Adevěrul, iunie 1901 (Anul 14, nr. 4252-4281)
1901-06-11 / nr. 4262
Luni 11 Iunie 1901 ECOSOJUCE împrumutat rusesc Guvernul rusesc tratează&iarăşî cu cel francez un împrumut de 125 milioane de ruble. Tratativele urmează şi acum direct de la guvern la guvern si din intermediul vreunui funcţiomm Tr'âTativele urmează in cel mai mare secret. Noul împrumut se va supune spre semnare abia peste şease luni, cînd se sperii că, împrumutul făcut acum de curind va fi complectamente plasat. Rapiţa în India Raportul guvernului indian asupra stărei recoltei rapiţei spune: Starea recoltei este, excepţind provinciile Pendzab şi Sind, bună. Preţurile rapiţei sint cîtva in scădere" Industria ungurească Următoarele citeva cifre arată cit de dezvoltată este industria ungara. In luna Mai a jos notatele fabrici ungara de locomotive şi vagoane au furnizat următoarele căilor ferate: fabrica de maşini a statului şease locomotive. Fabrică Ganz & Co. cinci vagoane de bagaj și călători. Fabrica Schlick un vagon de marfă. Fabrica Witzer din Arad 75 vagoane de marfă. IMPRESIUNI şi PALAVRE Liga Etinoiunilor Către Horea De cînd stau şi mă gîndesc, mă resgîndesc, doar mî-o veni şi mie in minte să spun vre-o minciună, că tare mi e drag să citesc minciunile suratei Catrine şi ale lui bădiţă Florea, dar degeaba, minciunile fug de mine ca dracul de tămie. Şi, fiind citesc pe bădiţă Florea, par’că mă văd şi pe mine jucînd hora, prinsă bine de mijloc de un Lăcăiaş voinic şi bătind virtos cu piciorul de pămînt şi’ învîrtindu-ne veseli de uitam de ceî-I’alţî şi ne credeam pe cea lume. Dar de geaba aştept eu pe cel voinic flăcăiaş, că tot singură rămin. Fai aproape ’s de unit Ca piciorul de pămînt Şi-s aproape de necaz Ca năframa de obraz Şi de la un timp m’am lăsat pe tînjala, că tare e unit omului cînd e singur şi nici că-i şade bine. Şi să nu ţi fie cu supărare bădiţă Florea, dar tare aşi dori să te cunosc, că de, suntem numiţi cu toţii de bunul nostru Chiţibuş, în liga minciunilor şi se cuvine să ne cunoaştem şi să ne dăm mina frăţeşte cu tot norodul, cum zicea surata Catrina. Şi tare ’mi-e drag să te ascult. Că mult grăesci frumos şi vorba-ţi merge dulce la inimă, ca razele soarelui cînd cad asupra unui bolnav şi sînt singură cuc şi n’am cu cine mai vorbi de-ale mele, ‘c’am fost blestemată de spotoc — fuge de mine ca ginerele de soacră şi apoi, vorba cîntecului: Dă Doamne pe cimp bujor Şi ’n toată casa fecior Dă Doamne pe cîmp bucate Şi-o fată la şapte sate Şi-aceea încă să moară Cînd o fi, Doamne, fecioară. Şi acum, cu noroc şi sănătate bădiţă Florea, s’auzim de bine. 7 Iunie 1901, Bucurescu, Lăcrămioara. catedra profesorului, îi întinse miţa , iar profesorul, roşu de emoţia fie, se sculă, îi oferi loc şi hanotisat par’ca, de sabia d-sare, pofti pwK, fiul dlu căpitan, la tablă. După mai multe chestiuni, la care nu răspunde, i se pune una după placul d-lui capitanByX răspunde, e trecut la loc şi nota 1\8» de sigur. Uşa se deschide din nou, şi un^romîn mărunţel, gros la faţă, cu mîinile crăpate de muncă, intră sfios rănjănînd lingă uşă. «Şezi kitr’o bancă!» — îi spune profesorul. «Băeţi, făceţi-i loc. După multă aşteptare, a scos şi Y,^ fiul acestuia. Răspunde Ia cite va dies-’’ tirtni. Nu e trecut la loc. I se pune o chestiune grea, pe care domnul profesor, se vede treaba a uitat să o pue fiului căpitanului. Y nu răspunde. E trecut la loc. ■—. De ce nu-ți faci băiatul potcovar ? că doar de asta-i bun ! Apoi indignat și enervat cheamă pe altul. In timpul acesta, uşa se deschide din nou. O doamnă cochetă, îmbrăcată în mătase, intră, deschizînd larg uşa şi după un «bonjour monsieur» se aşează pe un scaun. — Pe cine aveţi d-voastra ? — Pe Z. —Domnul Z să poftească. Acelaş caz ca şi cu fiul d-lui căpitan. Z nu ştie, e trecut la loc; şi nota ? De sigur 6—7. Indignat peste măsură de ceea ce văzui, eşiî. In curte doui băeţi discutam Se vedea pe faţă că nu cam erau dispuşi. N'au reuşit. Unul din ei, nebăgindu-mă de seamă, spune amicului său : — Mă Mişule, de nu te-ai cruci tu cînd ai să vezi pe cine aduc eu mîine la şcoală, să nu te uiţi la mine. Şi trec mă, ca pe apă. — Zeii mă? !... Da pe cine aduci ?. — Vin să-ţî spun. Nu ştii ce i-o fi spus la ureche, dar de sigur că o fi aducind pe domnul prefect, pe domnul primar, pe un domn căpitan, etc. Şi vă asigur că are să treacă. Cum să nu te îngrozeşti cînd vezi că se petrec asemenea fapte ? Un spectator. CÂRTI şi REVISTE Ba revue socialiste.