Adevěrul, octombrie 1901 (Anul 14, nr. 4374-4404)

1901-10-14 / nr. 4387

m D. dr. Obrija afirma cu certitudine şi ne cita autori mari, d. dr. Marinescu se îndoia. Cauza e că d-sa este adept al şcoalei filosofice pozitiviste a lui Au­guste Comte. Să rămie dar bine stabilit că in fond doctorii sînt toţi de acord asupra ires­ponsabili­tâţei. Rămîne ca juraţii să nu se pronunţe pentru responsabilitatea întreagă, cind toţi doctorii au­ constatat că ea nu e­­xistă. Acum altă chestie: Ministerul public vorbea de conştienţa acuzatului, de premeditare şi deci spu­nea că impulsiunea sau obsesiunea e ex­clusă. Cauza e că n’a Înţeles pe medici şi a citat şi greşit pe Maudsley. Acesta spune net că afecţiunea facultăţilor men­tale nu exclude o aparenţă logică şi pu­tere de judecată, care însă inşală ochiul neexper­imentat. Tot din Maudsley ora­torul citează părerea marelui psichiatru în privinţa măsurilor contra acestor in­­sâni morali . Casă de sănătate, ospicii­ de corectitune. Nici­odată un maniac mo­ral nu trebue numai de­cit să fie ne­inteligent. Din contră, mulţi au o inte­ligenţă vie, exagerată chiar cite­odată. Dar ăsta nu exclude ca pacientul în scurt timp să ajungă la demenţă com­plectă. Ministerul public spunea: cum, Can­­diano e degenerat şi surorile, fraţii lui sunt sănătoşi ? Adică de unde ia dum­nealui numai de cit teoria că toţi copiii unor părinţi degeneraţi trebue să fie degeneraţi1? Ş’apoi, oare Candiano n'a avut un unchiu­ care s’a sinucis şi o mătuse care suferea de melancolie ? Dar nu asta ar trebui să fie un lucru prin­cipal. Oratorul spune că avocaţii apărărei au insistat de mult pe lingă d-na Can­diano să asiste la desbateri, să se ex­­hibe ast­fel in faţa juraţilor durerea sfâşietoare, care emoţionează. D-na Can­diano, singura care poate şti totul mai bine ca ori­care altul, e convinsă atîta că fiul ei este nebun, in­cit ar fi voit ca, venind aci, să destăinuiască o con­vingere a ei că există la mijloc o per­­secuțiune. Eu refuz să cred aceasta, — dar poate ! Oratorul spune că va trece peste re­zervele impuse de delicateţe şi afirmă că toţi cei caii cunosc mai intim fa­milia Candiano ştiu­ bine că părinţii lui Al. Candiano i-au­ putut trasimte o degenerescenţă destul de gravă. D-ior juraţi, continuă d. Delavrancea, aveţi de judecat un om care la vîrsta de 11 ani şi-a tras un glonte în picior, Care se tăia la braţ cum am da noi cu briceagul într’un lemn, — el omul cu «simţul de conservare» cum il nu­meşte acuzarea; — care la Giurgiu se împuşcă in cap in împrejurări atit de neexplicabile, care voeşte să ucidă o d-ră de care se amorezase, numai pen­tru că era frumoasă. In toate aceste manifestaţiunî puteţi vedea oare un om sănătos ? Nu vedeţi ca aveţi a face cu un nesimţitor, cu un tip care n’a­re de loc simţul realităţei ? Nu vedeţi aci numai anomalii? Candiano are o manie care nu s’a pomenit aci: mania este ticei. Nu vrea să se sinucidă pe malul Dunărei ca să nu’l mănince peştii şi ast­fel să se sluţească, nu vrea să se sinucidă pe cimp, să nu’l sluţească ciorile, iar în secţia din Giurgiu cindi se împuşcă, ia toate precauţiunile ne­cesare şi’şî măsoară senzaţiile după fie­care glonte. Nu s’ar putea zice deci că a fost conştient, cum se spune că a fost la crimă? Ei bine, ce fel de conştient este acela care işi numără glonte după glonde traşi în tîmplă ? D. Delavrancea se revoltă în contra procedeului ministerului public, care a dat in serios citire scrisoarea lui Can­diano in care el protestează că e sănă­tos, că nu e nebun, că e conştient. Dar bine, ducefi-vă in ori­ce spital de nebuni şi arătafi-mi unul, zice ora­torul, care să afirme că el e nebun. Nu vedeţi, urmează d. Delavrancea. In toate actele acestea ale lui Candiano acte de eroism ? Nu vedeţi aci influenţa celuî­l’alt, a părintelui ? D. Delavrancea arată in treacăt imo­ralitatea Iulie I­larcu, victima lui Can­diano. D. Mi­rcea Petrescu, avocat al părţei civile : Nu mai răscoliţi cenuşa moartei. D. P. Grădişteanu : Nu merită nici un respect această cenuşe. D. Delavrancea urmează şi intr’o Splendidă serie de demonstraţiuni arată că Al. Candiano e un dedublint, adică îşi dublează personalitatea cum nu se poate mai uşor. Cind aţi văzut cu cine aveţi a face, zice oratorul, mă întreb acum ce sen­t­inţă puteţi da, d­­or juraţi. Nu tre­bue să uitaţi că striviţi pe nedrept o me­morie, aruncaţi pata crimei intr’o