Adevěrul, octombrie 1901 (Anul 14, nr. 4374-4404)
1901-10-14 / nr. 4387
m D. dr. Obrija afirma cu certitudine şi ne cita autori mari, d. dr. Marinescu se îndoia. Cauza e că d-sa este adept al şcoalei filosofice pozitiviste a lui Auguste Comte. Să rămie dar bine stabilit că in fond doctorii sînt toţi de acord asupra iresponsabilitâţei. Rămîne ca juraţii să nu se pronunţe pentru responsabilitatea întreagă, cind toţi doctorii au constatat că ea nu există. Acum altă chestie: Ministerul public vorbea de conştienţa acuzatului, de premeditare şi deci spunea că impulsiunea sau obsesiunea e exclusă. Cauza e că n’a Înţeles pe medici şi a citat şi greşit pe Maudsley. Acesta spune net că afecţiunea facultăţilor mentale nu exclude o aparenţă logică şi putere de judecată, care însă inşală ochiul neexperimentat. Tot din Maudsley oratorul citează părerea marelui psichiatru în privinţa măsurilor contra acestor insâni morali . Casă de sănătate, ospicii de corectitune. Niciodată un maniac moral nu trebue numai decit să fie neinteligent. Din contră, mulţi au o inteligenţă vie, exagerată chiar citeodată. Dar ăsta nu exclude ca pacientul în scurt timp să ajungă la demenţă complectă. Ministerul public spunea: cum, Candiano e degenerat şi surorile, fraţii lui sunt sănătoşi ? Adică de unde ia dumnealui numai de cit teoria că toţi copiii unor părinţi degeneraţi trebue să fie degeneraţi1? Ş’apoi, oare Candiano n'a avut un unchiu care s’a sinucis şi o mătuse care suferea de melancolie ? Dar nu asta ar trebui să fie un lucru principal. Oratorul spune că avocaţii apărărei au insistat de mult pe lingă d-na Candiano să asiste la desbateri, să se exhibe astfel in faţa juraţilor durerea sfâşietoare, care emoţionează. D-na Candiano, singura care poate şti totul mai bine ca oricare altul, e convinsă atîta că fiul ei este nebun, incit ar fi voit ca, venind aci, să destăinuiască o convingere a ei că există la mijloc o persecuțiune. Eu refuz să cred aceasta, — dar poate ! Oratorul spune că va trece peste rezervele impuse de delicateţe şi afirmă că toţi cei caii cunosc mai intim familia Candiano ştiu bine că părinţii lui Al. Candiano i-au putut trasimte o degenerescenţă destul de gravă. D-ior juraţi, continuă d. Delavrancea, aveţi de judecat un om care la vîrsta de 11 ani şi-a tras un glonte în picior, Care se tăia la braţ cum am da noi cu briceagul într’un lemn, — el omul cu «simţul de conservare» cum il numeşte acuzarea; — care la Giurgiu se împuşcă in cap in împrejurări atit de neexplicabile, care voeşte să ucidă o d-ră de care se amorezase, numai pentru că era frumoasă. In toate aceste manifestaţiunî puteţi vedea oare un om sănătos ? Nu vedeţi ca aveţi a face cu un nesimţitor, cu un tip care n’are de loc simţul realităţei ? Nu vedeţi aci numai anomalii? Candiano are o manie care nu s’a pomenit aci: mania este ticei. Nu vrea să se sinucidă pe malul Dunărei ca să nu’l mănince peştii şi astfel să se sluţească, nu vrea să se sinucidă pe cimp, să nu’l sluţească ciorile, iar în secţia din Giurgiu cindi se împuşcă, ia toate precauţiunile necesare şi’şî măsoară senzaţiile după fiecare glonte. Nu s’ar putea zice deci că a fost conştient, cum se spune că a fost la crimă? Ei bine, ce fel de conştient este acela care işi numără glonte după glonde traşi în tîmplă ? D. Delavrancea se revoltă în contra procedeului ministerului public, care a dat in serios citire scrisoarea lui Candiano in care el protestează că e sănătos, că nu e nebun, că e conştient. Dar bine, ducefi-vă in orice spital de nebuni şi arătafi-mi unul, zice oratorul, care să afirme că el e nebun. Nu vedeţi, urmează d. Delavrancea. In toate actele acestea ale lui Candiano acte de eroism ? Nu vedeţi aci influenţa celuîl’alt, a părintelui ? D. Delavrancea arată in treacăt imoralitatea Iulie Ilarcu, victima lui Candiano. D. Mircea Petrescu, avocat al părţei civile : Nu mai răscoliţi cenuşa moartei. D. P. Grădişteanu : Nu merită nici un respect această cenuşe. D. Delavrancea urmează şi intr’o Splendidă serie de demonstraţiuni arată că Al. Candiano e un dedublint, adică îşi dublează personalitatea cum nu se poate mai uşor. Cind aţi văzut cu cine aveţi a face, zice oratorul, mă întreb acum ce sentinţă puteţi da, dor juraţi. Nu trebue să uitaţi că striviţi pe nedrept o memorie, aruncaţi pata crimei intr’o