot.­­ Se crede însă că o întîmplare de­scrisă de un scriitor s’a întîm­plat aidoma, este o greşală şi de multe ori am obser­vat perso­ane cari au rămas decepţionate, cînd au citit una din întîmplările la cari au fost şi ele amestecate. S’au recunoscut, dar numai pe jumătate, iar altă jumătate altele şi-au luat-o asupră-le. Imagji­aţiunea artistului nu poate de­cit să se învirtească în lumea cunoştinţelor sale. Imaginaţiunile cele mai zvăpăiate, cînd au voit să creeze ceva supraomenesc, tot din lumea existentă şi-au­ luat materialul. Zmeii au corp de om, aripele le-au­ luat de la păsări sau lilieci, ghiarele de la alte a­­nimale, diavolul nu-i de­cît un om cu coa­dă şi cu coarne şi aşa mai departe, înch­i­­puirea nu merge dincolo de realitate, ea se mărgineşte a da o nouă formă, lucruri­lor existente. Unde artistul poate fi maî origina,­ nu este in­descripţia unor întîmplârî, cari le combină din tot ce a văzut, ci mai ales cînd descrie stări sufleteşti. Acolo senza­ţiile sînt mai deosebite sau mai bine zis nuanţele senzaţiilor se deosibesc, aşa, că de multe ori o stare sufletească nu se potri­veşte cu nici una a celor­l­alţi muritori. Artistul, chiar cînd vorbeşte la persoana întîi şi, trebue să dispară înaintea operei. El nu-i acolo de­cit doar pentru a vorbi pu­blicului, dar im cele de mai multe ori, de fapt, ei există; personagiul care se ascun­de sub personalitatea celui ce scrie, este cu totul altul... E greu, fireşte, ca cititorul să nu caute să ridice vălul şi să încerce să se strecoa­re în intimitatea artistului, să-i răscolească viaţa lui şi de multe ori rămîne decepţio­nat cînd vede că s’a tras singur el pe sfoară. Publicul însă trebue să se mulţumească că artistul îi dă emoţiunea sfîntă a artei. De ce i-ar cere să­­ dea şi acea nesănătoa­să a scandalului vieţeî intime? Chiţibuş Litere»Apte»Ştiinţe Thomas Egleston, unul din cei mai mari mineralogişti şi metalurgişti americani, a încetat zilele acestea din viaţă la New-York în vîrstă de şai­zeci şi opt de ani. — George Urison şi Albert Dupuy, doi cunoscuţi scriitori francezi, au terminat de scris in colaborare o dramă în cinci acte şi zece tablouri, care are ca titlu Au Tran­svaal. — Figaro sosit­ori In Capitală vorbeşte în termenii cei mai entuziaşti despre com­patrioata noastră d-na Nouvina, care a ob­ţinut zilele acestea un succes imens în opera Navar­raise jucată la Marsilia. CAUŢI şi REVISTE Anuarul naţional al Rom­iniei, de Emile Melbert. Cea mai complectă lucrare. Ghid general al ţării. 150.000 adrese e­­xacte din toată ţara, 30.000 adrese din Ca­pi­talui. Legi­, Constituţia, statistici diverse, prin­cipalele legi comerciale şi industriale, le­gea falimentelor, legea mărcilor de fabrică şi de comerciu, asupra înscrierei firmelor, legea şi regulamentul pentru încura­jarea industriei regulament pentru punerea in a­plicare a legei minelor, regulament pentru concesiunea dreptului de a exploata petro­­leu şi carierele pe proprietățile statului etc., etc. Tarife: vamale, ale antrepositelor, pe­şte telegr­af-telefon,­ căi ferate. Descripţ­iî: agricole, comerciale, in­dustriale şi diverse ale tuturor distrinterii­ şi judeţelor etc., etc. Adrese: particulare, comerciale, industri­­ale şi ale agricultorilor din toată ţara. Planuri: cu vederea interioarelor Ate­neului român, al Teatrului Naţional, al Teatrului Lyric, ple­nul căilor ferate. Preţul unui volum 10 lei. De vînzare la toate librăriile. Depozit general la librăria „­ndependance Roumaine“ Bucureşti. Di­recţiunea str. Sărindar n­rul 10 la tipogra­fia „Dreptatea“. DIN TARA —­ De la ooresp. noştri particulari — BÎRLA­D STAREA COMERCIALA.­Zăpada că­zută de curând în abundenţă şi de aci speranţa în o bună recoltă au făcut ca comerciul nostru să înceapă, din ce în ce mai mult, să iasă din amorţirea în care căzuse prin nimicirea recoltei anului pre­cedent, poliţele să fie mai rar protestate şi ivirea falimentelor şi maî rară. Cei f­­liţî caută a face concordaturi şi cei afun­daţi în dat nii caută cu ori-ce preţ a scăr­pa de o declarare. Banca „Cooperativă“ care încetase lucrările a reînceput să ma­nipuleze. In fine, în curînd vom vedea co­mercial pe scara anilor trecuţi. Cu toate aceasta, criza anului precedent face să se resimtă încă lipsa banilor. STAREA AGRICOLA. — Ca şi în co­­lhercia, zăpada a adus nouî speranţe în bieţii agricultori, cari au suferit mai mult de cît orî-cine din cauza nimicireî recoltei. Zăpada ce acopere semănăturile face ca acestea să fie apărate de gerul care do­mină de vreo cît­va timp. Păm­întul înse­tat şi uscat absoarbe o parte din zăpadă şi astfel capătă