fa­milie, pentru un nebun. Generalul Cadiano Popescu, cu cite­­va zile înainte de a muri, a primit la dînsul acasă pe judecătorul de instruc­ţie, de-abia sprijinindu-se pe sabie. Eroul de la Griviţa a spus atunci: Un Candiano poate să fie nebun—şi eu am fost considerat zvăpăiat, nebun în ţara mea—dar asasin n­u poate fi un Candiano nici­odată! Băgaţi de seamă, d-lor juraţi, să nu băgaţi in ocnă un nebun pe care’l luaţi drept asasin ! (Aplauzele puternice ale auditorului subliniază ultimele cuvinte ale acestei pledoarii care timp de a­­proape două ore a electrizat sala). Preşedintele (către public): Dacă veţi mai da semne de aprobare sau dezapro­bare voi­ evacua sala! Suspend şedinţa pentru 15 minute. Totuşi auditorul, în momentul cind Curtea se retrage, izbucneşte din nou în aplauze pentru d. Delavrancea. Toţi avocaţii cari se află în sală a­­firmă că pledoaria aceasta a d-luî De­lavrancea constitue cel mai mare din­tre succesele acestui strălucit maestru al cuvintuluî. Sunt orele 12 şi 15 minute. Pledoaria d-lui P. Grădişteanu D­ior juraţi, atit ministerul public cit şi partea civilă au căutat să vă facă a vă feri de noi, apărarea, a vă me­fii, a vă pune in gardă. Un domn avocat al păr­ţei civile spunea că se prezintă ca om cinstit, nu ca avocat. Eu nu înţeleg că cine­va poate fi avocat fără a fi om cin­stit. Ministerul public căuta să spună că toate părţile au interes, numai acuzarea nu. Să mă erte. Acuzarea are şi ea un interes, o pasiune : să apere morala şi siguranţa societăţei. Să vin la fapt fără fraze. Şi să pre­sant afacerea cit mai simplu. Oratorul, in mod foarte documentat, arată deosebirea intre art. 57 din codul penal romin şi art. 64 din cel francez şi trage concluzia că, după spiritul co­dului nostru nu există responsabilitate parţială. Citează apoi cazul unui proces analog în Franţa, dar cu deosebirea că la acel proces medicii declaraseră "pe criminal iresponsabil, iar martorii res­ponsabil. Cu toate acestea Curtea cu juri l’a achitat. Şi la noi, in cazul de faţă, unde atit martorii cit şi medicii susţin că acuzatul e nebun iar noi ce­rem internarea lui intr’un ospiciu, să mai existe îndoială asupra responsabili­­tăţei ? Ce veţi face cu Candiano ca să apă­raţi societatea de recidiva lui ? Veţi face ceea ce cere de procuror, adică il veţi băga la ocnă ? Dar însuşi d. procuror a spus că Al. Candiano e un detracat. Deci merită circumstanţe atenuante, prin urmare numai 10 ani de munca silnică. Ce ne facem cu el după 10 ani cind va eşi din ocnă, liber să cadă in reci­divă? Am apărat societatea ? Nu-1 avem din nou in sinul societăţei pe acest re­cidivist­­născut ? Mai mult: ce ne fa­­cem dacă peste un an regele, în virtu­tea serviciilor aduse ţărei şi drapelului de generalul Candiano, graţiază pe fiul său ? Internarea în casa de nebuni Dar să vedem : oare nu există alte mijloace mai raţionale şi mai eficace pentru apărarea societăţei ? Oratorul citeşte textul legei pentru alienaţi, art. 8, 9, 10 şi 11 cu cari do­vedeşte că există ospicii in ţară pentru alienaţi ca Al. Candiano, şi că legea pre­vede garanţii serioase pentru societate că cei perpetuu închişi nu vor căpăta libertatea într’o bună zi. Partea II-a a articolului, care prevede garanţiile acestea, procurorul nu l’a citit. Un Incident violent D. procuror Stambulescu: Această parte nu există, articolul se sfirşeşte a­­colo. D. Grădişteanu: Protestez în contra falsificăreî unui text de lege de către ministerul public în interesul cauzei! (Senzaţie) Articolul nu se sfirşeşte a­colo. D. Grădişteanu dă citire restului ar­ticolului. D. Stambulescu : (încurcat). In codul meu articolul se sfirşea acolo. N’am fă­cut-o cu intenţie ! D. Grădişteanu : Poate era o ediţie veche, eu citesc textul complect. Mai departe d. Grădişteanu citeşte alte articole din legea pentru alienaţi şi arată că un alienat nu poate să fie nici internat, nici eliberat dintr’un os­­piciu fără voia procurorului. Deci pro­curori pretutindeni, şi ministerul public pretinde că internarea perpetuă într’un ospiciu nu prezintă destule garanţii, pe cinc 2—3 sau 10 ani de ocnă şi apoi , libertatea garantează mai mult societatea ! O declaraţie a d-neî Candiano De­şi avem ospicii în ţară, totuşi, pentru ca aici o teamă să nu mai e­­xiste in sufletul nimănuia, d. Grădiş­­teanuu dă citire unei declaratului scrise a d-nei Candiano­ Popescu. Prin această declaraţie