familie, pentru un nebun. Generalul Cadiano Popescu, cu citeva zile înainte de a muri, a primit la dînsul acasă pe judecătorul de instrucţie, de-abia sprijinindu-se pe sabie. Eroul de la Griviţa a spus atunci: Un Candiano poate să fie nebun—şi eu am fost considerat zvăpăiat, nebun în ţara mea—dar asasin nu poate fi un Candiano niciodată! Băgaţi de seamă, d-lor juraţi, să nu băgaţi in ocnă un nebun pe care’l luaţi drept asasin ! (Aplauzele puternice ale auditorului subliniază ultimele cuvinte ale acestei pledoarii care timp de aproape două ore a electrizat sala). Preşedintele (către public): Dacă veţi mai da semne de aprobare sau dezaprobare voi evacua sala! Suspend şedinţa pentru 15 minute. Totuşi auditorul, în momentul cind Curtea se retrage, izbucneşte din nou în aplauze pentru d. Delavrancea. Toţi avocaţii cari se află în sală afirmă că pledoaria aceasta a d-luî Delavrancea constitue cel mai mare dintre succesele acestui strălucit maestru al cuvintuluî. Sunt orele 12 şi 15 minute. Pledoaria d-lui P. Grădişteanu Dior juraţi, atit ministerul public cit şi partea civilă au căutat să vă facă a vă feri de noi, apărarea, a vă mefii, a vă pune in gardă. Un domn avocat al părţei civile spunea că se prezintă ca om cinstit, nu ca avocat. Eu nu înţeleg că cineva poate fi avocat fără a fi om cinstit. Ministerul public căuta să spună că toate părţile au interes, numai acuzarea nu. Să mă erte. Acuzarea are şi ea un interes, o pasiune : să apere morala şi siguranţa societăţei. Să vin la fapt fără fraze. Şi să presant afacerea cit mai simplu. Oratorul, in mod foarte documentat, arată deosebirea intre art. 57 din codul penal romin şi art. 64 din cel francez şi trage concluzia că, după spiritul codului nostru nu există responsabilitate parţială. Citează apoi cazul unui proces analog în Franţa, dar cu deosebirea că la acel proces medicii declaraseră "pe criminal iresponsabil, iar martorii responsabil. Cu toate acestea Curtea cu juri l’a achitat. Şi la noi, in cazul de faţă, unde atit martorii cit şi medicii susţin că acuzatul e nebun iar noi cerem internarea lui intr’un ospiciu, să mai existe îndoială asupra responsabilităţei ? Ce veţi face cu Candiano ca să apăraţi societatea de recidiva lui ? Veţi face ceea ce cere de procuror, adică il veţi băga la ocnă ? Dar însuşi d. procuror a spus că Al. Candiano e un detracat. Deci merită circumstanţe atenuante, prin urmare numai 10 ani de munca silnică. Ce ne facem cu el după 10 ani cind va eşi din ocnă, liber să cadă in recidivă? Am apărat societatea ? Nu-1 avem din nou in sinul societăţei pe acest recidivistnăscut ? Mai mult: ce ne facem dacă peste un an regele, în virtutea serviciilor aduse ţărei şi drapelului de generalul Candiano, graţiază pe fiul său ? Internarea în casa de nebuni Dar să vedem : oare nu există alte mijloace mai raţionale şi mai eficace pentru apărarea societăţei ? Oratorul citeşte textul legei pentru alienaţi, art. 8, 9, 10 şi 11 cu cari dovedeşte că există ospicii in ţară pentru alienaţi ca Al. Candiano, şi că legea prevede garanţii serioase pentru societate că cei perpetuu închişi nu vor căpăta libertatea într’o bună zi. Partea II-a a articolului, care prevede garanţiile acestea, procurorul nu l’a citit. Un Incident violent D. procuror Stambulescu: Această parte nu există, articolul se sfirşeşte acolo. D. Grădişteanu: Protestez în contra falsificăreî unui text de lege de către ministerul public în interesul cauzei! (Senzaţie) Articolul nu se sfirşeşte acolo. D. Grădişteanu dă citire restului articolului. D. Stambulescu : (încurcat). In codul meu articolul se sfirşea acolo. N’am făcut-o cu intenţie ! D. Grădişteanu : Poate era o ediţie veche, eu citesc textul complect. Mai departe d. Grădişteanu citeşte alte articole din legea pentru alienaţi şi arată că un alienat nu poate să fie nici internat, nici eliberat dintr’un ospiciu fără voia procurorului. Deci procurori pretutindeni, şi ministerul public pretinde că internarea perpetuă într’un ospiciu nu prezintă destule garanţii, pe cinc 2—3 sau 10 ani de ocnă şi apoi , libertatea garantează mai mult societatea ! O declaraţie a d-neî Candiano Deşi avem ospicii în ţară, totuşi, pentru ca aici o teamă să nu mai existe in sufletul nimănuia, d. Grădişteanuu dă citire unei declaratului scrise a d-nei Candiano Popescu. Prin această