Adevěrul, iunie 1900 (Anul 13, nr. 3895-3924)

1900-06-11 / nr. 3905

Duminică 11 Iunie 1900 CAUTI si REVISTE A apărut al 4-lea număr din revista bi­lunară Monitorul intereselor petrolifere ro­­­mine, scris în limba romînă şi franceză, avînd următorul sumar: Petrolul romín ;— Primul congres inter­naţional de petrolTablou statistic de toate rafineriile de petrol din ţară: Petro­lul romín în Norvegia ; — Extragerea pe­trolului prin aer comprimat;— O nouă me­todă de rafinerie a uleiurilor minerale brute Producţia petrolului în Statele­ Unite şi la Baku în Rusia;— Residiul de petrol, experienţe făcute la marina noa­stră militară;—Exportul petrolului ro­mín Cota efectelor diferitelor societăţi, de petrol streine în Romînia Preţurile petrolului; — Exploatări extraordinare în pădurile Statului şi tabloul pădurilor ce urmează a fi scoase în vînzare . Informa­­ţiuni. Abonament: 20 Iei pe an în ţară ; 30 lei în streinătate. Redacţia şi administra­ţia în strada Brezoianu No. 1 Bucureşti. De vînzare la librăria Müller, Alcalay şi Bid­ovsky. Un număr un leu. tă Bulgaria să vie la Sofia să răstoarne acest guvern­?» se întreabă numitul ziar în articolul său de fond din ultimul număr. Prinţul ar fi preferat să fie azi de­parte de Bulgaria sau cel puţin de Var­na. In ziua sosirea lui, ministrul de răz­boiţi, colonelul Paprikoff, care veni din Rusciuk, raportă prinţului întreaga an­chetă făcută de dinsul, dind vina pe ad­­ministraţiunea civilă, care vrea azi să sustragă pe inculpaţi tribunalului mi­litar, dovedit independent. Mulţi ţărani inculpaţi cu ocazia revoltelor din Trăs­­tenic au fost eliberaţi, afară de 63 cari rămîn a se presinta înaintea tribuna­lului militar. Dintre acuzaţi sunt şi 3-4 ofiţeri şi vre-o 20 de soldaţi, cari vor fi judecaţi pentru nesupunere, neinde­­plinirea ordinelor superiorilor, adică a­­ceia cari au refuzat să împuşte la co­mandă. La Varna se află acum şi mi­nistrul de Radoslavoff, care a fost che­mat telegrafic de prinţ. * Acestea sînt toate amănuntele ce am putut afla pînă acum, remîne deci să vă mai ţin în curent cu cele ce se vor mai intîmpla, mai ales că situaţiunea se anunţă foarte gravă pe viitor. Ţăranii, foarte înt­răţaţî, sunt ferm hotărîţi a se opune perceperei, ne­per­miţând stabilirea controlorilor. Armele de luptă colectivă sint pentru ei mee­­tin­gurile săteşti, cari se ţin regulat in fie­ care Duminică şi la cari se adună cite 34 sate, făcînd cauză comună şi promiţindu-şî ajutor reciproc. Acuma s’a mai format un fel de sindicat agri­col, «Zemledeb­iski săînz», cu ramuri în toată ţara care a şi ales o delegaţie care trebuia să se prezinte prinţului, dar nu i s’a acordat audienţa cerută. In urma acestora, delegaţii au publicat un manifest incendiar, îndemnind ţă­ranii să nu se supuie dijmei, convocind tot o dată meetinguri pentru ziua de 11 ori d in toate satele Bulgariei, iar pentru 28, adică de St. Petru, mee­ting­uri, în oraşele Şumla, Plevna, Kinstendil, Sofa, Bazardjik, St. Za­­gora,­Hascovo, Slivna şi Burgas, la care vor lua parte şi ţăranii din plă­­şile respective. Ce se vor ţine aceste meetinguri sunt de prevăzut lucruri mari din partea ţăranilor cari nu ştiu de glu­mă. Mă îndoiesc că guvernul va avea posibilitatea să impedice ţinerea lor. Sunt şi persoane mai puţin pesimiste, cari speră că la urma urmelor ţăranii vor trebui să se supună pentru vara aceasta, remănînd ca să suprime aceas­tă lege apăsătoare pentru viitor. In ori­ce, caz însă, zilele guvernului Ivancefî- Radoslavoff sunt numărate. Dr. B. SE. H miei in Siria a lui Asur-Nusir Pal (885- 860 înainte de Gristos). A doua comunicare a d-lui Tocilescu a fost privitoare la o piatră cu o insenp­­ţiun­e din secolul al doilea după Cristos, formula unui blestem. Şedinţa s’a ridicat la ora 3 d. a. după­ ce au fost chinuiţi în modul re­latat mai sus. f * ! Aceeaşi Soartă o au şi evreii cari se “’it: să ceară paşapoarte de emig­rare. Fără, nici o explicaţie, fără nici un mo­tiv, oameni în vîrstă de peste 50 de ani sunt bătuţi in mod cumplit chiar din ordinul prefectului, ţinuţi arestaţi vreme îndelungată şi eliberaţi apoi in­­tr’un hal deplorabil, flămânzi şi bătuţi în mod spăimîntător. Cei liberaţi servă ca să bage groaza în emigranţi şi să le fae pofta de a mai cere paşapoarte ca să plece din ţară. Acelaşi lucru s’a intîmplat şi cu un anume Isac Cohn, care venise la poliţie cu o recomandaţiune de la general Manu să ceară paşaport de emigrare. Cum a auzit de ce e vorba, banditul Algiu a dat poruncă şefului siguranţei, care era de faţă : — Ia-l în primire ! Şeful siguranţei, care ştie ce ordin se exprimă prin această formulă, a luat la bătae pe nenorocitul emigrant, şi l-a dat apoi pe mîinile unui sergent, care l-a condus în beciu, unde a fost ţinut cîte­va zile.