sucul necesar plantelor. Semănăturile în general sînt bune şi mai ales rapiţa este excelentă. Dacă va veni şi ploaia la timp, vom avea un an agricol din cele maî bune. Dacă însă ploaia nu­ va veni la timp pentru a satisface trebu­inţele pămîntuliu, acesta, deja puţin adă­pat de zăpadă, va produce totuşi ceva, d­acă nu chiar ca în anii buni şi astfel in ori­ce caz vom fi la adăpost de dezastrul agricol al anului 1899. Vermii cari la în­ceput se iviseră cu miile şi ameninţau recolta au perii, decimaţi de frigul care domnea înainte de căderea zăpezei. In fine agricultorii speră ca anul 1900 sa’î despăgubească de perderile anului 1899. FURTURI. — In noaptea de 6 ori, ni­şte cav­ieri nocturni, introdueîndu se prin efracţie în locuinţa femeei Maria Lucia, au­ furat mai multe haine femeeşti, pînzeturi, etc. Poliţia s'a pus pe urma lor. — Tot in aceeaşi noapte şi poate tot aceiaşi cavaleri au operat la regia d-lui Sava Vasiliu, furcid 4 cutii tutup a lei 2.50 mai multe pachete a lei 0 40, precum şi mai multe pachete de ţigări. Se crede că în curînd aceşti pungaşi vor fi prinşi. DIVERSE. — La 23 ori, va avea loc în sala laSkulowsky un bal dat de sioni­ştii locali în folosul şcoalei izraelite de fete „Cultura“. — Bunul „Crucea Roşie“ care era să aibă loc acum cîte­ va zile’ s'a amînat pen­tru seara de 22 alebiineî curente.—Alfred. IAŞI REPREZENTAŢIILE D-REI BÎRSE­­SCU. — In seara de 8 ianuarie d-şoara Bîrsescu şi-a început seria de patru re­prezentaţii pe cari Ie dă în oraşul nostru, cu una din cele mai puternice, din cre­aţiile sale, Eva de Voss. Pentru întîia oară am văzut sala complectamente plină la teatrul romînesc. Mîndria naţională tot e ceva se vede şi cu dînsa trebue tot­d'a­­una socotit cmd e în joc unul din ele­mentele constitutive ale­ unei naţionalităţi. îmi aduc aminte că nu departe, abia cu trei ani în urmă, aceeaşi celebră Bîrsescu a dat două reprezentaţii în Iaşi, în acelaşi lo­cal, şi totuşi sala a fost pe jumătate goală. Celebra romîncă a jucat atunci în limba germană şi era pentru noi aproape o străina. Mîndria naţională a suferit din această pricină şi în mod ostentativ ro­­mîniî nu s’au dus la reprezentaţiile sale, ea ia alte celebrităţi germane cînd sala era tot-d’a-una plină. Prin interpretarea rolurilor în limba ţâ­rei, neîntrecuta romîncă şî-a cîştigat la eseni o admiraţie fără margini. Ca să o laud pe Agata Bîrsescu, ar fi să repet lucruri pe cari fie­-care le are pe buze. La fie-care finit de act, entu­ziasmul şi aplauzele publicului ajungeau la delir. De zeci de ori a fost rechemată şi ori de cite ori se ridica cortina şi apă­rea ea să mulţumească cu zimbetul şi pri­virea’­ blajină entuziasmul azistenţilor cre­ştea tot maî mult. Seara de 8 Ianuarie a fost o adevărată sărbătoare pentru eşeni­ Artiştii societăţei noastre dramatice şî-au­ îndeplinit rolurile foarte conştiincios şi ne-au dat un ansamblu admirabil; mai cu seamă d­e Cîrjă ne-a dat pe Johan Hart­wig în simpla şi naiva lui cinste cît se poate de perfect. Despre d-sa sa poate spune că-î un artist desăvîrșit. D-na A­­thena Georgescu, ca de obi­ei­i, ne a dat pe palavragioaica per excellentiam, în d-na Hempel. D-l C. Ionescu a fost destul de bine în Elimar, dar a murit prea de­vre­me, înainte de a fi fost lovit de gloatele revolverului. Un mic accident a tulburat un moment această frumoasă serbare. Un tub de la calorifere stricîndu-se în mijlocul actului al treilea, s’a crezut că s’a aprins ceva şi s’a produs o panică îngrozitoare. Lumea se înghesuia la uşă, se ghiontuia deja pen­tru a eși, cîte­va cucoane au leşinat şi dacă panica ar mai fi ţinut cîte­va minute am fi avut de înregistrat multe nenorociri. Din fericire, s’a putut restabili calmul imediat şi s’a suspendat reprezentaţia pen­­tru 3 minute. D-şoara Bîrsescu eră mişcată pînă la lacrimi de acest accident. S'a re­început însă scena întreruptă și cu toate emoțiile accidentului d-soara Bîrsescu ne­­a dovedit în interpretarea Evei tot maî mult toată deplinitatea talentului său. In scenele finale a ajuns culmea, toată sala era zguduită de un singur fior și aplau­zele nu se maî sfîrșeau. —Ciot. TUMNU-SfcVEIM­ PETRECERILE. — De cînd ne-am scă­pat de generalul Palladi, cel care semă­­nase discordia între lumea civilă și mili­tară din localitate, cu toții am început să respirăm aerul libertăței și unireî. De la venirea d-lui general Rasty, lucrurile s’au schimbat, în fie­care săptămînă hig­l­ful îşi dă tatîlnire în saloanele „cercului mi­litar“, unde petrece pînă aproape de ziuă. Pe lîngă aceasta mai avem diferite ba­luri, serate intime, localuri înzestrate cu