d-na Can­diano Popescu işi ia angajamentul in faţa justiţiei ca să interneze pe viaţă pe fiul ei nebun in ori­ce ospiciu din ţară sau străinătate, spre a feri socie­tatea de o nouă agresiune a bolna­vului. D-na Candiano îşi mai ia anga­jamentul de a suporta toate cheltuelile ce ar necesita internarea şi paza lui Al. Candiano. (Citirea acestei declaraţiunî produce o mare «moţiune in sală). D. P. Grădişteanu sfirşeşte putând în vederea juraţilor că afară de durerea mamei lui Candiano, mai este şi o ti­­nără, fată, sora acuzatului, care suferă nevinovată şi care ar fi pecetluită, în cazul unui verdict de responsabilitate, cu un stigmat care i-ar întuneca din frageda tinereţe zilele ce are de trăit. Atit auditorul cit şi juraţii sunt vă­dit impresionaţi de ultimele cuvinte ale eminentului jurisconsult şi bătrin ma­estru al cuvintului. Atmosfera este atit de favorabilă pen­tru apărare în cit verdictul de irespon­sabilitate pare pentru toţi mai mult ca sigur. Şedinţa se ridică la orele 2 noaptea. Azi şedinţa va continua. Vor vorbi avocaţii lui Vlădoianu, preşedintele va rezuma dezbaterile şi apoi juraţii se vor retrage pentru a delibera asupra ver­dictului. Ziu­a a IV-a Înainte de şedinţă. Este ultima zi, ziua cea hotăritoare ziua sentinţei. Gerul este posomorit şi o ploae deasă, rece, de sfirşit de toamnă, izbeşte în ferestrele înalte ale Curte! cu juraţi. Cu toate astea, sala se umple cu fa­­ceaşî uşurinţă ca şi la şedinţele trecute şi sexul slab este într’acelaş număr mare. S’au luat insă măsuri de ordine mai severe. Chiar ziariştii pot străbate mai cu greu in sală şi controlul auditorului este mai serios. D. Mişu Capeleanu, comisarul palatu­lui de justiţie, veghează ca să nu intre in sală de cit cei ce au dreptul şi face tot posibilul ca lumea să nu fie bruscată. D. Niculescu, intendentul palatului de justiţie, desfăşoară de­ asemenea mare activitate, iar poliţia săleî se face cu multă severitate de către d. portărel Demetrescu.* Verdictul! Iată ce formează obiectul de discuțiune in sală. Fel de fel de o­­piniunî circulă cu privire la modul cum se vor pune juraţilor întrebările. Fe­meile—sexul slab cade mai uşor la superstiţiuni — îşi exprimă păreri pesimiste asupra verdictului. Este prea posomorită vremea. Deschiderea şedinţei Cîte­va ex­plicaţiuni La orele 1 Curtea işî face intrarea, înainte de a se da cuvintul apărăto­rilor lui Vlădoianu. D. Delavrancea cere cuvintul şi dă oare­cari explicaţiuni asupra incidentu­lui ce s’a ivit in şedinţa de aseară între apărare şi ministerul public cu privire a articolul din legea pentru alienaţi care n’a fost citit in întregime de d. procu­ror Stambulescu. D. Delavrancea spune că nu s’a bănuit hnnici credinţă­­ ministerului public*­­rt. 31 din legea pentru alienaţi conţine destule garanţii pentru societate în con­tra internaţilor de la ospiciul de nebuni. C. Aurel­ Iliescu dă şi d-sa cite­va explicaţiuni cu privire la incidentul ce a avut cu d. Petre Grădişteanu din cauza afirmărei că vorbeşte ca om cin­stit, iar nu ca avocat. D. Iliescu spune că a venit să pledeze pentru partea ci­vilă din convingerea că face o operă de“asanare socială. D. Grădişteanu luind act de declara­ţie spune că şi d-sa pledează din ace­eaşi convingere pentru acuzat. Din con­vingerere a pledat ,şi în procesul Mi­­hăileanu, fără să primească măcar o cartă de vizită de la văduva regreta­tului patriot. Curtea ia act de toate aceste explica­­ţiunî şi da cuvintul d-lui Comşa, apă­rătorul lui Vlădoianu. Pledoaria d-lui Comşa Oratorul se întreabă ce vină are Vla­­­doianu şi spune că nu poate fi vorba aci nici de azistenţă morală nici de complicitate. Dacă Al Candiano este i­­responsabil, apoi cu atit mai mult Vlă­­doianu. Şi dacă este vorba că Vlădoianu e vinovat că a dat azistenţă materială la comiterea faptului, atunci, avind in ve­dere copilăria lui Vlădoianu, de ce nu am admite ascendentul lui Candiano— care e inteligent—asupra acestui copil? Vlădoianu nu poate fi vinovat nici măcar pentru crima că nu a denunţat poliţiei pe Candiano. E­l a fost sugestionat de Candiano. Al. Candiano a putut su­gestiona pe Vlădoianu, impresionîndu-l prin povestirele sale, prin grozăviile pe care i le nara, prin nâscocirele creeru­­lui exaltat al Răii, pe cari Vlădoianu le lua, din copilărie, drept lucruri extra­ordinare, genialităţi. Cind s’a ataşat Vlădoianu, prin jurămînt de singe, de