declaraţie d-na Candiano Popescu işi ia angajamentul in faţa justiţiei ca să interneze pe viaţă pe fiul ei nebun in orice ospiciu din ţară sau străinătate, spre a feri societatea de o nouă agresiune a bolnavului. D-na Candiano îşi mai ia angajamentul de a suporta toate cheltuelile ce ar necesita internarea şi paza lui Al. Candiano. (Citirea acestei declaraţiunî produce o mare «moţiune in sală). D. P. Grădişteanu sfirşeşte putând în vederea juraţilor că afară de durerea mamei lui Candiano, mai este şi o tinără, fată, sora acuzatului, care suferă nevinovată şi care ar fi pecetluită, în cazul unui verdict de responsabilitate, cu un stigmat care i-ar întuneca din frageda tinereţe zilele ce are de trăit. Atit auditorul cit şi juraţii sunt vădit impresionaţi de ultimele cuvinte ale eminentului jurisconsult şi bătrin maestru al cuvintului. Atmosfera este atit de favorabilă pentru apărare în cit verdictul de iresponsabilitate pare pentru toţi mai mult ca sigur. Şedinţa se ridică la orele 2 noaptea. Azi şedinţa va continua. Vor vorbi avocaţii lui Vlădoianu, preşedintele va rezuma dezbaterile şi apoi juraţii se vor retrage pentru a delibera asupra verdictului. Ziua a IV-a Înainte de şedinţă. Este ultima zi, ziua cea hotăritoare ziua sentinţei. Gerul este posomorit şi o ploae deasă, rece, de sfirşit de toamnă, izbeşte în ferestrele înalte ale Curte! cu juraţi. Cu toate astea, sala se umple cu faceaşî uşurinţă ca şi la şedinţele trecute şi sexul slab este într’acelaş număr mare. S’au luat insă măsuri de ordine mai severe. Chiar ziariştii pot străbate mai cu greu in sală şi controlul auditorului este mai serios. D. Mişu Capeleanu, comisarul palatului de justiţie, veghează ca să nu intre in sală de cit cei ce au dreptul şi face tot posibilul ca lumea să nu fie bruscată. D. Niculescu, intendentul palatului de justiţie, desfăşoară de asemenea mare activitate, iar poliţia săleî se face cu multă severitate de către d. portărel Demetrescu.* Verdictul! Iată ce formează obiectul de discuțiune in sală. Fel de fel de opiniunî circulă cu privire la modul cum se vor pune juraţilor întrebările. Femeile—sexul slab cade mai uşor la superstiţiuni — îşi exprimă păreri pesimiste asupra verdictului. Este prea posomorită vremea. Deschiderea şedinţei Cîteva explicaţiuni La orele 1 Curtea işî face intrarea, înainte de a se da cuvintul apărătorilor lui Vlădoianu. D. Delavrancea cere cuvintul şi dă oarecari explicaţiuni asupra incidentului ce s’a ivit in şedinţa de aseară între apărare şi ministerul public cu privire a articolul din legea pentru alienaţi care n’a fost citit in întregime de d. procuror Stambulescu. D. Delavrancea spune că nu s’a bănuit hnnici credinţă ministerului public*rt. 31 din legea pentru alienaţi conţine destule garanţii pentru societate în contra internaţilor de la ospiciul de nebuni. C. Aurel Iliescu dă şi d-sa citeva explicaţiuni cu privire la incidentul ce a avut cu d. Petre Grădişteanu din cauza afirmărei că vorbeşte ca om cinstit, iar nu ca avocat. D. Iliescu spune că a venit să pledeze pentru partea civilă din convingerea că face o operă de“asanare socială. D. Grădişteanu luind act de declaraţie spune că şi d-sa pledează din aceeaşi convingere pentru acuzat. Din convingerere a pledat ,şi în procesul Mihăileanu, fără să primească măcar o cartă de vizită de la văduva regretatului patriot. Curtea ia act de toate aceste explicaţiunî şi da cuvintul d-lui Comşa, apărătorul lui Vlădoianu. Pledoaria d-lui Comşa Oratorul se întreabă ce vină are Vladoianu şi spune că nu poate fi vorba aci nici de azistenţă morală nici de complicitate. Dacă Al Candiano este iresponsabil, apoi cu atit mai mult Vlădoianu. Şi dacă este vorba că Vlădoianu e vinovat că a dat azistenţă materială la comiterea faptului, atunci, avind in vedere copilăria lui Vlădoianu, de ce nu am admite ascendentul lui Candiano— care e inteligent—asupra acestui copil? Vlădoianu nu poate fi vinovat nici măcar pentru crima că nu a denunţat poliţiei pe Candiano. El a fost sugestionat de Candiano. Al. Candiano a putut sugestiona pe Vlădoianu, impresionîndu-l prin povestirele sale, prin grozăviile pe care i le nara, prin nâscocirele creerului exaltat al Răii, pe cari Vlădoianu le lua, din copilărie, drept lucruri extraordinare, genialităţi. Cind s’a ataşat Vlădoianu, prin jurămînt