muzici excelente şi unde avem ocaziunea a ne distra cît se poate de­ bine. Şi la toate acestea atît­ civilii cît și militarii azistă în număr cît se poate de mare, lu­cru ce nu s'a, întîmplat cît timp am avut ca com­­oda­nt al diviziei pe teribilul don general Palladi. (CONVERTIRE LAPROTESTANTIZM. — De cît­va timp circulă pe aci zvo­nul asupra căruia voi reveni că medi­cul judeţului d. doctor Moraru, in urm­a logodnei ce a făcut cu d-şoara Carol Ia­­cob şi a iizuienţelor viitorului sau socru va trece din religia ortodoxă la protestan­­tism. Faptul în sine e cît se poate de re­gretabil şi în curînd promit a reveni cu­ amănunte complecte. VREMEA: — Pe aci vremea e infamă de cîte­ va zile , burează continuă, ceea ce face ca atmosfera să fie neprielnică tuturor acelor cu baccilul tuberculos în ei. Stradele au devenit apoi aproape im­practicabile, iar de pe acoperişurile case­lor enorme cantităţi de zăpa-'ă te amenință Ii fie ce moment. — D-l Ridike. SLATINA TEATRU. — Duminică 9 Ianuarie Ma­­nolescu-Haadoca a dat a d­ua reprezenta­ţie. S’au jucat.Socrul Ginere“, „La Turnu Măgurele“ şi „Moştenitorii“. In general re­prezentaţia a reuşit mai blne de cît edic de Duminica trecută, în schimb, lume mai puţină. In „Socrul Ginere“ s’a afirmat d-nul Manolescu, achitmndu-se de datoria sa în modul cel mai conştincios. Tipul căpitanu­lui ni l-a redat d-nul Handoca. Tot acesta a făcut pe Horcea din piesa „La Turnu Măgurele“, a jucat prea bine , se vedea îndemînarea actorului cu experienţă. Sin­gurul cusur ce-l pot­ găsi e că şi-a jucat rolul cam pripit, puţin miu rar şi ar fi fost şi mai bine. Bine a fost şi d-nul Petrescu în „Moşte­nitorii“, a jucat mai puţin exagerat ca rîndul trecut, dar totuşi ici şi colo cădea în păcat în Puticnescu d­in „Socrul Gi­nere“ a fost mai bine. Rolul Floricăi a fost ţinut de minuna. Fără să cadă în exagerare, artista a jucat cu o uşurinţă şi încroiuîn­are remarcabile. In sfirşit, s’a pe­trecut o seară plăcută. Ia public am observat între alţii pe d-nele: Olovinariu, Vellcu,­ Daniil, Geor­gescu, etc.; d-rele : Mavrottin, Michailescu, Pavlovici, etc.; d-nul Pandele Georgescu, maior Velicu, Penescu, locot. Vasiliu, s.flocot. Dimitrescu, M. Michălescu, , S.-lt. Teodorescu, Haralamb Iliescu Costică, Bîscoveanu, Dimitriu, etc. — Coresp. — In curînd o trupă franceză de operetă va începe o serie de reprezentaţii la Tea­trul Lyric. Repertoriul va fi anunţat la timp. „ Turneul d-şoacei Bîrsescu la Iaşi şi Galaţi este un adevărat triumf. La Iaşi de pildă nu s'a mai putut găsi nici un bilet. Ieşenii spun că de la deschiderea noului teatru n’a fost teatrul aşa de vizitat şi n’a fost artistă aşa de sărbătorită. D-şoara Bîrsescu acum joacă la Galaţi, unde dă două reprezentaţii, apoi pleacă din nou la Iaşi, unde va juca Simlstă, Du­minică şi Luni. MEWIJEBITO — Vineri 14 Ianuarie 1900 — — Şedinţă la Cameră şi Senat. Spectacole Teatrul Naţional. — Traviata cu d-ra Zelda. Alte spectacole Sala Liedertafel.— Prima serată cos­tumată dată de cercul Intim. Circul Sidoli. — In fie­care seară re­prezentaţii din cele mai alese. Sala Mitică Georgescu. — In fie­care seară teatru de varietăți. Sala Bristol. — Concert de orchestră. Marele Caren­ Edison (fostul teatru Hugo).—In fie­care seară mare concert de orchestră sub conducerea d lui Ed. Will. Strauss. Café Boulevard — In fie­care seară concert de orchestră sub conducerea d-luî D Weinberger. Teatre şi petreceri — Sîmbătă 15, se va juca pentru prima oară Jianu­) piesă cu mare­ spectacol, în 5 acte, în versuri, de d. V. Leonescu şi Duţu Duţescu. — Duminică 16, ziua : Simiziana şi Pe­pelea ; seara : Jianu. — Azi 14 Ianuarie la orele 10 seara comitetul Intim dă prima serată costu­­mată-mascată îa saloanele Liedertafel. Aceste serate se ştie din anii trecuţi că Sunt cele mai plăcute şi la cari lumea cea mai bună îşi dă întihnirea. — D-na Aristizza Romanescu s’a întors alaltaexî din Paris. D-sa va reapare pe scenă, în rolul Ofelieî din Hamlet. Marţi 18 Ianuarie,—iar la 25 va juca, cu D-ra Bârsescu, în Emilia Galalli. —Se va da în sala Liedertafel, cu concur­sul artiştilor Teatrului Naţional, o repre­­sentaţie, in beneficiul artiştilor Zoe şi loan Jit­anu, cari sunt la Menton, pentru căuta­rea sănătăţii. —Duminică, pentru întîia oară, piesa în­ Ior Leonescu şi Duţescu-Duţu, Jieanu.