Candiano, l’a urmat mai departa de­ frică. Nu era om de glumă Candiano care omorîse negrii in Congo, Candiano care se împuşcase de două ori. li era frică lui Vlădoianu de dinsul. Priviţi pe Candiano. Are o figură simpatică, dar ochii săi pot sugestiona.Aţi văzut că aceasta a în­cercat să o facă chiar la şedinţă şi eu am cerut să i se ordona a se uita in altă parte de­cît in ochii lui Vlădoianu. Că Vlădoianu ştia de frica lui Can­diano ? Dar chiar în faţa juraţilor a­­cesta a ameninţat pe Vlădoianu. D. procuror general ne-a dat exem­plul unui abulitic, care comandă un pahar cu apă şi două ore se căzneşte să-l ia din mina servitorului. Apoi a­­bulia are şi ea grade. D. Stambulescu avea aerul să spună că atunci are cine­va friguri, cind are temperatura de îl de grade! Chiar faptul că medicii din comisiunea de expertiză au putut hip­notiza de două ori pe Vlădoianu dove­deşte că el e uşor sugestionabil. Minis­terul public a mai afirmat că un su­gestionat nu poate comite o crimă in realitate, că experienţele făcute au fost experienţe de laborator. Negreşit că dacă s’a pus în mina su­gestionatului un cuţit de hîrtie şi in faţa­ lui un om de carton n’a comis crima ! Şcoala de la Salpetriere a de­monstrat insă că un sugestionat poate comite efectiv o crimă. Dar chiar dacă am admite că suges­­tionatul—cum spune școala de psichia­­trie de la Nancy, invocată de ministe­rul public—nu merge de­cit pină la crimă, dar în momentul de a o comite simte repulsiune și nu o face, chiar de am admite aceasta, încă nu se poate nega că Vlădoianu a putut să fie su­gestionat pentru a face aşa de puţin lucru ca să urmeze doar maşinaliceşte pe Candiano. Doctorii spun că Vlădoianu e suges­tionabil. Minoritatea comisiunei medicale a afirmat aceasta ca şi majoritatea. In raportul medico-legal minoritatea spune: «Voinţa lui Vlădoianu era obsedată, con­dusă de aceea a lui Candiano» ; de a­­semenea că Vlădoianu sufere de abulie, de lipsă de voinţă—ceea­ ce dovedeşte că e uşor sugestionabil. însuşi Candiano, întrebat să spună ce l-a condus la crimă, a răspuns «Qui­­ratio»—deci băutura. Deci nu Vlădo­ianu. Dar Vlădoianu î-a indicat lui Candiano văduvele bogate, se va zice. Or, Iulia larcu n’a fost dintre văduvele înscrise pe carnetul lui Candiano şi Vlădoianu nu i-a indicat de fel pe Iulia larcu. Prin urmare cum il acuzaţi pe Vlădoianu de complicitate la omorul Iurie I­larcu, cind el n’a indicat de cit adresele d-nelor Bilciurescu şi Cutoff? A . Vlădoianu a aşteptat pe Candiano afară ca să Împartă rezultatul furtului ? Atunci ar fi cel mult complice la furt, dar nu la crimă. Oratorul se ridică in contra afinc­­ţiunei din ordonanţa d-luî Stelian Po­pescu judecătorul de instrucţie care a spus că copilul Vlădoianu a văzut rele exemple in casa părinţilor săi unde se joacă cărţi, deci se ciştigă fără muncă. Asta e revoltător. D. Vladoianu tatal e un om foarte onorabil­, casier la poli­ţie sub toate guvernele. Dacă s’a jucat, sau se joacă une­orî cărţi în casă, asta înseamnă că se ciştigă fără muncă? D. Petre Grădişteanu : Şi la mine a­­casă se joacă cărţi ! Totuşi eu mun­cesc ! Vlădoianu, s'a zis, e complice, căci a ajutat pe Candiano. Or, nu rezultă de ioc că el ar fi dat vre-un ajutor mate­rial la comiterea crimei. Asta o dove­desc faptele, cari sunt indiscutabile. Cf. Vlădoianu e autor moral de asemenea nu se poate afirma, căci legea spune că autor intelectual e «acela care prin da­ruri, promisiuni, ameninţări, abuz de autoritate, etc., a făcut pe cineva să comită o crimă». Vlădoianu n’a făcut nici un dar, nici o promisiune, nici o ameninţare lui Candiano. Asta e iar in­discutabil. Oratorul citeşte din dosar părerea separată a d-lui Victor Rîmniceanu, membru in camera de punere sub a­­cuzare, care a fost de opinie că Vlădo­ianu n’are nici o vină şi nu trebuia a­­dus în faţa juraţilor, de­oare­ce com­plicitatea "lui la crimă nu se dovedeşte de loc. D. Comşa urmează: Ca parte de com­plicitate materială a lui Vlădoianu la crimă cred că n’a mai rămas nimic in picioare din susţinerile­ acuzăreî. In pri­vinţa complicităţei morale ce se impută lui Vlădoianu? Că a făcut lui Candiano o listă de văduve bogate. Dar cugetind a făcut-o ? Ca să le ucidă, sau să le excrocheze? Apoi n’a spus Vlădoianu in faţa juraţilor că nici odată n’a cre­zut laudele’lui Candiano că a ucism­egii ? că Vlădoianu ţinea pe Candiano drept fanfaron ? D. Comşa conchide că nici după şti­inţă, nici după drept nu se poate im­puta lui Vlădoianu complicitatea şi nnKiiNAniiijhijiTntAn ›­« î »•/­•»Pn »L»«» mn mm ItfStiUUSdtJiiiinccd­uiaga uuuca ca pite la libertate pe copilul Vlădoianu, pentru ca tatăl său să-l dea la învăţătură în şantierul din Severin supunindu-l unui regim moral special,aşa precum l-au sfătuit medicii şi oamenii pricepuţi. La orele 3 fără un sfert şedinţa se suspendă pentru 5 minute. La redeschiderea şedinţei va mai vorbi d. Brătescu, apoi preşedintele va face rezumatul desbaterilor. Se prevede darea sentinţei între orele 5 şi 6 seara şi In acest caz Adevărul va oferi pu­bliculuî imediat o ediţie spe­cială. Casteian. P. s. Rectificare.—In rechizitorul d-lui Mu­­muianu s’a relatat, în graba cu care sa face reportajul, că ar fi afirmat că glon­ţul din creerul lui Candiano, nu numai că nu i-a făcut rău, ba chiar i-a făcut bine. Exact d. procuror a zis: „că glontele i-a făcut rău lui Candiano este o ipoteză care nu are mai multă valoare de­cît ar a­­vea ipoteza contrarie, că glontele i-a făcut bine“. Ediţia de seara Ultime informaţiuni A se citi urmarea e­­diţiei de seară in pa­gina l¥­ a. D. primar a! Capitalei a trimis un ordin circular tuturor serviciilor pentru ca şefii respectivi să caute a studia toate economiile cari se pot realiza in vederea intocmirei budgetului viitor. Astăzi s’au terminat examenul căpi­tanilor medici veterinari aspiranţi la gradul de maior. S’au prezentat 3 can­didaţi, dintre care au reuşit numai 2. Nicolaescu R. loan din reg. 7 arti­lerie Buzău şi Nicolae Moga, din reg. 3 artilerie Brăila. Juriul examinator a felicitat pe a­­ceşti tineri candidaţi. La percepţiile din Capitală controlorii au început lucrările de întocmirea lis­telor electorale, după rolurile percep­ţiilor respective. In acelaşi timp şi la primărie s’au inceput lucrările de revizuire a listelor şi primirea petiţiunilor de înscrieri. Duminica viitoare d. P. Carp şi partizanii săi vor ţine o întrunire la Craiova. Ministerul instrucţiune! a admis un al doilea examen pentru elevii pregă­tiţi in particular, cari fuseseră în mod ilegal promovaţi de comisiunea exami­natoare, dar cari trebuiau să fie de­claraţi repetenţi, din cauză că la unele materii li s’au considerat mediile iar nu notele obţinute la examenul înscris şi oral. Aceste examene s’au admis numai pentru materiile la cari s’au clasificat ilegal. Afacerea Rastv, pendinte înaintea tri­bunalului Ilfov, secţia l-a, s’a aminat ■astă­ zi din nou­. Procesul interdicţiei Tiunescu con­tinuă astăzi la trib. sec. I-a. A pledat d. Angelescu susținind că d-na Turnescu se află într’o stare de de­menţă şi a răspuns d. G. Disescu sus­­ţinind că de­şi d-na Turnescu e cam bolnavă totuşi nu e într’o stare, care să justifice interdicţia. Vor mai lua cu­vintul d-nii Eug. Stătescu şi Boerescu. Se caută depozitari de ziare pentru următoarele localităţi: Zim­nicea, Tg.­Neamţu. A se a­­dresa la administraţiunea zia­rului. Joi seara se întruneşte la primăria Capitalei comisiunea pentru concesiu­nile de tram­vai. La această şedinţă va lua parte şi d. Procopie Demetrescu, primarul Capitalei de­oare­ce e vorba să se continue dis­­cuţiunea asupra ideei emise ca primă­ria să construiască în regie nouile li­nii de tramvai­. Cu începere de la 1114 Octombrie 1908 compania de Gaz a redus preţul coltului­Cumpărătorii de cok sunt preveniţi că Compania de Gaz nu are nici un fel de filială sau reprezentanţă, fie în Capitală, fie în provincie, şi că cokul ei se vinde exclusiv numai la Uzina de Gaz de la Fi­­laret• Comandele sa pot remite la kiuroul din Clea Victoriei No. 54. c. Cu începere de Duminică 14 Octom­brie, în fie­care zi, între orei­­ 11 dim, şi 3 d­a. se va servi la Berăria Cooperativă (Piaţa Teatrului) şi mîncărî calde prepa­rate de un maestru bucătar înadins an­ Numaî cu un leu se poate detuna exce­lent. In această modestă sumă intră şi un pahar de neîntrecută bere Oppler, sau o sticlă ce vin Drăgăşani alb sau roşu, după preferinţa consumatorului. c. Accident de tren Singura prevedere seriosă contra con­secinţelor fatale ale acestor accidente este asigurarea călătorilor prin tibetele de a­­sigurare ce se vînd la casele de bilete ale căilor ferate române. Un tiket costă 30 bani și asigură: lei 5000, în caz de moarte, lei 5000, în caz de invaliditate permanentă. Lei 2,50 îndemnizare zilnică. ....