— Sommaire de la Livraison du 15 Jnin 1901 (no. 198). Conference de Jean Jaurés sur „Travail“ d’Étnile Zola, Joan Jaurés. Le Congres da Lyon, Gustave Rouanet. L’Oeuvre sociale de l’Art moderne, Camillo Mauclair. Los Theories de Marx sur la rente fonciére, Ch. Cornélissen. L’esprifc de petita viile, Georges Paiante. Mouvement Social, Adrien Veber. Revue des 1 ivres, Gustave Rouanet.—J. G. Prod’homme. Notice bibiiographique. Favoritismul la examene E revoltător cumpină şi in şcoală sunt «caste» sociale. Fiul tîmplarului, chiar de a şti, e tratat cu dispreţ, elevul pentru care însă intervine un «epolet», o doamnă în dantelă şi mătasă, sau vr’un puternic al zilei, numai de cit e promovat. Aceasta, vor fi observat-o şi alţii, dar şi-au spus : „Unde merge mia, meargă şi suta“ adică, nu este aceasta singura nedreptate ce se face în România. Treacă şi asta. Veţi vedea pe un X, fiul căpitanului cutare. Cind e obosit de joacă şi de trîndăvie, vine şi la şcoală, dar e sigur de reuşită. Iar bietul Y, fiu de petrar, cu toată ştiinţa ce şi-ar fi rezumat-o în creer, e tot-d’auna nesigur ştiind bine că piatra pe care o bate tatăl seu nu va putea căpăta lustru in ochii d-lor profesori. Eram într’o clasă a unuia din liceele Capitalei. Deodată, uşa se deschide cu zgomot şi apăru un căpitan înalt, respectabil. Cu pași siguri se îndreptă spre MEMENTO Grădina Mitică Georgescu.— In fie-care seară trupa de operete Bobescu. Grădina JEdison.—In fiecare seară reprezentaţiile trupei germane de comedii şi operete. Varietăţi. Terasa Frascati.—Concerte serale. Grădina Triumf.— Orchestra Rubinstein. Grădina Oppler. — Orchestra militară. Bufetul de la Șosea. — Muzica militară. Hugo de la Şosea.—Orhestră. deranjament al tunului, poate avea cele mai grele cofisecinţe : ti acă-'^ a ful se înfundă în noroi sau caii se arată prăpădiţi, apoi nu mai e un singur tun scos dla uz, ci o baterii întreagă. Şi^cu cit esta mai distrugător efectul unui tun, cu atit mai mare va fi tendinţa adversarului de a-1 scoate din acţiune. Oricum personalul de serviciu e astăzi protejat prin plăci de oţel, cînd bateria e în formaţiune de luptă. In marş însă, ofiţerii, subofiţerii şi caii sînt in continuă primejdie de„a fi loviţi de proiectilele inimice. Pe de altă parte noul tun e deim efect distrugătorii dacă o armăe atît de perfectă nu e fdoare natural de a’ exploata pe cit posibil această perfecţiune şi de a înarma cît posibil mai multe trupe ca această armă? Nu s’a făcut tot aşa la introducerea pustei cu repetiţie? O parte din generali este deci de părere ca numărul tunurilor cu cari e înarmat un corp de armată să fie redus, pe cînd altă parte pledează pentru menţinerea actualului număr. De mărirea numărului nu poate fi vorba, căci tunul «75» consumă enorm de multă muniţiune. Fiecărui tun ar trebui să i se dea trei pînă la patru care cu proviziunî pentru a-l servi conform cu capacitatea de serviciu. E vorba deci de a se şti: să se menţină sau să se micşoreze efectivul actual al tunurilor ? Nu numai din punctul de vedere organizatoriu, ci şi tehnic, trebue cugetat dacă e locul aci de a se face economii. Trebue să se uzeze de faptul că un tun nou echivalează cu trei sau patru tunuri vechi, pentru a nu avansa în baterii, adică pentru a expune focului inimic numai o parte din materialul de tunuri ce ar fi disponibil? sau să se ducă în foc imediat tot materialul disponibil, pentru ca la prima ciocnire să se reducă la tăcere tunurile inimice ? Asupra acestor puncte se discută mult in cercurile competente franceze. In curînd se va lua hotărîrea oficială și cu interes se așteaptă să se audă părerea comitetului tehnic de artilerie și aceea a ministru ui de război. — Fr. M. (Primim cu plăcere spre publicare de la d-nii ofiţeri ştiri privitoare la această rubrică, de asemenea şi informaţiuni asupra evenimentelor din garnizoane , marşuri, inspecţiuni, conferinţe etc. SUMARUL 2 Model Ilustrater Cronica Modei. @ Gravuri: Dessus de piano, pălării şi toalete de vară, rochii pentru copii, matineuri, toalete cochete pentru fete tinere, convorbire, afrosims, poezii, nuvele, sfaturi practice, ce trebue să ştie o ferme, etc. Supliment gratuit.Veston pentru un adetaș. Militare noul tun francez „75“.