de singe, de Candiano, l’a urmat mai departa de frică. Nu era om de glumă Candiano care omorîse negrii in Congo, Candiano care se împuşcase de două ori. li era frică lui Vlădoianu de dinsul. Priviţi pe Candiano. Are o figură simpatică, dar ochii săi pot sugestiona.Aţi văzut că aceasta a încercat să o facă chiar la şedinţă şi eu am cerut să i se ordona a se uita in altă parte decît in ochii lui Vlădoianu. Că Vlădoianu ştia de frica lui Candiano ? Dar chiar în faţa juraţilor acesta a ameninţat pe Vlădoianu. D. procuror general ne-a dat exemplul unui abulitic, care comandă un pahar cu apă şi două ore se căzneşte să-l ia din mina servitorului. Apoi abulia are şi ea grade. D. Stambulescu avea aerul să spună că atunci are cineva friguri, cind are temperatura de îl de grade! Chiar faptul că medicii din comisiunea de expertiză au putut hipnotiza de două ori pe Vlădoianu dovedeşte că el e uşor sugestionabil. Ministerul public a mai afirmat că un sugestionat nu poate comite o crimă in realitate, că experienţele făcute au fost experienţe de laborator. Negreşit că dacă s’a pus în mina sugestionatului un cuţit de hîrtie şi in faţa lui un om de carton n’a comis crima ! Şcoala de la Salpetriere a demonstrat insă că un sugestionat poate comite efectiv o crimă. Dar chiar dacă am admite că sugestionatul—cum spune școala de psichiatrie de la Nancy, invocată de ministerul public—nu merge decit pină la crimă, dar în momentul de a o comite simte repulsiune și nu o face, chiar de am admite aceasta, încă nu se poate nega că Vlădoianu a putut să fie sugestionat pentru a face aşa de puţin lucru ca să urmeze doar maşinaliceşte pe Candiano. Doctorii spun că Vlădoianu e sugestionabil. Minoritatea comisiunei medicale a afirmat aceasta ca şi majoritatea. In raportul medico-legal minoritatea spune: «Voinţa lui Vlădoianu era obsedată, condusă de aceea a lui Candiano» ; de asemenea că Vlădoianu sufere de abulie, de lipsă de voinţă—ceea ce dovedeşte că e uşor sugestionabil. însuşi Candiano, întrebat să spună ce l-a condus la crimă, a răspuns «Quiratio»—deci băutura. Deci nu Vlădoianu. Dar Vlădoianu î-a indicat lui Candiano văduvele bogate, se va zice. Or, Iulia larcu n’a fost dintre văduvele înscrise pe carnetul lui Candiano şi Vlădoianu nu i-a indicat de fel pe Iulia larcu. Prin urmare cum il acuzaţi pe Vlădoianu de complicitate la omorul Iurie Ilarcu, cind el n’a indicat de cit adresele d-nelor Bilciurescu şi Cutoff? A . Vlădoianu a aşteptat pe Candiano afară ca să Împartă rezultatul furtului ? Atunci ar fi cel mult complice la furt, dar nu la crimă. Oratorul se ridică in contra afincţiunei din ordonanţa d-luî Stelian Popescu judecătorul de instrucţie care a spus că copilul Vlădoianu a văzut rele exemple in casa părinţilor săi unde se joacă cărţi, deci se ciştigă fără muncă. Asta e revoltător. D. Vladoianu tatal e un om foarte onorabil, casier la poliţie sub toate guvernele. Dacă s’a jucat, sau se joacă uneorî cărţi în casă, asta înseamnă că se ciştigă fără muncă? D. Petre Grădişteanu : Şi la mine acasă se joacă cărţi ! Totuşi eu muncesc ! Vlădoianu, s'a zis, e complice, căci a ajutat pe Candiano. Or, nu rezultă de ioc că el ar fi dat vre-un ajutor material la comiterea crimei. Asta o dovedesc faptele, cari sunt indiscutabile. Cf. Vlădoianu e autor moral de asemenea nu se poate afirma, căci legea spune că autor intelectual e «acela care prin daruri, promisiuni, ameninţări, abuz de autoritate, etc., a făcut pe cineva să comită o crimă». Vlădoianu n’a făcut nici un dar, nici o promisiune, nici o ameninţare lui Candiano. Asta e iar indiscutabil. Oratorul citeşte din dosar părerea separată a d-lui Victor Rîmniceanu, membru in camera de punere sub acuzare, care a fost de opinie că Vlădoianu n’are nici o vină şi nu trebuia adus în faţa juraţilor, deoarece complicitatea "lui la crimă nu se dovedeşte de loc. D. Comşa urmează: Ca parte de complicitate materială a lui Vlădoianu la crimă cred că n’a mai rămas nimic in picioare din susţinerile acuzăreî. In privinţa complicităţei morale ce se impută lui Vlădoianu? Că a făcut lui Candiano o listă de văduve bogate. Dar cugetind a făcut-o ? Ca să le ucidă, sau să le excrocheze? Apoi n’a spus Vlădoianu in faţa juraţilor că nici odată n’a crezut laudele’lui Candiano că a ucismegii ? că Vlădoianu ţinea pe Candiano drept