* Evreii sunt disperaţi. Sălbăticiile ce se comit faţă de dinşii îl fac să dorească şi mal mult să emigreze ori unde, iar pe de altă parte torturile la cari sunt supuşi cei ce vor să emigreze le curmă pofta de a se maî duce la poliţie pentru paşapoarte. In situaţiunea aceasta, ne­norociţii nu maî ştiu ce să maî facă pentru a se pune la adăpost in contra mizerie­ şi teroare­ în care îşi duc existenţa. Semnalăm aceste barbarii d-lul ge­neral Manu, ministrul de interne, pe care-l credem străin de barbariile ce se comit la poliţie şi-­i cerem o anchetă serioasă, ca să se pue capăt unor acte de sălbăticie care numai bine nu ne pot face. .. IMPRESIUNI şi PALAVRE (Din coresp. luî Chiţibuş cu cititoarele sale) Singură !... Mă găsesc singură în faţă cu mine în­să­mi—şi în faţa unui colţişor de cer al­bastru care’mi zîm­beşte pe de­asupra unui co­periş, iar în stradă se aud cîte­va gla­suri cari ajung pînă la mine. Totuşi, cînd privesc colţişorul meu albastru, îmi pare că totul este liniştit şi că mă găsesc de­parte, departe de lume şi..­ singură. Şi cît este de frumos acest cer brăzdat de nori uşori ca nişte visuri şi cum îmi dă nos­talgia, unei linişti nesfirşite care, s'ar sco­­borî în mine. Cum aşi voi ca planînd în spaţiu să merg, departe. Mi se pare că în această clipă aşi fi fericită, dacă pără­sind lumea aşi putea într’o dulce avîn­­tare, să mă nec, să mă urc pînă cînd fă­­cîndu-mă una cu azurul ceresc, aşi dis­părea în el, m’aşî aneantiza. In adevăr, dacă m’aşi simţi ridicată şi luată de o forţă invizibilă, aş­ avea oare părerea de rău că părăsesc, pămîntul ? Gîndul meu ar merge oare spre vre-o fiinţă omenească cu o dorinţă nestrămutată de a nu o pă­răsi satt de a o lua cu mine? Vai! sînt aşa de singură! Nu am prietini nu am pe nimeni; singură trebue să lupt şi plîng de aceasta, că sînt pe lume stingheră. Dacă plec de acasă, dacă mă întorc, dacă tac ori dacă voia să vorbesc, nimeni nu mă întreabă, nimeni nu voeşte să plîngă cu mine, nimeni nu mă mîngîe. Şi îmi ur­mez drumul sterp, ostenită şi cu fruntea aplecată spre pămînt, trăgînd nădejdea că îtttr’o zi n’o să mai fie a doua zi. Văd în jurul meu oameni agitîndu-se, îi văd veseli ori trişti, alergînd înaintea unei noui speranţe. Trec pe lingă mine preocupaţi, prea grăbiţi ca să se oprească lingă mine şi să mă întrebe da pricina descuragiărei mele. Şi de ce, de ce, în­ sfîrşit, sufăr atît de mult în­ această seară? Cerul atît de al­bastru şi­ de dulce, de ce nu linişteşte el nostalgia care mă devoră? Atîţia pentru ce­­ se grămădesc pe buzele mele şi mă lasă desnădăjduită de a nu le putea găsi un răspuns. De ce această ultimă încer­care, de ce m’am oprit în calea mea? Ajun­sesem departe, departe, ştiind că totul este zadarnic şi deşertăciune şi acum mă întreb cum am putut crede eu că ştergind ochii alt­cui­va, ochii mei vor rămînea uscaţi? Acei pe cari am voit să-i mîngîi, azi nu-şi mai aduc aminte de mine, merg mai repede ca mine, pe cînd eu tristă şi învinsă dacă de abea pot să mă mişc. Ah ! cerul meu frumos şi albastru care varsă­ în sufletul meu nostalgie şi tristeţă, dacă alţi ochi te caută, trimite-le lor cel puţin zîmbete şi pătrunde-î de o linişte nesfirşită. Să nu simtă şi alţii jalea de a fi singuri. Lasă să strălucească stelele şi aceste stele să le pară ochi dulci şi mîn­­gîioşî cari îi urmăresc vărsindu-le in suflet o mulţumire fără de margini. Ariana MEMENTO — Sîmbătă 10 Iunie — Spectacole Grădina Sinaia (fosta Hugo). In fie­care seară comedii jucate de trupa d-lui I. D. Ionescu. Grădina Bristol.—Concert de orche­stră sub conducerea capel-maistrului X. Wegen­stein. Grădina Bragadiru.—Muzica vînă­­torilor. Grădina Oppler.­Concert de orchestră Grădina Boulevard. — Concert de orchestră sub conducerea d-lui Ed. Wilh. Strauss. Grădina Victor (fost Tomek). —Ca­pelă de dame sub conducerea d-rei Eva Le­s­cher. Grădina Io Mată. — Concert de or­chestră sub conducerea d-lui Tudorică Cercel. Grădina Berăria Dunareana.­Or­­chestra micilor muzicanţi austriaci. Kioşcul Bukianoff (Grădina Cişmi­­giu). Concert sub conducerea d-lui Ian­­culescu, dimineaţa şi seara. Şosea (bufet).—Muzica regimentului 21 de infanterie. Grădina Singer (strada Doamnei).— In toate serile­ teatru de varietăţi high-life. Grădina Mitică Georgescu, repre­zentaţiile trupei de operetă a d-lui Al. Bobescu. Financiare, Comerciale Economice Bursa efectelor. 9 Iunie In străinătate valorile romine au cotat azi: La Frankfurt, renta rom., 5°l0 91.70 id. 4°/» —.— —.