­­ — Au început repetiţiile piesei Sapho, de Grillparzer, în care rolul eroiţiei va fi int­­erpretat de D-ra Bârsecu. —Duminică 23 ianuarie 1900 va avea loc la ora 2. p. m. f-iul concert de musică de cameră din cele 4 organizate de D-na D. Dinioiu cu graţiosul concurs al D-nei Mar­got Zehender o pianistă, distinsă şi al D-lor Plesch, G. Dinicu, Locbel şi Hoeratz. Sa va executa Quartettul de Beethoven sol major (supranumit Quartetul compli­­mentelor), Il­a Trio de Schumann cu Piano şi celebrul Quintett de Mozart—sol minor. Abonamentele pentru cele 4 concerte se gă­sesc la „Independența“. Financiare, Comerciale Economice Bursa efectelor. 13 Ianuarie In străinătate valorile române au­ cotat azi: La­ Frankfurt, rent, rom., 91-92, 5°1a— 84-90; id. 4%. 78.50. La Berlin: rent, rom., 91-92, 5% 95.50; id. 1890, 4% 83.60; id., 91,4°io 83.70 ; id., 96, 4% 83.75; id. 98,46/„ 83 50. La Paris: rent. rom. 91-92, 5°|0 96.20; id. 4°j0 84.60; id. 4 |0 84.70. Berlin imprimi, manic. Buc. 92.90. Londra, Banca Rominiei 6.—. Valorile străine au cotat. Lozuri tur­cești, la Viena 126.—; la Paris: 127.—. Banca otomană: 266. Renta ext. spa­niolă : 68.70. Bursa efectelor 13 Ianuarie In Bucureşti valorile aü cotat azi: Renta amort. 81—88, 6% 98 ; id. impr, 92, 5% 971/4; id. 93,5% 071/,; id. impr. 32S mil. 4% 82V2.’ id. id 50 mil. 4'>/9 85V»; id. id. 274 mil. 40/q.’ 86V4; id. id 4 mil. 4%. 86l/4; id. id- 120 mil, 4%: 867,; id. id. 90 mil. 96,4%; 87‘/2; id id. 180 mil. 98,4% - • •“ ' tes. îinpr. 175 mil. 99% *5%: 93%; id. 4%: 78l/2; 1 uc, 5%: 86l/2; id id. Iaşi 5% 83. Banca Naț. 2520; agricolă, 328; scont. 272; soc.rasig. Dac. Rom., 425; id. Naț. 427 id. Constr. 55; căi Urate și tramway, — fabr. baut. poz. 110, Soc. romînă de ricotage.— Monedele s’au schimbat: Napoleonul 20.70. Coroana germană 24.70; lira oto­mană—; 11. austr. hort. 2.70, l’ubl. id. 2.78. Scont și avansuri: Banca nat. 9 .— agric. 12. Casa de dep. av. pe dep.— Devize ceh: Londra — 26.15 Paris 104; Viena 108; —Berlin 427s/15/s—­­ trei luni Londra . — Paris; Viena — Berlin.— CEREALE Bucureşti 13 Ianuarie 1900 La New-York deschiderea bursei a fost mai fermă ; slăbise însă după cite­­va transacţiunî, su­b influenţa realizării hausiştilor; cererea pentru exportul griului este maî slabă ; din această, ca­­uză preţurile­ tutu­ror* articolelor la New- York şi Chicago sunt cu %—7, cents în scădere. La Londra şi Anversa tendinţa este calmă; la Berlin articolele prompte sunt cu 1­a mark mai scăzute, la Paris ter­­minurile de primă­vară de asemenea scăzute şi numai griul de ianuarie cu 10 centime în urcare. La Viena şi Budapesta lipseşte ori­ce influenţă specială spre a da loc va­­riaţiunei preţurilor. Despre mersul cerealelor în piaţa noastră nu avem nici o noutate de în­registrat; brutarii sunt ocupaţi cu pri­mirea mărfurilor cumpărate, şi arată pentru moment o cerere mai slaba pen­tru grij; ofertele în ovăz sunt destul de numeroase şi întrec cererea pieţei locale; porăjnil vechiu s’a oferit în piaţă cu lei 54 «Chila. Pr A­ apărut Moda Ilustrată 11-rul 2 (Anul al 4-lea) avînd splendide ilustraţiunî cari repre­zintă ultimele creaţiunî ale modei, pre­cum şi admirabile toalete pentru nunţi. Prima planşă, reprezintă o Stochie de nuntă superbă prin eleganţa şi simplitatea ei. Cele­i’alte planşe reprezintă toalete, una maî frumoasă de­cit alta. Moda Ilu­strată, care are in tot­d’a­­una ca supliment gratuit un patron în mărime naturală, se vinde cu 20 bani numărul in toată tara. Ediţia de dimineaţă INFORMATIUHT Ilsaleisia atmosferic Buc. Joi 25 Ianuarie st. n„ 12 ore ziua înălţimea barometrică la 0°.753.1 Temperatura a­erului: pl. 3°.5 Vîntul: aproape liniştit de la W. Starea cerului:. P. Noros Temperatura max. de ieri : pl. 2° Temperatura minimă de astăzi: —5° Temper, a variat la noi între-­-12 şi —10°. Timpul s’a încălzit foarte mult în toată ţara. Termometrul a ajuns ori în multe localităţi mai ales din cele delu­­roaze la pl. 10 grade, iar la Cîmpu­lung au fost pl. 12. Zăpada se topeşte pretu­tindeni. Noaptea puţin înghit în Mol­dova de sus pe cînd în partea sa de jos a fost cel mai mare frig temperatura coborîndu-se la —10 grade la Focşani. Barometrul a crescut puţin numai în Moldova. La Bucureşti timpul frumos şi călduros, zăpada continuă a se topi. A dever­ul Relativ la criza ministerială din Rominia, ziarul Le Temps mai scrie in nurp­ăruri sosit­ori că cu toată re­organizarea ministerului, se speră că peste cite­va zile va avea loc o nouă remaniare, stare a sănătăţeî d-lui Cantacuzino nepermiţindu-i să reia preşidenţia consiliului, chiar şi fără portofoliu. Chestiunea succesiunei rămîne de­schisă, şefia generalului Manu fiind foarte discutată şi d. Take Ionescu prea tînăr, iar d. Carp, şeful fracţi­­unii junimiste, cerînd succesiunea lui Lascar Catargi întreagă, ceea ce nu mulţumeşte pe toţi. Camera de comercial din Capitală a înaintat prin