fanfaron ? D. Comşa conchide că nici după ştiinţă, nici după drept nu se poate imputa lui Vlădoianu complicitatea şi nnKiiNAniiijhijiTntAn ›« î »•/•»Pn »L»«» mn mm ItfStiUUSdtJiiiinccduiaga uuuca ca pite la libertate pe copilul Vlădoianu, pentru ca tatăl său să-l dea la învăţătură în şantierul din Severin supunindu-l unui regim moral special,aşa precum l-au sfătuit medicii şi oamenii pricepuţi. La orele 3 fără un sfert şedinţa se suspendă pentru 5 minute. La redeschiderea şedinţei va mai vorbi d. Brătescu, apoi preşedintele va face rezumatul desbaterilor. Se prevede darea sentinţei între orele 5 şi 6 seara şi In acest caz Adevărul va oferi publiculuî imediat o ediţie specială. Casteian. P. s. Rectificare.—In rechizitorul d-lui Mumuianu s’a relatat, în graba cu care sa face reportajul, că ar fi afirmat că glonţul din creerul lui Candiano, nu numai că nu i-a făcut rău, ba chiar i-a făcut bine. Exact d. procuror a zis: „că glontele i-a făcut rău lui Candiano este o ipoteză care nu are mai multă valoare decît ar avea ipoteza contrarie, că glontele i-a făcut bine“. Ediţia de seara Ultime informaţiuni A se citi urmarea ediţiei de seară in pagina l¥ a. D. primar a! Capitalei a trimis un ordin circular tuturor serviciilor pentru ca şefii respectivi să caute a studia toate economiile cari se pot realiza in vederea intocmirei budgetului viitor. Astăzi s’au terminat examenul căpitanilor medici veterinari aspiranţi la gradul de maior. S’au prezentat 3 candidaţi, dintre care au reuşit numai 2. Nicolaescu R. loan din reg. 7 artilerie Buzău şi Nicolae Moga, din reg. 3 artilerie Brăila. Juriul examinator a felicitat pe aceşti tineri candidaţi. La percepţiile din Capitală controlorii au început lucrările de întocmirea listelor electorale, după rolurile percepţiilor respective. In acelaşi timp şi la primărie s’au inceput lucrările de revizuire a listelor şi primirea petiţiunilor de înscrieri. Duminica viitoare d. P. Carp şi partizanii săi vor ţine o întrunire la Craiova. Ministerul instrucţiune! a admis un al doilea examen pentru elevii pregătiţi in particular, cari fuseseră în mod ilegal promovaţi de comisiunea examinatoare, dar cari trebuiau să fie declaraţi repetenţi, din cauză că la unele materii li s’au considerat mediile iar nu notele obţinute la examenul înscris şi oral. Aceste examene s’au admis numai pentru materiile la cari s’au clasificat ilegal. Afacerea Rastv, pendinte înaintea tribunalului Ilfov, secţia l-a, s’a aminat ■astă zi din nou. Procesul interdicţiei Tiunescu continuă astăzi la trib. sec. I-a. A pledat d. Angelescu susținind că d-na Turnescu se află într’o stare de demenţă şi a răspuns d. G. Disescu susţinind că deşi d-na Turnescu e cam bolnavă totuşi nu e într’o stare, care să justifice interdicţia. Vor mai lua cuvintul d-nii Eug. Stătescu şi Boerescu. Se caută depozitari de ziare pentru următoarele localităţi: Zimnicea, Tg.Neamţu. A se adresa la administraţiunea ziarului. Joi seara se întruneşte la primăria Capitalei comisiunea pentru concesiunile de tramvai. La această şedinţă va lua parte şi d. Procopie Demetrescu, primarul Capitalei deoarece e vorba să se continue discuţiunea asupra ideei emise ca primăria să construiască în regie nouile linii de tramvai. Cu începere de la 1114 Octombrie 1908 compania de Gaz a redus preţul coltuluiCumpărătorii de cok sunt preveniţi că Compania de Gaz nu are nici un fel de filială sau reprezentanţă, fie în Capitală, fie în provincie, şi că cokul ei se vinde exclusiv numai la Uzina de Gaz de la Filaret• Comandele sa pot remite la kiuroul din Clea Victoriei No. 54. c. Cu începere de Duminică 14 Octombrie, în fiecare zi, între orei 11 dim, şi 3 da. se va servi la Berăria Cooperativă (Piaţa Teatrului) şi mîncărî calde preparate de un maestru bucătar înadins an Numaî cu un leu se poate detuna excelent. In această modestă sumă intră şi un pahar de neîntrecută bere Oppler, sau o sticlă ce vin Drăgăşani alb sau roşu, după preferinţa consumatorului. c. Accident de tren Singura prevedere seriosă contra consecinţelor fatale ale acestor accidente este asigurarea călătorilor prin tibetele de asigurare ce se vînd la casele de bilete ale căilor ferate române. Un tiket costă 30 bani și asigură: lei 5000, în caz de moarte, lei 5000, în caz de invaliditate permanentă. Lei 2,50 îndemnizare zilnică. ....