— Noul tun francez cu tragere repede „75“ a primit botezul de foc. Din ordinul generalului Bailland secţia locotenentului Maiandrin a tras pentru prima oară cu noul tun asupra unei alte ţinte decît a unei prinsori de ghiulele, şi încercarea a reuşit pe deplin. Din nefericire însă această încercare n'a adus lumină în chestiunea modului cum să se aplice noul tun, chestiune care după cum se ştie e controversată. Aci nu se pot fixa regalele de luptă ca la o luptă cu spada sau pumnalul. Reglementul şi prescripţiile tactice pentru artileria cu tunuri cu tragere repede vor putea fi stabilite definitiv abia după ce va fi fost pusă la încercare într’o luptă cu o artilerie inamică, înarmată de asemenea cu tunuri cu tragere repede. Și tocmai pentru această eventualitate trebue să fii înarmat. Trebue să te întrebi mereu ce atitudine vei avea în faţa unui inamic, înarmat cu o armă cel puţin egală cu a ta. Nu e greu să fii superior în faţa unui inamic rău înarmat. Trebue să presupui în tot cazul că vei avea de a face cu un inamic care va fi prevăzut cu cele mai perfecte aparate. Valoarea noului tun este deocamdată necunoscută. Două păreri domnesc în astă privinţă, cam amîndouă sunt reprezentate în cercurile cele mai înalte ale ministerului de războiu. Ministrul de rǎzboiu Andre este personal un adept al ideei ca să se facă cît mai multe din nouile tunuri, pe cînd alţi demnitari militari declară că dacă un tun cu tragere repede face cît două, trei sau patru tunuri sistem vechi, trebue să se reducă numărul tunurilor la jumătate, o treime sau o pătrime. La aceasta se poate obiecta că nu ajunge ca să se aibe în vedere numai efectul noului tun. E drept că în acelaş spaţiu de timp un tun cu tragere repede acopere cu o ploaie de ghiulele atît de mare cît ar face o baterie întreagă de tunuri vechi. Dar trebuie să se aibe în vedere că cel mai mic 99 Joî 14 Iunie âDEY£BlJL66 va începe publicarea romanului Ucig’îiş şi Martir O crimă comisă în cele mai misterioase împrejurări. Ancheta procurorului arată ca vinovată o femeie de rară frumuseţe. Toate indiciile pledează contra acesteia. Numai unul stă la îndoială şi ezită să aleagă între Sidig’aş şi Martir începe o luptă înverşunată pentru găsirea adevăratului vinovat şi constatarea inocenţei celei acuzate, luptă ale căreia peripeţii din ce în ce mai emoţionante şi mai senzaţionale, face ca romanul Ucigaş şi Martir sa fie unul dintre cele mai senzaţionale din cîte s'au tradus vre-o dată în romînește. Despre aceasta cititorii se vor convinge după citirea primelor capitole. căpitan, care ne încredinţează /previn, care zrece acţiuni ale societăţeî, vînzln- du-le şi restituind căpitanului numai v doarea a cinci acţiuni. Tribunalul in urma unei strălucite apărări făcută de d-nii avocaţi Cernea şi Chiriac l’a condamnat numai la un an închisoare şi 1760 lei despăgubiri civile. de la Juraţi Curtea cu juri a judecat era un proces criminal foarte interesant. Un anume Ghiţă Nicolae, avind a lua un francs de la Ghiţă Petre Duman, se ia la ceartă cu Duman în circiumă, şi cearta degenerind un bătae. Nicolae, după ce sunt despărţiţi de publicul din circiumă, ia un cuţit de pe masă şi răneşte mortal pe Duman. Pentru acest omor, care a avut ca motiv un franc, Nicolae a fost adus înaintea juraţilor şi a fost condamnat an la un an închisoare de către Curtea cu juraţi. Jurist. CURII Şl TRIBUNALE Escrocheriile comptabiluluî cooperativei «Bercur» Secţia I a tribunalului de Ilfov a judecat erî procesul corecţional, al lui C. Frătinescu, fost comptabil al cooperativei «Mercur». Acesta în timpul cît a funcţionat a ştiut să-şi ciştige încrederea direcţiei ca în urmă s’o exploateze in folosul său personal, comiţind o serie de excrocherii şi de falsurî. Ca să dăm o idee de gradul de culpabilitate al inculpatului, să enumărăm citeva capete de acuzare: 1) însărcinat fiind de casă a expedia suma de 713 lei unei case din Magenţa, îşi însuşeşte suma şi adresează o scrisoare mincinoasă in numele cooperativei prin care cere casei creditoare să mai aştepte puţin suma ce i se cuvine şi pe care el şi-o însuşise ; 2) un oarecare Mocanu din Braşov avind a lua de la cooperativă suma de 564 lei 35 bani, direcţia îl însărcinează cu expediarea acestor bani. Frătinescu insă sustrage 264 lei 35 bani şi trimite lui Mocanu numai 300, adăogînd un post-scriptun mincinos in josul scrisoare f iscălită de direcţie ; 3) îşi însuşeşte suma de 330 lei încasată la 30 Septembrie trecut in numele cooperativei de la vama Filaret; 4) încasează de la banca de Scont, un compt curent, în numele societăței «Mercur» 1500 lei falsificind iscăliturile d-lor Dranga, directorul cooperativei și a d-lui Mihăilescu ; 5) excrochează pe un domn FELURIMI DE Ia contela Tolstoi.