■—.'wes» — •­ EFORIILE MI ŢARA Credem a face plăcere cititorilor ziaru­lui nostru, reproducînd aci un interesant articol publicat în ziarul „Voinţa Mus­celului“. Este ştiut că în ţară există eforia spitalelor civile şi eforia bisericei Kre­­ţulescu din Bucureşti, cum şi eforia Sf. Spiridon din Iaşi. Aceste tr­ei eforii nu sunt de­cît in­­stituţiuni eminamente de bine­facere, înzestrate in acest scop după timpuri, cu rodnice moşii de către inimile gene­roase şi sufletele nobile ale bunilor ro­mâni, in general din familiile boerior pământeni. Eforia spitalelor civile din Bucureşti şi S­tatul Spiridon din Iaşi, urmăresc in opera lor de bine­facere, vindecarea trupului celor suferinzi şi lipsiţi de mijloace, în spitalele pendinte de acesta frumoase aşezăminte, pe cind eforia bi­­sericei Kretzulescu, urmăreşte vindeca­rea şi cultivarea sufletului tinerime! noastre prin ajutoare de burse în ţară şi streinătate. Deosebit de urmărirea acestui scop, cele două eforii d’initiit, şi-au întins sfera lor de activitate şi in altă direc­ţiune. Ast­fel, eforia spitalelor civile din Bucureşti, a creat şi dezvoltat Sinaia, şi eforia Satului Spiridon din Iaşi, a format şi înfrumuseţat Slanicul din Moldova. Până anul acesta, eforia bisericei Kretzulescu sta închisă în posomoritele ziduri din calea Victoriei, fără a căuta să-şi creeze o Sinoe sau Slănic. Mulţumită­­ unor împrejurări foarte greu de descris, un nobil descendent al unei vechi familii romîne boereștî, de Emanoil Kretzulescu cu cei doi* fii aî săi, își aruncară privirile asupra fru­ moaşei­, localităţi Cimpu-Lung, şi prin cumpărarea stabilimentului de băi din acest oraş, această eforie îşi crea ca prin farmec Sinaia şi Slănicul celor­­l’alte două eforii. În chipul acesta, eforia bisericeî Kre­­fulescu, s’a complectat ca o instituţiune de bine-facere , prin ajutoarele bă­neşti date tinerimei noastre, vindecă sufletele de boala ignoranţei; prin achi­­ziţia stabilimentului de băi, vindecă corpul celor suferinzi. Dacă facem o comparaţie cu totul ne­vinovată asupra stabilimentelor ce a­­ceste trei eforii posedă în cele trei fru­moase localităţi din ţară, găsim că la Sinaia şi Slănic s’au cheltuit milioane pentru hoteluri somptuoase şi casinuri grandioase, şi mai nimic pentru băi, pe cind eforia bisericeî Kreţulescu, cu foarte puţine sacrificii, se găseşte încă­put unui stabiliment de băi de prima ordine, unic­­a ţară din toate punctele de vedere, care face admiraţia eminen­ţilor noştri specialişti. Rămine însă, şi, se impune chiar, ca Eforia bisericei Kretzulescu să caute a înzestra stabilimentul său de băi, şi frumosul parc ce-l înconjoară, ci­ un hotel şi cîte­va săli de agrement, nu somptuase sau grandioase, ci modeste şi confortabile. Acţionarii fostei societăţi a băilor Radu-Negru, in urma abnegaţiei ce au­ arătat, vor avea o adevărată răsplată, văzind că fructul sacrificiilor lor se coace şi dă roade bune, sub înţeleaptă admi­nistraţie a unei instituţiunî româneşti insă condiţiunea inerentă atingere a aces­tui scop este un hotel in parcul băilor, restaurant şi sală de lectură, reuniune etc., lucru ce exista în intenţia acţiona­rilor, aşa că cei cari vin pentru cară să poată avea la îndemână tot confor­tul de locuinţă, şi o mincare in raport cu cura ce urmează. Sintem­ s­curt că eforia bisericeî Kre­tzulescu nu va cruţa nici un sacrificiu pentru a complecta opera sa de bine­facere, şi pentru a atrage în această pi­torească localitate cit de multă lume, care­­ El işi varsă pungile în străinătate, in detrimentul ţăreî şi al lor. In fine, cind încintătorul judeţ Mus­cel, va putea vedea răsărind intre bos­chetele de brazi de la podul Dîmbovi­ţei un sanatoriu? Aşezămintele Brincoveneşti, nu se gindesc a mai părăsi pentru convales­cenţi, tristele ziduri din piaţa Bibescu- Vodă ? A. S. Telegramele „yfteverulni Serviciul de noapte Camera apstffi­acă Viena, 12 Octombrie. — Camera de­putaţilor, după ce a adoptat moţiunile de urgenţă, a început discuţia asupra budgetului. iPeUcii­sl frsaaacea! Paris, 12 Octombrie. — Veniturile căilor ferate franceze prezintă un minus de încasări de 50 milioane în raport ca acele din anul trecut. Prin urmare cota-parte garantată va întrece cu 20 milioane prevederile budgetare. Raportorul comisiunei budgetare n’a depus încă raportul sau, de­oare­ce gu­vernul trebuie să avizeze mai intîi la procurarea resurselor pentru acoperirea deficitului. 