—v La Berlin, renta rom., 5% 91.75 id. 90 4% 79.25; id. 91, 4°i0 79.40; id. 96, 4°'„ 79.25 ; id. 98,4% 79.25. La Paris: rent. rom. 5°10 — id. 4% 81.25; id. 41% 79.50. Berlin imprum. m­unic. Buc. 85.25. Londra, Banca Rominiei 6. Valorile străine au cotat: Lozuri tur­cești, la Viena: 107.50 la Paris: 112.—. Banca otomană: 555. Renta ext. spa­niolă : 71.22. CEREALE Brăila, 9 Iunie Preţurile burselor americane debu­tează la New-York pentru griul dispo­nibil cu 1 % cents urcare, pentru griul pe Iulie cu 1 %% urcare şi pentru griul livrare pe Septembrie cu % urcare. Ur­carea aceasta continuă avizată de bursa din New-York, precum am spus în dă­rile de seamă anterioare, se menţine din cauza secetei ce domneşte de îndelung timp in regiunile de Nord-Vest ale A­­mericei; într’adevăr, zilele trecute a plouat în acele părţi, insă ploaia a fost divizată, foarte uşoară şi de puţină du­rată. Ne­folosinţa ploiei a excitat pe haussier!. S’au vîndut 9.300.000 buschel de grîi. Bursa din Chicago notează o urcare de cents asupra griului. Porumbul a fost defavorizat pe humele americane din cauza dispozi­ţi­unilor reacţionare. S’a vîndut la New-York 430.000 buschel. Preţul în scădere cu 24 de cents. Bursa din Liverpool în urcare asupra griului cu 3 pence, asemenea pentru porumb. Bursa din Pesta: griu urcare 25 crei­­ţarî, secară, urcare 17 creiţarî, ovăzul, porumbul şi răpită neschimbat. Bursa din Paris făină pe Iunie urcare 30 cen­time, pe Iulie August 15 centime griu in urcare cu 20 centime pentru Iunie si cu 30 centime pentru Iulie August. Ulei de colza In urcare cu 50 centime pe Iunie, cu 25 centime pe Iulie, cu 25 centime pe Iunie­ August, cu 25 centime pe Septembrie şi Decembrie. Bursa din Berlin. In urcare pentru griu cu 3,75 mărci epoca Iulie 33/, mărci pe Septembrie și 33/4 pe Octombrie.— Secară în urcare cu ll/4. Porumbul în urcare cu 1 marcă. Hamburg griu ferm. Amsterdam griu pe Noembrie urcat cu 9­­florini pe 2400 klg., iar£secară CU 4 florini urcare. Rubla în Berlin 216. * Piața noastră a fost astă­zî foarte a­­nimată. Griurile s’au căutat foarte mult plătindu-se cu 20 bani mai scump ca erf, iar porumburile au fost favorizate de o cerere febrilă. Rapița care a sosit astă­zî în vagoane pe linie a fost plă­tită chiar cu 2275 vagonul iar pentru răpită parte din cumpărători sunt dispuşi a plăti chiar 15 franci pe hectolitru. Vînzătorii însă, cum nu arată dispo­ziţie a vinde nici chiar cu acest preţ, şi ast­fel preţurile rapiţeî s’au urcat în 2-3 zile cu 200 de lei la vagon pentru marfa promptă pe linie, cu un franc la hectolitru pentru contracte Brăila, iar in interior rapiţa se plăteşte chiar cu 95 franci chila. Urcarea preţului rapiţei la noi nu este basată pe nici o fluctua­­ţiune a pieţelor europene, ci pe faptul că ultimele­ ploi au stricat in parte re­colta. Cunoscătorii de aci spun că după informaţiunile ce au din interiorul ţa­rei, pogonul de răpiţă nu va da un me­diu mai mult de­cit jumătate chilă. Producţiunea fiind mică în raport cu aşteptările, lipsa aceasta se va resimţi foarte mult pe piaţa noastră, iar rapiţa r­ămasă nevindută se va căuta cu acti­vitate. Bursa din Liverpol din seara a­­ceasta telegrafiază deschiderea la griă : 72 scădere pe Iulie şi x/4 pe Septembrie, porumb scădere V2 pe Iulie şi 7/4 Pe Septembrie. Berlin, scădere 3/4 marcă la griu şi i/1 marcă la secară. Gay. Ediţia de dimineaţă INFORMAŢIUNI O telegramă a corespondentului nostru Însărcinat să culeagă infor­­maţiuni precise asupra celor ce se petrec in Bulgaria, şi care acum se află In mangalia, ne vesteşte că guvernul bulgar a dat un comuni­cat oficial anunţind reducerea dij­mei de la IO la sută la 4 la sută. Aceeaşi telegramă spune că refu­giaţii bulgari, mai toţi răniţi, con­tinuă să sosească pe teritoriul ro­­mânesc. In satele răzvrătite mizeria este groaznică. Mandatele statului în suferinţă precum şi cele ce se vor mai prezenta spre achitare plnă In Sep­tembrie viitor se ridică la suma de peste 25.000.000 lei. Guvernul, care a pompat prin toa­te casele publice sumele încasate, a luat şi din casa primăriei Capitalei, sub formă de împrumut, peste 3.000.000 lei. Din causa aceasta se face la pri­mărie cu atita greutate achitarea mandatelor vechi şi a lefurilor func­ţionarilor. La 15 iunie va trebui să se plăteas­că lui Hallier a doua rată, in sumă de 2.500.000 Iei. Guvernul se frămîn­­tă chip şi fel să găsească această importantă sumă. D. general G. Manu, ministru de interne, refuză de a numi ca primar al oraşului Tulcea pe d. Cernescu, recomandatul d-lui prefect I. Neni­­ţescu. Ministrul voeşte să numească în acest post pe d. Moruzi, fost sub­prefect