—Acum cite va zile contele Tolstoi a părăsit Moscova şi s*a mutat la Zassnoja Toljana. Ţăranii satului, caii mulţumită şcoaleî fondate şi conduse pină mai anul trecut de însuşi Tolstoi, ştiu mai toţi a scrie şi citi, au voit să prepare o ovaţiune bâtrînuluî poet, pentru ca să-şi exprime astfel protestul lor contra excomunicărei contelui, dar au fost împiedecaţi de autorităţi în realizarea planurilor lor. Starea sănătăţeî lui Tolstoi s’a îmbunătăţit in ultimul timp foarte mult, aşa că poate să se dedea cea mai mare parte din zi lucrărilor sale literare. Sfîrşirea dramei «Cadavrul» Tolstoi a aminat-o pentru un termen nehotărit; in schimb lucrează cu sirguinţă la nuvela Popa Sergie care va apare într’o revistă din New- York. Tolstoi a primit in ultimul timp la Zassnaja Poljana vizita multor fruntaşi ruşi cari veniseră să-i exprime simpatiile lor. Cunoscutul partizan al lui Tolstoi, principele Chilkow, care a fondat in guvernia Charkow citeva colonii de tolstoianî, vroeşte să fondeze acum în Caucaz alte asemenea colonii, in Rusia insă lumea se îndoeşte mult de faptul dacă principele Chilkow va primi permisiunea necesară. Ciţiva mitropoliţî au protestat deja energic contra activităţei lui Chilkow. Provocatorul scarlatinei descoperit Reputaţia revistă medicală engleză The Saruit din Londra anunţă că doctorul Blass din Chicago a găsit la bolnavii de scarlatină la germene, care se află in singe ca şi in expectoraţiuni de faringelul şi in cojile piele. E un diplococ adică o formă de bacterii ce se compune din două sfere auirnate una de alta. Vaccinările făcute cu el asupra animalelor s’au dovedit a fi provocatoare de boală. Şoarecii au murit după douăsprezece ore. Porcii s’au sfirşit cu simptomele scarlatinei. O stabilire absolut sigură pe calea experienţelor cu animale este cu neputinţă, fiindcă scarlatina nu bintue la animale. Remarcabil este faptul că germenele bănuit creşte repede in lapte şi anume fără ca laptele să sufere vre-o alterare. Faptul acesta e important pentru că mai înainte epidemiile de scarlatină au fost puse in legătură cu compoziţia laptelui, numai nu se ştia cum să se explice aceasta în mod plauzibil. Doi cercetători germani, anume Baginsky şi Sommerfeld, au descris acum de curind un germene pe care l-au putut găsi la toate boalele de scarlatină şi care probabil este identic cu descoperirea relatată de doctorul Blass. Totuşi s’a deschis prin aceasta perspectiva că de acum înainte se va combate primejdia scarlatinei dintr’un nou și eficace punct de vedere. că fiile Focşanî-Nămoloasa -Galaţi şi va asista şi la exerciţiile pantofitaţilor noştri. T,' ------r Locotenentul A. Napoleon, din arar.a geniului, a fost şters din controelele armatei după a sa cerere pentru cas de boală, acordîndu-i-se dreptul la pensie pentru anii de serviciu. Administratorul M1, II Iliescu a fost,asemenea Șters din controalele pentru infirmități incurabile. armată. Vizita mareşalului de Beck — telegr. part. — Viena, 9 iunie.—Toată presa de aci se ocupă de vizita făcută de şeful statului-major general austro - ungar, mareşalul de Beck, regelui Carol la Sinaia. Cu această ocazie presa laudă inteligenţa şi pacinica politică externă a României. «Neue Breie Presse“ ©cBipîaîdliiose de vizita spune csi înţelegerea dintre Austro-Ungaria si ftoanîa aia, a ajuns atit de departe în cat înetaeierea iiaaea alianţe militare între ambele State n’a mai devenit de cît o chestiune de scurt timp. * Viena, 9 Iunie.