preşedintele ei o a­­dresă ministrului de finanţe prin care îl cere ca, cu ocazia discutărei în Senat a proectului de lege pen­tru înfiinţarea taxei de consumaţi­­une asupra petroleului, să introducă pe cale de amendament dispensa taxei de consumaţiune pentru petro­­leu şi toate cele­l­alte derivate ale ţiţeiului necesare în industrii, căci contrar fabricanţii se vor sustrage de la plata acestei nedrepte dări, înlocuind în fabricaţiunile lor deri­vatele ţiţeiului prin alte produse cari, cu sacrificii mai mici, le vor aduce aceleaşi servicii. Serbarea ce s’a „organizat in onoarea Italiei la Iaşi nu se va mai da la Fe­bruarie, ci la 8 Maiu, cind comitetul organizator crede că timpul favorabil va permite delegaţilor de la Roma să facă escursiune, să viziteze Capitala şi să asiste şi la serbarea de 10 Maici. Astă­zi sau mîine prinţul Ferdinand va face o inspecţie regimentului 21 şi in special celor două companii de ba­calaureaţi. Numărul Soldaţilor bacalaureaţi de la regimentul 4 Ilfov No. 21 este de 200, formînd două companii. 1­. colonel Al. Miotu a luat decizia ca pentru defilarea de la 10 Mai să gra­deze din ei un ser­gent-major, 6 ser­genţi şi 12 caporali. Pe ziua de 23 ianuarie sunt convo­caţi toţi enoriaşii bisericei Cotroceni spre a alege un nou, epitrop în locul decedatului Nastase l­ane. Din Constantinopole se scrie că de­cretul prin care s’a acordat rangul de mareşal Şefului poliţiei secrete Achmed Djelal Edin Paşa, a fost anulat. Se spune că motivul acestei anulări trebue căutat in considerentul că Achmed Djelal Edin paşa, deşi este general de divizie titular, nu aparţine armatei si prin urmare acordarea rangului de mareşal ar produce o impresie defavo­rabilă la cercurile armatei. Se telegrafiază din Berna că poliţia locală se indoeşte tare mult de exacti­tatea ştirei date de un ziar italian din Buenos Ayres cu­ privire la descoperirea unui pretins complice al lui Lucheni, de­oare-ce Lucheni a tăgăduit neîncetat şi după condamnare lui ori­ce altă co­laborare la odiosul lui atentat. Totuşi in curînd se va lua un nou, interoga­torul lui Lucheni şi ministrul elveţian din Buenos Aires va cere informaţiuni oficiale la guvernul brazilian. Regele Leopold al Belgiei se află de cite­va zile la Wiesbaden, unde s-a dus pentru a consulta pe oculistul profesor dr. Pagenstecher. Regele suferă de o iritaţie a ochilor şi este teamă că mai curînd sau mai tirziu va fi nevoie de operaţie. Colonelul de artilerie Panties, ata­şatul militar sirb din Viena, a fost nu­mit comandant al diviziei din Sumadia­­ va pleca in curînd la noul sau post. In seara de 12 ianuarie s-a dat în sala Băilor Eforiei un bal de către societatea „Ioan Cucuzel“ a cîntăreţilor bisericeşti, sub patronagiul d-lui Pană Bitescu. Lume a fost multă şi aleasă. La orele 12 noaptea, corul cîntăreţilor bisericeşti, sub cond­uce­­rea d-lui I. Anastasii­ şi cu acompania­mentul mi­nţei d-re Ma­rioara Popescu, co­ristă la Teatrul Naţional a cîntat mai multe imnuri. înaintea deschiderei şedinţei de efi Semitul a discutat in secţiuni proectul de lege pentru modificarea unor arti­cole din legea căilor ferate de interes privat, proectul de lege pentru aşezarea unui bust al lui M. Ghermani în incin­ta Senatului şi proectul de lege pen­tru perceperea taxei asupra petrolului Criza Criza va continua de­sigur pînă mîine Sîmbătă şi nu se ştie pozitiv dacă şi pînă atunci se va găsi so­luţia care să împace pe toată lumea. * Mîine Sîmbătă se va ţine o consfă­tuire la clubul conservator la care vor fi convocaţii toţi fruntaşii partidului. Atunci se va discuta­ soluţia crizei, care este acum complicată şi cu che­stia de la Iaşi. D-niî Dr. Kogălniceanu, Al. A. Bădărău­ şi D. Greceanu îşi menţin demisiile pînă Sîmbătă. După cît se spune pînă acuma, soluţia are să fie următoarea: Au să demisioneze din guvern d-niî Ixmas Crădişteanu şi C. G. Disescu şi au­ să intre d-niî G- Panu şi G. Olănescu sau N. Filipescu. * Pînă acum d. Gr. Panu nu șî-a spus categoric cuvîntul. D. Al. A. Bădărău­, amicul d-sale, are să tra­teze asupra condițiilor în care d. Panu ar primi să intre în minister. * D. Al. Ciurcu, directorul Timpului, va fi scos de la ziarul oficios al gu­vernului. In locul d-sale va trece d. Virgil Arion. * Din cauza încurcăturilor în cari se află guvernul nu se mai pot ţine regu­lat nici şedinţele corpurilor legiuitoare. .