la Sulina. Reamintim că d. Moruzi a fost în­locuit din postul de administrator la Sulina, sub guvernul liberal, în urma unei anchete a presei care a consta­tat torturile săvirșite de d-sa cu­­­ cas­a urmărirei vestitului bandit do­brogean Licinski. In această anchetă a luat parte ca reprezentant al Voinţei Naţionale d. I. Neniţescu, actualul prefect al jude­­ului Tulcea. Agenţia romînă ne comunică ur­mătoarea telegramă: Constantinopol, 2 iunie. — Cu toate protestările energice ale mini­strului Greciei, consiliul de miniştri a hotărît să aplice Greciei tariful diferenţial,­ care a intrat în vigoare ieri. Ministrul Romîniei n’a primit încă respuns la nota de alaltăieri, prin ca­re propune Porţei de a pune din nou in vigoare convenţiunea turco-romî­­nă expirată la sfârşitul lunei Febru­arie, pînă la încheierea unui tratat de comerţ. Reprezentantul Bulgariei a fost informat că tariful diferenţial nu va fi aplicat Bulgariei, şi că regularea chestiunei va fi deferită unei comi­­siuni mixte turco-bulgară, care va decide noul tarife speciale. D. I. C. Grădişteanu, ministru al lucrărilor publice, care hotărîse să plece ori din nou­ în inspecţie, n’a mai părăsit Capitala, in urma dis­poziţiilor luate de a se înceta cu asemenea inspecţii. Din Sigmaringen. Printre coroa­nele depuse la sicriul principese a­­nume Josefina de Hohenzollern este şi una trimisă de casa civilă a re­gelui. Agenţia romînă ne comunică ur­mătoarea telegramă din Sigmarin­­gen : Sosirea m. s. regelui Romîniei la Sigmaringen a pricinuit o adîncă mişcare de jale. Majestatea sa a intrat îndată în camera mortuară, unde şi-a găsit mama mult iubită şi frumoasă mai pre­sus de toate, dor­mind somnul de pace, capu-i nobil cu trăsături încîntătoare răsărind din mahrama albă în care fusese învăluit.­­ Regele a stat, împreună cu sora şi fraţii săi, mai bine de o oră lîngă trupul iubit, care seara a­ fost aşezat în sicrifl, ca să fie dus la Hedingen (10 minute de la Sigma­­ringen), la capela unde e mormîn­­tul familiei, clădit din nou şi mărit de a. s. r. principele Leopold, cu prilejul morţei tatălui sau principele Carol-Anton. M. g. regina Elisabeta a rugat pe cumnatul său principele Leopold să puie un manuchin de roze albe pe inima aceleia care i-a fost timp de trei­zeci de ani mamă iubitoare pe­ste măsură. Examenele la institutul Oteteleşeanu­ se vor ţine în zilele de 26 şi 27­­. în prezenţa unui delegat al academiei ro­mâne. Rapiţa s’a cotat ori la Călăraşi cu 101—104 lei chila, cu tendinţa spre urcare. Cum se cheltuesc bani­ pe timp de criză. Primăria are un serviciu de studii instalat în fosta şcoală comunală de fete din strada Covaci. Am dori să ştim dacă d. primar a inspectat vre­odată acest serviciu de cînd se află în capul comunei şi dacă a constatat că se lucrează ceva acolo. După informaţiunile noastre pozi­tive, de un an încoace serviciul în chestiune n’a făcut măcar un plan de 100 lei; chiar inginerii rămași în acest serviciu se plîng că... se plictisesc pentru că n’au de lucru. La nevoie putem reveni cu date precise de tot ce a lucrat acest ser­viciu de un an încoace. Dar așteptăm întri- un răspuns. După cum am anunţat, două ser­vicii religioase se vor oficia azi. Sîmbătă 10 - 23 Iunie pentru odii­­na sufletului a. s. r. principesei mume Josefina de Hohenzollern, u­­nul la catedrala catolică Sf. Iosif, la 9 jumătate ore dimineaţa, iar al­tul la Mitropolie, la 11 jumătate. Regina şi principesa moştenitoare au azistat la amîndoi serviciile. Principele Carol şi principesa Eli­sabeta au azistat la serviciul de la mitropolie. Ministerul nostru de externe a trimis un ordin direcţiunea serviciu­lui sanitar ca să nu mai comunice nimănui nici o ştire asupra ivire­­ciumei la Constantinopol­. Aceasta din pricină că negustorii romîni re­fuză de a mai trimite marfa spre capitala Turciei, temîndu-se de ca­rantină. D. d­r Obreja, care se află la Paris, unde a participat la juriul internaţional al expoziţiunei, va sosi în Capitală în ziua de 15­­. Comitetul executiv pentru ridicarea unui monument lui Tudor Vladimirescu va trimite invitaţii tuturor prefecţilor şi primarilor din ţară, facindu-le cunos­cut că trebue să aleagă delegaţi pentru inaugurarea monumentului care se va face in ziua de 29 iunie. De asemeni se vor trimite invitaţii tuturor societăţilor culturale din ţară. Comisariatul general român al expo­­ziţiuneî din Paris a trimis o circulară tuturor expozanţilor, romîni invitindu-i să comunice de urgenţă medaliile ce au obţinut in ţară şi în străinătate pentru a se avea în vedere aceasta, la opera­ţiunile juriului. In ziua de 11 Iunie se va ţine în sala