—Neue Ireie Presse vorbind de toastul regelui Carol cu ocazia prînzului oferit în onoarea feldmareşalului baronul de Beck, zice că acest toast, extrem de călduros, care era adresat omului şi misiunei sate precum şi statului pe care-l represinta, nu era un hrabagiu de cuviinţă de Curte, ci de convingere şi de cordialitate. Ziarul relevează tactul feldmareşalului de Beck care, în respunsul sau, a evitat să se ocupe de chestiunile politice, şi s’a mărginit să amintească meritele regelui Carol ca organizator şi cap al armatei române, merite care sunt pretutindeni apreciate. Neues Wiener Tageblatt relevează marea importanţă politică a toastului regelui Carol. Zice că Romînia a devenit, în cursul vremurilor, unul din punctele principale de sprijin a politicei statelor Europei în Balcani. Reichswehr face să reiasă primirea călduroasă făcută şefului marelui stat major al armatei austro-ungare, primire care confirmă raporturile excelente care există între România și Austro-Ungaria. REFORMATUTOI Prinţul Ferdinand va pleca la Constanţa pentru a întîmpina pe marele duce Alexandru Mihailovici care va sosi în ţară pe la începutul lunei viitoare. Astăzi Duminică e ultima zi în care Casa de artă a lui Theodor Aman, din str. Clemenţei 8, este deschisă, in mod gratuit, publicului. Orele de vizitare sunt de la 10—12 a. m. și de la 2—6 p. m. In urma avizului consiliului sanitar superior, ministerul de interne a acordat d-luî căpitan farmacist Georgescu A., din administrația centrală a ministerului de rǎzboiu, titlul de chimist expert. Inaugurarea liniei de drum de ferm.-Vilcea-Riul Vadului-Turnu Roşu, se va face în ziua de 1 Iulie. Batalionul de pontonieri din reg. 2 geniu sub comanda căpitanului Mătăsaru şi-a luat reşedinţa de vară la Nămoloasa unde execută diferite exerciţii de treceri peste birou. Se ştie că şcoala de rasboiț e plecată să viziteze fortifi- CEREALE Bucureşti, 9 Iunie Rezerva cumpărătorilor şi vânzătorilor se menţine; totuşi se pare că aceştia din urmă încep să cedeze sub influenţa ştirilor calme a rapiţei din Anvers şi a scăderei uleiului de astăzi cu 75 centime pe suta de chilograme la Paris. In citeva zile trebue să se decidă asupra preţului rapiţei, cu atit mai mult că cantitatea rămasă spre vînzare nu mai este mare, iar de altă parte bate deja la uşă recolta griului, şi agricultorii vor avea altă ocupaţiune, pe lingă aceasta şi nevoe de magazii. De la orele 5 dimineaţa pină la orele 10 dimineaţa am avut o ploae liniştită, de la orele 13 după amiază timpul este frumos. Pt. Cota cerealelor, a valorilor şi efectelor din ţară şi străinătate, precum şi cota apelor Bunărei, le publicăm sub rubrica „Financiare, Cereale“ la pagina a patra. Toate actele încheiate la tribunalul de notariat, le menționăm la rubrica Curți și tribunale din pagina a doua. Ultime informaţi d. Cunoscuta corespondenţă oficioasă maghiară „Keleti Értesítő“ din Budapesta, confirmă ştirea dată de „Adeverul în numărul său de Vineri, că mareşalul de Beckl-a invitat pe regele Carol in numele împăratului Franz Iosef, ca să asiste la marile manevre austriace. Aceste manevre vor avea loc în luna Septembrie, pe malul drept al Dunărei, în jurul localităţeî Fünf- Icirchen. Pînă la deschiderea parlamentului se vor ţine zilnic consilii de miniştri. D. Haret ministru, al instrucţiuneî, a luat o nouă deciziune foarte importantă cu privire la aprobările de manuale didactice. Iată în ce constă aceasta: Pină acum, ministerul platea cu diurne prevăzute in budget o comisiune care se ocupa cu apro barea manualelor didactice prezentate ministerului. In urma reducerilor budgetare, sumele prevăzute pentru plata acestei comisiuni s’au suprimat, și fiindcă ministerul nu are alte fonduri, a decis ca orice autor care va prezenta un manual didactic spre aprobare să alăture și o recipisă pentru depunerea în comptul ministerului a unei sume de o sută lei. Dacă manualul se aprobă, autorul trebue să mai depună încă o sută lei, pentru ca să i se elibereze certificatul cuvenit. Dacă manualul nu se aprobă suma de o sută lei rămîne pe seama ministerului. Cu banii cari se vor incasa astfel, ministerul va plăti diurnele membrilor comisiunei pentru aprobarea manualelor didactice. In urma acestei deciziuni, se va împuţina de sigur numărul autorilor didactici, cari prezentau zeci de manuale in fiecare an spre a li se da aprobarea. Comitetul pentru organizarea congresului internaţional de petrol, a luat după cura se ştie iniţiativa de a forma mici comitete în fiecera judeţ din ţară, care să propage focasele pe cari le vom avea noi de pe urma acestui congres. Aceste comitete au şi început să se formeze, astfel industriaşii de petrol din judeţele Buzău, Dîmboviţa, Bacău şi Prahova, au încunoştiinţat comitetul central că au reuşit să formeze aci comitetele de propagandă. Cu ocazia ţinerei congresului internaţional de petrol la noi în ţară, d. ministru de domenii a promis comitetului organizator că va înfiinţa mici expoziţiunî agricole