1Depeşile noastre particulare Executarea lui Csolgosz Londra, 12 Octombrie. — Se a­nunţă din Washington că anarchis­­tul Csolgosz, care la asasinat pe preşedintele Mac Kinley, va fi­ exe­cutat prin electricitate Marţi la ora şeapta dimineaţa. Vor asista la execuţiune afară de autorităţile de drept două­ seci și șease­le persoane. Condamnatul e liniștit. Procesul miniştrilor bulgari Sofia, 12 Octombrie.— După cum v’am anunţat judele de instrucţie a declarat că dacă foştii miniştrii Ivancioff şi Tonceff nu depun cîte o cauţiune de cincî-zeci mii leî apoi vor fi depuşi in arest preventiv. Ceî doi foşti miniştrii au­ declarat câ depun cauţiunea cerută. Cu ocaziunea judecărei pro­cesului cei doi foşti miniştri se vor apăra arătind că şi alţi miniştrii au­ comis incorectitu­dini şi că nu a au mai fost traşi la răspundere Înaintea jus­tiţiei. Comitetul macedonenii și miss stone Sofia, 12 Octombrie.—Consulul general al Statelor­ Unite Di­ckinson văzind că prin mij­locirea guvernului bulgar nu poate obține eliberarea misio­narei Ellen Stone, s-a adresat direct membrilor fostului comitet macedonean. Criza misaisterială austriacă Viena, 12 Octombrie.— Se zvo­nește că în curînd va izbucni o criză ministerială. D. Koerber va prezenta de­­misiunea cabinetului și va fi însărcinat cu formarea unui nou minister. După constituirea acestuia se va proceda la dizolvarea parlamentului. Cauza acestei crize politice ar fi stagnațiunea în lucrările Reichsratului din cauza cer­turilor dintre partide. Serviciul de zi Călătoria pereche! ro­míne princiare Viena, 13 Octombrie.— Principele și principesa României au­ sosit aci la ora 1.50 după amiazî. Altețele Lor regale au plecat la ora 8.35 seara la Coburg. Dezastrul din Filadel­­fia Filadelfia, 13 Octombrie. — Un mare incendiu a distrus un magazin de mobile. Sunt o mulţime de morţi şi răniţi. împrumut francez Paris, 13 Octombrie.— Sgomotul s’a r&spindit in cercurile Bursei că mi­nistrul de finanţe are intenţiunea de a emite un împrumut de 250 mi­lioane pe baza indensităţei pe care China are s'o plătească Franţei. Din Camera austriacă Viena, 13 Octombrie.— Camera de­putaţilor.—După prima cetire a proec­­tului de budget, au luat cuvintul d. Tink, care a deplîns puţinul interes ce se arată pentru agricultură,* şi d. Ja­­wosski, polonez, care a stăruit asupra necesitatei de a discuta repede budge­tul, pentru a rămîne timp îndestulător pentru discuţiunea compromisului cu Ungaria şi a pregătirilor făcute in ve­derea reînoirei tratatelor de comerţ. Continuarea discuţiunei asupra pro­­ectului de budget a fost aminata pe Marţi. Filadelfia, 13 Octombrie.— Incen­diul a distrus magazinul de mobile şi două case învecinate. Sunt 19 morţi şi mai mulţi răniţi. Foametea in China Sangai, 13 Octombrie.—«Agenţia Reu­,­ter» este informată ca foametea creşte din ce in ce. După ştiri demne de în­credere, 300.000 de oameni in Kiang­­gen şi 600.000 în Nyank­we, sunt a­­proape de a muri de foame. Din discurs al lui Chamberlain Edimburg, 25 Octombrie.—D. Cham­berlain a pronunţat aci un discurs, In care a atacat cu vioiciune pe deputaţii irlandezi, cari s’au declarat, in parla­ment, duşmani ai imperiului. Vorbind de războiul din Africa de Sud, d. Chamberlain a justificat acţiu­nea şi procedarea guvernului; condi­­ţiunile oferite burilor, unui inimic în­vins, sint mai favorabile de­cît ori­cînd. Aceste condifiuni fiind insă refu­zate, războiul trebue urmărit pină la capăt. De alt­fel, situaţiunea militară nu prezintă, în Africa de Sud, nici o îngrijire. Depeşile noastre particulare Iar „omor ritual“ Viena, 13 Octombrie.— Antisemiţii au început o nouă agitaţia in jurul unei afaceri in care văd iarăşi «n «o­­mor ritual». E vorba de omorul unei anume Maria Schuchauek din Peklo. ILiberarea Ntonei Viena, 13 Octombrie.— O “telegramă din Sofia anunţă că d. Mason, con­sul american la Berlin a sosit la So­fia pentru a lucra împreună cu d. Dickinson la liberarea misionarei Stone din mîinile bandiţilor macedo­neni. Comitetul macedonean este stăpi­­nul situaţiei; guvernul bulgar este lipsit de orî­ce putere. Agentul Rusiei la Sofia, d. Baeh­­metieff a trimis in comptul său un sol care să trateze cu bandiții. Se caută un depozitar de ziare la Călărași. A se adresa la administr. ziarului. Complot contra Pa­liului Londra, 13 Octombrie.