*­­ Alaltă­seară d-nui Take Ionescu și N. Filipescu au prînzit la d-nul C. Olă­nescu. D. Take Ionescu a declarat cate­goric că lucrurile nu se pot împăca fără a se da o satisfacţie strălucită d-lui G. Panu. Din secţiile Camerei După ce s’a suspendat şedinţa ori la Cameră a sosit şi d. I. Bratesc­u. Acesta s’a intilnit in una din secţii cu d. De­­lavrancea; acolo se afla şi d. Ionaş Grădişte.Inv. D. Delavrancea l’a somat in termeni extrem de violenți pe d. I. Brătescu să-și dezvolte interpelarea în chestia tramvayuluî : — Ceea­ ce ai făcut d-ta este o in­sinuare infamă. Am fost atacat în con­­siliu comunal, prin presă și acuma ceri și d-ta dosarele, spunînd că poate să adresezi o interpelare. Eu știu că te vei mărgini la această declaraţie in­sinuantă şi nu vei avea curajul să dezvolţi interpelarea, dăr te somez s’o dezvolţi şi ’ţi declar că eşti un om de nimic dacă nu o vei dezvolta. Dar mai este încă unul, care va rămîne om de nimic, dacă nu te va susţine în Cameră. (Aluzia era direct la d. I. Grădişteanu, care a tăcut şi n’a su­flat nici un cuvint.) D. I. Brâtescu a spus că d-sa n’a a­­firipat nimic, ci a cerut dosarele ca să se convingă dacă lucrurile ce se spun sunt sau nu adevărate. * După ce s’a ridicat şedinţa Camerei d. N. Filipescu i-a rugat pe d-ni Ko­­gălniceanu, Baduran şi Greceanu să meargă cu d-sa intr’o secţie pentru ca să se explice asupra situaţiei. Convorbirea a durat aproape o oră. Sosirea prinţului Ferdinand Eri la orele 5.15 p. m. cu trenul de Ostandn a Sosit in gara de Nord prin­ţul Ferdinand. Trenul a sosit cu o întirziere de 55 minute. La gară moştenitorul tronului a fost primit de rege, toţi d­­.ui. miniştri, d. colonel In­etu, comandantul regimen­tului 4 Ilfov No. 21, d. Miclescu, di­rectorul căilor ferate, prefectul poliţiei d. general Algiu, colonel Corlătesc, co­mandantul pieţei, şi d. maior Griaoschi din marină.* La coborirea sa din tren, prinţul a fost intimpinat de rege care i’a­ luat în braţe şi l’a sărutat. Rind pe rind apoi dinsul a dat mina cu toţi mini­ştrii, incepind cu d. general Manu, care se aşezase în­ frunte. După schimbarea cuvintelor de bună venire cu toţii au trecut în sala de recepţie, unde s’au întreţinut un sfert de oră. Prinţul era îmbrăcat civil. St. Ch­estia şcoalelor* din Braşov Sint aproape patru săptămîni de cînd am anunţat că rezolvirea chestiune! şcoalelor din Braşov, făcută de d-nul Szell în unire cu d. Goluchowsky şi con­tra părereî ministrului de instrucţie ungur d. Vlasicî, va aduce demisiunea acestuia şi înlocuirea lui cu preziden­tul clubului Aponyî, d. Horanschi, iar prezident al Camerei va deveni d-nul Silaghy. Ştirea noastră se realizează. In adevăr corespondentul nostru special din Budapesta, ne trimise­­m­ următoa­­rea telegramă: Ministrul cultelor si instrucţiunei publice, d. Vlasicî, "a primit un concediu. Circulă zvonul că acest concediu nu este de­cit preludiul demisiunei şi că demisiunea este motivată de aranjamentul in­tervenit intre guvernul maghiar si cel român in chestia rentei şcoalelor din Braşov. *­­ Chestiunea este astăzi absolut şi de­finitiv regulată şi chiar şi ziarele de peste munţi anunţă acest eveniment, care, trebue să o recunoaştem, este un succes pentru guvernul român. Ziarele oficioase însă tac, la Cameră ori Senat nu ne spune absolut nimic.De ce, se întreabă toată lumea, dacă gu­vernul a repurtat un succes, de ce nu’l trîmbiţează ? Răspunsul este uşor de dat, pentru că guvernul azi este in aşaidncurcala, in aşa zspăceală că nu ştie unde să dea cu C21?’'h Gind balamucul nu a înce­tat, ci s’a mărit, cînd baraca este a­­proape să cadă, să se prăbuşească, cind douî oameni in întreg cabinetul nu mai sînt de acord, d. Take Ionescu, care au­ condus aceste tratative, îşi dă sea­hiă că solu­ţiunea căpătată, nu va poseda efectul dorit. Ca actorii dibaci, cari ştiu cînd şi cum se plasează cu­­vîntul dătător de aplauze, d-sa aşteaptă să se liniştească lucrurile, pentru a putea să capete măcar o parte din suc* ,­ces. » * In tot cazul hirtiile au fost iscitite de consiliul de miniştri şi de rege şi rămine ca acum parlamentul să voteze creearea unui titlu de rentă perpetuă special, pentru această plată, de 900 mii de lei, cu 4 la sută, care se va de­pune la Casa de depuneri din Buda­pesta cu dreptul ca cupoanele să fie ridicate numai de epitropia bisericească Sf. Nicolae din Braşov. Clerul şi „Moş-Teacă“ Chestia lui «Moş-Teacă» a fost adusă ori în discuţia Senatului. Episcopul de Huşi a cerut guvernu­lui, intr’un lim­lingiu­ calm şi demn, — trebue s’o recunoaştem,—să ia măsuri contra acelor cari atacă religia, în mo­dul cum a atacat-o «Moş-Teacă». Cu această ocazie d. general Manu, ministru de interne, a voit să dreaga efectul ce l’a avut cuvîntarea rostită cu ocazia discuţiei mesagiuluî, cînd a spus că nu ţine sea­mă că presa latră contra d-sale, şi