■—.'wes» — • EFORIILE MI ŢARA Credem a face plăcere cititorilor ziarului nostru, reproducînd aci un interesant articol publicat în ziarul „Voinţa Muscelului“. Este ştiut că în ţară există eforia spitalelor civile şi eforia bisericei Kreţulescu din Bucureşti, cum şi eforia Sf. Spiridon din Iaşi. Aceste trei eforii nu sunt decît instituţiuni eminamente de binefacere, înzestrate in acest scop după timpuri, cu rodnice moşii de către inimile generoase şi sufletele nobile ale bunilor români, in general din familiile boerior pământeni. Eforia spitalelor civile din Bucureşti şi Statul Spiridon din Iaşi, urmăresc in opera lor de binefacere, vindecarea trupului celor suferinzi şi lipsiţi de mijloace, în spitalele pendinte de acesta frumoase aşezăminte, pe cind eforia bisericei Kretzulescu, urmăreşte vindecarea şi cultivarea sufletului tinerime! noastre prin ajutoare de burse în ţară şi streinătate. Deosebit de urmărirea acestui scop, cele două eforii d’initiit, şi-au întins sfera lor de activitate şi in altă direcţiune. Astfel, eforia spitalelor civile din Bucureşti, a creat şi dezvoltat Sinaia, şi eforia Satului Spiridon din Iaşi, a format şi înfrumuseţat Slanicul din Moldova. Până anul acesta, eforia bisericei Kretzulescu sta închisă în posomoritele ziduri din calea Victoriei, fără a căuta să-şi creeze o Sinoe sau Slănic. Mulţumită unor împrejurări foarte greu de descris, un nobil descendent al unei vechi familii romîne boereștî, de Emanoil Kretzulescu cu cei doi* fii aî săi, își aruncară privirile asupra fru moaşei, localităţi Cimpu-Lung, şi prin cumpărarea stabilimentului de băi din acest oraş, această eforie îşi crea ca prin farmec Sinaia şi Slănicul celorl’alte două eforii. În chipul acesta, eforia bisericeî Krefulescu, s’a complectat ca o instituţiune de bine-facere , prin ajutoarele băneşti date tinerimei noastre, vindecă sufletele de boala ignoranţei; prin achiziţia stabilimentului de băi, vindecă corpul celor suferinzi. Dacă facem o comparaţie cu totul nevinovată asupra stabilimentelor ce aceste trei eforii posedă în cele trei frumoase localităţi din ţară, găsim că la Sinaia şi Slănic s’au cheltuit milioane pentru hoteluri somptuoase şi casinuri grandioase, şi mai nimic pentru băi, pe cind eforia bisericeî Kreţulescu, cu foarte puţine sacrificii, se găseşte încăput unui stabiliment de băi de prima ordine, unica ţară din toate punctele de vedere, care face admiraţia eminenţilor noştri specialişti. Rămine însă, şi, se impune chiar, ca Eforia bisericei Kretzulescu să caute a înzestra stabilimentul său de băi, şi frumosul parc ce-l înconjoară, ci un hotel şi cîteva săli de agrement, nu somptuase sau grandioase, ci modeste şi confortabile. Acţionarii fostei societăţi a băilor Radu-Negru, in urma abnegaţiei ce au arătat, vor avea o adevărată răsplată, văzind că fructul sacrificiilor lor se coace şi dă roade bune, sub înţeleaptă administraţie a unei instituţiunî româneşti insă condiţiunea inerentă atingere a acestui scop este un hotel in parcul băilor, restaurant şi sală de lectură, reuniune etc., lucru ce exista în intenţia acţionarilor, aşa că cei cari vin pentru cară să poată avea la îndemână tot confortul de locuinţă, şi o mincare in raport cu cura ce urmează. Sintem scurt că eforia bisericeî Kretzulescu nu va cruţa nici un sacrificiu pentru a complecta opera sa de binefacere, şi pentru a atrage în această pitorească localitate cit de multă lume, care El işi varsă pungile în străinătate, in detrimentul ţăreî şi al lor. In fine, cind încintătorul judeţ Muscel, va putea vedea răsărind intre boschetele de brazi de la podul Dîmboviţei un sanatoriu? Aşezămintele Brincoveneşti, nu se gindesc a mai părăsi pentru convalescenţi, tristele ziduri din piaţa Bibescu- Vodă ? A. S. Telegramele „yfteverulni Serviciul de noapte Camera apstffiacă Viena, 12 Octombrie. — Camera deputaţilor, după ce a adoptat moţiunile de urgenţă, a început discuţia asupra budgetului. iPeUciisl frsaaacea! Paris, 12 Octombrie. — Veniturile căilor ferate franceze prezintă un minus de încasări de 50 milioane în raport ca acele din anul trecut. Prin urmare cota-parte garantată va întrece cu 20 milioane prevederile budgetare. Raportorul comisiunei budgetare n’a depus încă raportul sau, deoarece guvernul trebuie să avizeze mai intîi la procurarea resurselor pentru acoperirea deficitului. 