în diferite părţi ale ţarei, unde membri congresului cari vor veni în ţară cu această ocaziune, vor merge să viziteze terenurile petrolifere ale ţarei. Prin aceasta, d. B. Missir şi membri comitetului pentru ţinerea congresului petrolifer, tind să aducă la cunoştinţa străinătăţei, produsele agricole ale ţarei noastre. Aseară mitropolitul primat a plecat la Kissingen în Germania, pentru a petrece vacanţa. D. d-l Cornoiu, directorul mitropoliei, îl va însoţi pînă la Kissingen. D. Dimancea ţine să se afirme, din nou, ca satrap al judeţului Argeş şi pentru a sili pe actualul prefect d. Haralambie Fundăţeanu să se retragă, a pus la cale cu primarul din Piteşti fel de fel de şicane în contra administraţiei judeţene. D. Fundăţeanu, care poate fi considerat ca model de prefect onest şi capabil, văzînd că are de luptat cu politiciani ordinari, şi-a dat de două ori dimisia. Se vede că d. P. S. Aurelian nu se poate decide să dea mînă liberă prefectului pentru a stîrpi apucăturile politicianilor din tagma d-lui Dimancea. Er! înainte de deschiderea şedinţei publice a consiliului comunal s’a ţinut în cabinetul primarului o întrunire intimă a consilierilor. Intre altele s’a discutat asupra locului în care să se aşeze statuia lui Ion Brătianu. S’a convenit ca acest monument să fie aşezat la intersecţia bulevardului Carol cu str. Colţel. Marţi de judecător de instrucţie Stelian Popescu îşi va da ordonanţa definitivă în afacerea Candiano Popescu şi tot în această zi se va pune la dispoziţiunea presei atît rechizitorul d-lui locţiitor de primprocuror Mumuianu cît şi ordonanţa d-lui judecător de instrucţie Stelian Popescu. D. P. Obedenaru judecător de şedinţă la tribunalul Ilfov, şi-a înaintat demisiunea sa d-lui ministru de justiţie. Demisia i-a fost primită. A se vedea în pag. IV-a Burea efectelor, a cerealelor, fipota apelor. Miine Luni se vor începe pe teren, la Cristeşti, lucrările pentru construirea liniei de drum de fer Paşcanî-Neamţu, care a fost concedată de ministerul lucrărilor publice d-lor Vernercu, Catarg«» şi C. Popovici. D. G. Popovici a plecat aseară in acest scop la faţa locului, cu mai mulţi ingineri. Elî s’a oficiat la biserica Creţulescu un serviciu religios pentru odihna sufletului regretatului C. Exarcu, în prezenţa mai multor membri ai familiei defunctului, şi a membrilor Ateneului român. In consiliul sanitar au făcut citeva schimbări. armatei s’au Adevărul Ministerul de razboiu a dispus trimiterea înaintea unui consiliu de reformă, a căpitanului d-l Cimpeanu, din rege. Mircea 32, in urma scandalurilor petrecute la Tirgovişte zilele trecute. D. N. Costin Rosetti, doar in ştiinţele naturale, va face o serie de studii geologice în ţară, pe baza cărora să obţină titlul de...agregat al universităţei, D. Ionel Brătianu, ministrul lucrărilor publice, a plecat aseară cu trenul de 5,55 m. la Florica. Haret, soţia d-lui ministru al instrucţiei, a vizitat era expoziţia lucrărilor manuale ale şcoalei profesionale de fete No. 1, pusă sub direcţia d-nei Arleisberg. Această expoziţie e din cele mai frumoase şi mai variete. Ea denotă că şcoala profesională No. 1 de fete din Capitală realizează în fiecare an progrese uimitoare. Consiliul sunitar superior prin jurnalulso. 6^6, încheiat în şedința de la 5 iunie a. c, a acordat titlul de chimist expert d-lui farmacist, căpitan Georgescu , din ministerul de războiu. Organizarea conservatorilor lepi Circulara d-lui Cantacuzino.—întrunirea duhului conservator. — Excluderea junimiştilor.— D. Greceanu în provincie.—Organizarea junimiştilor Circulara d-lui G.Gr. Cantacuzino, apărută în «Adevărul», a produs cuvenita senzaţiune. In cercurile diferitelor nuanţe conservatoare, circulara a fost supusă la numeroase comentarii, fiecare nuanţă judecind-o după felul său de a o vedea. Circulara, după toate probabilităţile, va fi urmată de efecte imediate. * In adevăr se afirmă că în curind va avea loc o întrunire plenară a conservatorilor, cari recunosc de şef pe d. G. Gr. Cantacuzino. In această întrunire, după spiritul circularei, se va proceda la purificarea clubului, adică la eliminarea tuturor conservatorilor de ocazie. Cu alte cuvinte, se va proceda la eliminarea din club a junimiştilor şi a acelora din conservatori cari s’au declarat partizani ai d-lui N. Filipescu. Apoi comitetul executiv local se va complecta prin noi membri. D. Dim. Greceanu