cu multă moderaţiune a justificat faptul că guvernul a crezut să nu dea proporţiuni incidentului pro­vocat de «Moş­ Teacă» pentru motivul că redactorul acestui ziar umoristic i-a promis că în viitor nu­ se vor mai strecura asemenea articole regretabile. In acelaşi sens a vorbit şi d. Disescu, ministrul de justiţie. Un domn senator insă, care pretinde a fi mai ortodox de­cit prelaţii noştri, —e vorba de d. Mişu Alexandrescu, — a intervenit şi a plictisit Senatul cu cite­va tirade banale şi a anunţat o interpelare. Acest domn senator, care se laudă cu aversiunea ce o are pentru presă, vrea să debuteze, in cariera sa parla­mentară, propunînd o r­estricţiune a li­­bertăţei presei. II vom lua în primire cu onorurile şi pompa cuvenite. Ediţia de seară Mii ii im.. in.... littimile romafiufli La Ploeşti neînţelegerile au ajuns la ultimul stadiu între guvernamen­tali. D-l Răşeanu, primarul oraşului­ ?­ d-l Sfetescu, prefectul judeţului, sunt absolut la cuţite, făcind propa­gandă pentru alegerile de la 6 Fe­bruarie separat fie­care pentru can­didatul său. D-l Sfetescu susţine pa d-l Mitică Sfetescu, iar d-l Răşca­­nu pe d-nul d-l Garoflidi. Prefectul a venit la centru ca să se plîngă şi să ceară instrucţiuni. A fost insă trimis la plimbare,­căci de aceasta arde acum guvernului­­ D. Sărăţeanu, noul procuror pe lîngă Curtea de apel din Iaşi, a ple­­cat aseară în acel oraş pentru a de­pune jurămîntul. Opinia din Iaşi însă, înregistrînd această numire, spune că se afirmă cu siguranţă că d. Sărăţeanu şi a dat demisia. Consiliul permanent al instrucţiunei publice a aprobat examenul de capaci­tate pentru religiune şi limba romînă. Sunt admişi ca profesori: pr. V. Po­citan, pr. Ioan Gotcu, pr. Grigoriu,An­­dreescu Apostol, C. Ionescu şi Mălăescu. Tragerea loteriei de la Sinaia a fost din nou aminată pentru 1 Mai­. Consiliul judeţului Constanţa este convocat în sesiune extraordinară pen­tru ziua de 4 Februarie spre a se o­­cupa cu mai multe chestiuni urgente D­ l Gr. Ventura, simpaticul nostru confrate, a fost numit director de scenă al Operei române, in locul decedatului Theodor Aslan. Soldaţii bacalaureaţi de la regimen­tul 4 Ilfov n­rul 21 nouî incorporaţi vor depune mîine jurămintul. A fost numiţi d-nii: I. Rimniceanu şi Ştefan Pavlidi, comisari cl. H-a în poliţia Capitalei; P. Dutaitrescu, St. Dragănescu şi M. Cătană,­ subc­omisari cl. I în poliţia Capitalei; D. Mătăsaru, comisar in Brăila; C. Georgescu, comi­sar in Botoşani; Panait Zoiade, comisar in Iaşi; N. Braun, comisar în Huşi; Pro­fir Cernătescu, comisar în Rimnicu- Vilcea; Gh. Roman, copist la poliţia din T. Neamţu; Stamate Ionescu, arhivar la sub-prefectu­ra plăşei Piteşti din jude­ţul Argeş. Din mai multe părţi ale oraşului ne vin plingeri că locuitorii sint amenin­ţaţi in fie­care moment să fie inundaţi. Zapada n’a fost ridicată nici cea d’In­­tan, nici cea de acum. In Gramont de FOIŢA ZIARULUI „ADEVERUL“ 38 ONOAREA PIERDUTA MARE ROMAN DE SENZAȚIE PARTEA A DOUA COPILUL CRIMEI Lumină la Întuneric Auzind pe tatăl său vorbind ast­fel Horaţiu nu-şi putu împiedica o mişcare violentă. — Nu ştii, tată ? ii — Da, fiul meu. — Ea te-a părăsit deci ? Tatăl dete din cap. — D-ta atunci ? — Da, eu am plecat. — Pentru a fugi de dînsa ? — Pentru a fugi de dînsa. — Era dar una din acele femei ?... v D- Gerard făcuse o mișcare asupra cărui fiul său nu se înșela, căci adă-­­­ogă imediat: I — Iţi cer ertare, tată, de a te în­treba ast-fel, de a vorbi în ast-fel de termeni de mama mea. — Mama ta, zise fostul baron de Vantsay, era cea mai nobilă, cea mai sfîntă, cea mai frumoasă, cea mai nenorocită femee. — Dar atunci ? — Atunci sint un monstru ? Iată ceea ce cugeți! — Tată ! — Și ceea ce trebue să cugeţi în adevăr, pentru că mă vezi departe de dînsa, și ea n’a meritat prin nimic, o spun eu însumi, părăsirea în care o las. Dar sînt cîte­odată în viaţă nenorociri cari s’abat asupra oamenilor fără să ştii pentru ce. De­stinul are adese­ori crude lovituri cari nu se pot explica şi nenorocita ta mamă a fost victima unei ast­fel de lovituri a soartei. Dar este demnă de tot răspectul şi de toată adoraţia şi tu poţi să’l slăveşti în adîncul inimei tale numele, ca numele uneia din femeile cele mai luminoase şi cele mai înalte. — Acest nume, zise Horaţiu, nu’l cunosc. — Este adevărat, şi nu pot să ţi-l spun. — Nu poţi să-mi’l spui? — Şi te rog să nu mă întrebi. — Cu toate acestea.. — Intr’o zi poate îţi voi spune tot, dar nu astăzi, şi atunci mă vei plînge, şi cînd vei ştii ceea ce am suferit, cîn­d vei fi înţeles, vei ierta nenorocitului tau tată... Horaţiu tresări