de studii a bisericei Domniţa Bălşa con­curs pentru ocuparea mai multor pos­turi de coriste create din nou­. In ziua de 15 Iunie se va înfăţişa înain­tea tribunalului de Ilfov procesul inten­tat făbricei de zahăr de la Chitila de d-nii N. Ulmeanu şi Stănică Ionescu, cari administrează eîeşteele Floreasca şi Herestrău­, fiind­că din cauza substanţe­lor chimice aruncate de fabrică in lacul Colentina toţi peştii din eîeşteele nu­mite au fost găsiţi morţi in anul 1898. Administratorii eleşteelor cer ca daune­­interese suma de 260.000 iei. In Brăila circulă următoarea versiune asupra neaşteptatei­­morţi a colonelului Drăgulinescu : Colonelul suferea de mult timp de aor­­tită cronică, cu stenoza orificiului aor­tei. Uşoara boală de rinichi de care su­ferea regretatul colonel nu a fost bă­nuită ; întimplîndu-se ca Drăgulinescu să se înbolnăvească de pleuresie, s’a făcut consult cu, un specialist din Ca­pitală, care se zice că ar fi prescris o porţiune cu digi­tală, recomandind me­dicilor să scoată, apa,­ Maicii din Brăila aplicară, pacientului o vizicătoare de can­­taridă, și văzind­ că pleurezia nu scade mai aplicată m­ai în acelaș loc. Can­­tarida, absorbindu-se prin pelea denu­­dată de vechea vizicătoare, a dat bol­navului o nefrită cantarideană, care a pricinuit suspendarea urinarei. Toate aceste compacaţiuni, a căror cauză primitivă ar fi, după cit se spune, neglijenţa de a se analiza urina bolna­vului înainte de aplicarea iizitătoarei, au avut funesta urmare deprinsă de nu­­meroşii amici şi cunoscuţi ai defunc­tului. In Brăila mai cu seamă se comentea­ză încă faptul, şi de­oare­ce se spune că prepararea iizitătoare­ a lăsat mult de dorit, credem că ar fi loc la o anchetă a consiliului sanitar superior in această privinţă. Consiliul permanent al instrucţiunei a judecat ori mai multe procese,"între cari acela al institutorului Radu Ionescu, procesul acesta a fost stins prin inchi­­derea dosarului. S-a mai judecat procesul instituto­rului Ioan Caprianu, care a fost con­damnat la 15 zile de cenzură, cu per­­derea fefei. Aseară, pe la ora 6 și jum., o servi­toare a căzut de la etajul al treilea al unei case din strada Cimpinea­­nu, vis-a-vis de pasagiu­ român, in curte. Nenorocita a fost dusă la spital într’o stare disperată. Miine seară se joacă in grădina Da­cia, pentru deschiderea Teatrului popular, comedia bufă in patru acte Cei trei vagabonzi (Lumpatius). Intre ac­torii trupei semnalăm pe d-nii Anestin, Bosianu, Aristide Ionescu, pe d-na Gă­­luşcă, etc. Peste cite­va zile consiliul judeţean din Tulcea se va întruni spre a-ş­i da avizul asupra unei cereri făcute de către inginerul Puşcariu pentru con­struirea unei linii ferate de interes particular de la Constanţa la Tulcea, iar alta de la Măcin la Babadag şi la Constanţa. In ziua de 21 iunie se vor distribui la Ateneu premii tuturor elevilor şi elevelor conservatorului cari s’au dis­tins la examene. Cu această ocaziune va avea loc o producţiune artistică a elevilor premiaţi. Azi se întruneşte la camera de co­merţ din capitală comisiunea aleasă de către comercianţii din ţară spre a se da cetire statutelor pentru înfiinţarea unei ligi comerciale şi industriale. D. Dimitrie Sturdza a prezentat săp­­tămîna aceasta Academiei un lacăt foarte mare, pe care-l are de la d. Petre Şendrea. Se crede că acest lacăt ar fi de la poarta străveche­ cetăţi a Neamţului. După cum se ştie, artiştii operei ro­mâne au prezentat ministrului instruc­­ţiuneî publice în două rinduri cite un memoriu prin care cereau îmbunătă­ţirea situaţiunei lor. Am vorbit la timp despre dezideratele exprimate de artiştii operei în aceste memorii. Ministrul a însărcinat pe d. Pătraşcu cu facerea unui raport asupra acestor memorii, şi aflăm că raportul este favo­rabil cererei memoranzilor de a fi con­stituiţi în societate administrată în mod separat. „ Moartea lui Mazar-Paşa Generalul Stephen Lakeman— cuno­scut la noi mai mult sub numeie de Mazar-Paşa,—s’a stins ori dimineaţă, in sanatoriul d-rului Olchowski, in urma unei lungi şi dureroase boale. Numele său este strîns legat de multe evenimente din istoria noastră contem­porană. Trimis de către Anglia, în urma cererei Turciei, ca să reorganizeze pe basbuzuci, Lakeman, după ce face din ei un corp disciplinat, ia parte la lup­tele din colonia Capului din Africa australă și la potolirea revoltei cupailor din India,, reîntors în Turcia, este tri­mes în Bucureşti, unde timp de trei ani a fost comandant al Capitalei. Căsătorindu-se cu d-na Elena Fili­­pescu, rămine în Romînia, unde ia parte la unele evenimente politice, se ştie că lui i se datoreşte aşa zisa «coaliţie de la Mazar-Paşa». In ultimii timpi sărăcise cu totul. Deşi bătrîn de peste 80 de ani, îm­pins de spiritul sau zvinturat, a călăto­rit anul trecut prin Egipt, şi mergînd apoi la Londra să-şi vadă vechii sei prie­teni fu lovit de paralizie. Dorind să moară în Romînia, a fost trimes in luna trecută in Bucureşti. Generalul Mazar-Paşa era foarte iubit de sătenii de pe fostele lui moşii, şi nu odată aceşti ţărani ’şi-au­ manifestat iu­birea faţă’ de’ Lakeman, ajutindu-i bă­neşte. Lakeman s’a stins înconjurat de prie­tenii sei Al. C. Ionescu, avocat al cre­ditului urban, Frederic Bowen, vicarul Alois Irwin şi C. Triandafil, avocat. Lakeman a lăsat prețioase memorii asupra istoriei noastre politice dintre 1850 și 1880. DE LA ACADEMIE — Şedinţa de ieri — Academia romînă a ţinut ieri, la orele 2 d. a., o şedinţă publică, sub preşiden­­ţia d-luî P. S. Aurelian. D. D. Sturza a citit sumarul şedin­ţei precedente, care a fost aprobat. O comunicare a d-lui dr. Babeş D. dr. Babeş a făcut în urmă o foarte importantă comunicare asupra produ­selor speciace ale pelagrei. D-sa a expus academiei toate expe­rienţele ce s’au făcut cu toxicele ex­trase din porumbul stricat. Aceste ex­perienţe s’au făcut la peste 18 animale de mărimi şi de categorii variate. Arată efectele produse de aceste toxice la a­­nimalele mici şi mari, şi spune că a combătut efectele prin serul extras de la oamenii cari suferiseră de pelagră D. dr. Babeş a încheiat comunicarea d-sale spunînd că rezultatele experien­ţelor obţinute nu constituesc încă un mijloc sigur şi puternic pentru comba­terea pelagrei, totuși ele vor forma baza viitoarelor studii pentru salvarea popu­­lațiunei rurale de această teribilă și răs­­pîndită boală. Comunicările d-luî Tocilescu D. Gr. Tocilescu face apoi două in­teresante comunicări de piese. Prima este privitoare la un alabastru pe care sunt gravate trei rinduri de ca­ractere cuneiforme. Această bucată, a­­dusă în ţară, după părerea d-lui Toci­lescu, din Smirna, de către Cesar Ba­btac, complectează o altă bucată din British Museum. Pentru descifrarea in­scripţiei d. Tocilescu s-a adresat cele­brului savant Müller ; traducerea a fost citită în şedinţă. Inscripţiile cuneiforme vorbesc de un rǎzboiu de pe timpul dom­ Criza guvernamentală şi financiară Ce s’a discutat în ultimul consiliu de miniştri.—D. Take Ionescu şi criza guvernamentală. — Grava criză financiară. Măsurile minis­trului D. Tache Ionescu a comunicat unor amici ai săi intimi că în con­­siliul de miniştri care s’a ţinut joi, a susţinut că, dacă până la finele lunei iunie nu va putea ajunge la nici o înţelegere cu Banca Naţio­nală, atunci va propune guvernului ca parlamentul să fie convocat la 15 iulie, d­ac d-sa va descrie situ­aţia financiară a ţarei şi va pro­pune tot de­odată retragerea gu­­vernului. Unul dintre amici a întrebat îndată pe d. Tache Ionescu dacă guvernul mai poate sta la cărmă in caz de se face înţelegerea cu Banca. D-sa a răspuns că guvernul nu poate merge mai departe de­cit cel mult pînă spre toamnă. A mai declarat că cu toată opoziţia ce i-ar face d. Fili­­pescu la presentarea proectidui cu Banca, d-sa il va susţine cu tărie atit in consiliul de miniştri, cind il va supune aprobăreî, cît şi in par­lament, avînd convingerea că Nicu luptă numai spre a alunga pe libe­rali de la Bancă, iar nici de­cum cu intenţia de a face vre-un bine comerţului.* Tot în Consiliul de Joi, d. Take Ionescu a comunicat miniştrilor­ că SALANIIILE FUNCŢIONARILOR NU SE POT ACHITA PE LUNA CUREN­TA DE­CAT IN PRIMELE ZILE AI­E LUNEI IULIE. Tot de­odată le-a mai spus că a dat ordin directorului comptabilităţei ca pînă spre sfirşitul lunei să nu achite mandate mai mari ca 500 Iei şi deci roagă pe miniştri a nu se mai ordo­nanţa plăţi, că n’are bani în casă. D-sa a mai cerut să nu se mai facă abuz cu­ biletele de liber par­curs, ei să le ţină miniştrii spre a ie libera numai un interes de ser­viciu, căci direcţia G. F. R. cere parale pentru multele bilete ce s’au luat. Torturarea evreilor la poliţie O panică teribilă domneşte în popu­laţia evreească din Capitală, şi in spe­cial între evreii săraci cari îşi propu­neau să emigreze. Circulă intre ei ştiri sinistre cu privire la atitudinea poliţiei faţă de emigranţi şi faţă de cei presu­puşi a fi din alte oraşe. De cite­va zile, evreii al căror port e mai sărăcăcios şi ţinuta mai dezordo­nată sunt cu desăvârşire terorizaţi, aşa în­cit nici nu mai îndrăznesc să iasă din casă. Oamenii sunt luaţi din senin de numeroşii agenţi al poliţiei cari mi­şună prin cartierele evreeşti, duşi pe sus la poliţie, şi torturaţi intr’un, mod sălbatec. Apoi