a fost în special însărcinat şi cu organizarea cluburilor conservatoare in unele oraşe din Moldova, unde asemenea cluburi nu există. Prima încercare va avea loc la Huşi. In acest scop au sosit în Iaşi ciţiva conservatori din Huşi, cari au şi luat parte la consfătuirea obicinuită de joi. După ce se va stabili o prealabilă înţelegere, d. Greceanu va pleca la Huşi, pentru a organiza clubul. * La circulara d-lui Cantacuzino, junimiștii răspund prin zeflemele. Se crede totuși că nu vor rămînea impasibili și îndată după întoarcerea d-lui Missir din Constantinopol, vor răspunde prin a-și organiza un club separat. D. De la consiliul comunal — Şedinţa da la 9 Iunie — Şedinţa se deschide la orele 6 şi 15 m, sub preşidenţia d-lui primar Procopie Demetrescu. Sînt prezenţi 18 d-nî consilieri. Se dă citire procesului verbal al şedinţei trecute şi se aprobă. D. Procopie Demetrescu comunică că pe cînd d. Ciocanelli denunţa în şedinţa precedentă neregulele de la bariera 13 Septembrie, autorităţile administrative se aflau în localitate şi în urma anchetei făcute a înlocuit pe unul din funcţionarii vinovaţi iar altul a fost pedepsit cu amenda şi permutarea. Se aprobă cîteva credite pentru diverse lucrări de utilitate publică. Se aprobă achitarea unei despăgubiri de 50.000 lei d-lui dr. Andronescu pentru expropiere. D. Saita roagă consiliul să admită administraţiunea comunale ca din cauza lipsei de bani în care se găseşte primăria, să dea autorizaţiuni de reparaţiuni acolo unde nu se pot face exproprieri. Consiliul admite. D. Ciocanelli roagă că în asemenea ocaziuni să se prevadă ca, dacă mai târziu o casă reparată se va expropria, să nu se pretindă primăriei, o supravaloare, motivată de reparaţiunea făcută. D. Saita răspunde că cererea d-lui Ciocanelli era inutilă, căci desigur măsurile vor fi luate. Se admite cererea d-luî Bercovici pentru a i se da o autorizaţie de a construi în str. Şelari o casă de 12 meri înălţime, contra regulamentului, care prevede numai 10 metri. Monumentul lui Brătianu D. Matale, avînd cuvîntul, face FOIŢA ZIARULUI „ADEVERUL* 40 isprăvite poliţiei serele Cînd Holt plecă într’un cupeu de clasa ill-a din Rockfield, era după socoteala lui în întîrziere cu 10 minute pentru a apuca la timp acest tren. Cum această întîrziere îi cauza o foarte mare pierdere, el reclamă la şefii de staţiuni. Dar totul fu în zadar. Numai să nu-i scape d-na Cawdrey ! Dacă amîndoî Fairforzii se află la Southampton aceasta dovedește că arî intenția de a părăsi Anglia ! Dar cum ar putea face Owen ca să obţie paşaport pentru mama sa? Holt hotărî ca, în caz dacă norocul l'ar favoriza, să procedeze cu cea mai mare energie. El voia să aresteze pe d-na Fairford ca complice la crimă căci era convis că ar putea-o sili să facă destăinuiri. Cînd Holt intră pe peronul gărei din Londra trenul spre Southampton plecase deja. Trebui să se resemneze și să’și petreacă noaptea acasă. A doua zi dimineaţa el plecă cu primul tren la Southampton şi ajunse pe la orele 10 la hotelul locurilor regale, o circiumă simplă care se afla la marginea staţiune! vapoarelor. Persoana care’Ieşi înainte fu Cadman, îmbrăcat într’un costum gris, care a fost efectuat de croitorul satului. El se afla la poartă, cu obravul roșu, emoționat, și părea foarte plouat. Vedeai în el pe polițistul rural. — De ce n’ai telegrafiat mai devreme ? întrebă Holt cu o voce severă. Cadman luă o pozițiune respectoasă: — Cred, d-le inspector, că n’am pierdut prea multă vreme — cu zăbava noastră la Londra se fac șase ore de la sosirea aci. — Dna Cawdrey s’a plimbat prin oraș cît ați stat la Londra ? — Da, a făcut cîteva mici tîrgueli, apoi se sui în omnibus și plecă la ceal’altă gară,ea înăuntru, ca deasupra acoperișului. — De sigur nu te-ai lăsat să fii văzut. Fața lui Cadman, plină de bunătate, luă o înfățișare cu totul schimbată. El se gîndi un moment. — Vezi, d-le inspector, zise el apoi, d-na Cawdrey îmi cunoaște mutra tot așa de bine ca și d-v.,— și apoi pare că nici n’am talent pentru asemenea urmăriri, căci mă ocolea mereu. — Bine, bine, ai urmărit-o cu toate astea. A fost așteptată d-na Cawdrey la gară ? — Nu, ea se informă la poartar despre o gazdă convenabilă unde să poată nopta. De-abia se depărta și întrebam și eu pe portar ce adresă i-a indicat. El imi spuse hotelul și plecaia repede încoace. Cînd ajung la hotel aud pe d-na Cawdrey