1Depeşile noastre particulare Executarea lui Csolgosz Londra, 12 Octombrie. — Se anunţă din Washington că anarchistul Csolgosz, care la asasinat pe preşedintele Mac Kinley, va fi executat prin electricitate Marţi la ora şeapta dimineaţa. Vor asista la execuţiune afară de autorităţile de drept două seci și șeasele persoane. Condamnatul e liniștit. Procesul miniştrilor bulgari Sofia, 12 Octombrie.— După cum v’am anunţat judele de instrucţie a declarat că dacă foştii miniştrii Ivancioff şi Tonceff nu depun cîte o cauţiune de cincî-zeci mii leî apoi vor fi depuşi in arest preventiv. Ceî doi foşti miniştrii au declarat câ depun cauţiunea cerută. Cu ocaziunea judecărei procesului cei doi foşti miniştri se vor apăra arătind că şi alţi miniştrii au comis incorectitudini şi că nu a au mai fost traşi la răspundere Înaintea justiţiei. Comitetul macedonenii și miss stone Sofia, 12 Octombrie.—Consulul general al Statelor Unite Dickinson văzind că prin mijlocirea guvernului bulgar nu poate obține eliberarea misionarei Ellen Stone, s-a adresat direct membrilor fostului comitet macedonean. Criza misaisterială austriacă Viena, 12 Octombrie.— Se zvonește că în curînd va izbucni o criză ministerială. D. Koerber va prezenta demisiunea cabinetului și va fi însărcinat cu formarea unui nou minister. După constituirea acestuia se va proceda la dizolvarea parlamentului. Cauza acestei crize politice ar fi stagnațiunea în lucrările Reichsratului din cauza certurilor dintre partide. Serviciul de zi Călătoria pereche! romíne princiare Viena, 13 Octombrie.— Principele și principesa României au sosit aci la ora 1.50 după amiazî. Altețele Lor regale au plecat la ora 8.35 seara la Coburg. Dezastrul din Filadelfia Filadelfia, 13 Octombrie. — Un mare incendiu a distrus un magazin de mobile. Sunt o mulţime de morţi şi răniţi. împrumut francez Paris, 13 Octombrie.— Sgomotul s’a r&spindit in cercurile Bursei că ministrul de finanţe are intenţiunea de a emite un împrumut de 250 milioane pe baza indensităţei pe care China are s'o plătească Franţei. Din Camera austriacă Viena, 13 Octombrie.— Camera deputaţilor.—După prima cetire a proectului de budget, au luat cuvintul d. Tink, care a deplîns puţinul interes ce se arată pentru agricultură,* şi d. Jawosski, polonez, care a stăruit asupra necesitatei de a discuta repede budgetul, pentru a rămîne timp îndestulător pentru discuţiunea compromisului cu Ungaria şi a pregătirilor făcute in vederea reînoirei tratatelor de comerţ. Continuarea discuţiunei asupra proectului de budget a fost aminata pe Marţi. Filadelfia, 13 Octombrie.— Incendiul a distrus magazinul de mobile şi două case învecinate. Sunt 19 morţi şi mai mulţi răniţi. Foametea in China Sangai, 13 Octombrie.—«Agenţia Reu,ter» este informată ca foametea creşte din ce in ce. După ştiri demne de încredere, 300.000 de oameni in Kianggen şi 600.000 în Nyankwe, sunt aproape de a muri de foame. Din discurs al lui Chamberlain Edimburg, 25 Octombrie.—D. Chamberlain a pronunţat aci un discurs, In care a atacat cu vioiciune pe deputaţii irlandezi, cari s’au declarat, in parlament, duşmani ai imperiului. Vorbind de războiul din Africa de Sud, d. Chamberlain a justificat acţiunea şi procedarea guvernului; condiţiunile oferite burilor, unui inimic învins, sint mai favorabile decît oricînd. Aceste condifiuni fiind insă refuzate, războiul trebue urmărit pină la capăt. De altfel, situaţiunea militară nu prezintă, în Africa de Sud, nici o îngrijire. Depeşile noastre particulare Iar „omor ritual“ Viena, 13 Octombrie.— Antisemiţii au început o nouă agitaţia in jurul unei afaceri in care văd iarăşi «n «omor ritual». E vorba de omorul unei anume Maria Schuchauek din Peklo. ILiberarea Ntonei Viena, 13 Octombrie.— O “telegramă din Sofia anunţă că d. Mason, consul american la Berlin a sosit la Sofia pentru a lucra împreună cu d. Dickinson la liberarea misionarei Stone din mîinile bandiţilor macedoneni. Comitetul macedonean este stăpinul situaţiei; guvernul bulgar este lipsit de orîce putere. Agentul Rusiei la Sofia, d. Baehmetieff a trimis in comptul său un sol care să trateze cu bandiții. Se caută un depozitar de ziare la Călărași. A se adresa la administr. ziarului. Complot contra Paliului Londra, 13 Octombrie.