sint uitîţi in beciu, ţi­nuţi nemîncaţî şi bătuţi cite trei patru zile, după care sint eliberaţi pentru a povesti coreligionarilor lor ce au păţit. Cei ce se constată că nu sint născuţi in Capitală sint trimişi la urma fior, Adev Sims? Greva lucratorilor pă­­lărierî Lucrătorii pălărieri din capitală cari provocaseră o grevă acum 10 zile în potriva fabricantului de pă­lării Lempart, pentru că redusese din numărul lucrătorilor, s'au­ în­trunit aseară în mare număr, con­vocaţi de către societatea palărieri­­lor. întrunirea s’a ţinut la 10 ore noaptea, în localul din bulevardul Elisabeta n­rul 40. După discuţiunî furtunoase s’a constatat la urmă că această grevă fusese provocată de către vice pre­şedintele societăţei pălărierilor, d. Camarlin, pentru a se răsbuna într’o chestiune personală cu două lucrători de la Lempart, întrunirea a durat până la orele 1 din noapte. D. Camarlin, demascat de cei 2 lucrători de la Lempart cari fac parte dintre grevişti, a început să plângă in mijlocul adunării şi să ceară scuze, nevrând să-şi mărturi­sească vina. Membrii societăţii, in loc să excludă pe cei 2 lucrători grevişti din socie­tate, după cum propusese Camarlin, au dat un vot de blam vicepreşe­dintelui societăţii. — SERVICIUL TELEGRAFIC Serviciul particular al „gn­everuluî‘‘ Emigranţii din Vaslui opriţi să in­tre în Galaţi. — De la Curtea cu juri Galaţi, 9 Iunie. — Azi la ora zece au sosit la bariera Tecuciu 60 de emigranţi pedeştri din Vaslui. Au­torităţile le-au interzis intrarea în o­­raş. Emigranţii şi-au întins corturile pe platoul Ţiglina. — Din cauza lipsei unor martori importanţi, procesul lui Gruber s’a amînat pentru viitoarea sesiune a curţei cu juraţi. — Ignis. Reccumpărarea hîrtiei de ţigară.— Chead­a apei.—Expulzarea lui Friptu.—De la juraţi Iaşi, 9 Iunie. — Azi a sugit aci comi­siunea pentru răscumpărarea­ hirtiei de ţigară şi a tuburilor. Comisiunea e compusă’ din d-nii Rădulescu, Socec şi Popovici. Ea a examinat inventariile, fabricelor Goldenthal, Schiller, Schwarz, Weinstein şi Lieblich. Consiliul comunal a votat proiectul Chaigneau pentru aducerea apei de­cantate din Ungheni, abandonând proiectele Lindley, Beckman şi Vaş­­cani. —Expulzatul Fripta trace azi la ora 6 graniţa prin Burdujeni. — Curtea cu juraţi judecă astăzi pro­cesul luî Leibovicî, acuzat că a dat foc la propriele sale case, pentru a realiza premiul societăţei Dacia, la care era asigurat. Toţi martorii sunt favorabili acuzatului, chiar aceia ai societăţei de asigurare. Impresia în sală este că totul e o înscenare din partea unui­ denun­ţător.— Riga. FOIŢA ZIARULUI , ADE­VERUL “ — 44 — Secretele curţilor Europene ixi Excelenţa ei doamna ambasadrice — Ce ai făcut, infidelule ! excla­mă ambasadorul. Pe cînd eu îţi încredinţam cele mai sfinte secrete ale mele, d-ta ţi-ai permis să le publici într’o revistă citită de toată lumea! Venisem să fac ambasadorului vizita de adio inainte de plecarea mea din Paris. El mă privi cu expresia celei mai profunde indignări—ceia ce făcu a­­supra mea o mare impresie— și mă etapperi de reproșuri. Supărat el îmi zise: — Ai permis chiar ca lucrurile să fie traduse. Întreg Parisul le ci­tește ! In cluburile de aci nici nu se maî vorbește de altă ceva. — Mă rog domnule ambasador, mă apăra­ eu, dacă am fost indis­cret în utilizarea interesantelor d-tale reminiscențe, totuși am evitat de a divulga numele d-tale. El ripostă sever: — La ce bun aceasta? Publicul n’a trebuit să caute mult pentru a recunoaște în mine pe eroul episo­­delor despre cari ai scris. Nu mai pot trece bulevardele, fără ca sâ fiu copleșit de felicitările amicilor mei. începui să prind curaj. Cu îndrăzneală ii spusei: — Ei și ce e asta? Mi se pare că n’am făcut alta nimic de­cît că am atras atenţiunea lumei asupra geniului d-tale. „Acum se ştie în sfîrşit, că nu în principele Bismark trebue să ad­mirăm principalul resort al eveni­mentelor istorice din generaţiunea noastră, şi posteritatea va şti să -mi mulţumească pentru că nu mi-am refuzat acest indiciu privitor la per­soana d-tale. Excelența sa mai rezistă cît­va timp acestor complimente, dar la urma urmelor se împăca cu mine. — Treacă și aceasta, zise el în­­tr’un ton bine­voitor. Vrei să ad­mit că ai procedat numai necugetat și că nu te vei face încă odată vi­novat de o atare indiscreție. „Ca dovadă că te-am ertat te in­vit să iei astăzi masa la mine“. — Dacă te însărcinezi să mă scuzi pe lîngă d-na, soţia d-tale de lipsa toaletei răspunzătoare accept. „Dar pun o condiţiune : „înainte de a pleca trebue să -mi mai povesteşti întîmplarea din Quiri­­nal, despre care mi-ai vorbit odată, dîndu -mi a înțelege că ea a avut un sfîrșit foarte romantic.