tocmind o cameră și poruncind ca să fie sculată dimineața la 8 şi jumătate. — Ah, așa, înțeleg ! exclamă Holt respiring uşurat. Ai înțeles, desigur, stratagema la care voia să recurgă... — Da, dar... — Doamne, doar nu ți-o fi scăpat ? — Vezi, d-le inspector, lucru s’a petrecut ast-fel.. — Unde este dînsa ? întrebă Holt cu strictețe. — Asta știe Dumnezeu. M’am sculat la 8 ore crezînd că merg la sigur. Aștept și aștept, pină sună ora 9. In fine întreb pe chelner și aflu că d-na Cawdrey părăsise hotelul încă da la 6 și jumătate. Inspectorul Holt fixă tăcut figura plouată a lui Cadman — era prea iritat pentru ca să găsească imediat cuvinte pentru a’și exprima furia. — Cadman, zise el în sfirșit cu o stăpînire de sine uimitoare, urmează sfatul meu , întoarce*te liniștit acasă și rămîi de acum pentru tot-d’auna în Rockfield — acolo stai mai bine ca oriunde. CAP. 26 Părăsit Tot Arnold fu acela care aduse la „Curtea cu lauri“. Miercuri seara, știrea despre reîntoarcerea polițistului Cadman. — Cadman este iar aci! exclamă el, deschizînd cu putere ușa sufrageriei. Vream să aduc imediat noutatea. D-na Cawdrey i-a scăpat — în adevăr nici nu’i de mirat! — Unde este inspectorul Holt ? întrebă d-rul Viret. — D-zeu știe unde ? Cadman l’a lăsat în Southampton. Trebue să spun că pe mine nu mă miră de loc. Să nu se deștepte cîinii cari dorm ! Și pe urmă este mai bine ca trista afacere să nu mai formeze iar obiectul de discuție al întregeî prese, nu-i așa, d-le doctor ? — Fii sigur, răspunse acesta cu convingere, ucigașul nu va rămîne nepedepsit. — Asta e vecinica iluzie, vorba de clacă ! Cînd Arnold plecă, Viret intră la Florence. — D-le doctor, zise fata, și îl privi cercetătoare, destâinuește’mi odată gîndurile d-tale — împărtăşești d-ta convingerea că d-na Fairford cunoaște pe ucigaşul tatălui meu ? — Am răspuns la această întrebare de o sută de ori pînă acm, zise Viret, cine poate să o știe ? Poate l’a văzut, poate nu. — Dacă d-na Fairford n’a fost martoră la crimă, atunci nu voia afla adevărul niciodată. — De-abia erl spuneai că Hoit nu’l va afla. Cel puțin așa sperai. — Da, da, o doream chiar. Ah, am devenit așa de nestatornică ! Cîteodată îmi vine par’că dorința de a afla adevărul cu orice preț și apoi... — Scumpă copilă, întrerupse Viret, despre moartea părinţilor d-tale nu mai încape nici cea mai mică urmă de îndoială, şi orice frământare ar fi de prisos — nici o putere de pe pămînt, nu este, din nenorocire, în stare să le redea viaţa. Ce ţi-ar folosi ca un nenorocit criminal să fie închis spre a-şi ispăşi fapta ? — O, nu, asta nu pretind, răspunse Florence, ași vrea numai să aflu unde a fost transportat cadavrul bietei mele mame și la această dorință am vroit mai bine să renunț decît să văd pe d-na Fairford arestată de inspectorul Holt. — Florence ! zise Viret, ascultă ce-ți spun eu : nu vei mai vedea nici odată pe Fairford. In tot-d’auna am crezut că este mai bine să priveşti nenorocirea în faţă, dar în cazul acesta, spre binele lui, al d-tale şi al meu, te rog să nu mai scormoneşti această tristă nenorocire şi să renunţi pentru tot-d’auna de a mai răscoli cele ce s’au petrecut. Dar urmele acestei nenorociri nu se ştergeafi din sufletul Florence!' Ea era încă sub stăpînirea celor petrecute şi în special era preocupată de misterul vieţei lui Owen şi de sacrificiul sau extraordinar. Ea Ştia firea’i mîndră şi foarte susceptibilă şi’şi închipuia ce crudă încercare a suferit el în cei 6 ani trecuţi Cît a trebuit el să sufere în opera lui de sacrificiu neîntrecut! El a trecut prin aceste suferinţ, fără să audă o vorbă de consolarei nici un cuvînt măcar de la dînsa, care îl dorea şi’l plîngea ca pe un om pe care l’a iubit şi l’a pierdut. Lupta sufletească Florencel se raînoi cînd Vinerea următoare inspectorul Holt făcu iar o vizită la „Curtea cu lauri“. Pe obrazul sau se citea eșecul suferit. După oare-cari întrebări ale lu! Viret, în care timp inima Florencel bătu cu cea mai mare putere, inspectorul Holt povesti următoarele : — Convin că din capul locului am procedat greșit. Fairford pare a fi luat hotărîrea să părăsească satul imediat după vizita d tale din noaptea în chestiune, d-le doctor. „El a plecat cu trenul de dimineața la Londra, dădu acolo oamenilor sei ultimele ordine cu privire la casa şi mobilele din Rockfield şi ordonă ca o parte din ele să fie arse. (Va urma) r