auzind aceste cu­vinte cari coprindeau pentru dînsul un mister de neînţeles, o neexplica­­bilâ enigmă... Şi privi pe tatăl sau. — Să-ţi ert, d-tale, tată ? — Da, fiul meul — Ce ai făcut, dar ? — Nu mă întreba ? — Să nu te întrebi, tată ? Dar acum cuvintele d-tale n’au făcut de cît să-mi excite curiozitatea, să-mi mărească dorinţa pe care o aveam de mult timp, d’a şti cine era mama mea... — Te gîndeai cîte-odată la ma­ma ta? — Tot-deauna. — Și nu îndrăzneai s’o spui. — O credeam moartă. — Poate că este. — Și dacă nu ar fi? — Ei bine ! — Nu mi vei spune cine este ? — Nu pot să-ți spun. — îmi vei refuza satisfacţia d’a o vedea, d’a o îmbrăţişa ? — Voi fi dator. — Pentru ce? — Pentru că secretul naşterei tale nu este numai al meu. — Sunt dlar, întrebă Horaţiu, co­pilul unei greşeli ? — Al unei crime ! răspunse încet d. Gerard. Horaţiu se ’nfioră. — Al unei crime? — Da, zise tatăl sau. Nu mai mă întreba, nu mai îmi vorbi. Am spus deja, ceea ce n’ar fi trebuit să spun nici­odatâ. Horaţiu însă apucă mîna tatălui săfl şi zise cu violenţă: — A! tată, nu maî poţi acum să nu mergi mai departe, să nu-mi spui.. Dar d. Gerard privi pe fiul sau şi răspunse: — Dacă mă iubeşti, Horaţiu, dacă ai pentru mine cea mai uşoară, cea mai minimă afecţiune, nu mă mai întreba nimic, sau mai bine omoa­­ră-m­ă numai­de­cît la picioarele tale ! Aceste cuvinte fuseseră rostite de nenorocitul părinte cu un accent de o ast­fel de adevărată durere, de o teroare aşa de mare şi cu o ast­fel de spaimă în privire, în­cît Horaţiu tăcu şi nu îndrăzni să meargă mai departe. De altminterea, sosiseră, și viziti­ul se oprise la adresa care-i fusese indicată, la hotelul d’Alba, avenue Champs-Elysées. II Su­ferinți şi Indoehi D. Gerard și fiul să­i scoborîră din trăsură fără să vorbească. Părea că un bloc de ghiață se ridicase de­o­­dată între aceşti doi oameni, cari, de atîţia ani de cînd Horaţiu avusese pentru a zice ast­fel, conştiinţa că există, nu avuseseră de­cît un gind, păreau că nu sînt coprinşî de cît de aceeaşi dorinţă, aceea d’a’şi fi plăcuţi unul altuia. Căci puţini taţi şi copii se iubiseră ca Horaţiu şi tatăl său. Dînşii erau totul unul pentru altul, şi afecţiunea lor, pentru cine-i vedea, avea ceva de emoţionant şi înduio­şător. Avea dînsa să se­ sfîrşească acolea, să moară şi să se veştejască, tăiată de la rădăcină prin cuvintele fatale cari fuseseră spuse? Horaţiu avea să se îndoiască de tatăl lui? D. Gerard, după ce ceruse două camere una pentru dînsul şi alta pentru fiul sau, urcă scara care du­cea la a sa cu un pas domol şi ca zdrobit. Horaţiu îl urmă­, mut ca şi dînsul şi ca şi dînsul, cu inima plină de durere mortală. Apoi cînd fură fie­care la dînsul, se închiseră. Tristă sosire! De altminteri totul era trist în ju­rul lor. Tristeţea plana asupra Parisului. D. Gerard îşi reaminti scursă, toată viaţa sa după ceasul fatal, și ceea ce suferise, ceea ce îl costase deja momentul sau de nebunie, apoi in­trarea sa la castelul de Forzon, a­­ceastă iubire născută din milă şi re­­muşcarea care îl cuprinsese la vede­rea victimei sale, iubire care trebuia să-i pună stăpînire pe viaţă şi să facă din existenţa sa un lung mar­tiri­u. N’avusese niţică bucurie de­cît cînd auzise căzînd de pe buzele a­­dorate cuvintele de ertare, nesperate, bucurie foarte scurtă, aşa de repede ştiu­t, şi pe care o urmase curînd nişte ceasuri aşa de tragice !... Apoi era fuga, fuga cu fiul să fi regăsit pe care o lua mamei lui. Şi, în urmă, viaţa sa lîngă acest copil, pentru care îl cuprinsese o afecţiune în care se amestecau şi iubirea lui paternă şi adoraţia pe care o conservase pentru mamă. II văzuse crescînd lîngă dînsul zi cu zi, ceas cu ceas, căci nu se pă­răsiseră nicî­ odată; şi nu avusese de atunci un gînd care să nu fi pentru dînsul, pentru fericirea sa. Şi iată că totul se sfîrşea. Un cuvînt pe care -1 lăsase să Scape, pe care remuşcările mereu a­dormite în fundul fiinţei sale i zmulsese, acest cuvînt imprudent, fa­tal, sfărîmase poate toate legăturii între fiul sau şi dînsul ! Şi se lăsă să cază pe un divai în prada unei descurajări profundi şi rămase multă vreme nemişcat, ii capabil să facă o mişcare şi cu och plini de lacră­mi. Toate îl doborau, şi nenorocirii sale proprii şi nenorocirile patrie Făcuse bine de se reîntorsese. Poate avea să moară. Să fie ucis, să-şi dea sîngele pen­tru ţara lui, acesta era visul, sin­gurul sau vis de acum înainte. Se ridică. Camera fiului săfi era lîngă a sa Ascultă. Nu se auzea nici un zgomot. Ce făcea Horațiu ? Se gîndea fără îndoială, cu su­fletul plin de amărăciune şi bănuială (Va urma) »0—00«

Next