— Se telegrafiază din Teheran . Azi s'a descoperit un vast complot ce se organizase contra Şahului. Complotiştii au fost arestaţi. Mulţi dintre dînşii au fost executaţi, alţii au fost torturaţi în mod groaznic. întreg partidul revoluţionar e ameninţat de urmăririle autorităţilor. - — % Ade vérül Jalnicii: Ioan G. Mărgăritescu, George şi Catarina Malcocî, doctor Constantini, Olga Poşoianu,doctor Constantin Mărgăritescu, Maria Bălăcescu, Dumitru şi Constanţa Bălăcescu, Pericle şi Wilhelmina Mărgăritescu, au durerea de a vă anunţa încetarea din viaţă a prea iubitei lor soţii, mamă, soră "şi cumnată Olga Ioan Mărgăritescu în etate de 48 ani decedată după o lungă suferinţă in ziua de 12 Octombrie ora 3 p. m. şi roagă pe toate rudele, prietenii şi cunoştinţele se binevoească a asista la ceremonia funebră, care va avea loc Duminecă 14 Octombrie 1901 ora 2 p. m. la domiciliul decedatei din calea Griviţei No. 67 de unde cortegiul va porni la cimitirul Şerban-Voda (Belu). Rugaţi-vă pentru dinsii. Rudele, amicii şi cunoştinţele sunt rugate a considera prezentul avis drept invitaţie. Cea mai primă , şi vechie casă de COGIAC (CMAKSI,VSTK, Franţa fondată la 1969), caută pentru Bucureşti un jigent de prima ordine, sau un Angrosist de prima clasă, căruia să-i predea Deposiului principal. Ofertele să se adreseze la „Jiold Continental“ sub iniţialele ], pină la 28 st. noii ale acestei luni. 9478—1 * și ***** Afl0Vni*t d*Psa sîngelui) Clo- JES.afi4fSlääSä rosa (paloarea feței), Debilitatea generală, sleirea nervoasă, 80 vindecă în cel mai scurt timp cu MERIOFER-1TEAVU. Acest preparat e unul dintre cele mai puternice reconstituante ala corpului slăbit, măreşte greutatea corpului, redă pofta de rumcare pierdută. Se găseşte la farmaciile şi drogneriile din ţară, sau direct la farmacie Iteanu, R.-Sărat. Flaconul 4 lei. 9749—120W f 'TfTMrm'l HIIHM ÎN PRAF ŞI PE FOIŢE Brevetat S.G D.G. SECRET de FRUMUSEŢE pentru a înfrumuseța pielea .Vi da strălucirea dorită și a o face catifelată. Fineţea extremă a acestei pudre, aderența ei absolută şi parfumul ei fără seamăn, îi dau primul rang printre toate pudrele de orez. — A o încerca înseamnă a o adopta. Se găsește pretutindeni. ufl I ® W OT« 83 O y C fHi E R 19, Rue Vivienne. Paris. fll A<l „ *88©liÂIW. . ^âîTsSM iritils Âfhît șîAftitisSl %fâ aK Cereala saleeția&aW —pîatils faragere. etc. sa furs n li «« uimit« erallstl mnitcoieJi SAUUtatilai» gr OP»«'-' «iifCÂiÂioe mim pentru Taamjta 1901 și Primăvara 1902 lai Ferise! și Faginierete Ba.lcnlssciT ^ In arest catalas vor găsi ge ling*! * \ jpretritte ns*ais&o s» despnerco \ diferitelor produnați Stmax tiff forte folositore. GERMANOME^ Inspectori ăi asigurare de viața O societate de asigurare de primul rang, angajează ca INJSPECTOR!VOIAJORI pentru asigurări de viaţă sub condiţiuni cît se poate de avantagioase persoane apte, prezentabile şi cari dispun de cauţiune. împrejurările actuale fiind foarte priincioase activităţei în această ramură, achiziţiunele se pot cultiva pe o scară întinsă. A se adresa la administraţia ziarului sub „Activitate1.________9747—9 PASTILE Excelent tonic pentru nervi. Remediu sigur contra Impotenţei ş slujiciunei forţelor sexuale. De vînzare la tote farmaciile şi drogueriile din ţară. Depositul genertil: Drogueria Fri Rrtis, bulev. Elisabeta Bucurescu. jj Cutia mare Bei 6, euCa mică ■' Iei 3.50. „ 205-15 f ““De VTiîzâFe n . 21 . Cu preţuri reduse POMI RODITOR! ALTOI TI Calităţi superioare DIN RENUMITA GRADINA «de Mila Furnisorul Curiei Regale Bucureşti, StraiSa Polonă Ro 136 Catalogul grădineî după cerere, se trimite gratis si tari copii. 9653—5 lEOia FAEEPâ JI.nitT. I. PRASBOVA între gările Albești și 5 no te șting oră, lOOo pogoane toate arabile , pămînt negru, prima qualitrie 12000 lei. Ecarete, păi le, Magasie, Han. Amatorii se vor adresa la: MAGASINUL TETZU „La Cânele negru“ AO 1, UTB19A filPSCASI, Sp. 1 Bucureşti. 9685—511 ECtfiNERATOR GpliOhi b' un 5eî>ot DE NOS CORSETS EN î\0UMA.NtE 3'ADRESSER SEU LEMENT 8 [iPsC-Afil ^UCţi&Qgf £é n Vous fall celte taille allongée, droite el fibra qua la mode préconise et qol s’inspîre des formes du xvme siécte, te siede des joties manieres et des belles coquetteries. Une femme coreetée pa» de Verlas acquierfc aassitSt Un© grSC| particüliöre, et te couturieţ pies qjj’^ mouler §g» coţpgs sar «es forroee-öDp'ecc.affiftl: (.