“ Ambasadorul zîmbi binevoitor. — Bine, asta vrei s’o fac, bunul meu amic, cu atît maî mult,’ cu cît astăzi nimeni nu poate avea vre-un neajuns din divulgarea acestor fapte. Și de astă dată ambasadorul nu mi-a mai pus grave condiții privi­toare la discreție. — Mai întăi, observă el, este ne­cesar să ai în vedere, că pe atunci e­­ram la Roma ambasador pe lîngă curtea italiană,— ceia ce nu trebuie confundat cu postul ce­­ ocupasem mai înaite pe lîngă Vatican. Acum abia am început sâ cu­nosc deosebirea între lumea „nea­gră“ şi lumea „albă“, despre care bunul nostru Zola vorbeşte în cu­noscuta lui carte. Schimbarea situaţiei nu era de loc plăcută pentru mine. Nu puteam să mai fiu amicul Papei, dar din cauza relaţiunilor noastre încordate cu Italia n’am pu­tut să -mi cuceresc nici încrederea regelui Umberto. Imi vei răspunde că n’am avut nici dreptul de a mă aştepta la altă ceva, şi recunosc că aşa este; nu mai puţin însă alţi suverani de ace­laşi rang ca şi regele Italiei au bi­nevoit a mă onora cu amiciţia lor, de care, o spun aceasta cu siguran­ţă, n’am abuzat nici­odată“. — Ge ’mi povestești îmi este inexplicabil,— murmurai eu pe cînd excelența sa îmi aruncă o semnifi­cativă privire. Ce-i drept, monarchia italiană este cam proaspătă,— ase­menea parveniți însă sînt tot­deauna foarte excluzivist Dar de astă d­ată n’o nemerisem. Ambasadorul sări de pe scaun și ’mi aruncă o privire distrugătoare. — Domnule, tună el, cred că greșești! Eu n’am atribuit rezerva regelui unui motiv personal, ei nu­mai motivelor politice, pe cari le-am atins in treacăt. Eu îngînaî repede o scuză pen­tru prostia ce făcusem. După ce mă scuzasem în deajuns, ambasadorul se învoi în sfîrșit să continue. — Afacerea despre care vorbesc, nu s’a întâmplat cu mult după sosi­rea mea la Roma. Intr’o seară s’a serbat la palat un banchet al curței, și natural că dată fiind poziţiunea ce ocupam, am fost și eu invitat la dinsul. Era un spectacol splendid. Pe atunci Italia nu se aruncase încă în fatala aventură de la Mas­­suah, care avea să arunce o atit de adîncă umbră asupra istoriei tînăru­­lui regat. In centrul sălei principale stătea regele Umberto. Exteriorul lui foarte asemănător acelui al unui simplu nobil de la ţară, contrastă mult cu bogata lui haină militară. In jurul lui se grupau ofiţerii curţei sale, strălucitori în uniformele lor acoperite cu decoraţiuni şi re­prezentanţii guvernului în frunte cu seniorul Crispel. M’am apropiat pentru a face ono­rurile mele majestăţei tale. Mă a­­şteptam la salutarea formală pe­­­are mi-o adresa de obicei. Spre marea mea surprindere am constatat însă o schimbare remar­cabilă. îndată ce mă văzuse, un zîmbet amical îi lumină faţa, el se apropia cu doi paşi de mine— o distincţi­­une care de regulă se acordă numai prinţilor caselor regnane— și îmi întinse amîndouă mîinile pentru a-mi ura bună-venire. Uimit de această primire, mi-am rotit în mod mecanic privirea pen­tru a nota impresia pe care această distincțiune o făcuse asupra celor­lalți martori ai celor petrecute. Efectul fusese deosebit. Cei mai mulţi mosafiri evident că erau surprinşi: siniorul Crispi însă, şi încă vre-o doi alţi, priveau zîm­­bind spre noi, oareşi­ cum ca nişte spectatori cari aplaudă ceva şi cari în fond ştiu­ bine despre ce este vorba. Umberto nemulţumit cu această distincţiune, m’a mai reţinut cît­va timp lîngă dînsul. El începu cu mine o convorbire asupra unei vînători de mistreţi ca­re tocmai avusese loc pe unul din domeniile lui de vînat din munţi. — Rîndul viitor, zise el, trebue să ne însoţeşti. E un sport a că­ruia ocaziune nu trebue s’o scapi. Şi aşa de mult am avut dorinţa aă. te văd mai des de cît este cu pu­tinţă în această oribilă Roma, unde n’ai nici un moment de vreme, nu­mai pentru tine. w®* — Sfie ’mi faceţi prea­ multă o­­noare. Graţia pe care «*rt*joatai­ea voastră voeşte să mi-o arate ar în­deplini o veche dorinţă a mea. Spunînd aceste vorbe mi-am ros­tit încă odată privirea, care întări încă impresia mea de odinioară. Credeam chiar că pe fruntea si­­niorului Crispi se desemnase umbra unei uşoare îngrijiri. Mie mi se pare că regele prea îşi risipea gra­ţia şi că agentul sicilian recunoscuse aceasta. Un diplomat vechi ca mine, care­­şi-a petrecut toată viaţa în­ atmos­fera curţilor, nu poate fi uşor înşe­lat prin asemenea mijloace. înainte ca regele să mă fi con­cediat îmi făcusem convingerea că se urzea o intrigă care nu putea fi indiferentă pentru Franţa şi că era vorba de o încercare vicleană pen­tru a înşela vigilenţa mea. (Va urma) ♦ * * y * * * 4- -1 rr

Next