— Se tele­­grafiază din Teheran . Azi s'a descoperit un vast complot ce se organizase contra Şahului. Complotiştii au­ fost arestaţi. Mulţi dintre dînşii au fost executaţi, alţii au fost torturaţi în mod groaznic. întreg partidul revoluţionar e a­­meninţat de urmăririle autorităţilor. - — % Ade vérül Jalnicii: Ioan G. Mărgăritescu, Ge­­orge şi Catarina Malcocî, doctor Con­stantini, Olga P­oşoianu,doctor Constan­tin Mărgăritescu, Maria Bălăcescu, Du­mitru şi Constanţa Bălăcescu, Pericle şi Wilhelmina Mărgăritescu, au dure­rea de a vă anunţa încetarea din viaţă a prea iubitei lor soţii, mamă, soră "şi cumnată Olga Ioan Mărgăritescu în etate de 48 ani decedată după o lungă suferinţă in ziua de 12 Octombrie ora 3 p. m. şi roagă pe toate rudele, prietenii şi cunoştinţele se bine­voească a asista la ceremonia funebră, care va avea loc Duminecă 14 Octombrie 1901 ora 2 p. m. la do­miciliul decedatei din calea Griviţei No. 67 de unde cortegiul va porni la cimi­tirul Şerban-Voda (Belu). Rugaţi-vă pentru dinsii. Rudele, amicii şi cunoştinţele sunt rugate a considera prezentul avis drept invitaţie. ­Cea mai primă , şi vechie casă de COGIAC (CMAKSI,VSTK, Franţa fonda­tă la 1969), caută pentru Bucureşti un jigent de prima ordine, sau un Angrosist de prima clasă, căruia să-i predea Deposiu­lui principal. Ofertele să se adreseze la „Jiold Continental“ sub iniţialele ], pină la 28 st. noii ale acestei luni. 9478—1 * și ***** Afl0Vni*t d*Psa sîngelui) Clo- JES.afi4fSlääSä rosa (paloarea fe­ței), Debilitatea generală, sle­irea nervoasă, 80 vindecă în cel mai scurt timp cu MERIO­­FER-1TEAVU. Acest prepa­rat e unul dintre cele mai pu­ternice reconstituante ala cor­pului slăbit, măreşte greutatea corpului, redă pofta de rum­­­care pierdută. Se găseşte la far­­­maciile şi drogneriile din ţară, sau direct la farmacie Iteanu, R.-Sărat. Flaconul 4 lei. 9749—12­0W f 'TfTMrm'l HII­HM ÎN PRAF ŞI PE FOIŢE Brevetat S.G D.G. SECRET de FRUMUSEŢE pentru a înfrumuseța pielea .Vi da strălucirea dorită și a o face catifelată. Fineţea extremă a acestei pudre, aderența ei absolută şi parfumul ei fără seamăn, îi dau primul rang printre toate pudrele de orez. — A o încerca înseamnă a o adopta. Se găsește pretutindeni. ufl I ® W OT« 83 O y C fHi E R 19, Rue Vivienne. Paris. fll A<l „ *88©liÂIW. . ^âîTsSM iritils Âfhît șîAftitisSl %fâ aK Cereala saleeția&aW —pîatils faragere. etc. sa furs n li «« uimit« erallstl mnitcoieJi SAUUtatilai» gr OP»«'-­' «iifCÂiÂioe mim pentru Taamjta 1901 și Primăvara 1902 lai Ferise! și Faginierete Ba.lcnlssciT ^ In arest catalas vor găsi ge ling*! * \ jpretritte ns*ais&o s» despnerco \ diferitelor produna­ți Stm­a­x tiff forte folositore. GERMANOME^ Inspectori ăi asi­gurare de viața O societate de asigurare de primul rang, angajează ca INJSPECTOR!­­VOIAJO­RI pentru asigurări de viaţă sub condiţiuni cît se poate de avanta­­gioase persoane apte, prezentabile şi cari dispun de cauţiune. împrejurările actuale fiind foarte priin­­cioase activităţei în această ramură, achi­­ziţiunele se pot cultiva pe o scară întinsă. A se adresa la administraţia ziarului sub „Activitate1­.________9747—9 PASTILE Excelent tonic pentru nervi. Remediu­ sigur contra Impotenţei ş sluj­iciunei forţelor sexuale. De vîn­zare la tote farmaciile şi drogueriile din ţară. Depositul genertil: Drogueria Fri Rrtis, bulev. Elisabeta Bucurescu. jj Cutia mare Bei 6, euCa mică ■' Iei 3.50. „ 205-15 f ““De VTiîzâFe n . 21 . Cu preţuri reduse POMI RODITOR! ALTOI TI Calităţi su­perio­are DIN RENUMITA GRADINA «de Mila Furnisorul Curiei Regale Bucureşti, StraiSa Polonă Ro 136 Catalogul grădineî după cerere, se trimite gratis si tari copii. 9653—5 lEOi­a FAEEPâ JI.nitT. I. PRASBOVA între gările Albești și 5 no te ști­ng oră, lOOo pogoane toate arabile , pă­­mînt negru, prima qualitrie 12000 lei. Ecarete, păi le, Magasie, Han. Amatorii se vor adresa la: MAG­ASINUL TETZU „La Cânele negru“ A­O 1, UTB19A filPSCASI, Sp. 1 Bucureşti. 9685—5­11 ECtfiNER­ATOR GpliOhi b' un 5eî>ot DE NOS CORSETS EN î\0UMA.NtE 3'ADRESSER SEU LEMENT 8 [iPsC-Afil ^UCţi&Qgf £é n Vous fall celte taille allongée, droite el fibra qua la mode préconise et qol s’inspîre des formes du xvme siécte, te siede des joties manieres et des belles coquetteries. Une femme coreetée pa» de Verlas acquierfc aassitSt Un© grSC| particüliöre, et te couturieţ pies qjj’^ mouler §g» coţpgs sar «es forroee-öDp'ecc.affiftl: (.

Next