Adevěrul, iunie 1902 (Anul 15, nr. 4611-4640)
1902-06-01 / nr. 4611
un sfert şi tot la SF. Gheorghe stan, m’am aruncat într’un „Complect“,m’am acăţat de sacoul controlorului de pe care curgeau năduşelile (şi de pe controlor şi de pe sacou !) şi am strigat: — Acuma numai la Moşi mă dau jos! Adevărat că la 5 jum. am ajuns la I Moşi, ţanc pe cînd se burzuluise cerul, ca să se mai răzbune pe ăl soare, care frigea mititeii fără grătar. 15’a stîrnit un vînticel, care ridica vîrtejurî de praf, de credeai că nu mai rămîne praf pe aleele Moşilor! Praful acesta s’a depus frumos pe fleicele, mititeii, patricienii, turtele dulci şi paşcavalurile din grădini şi poporul s’a dedat apoi la o mîncare cu vin la oală şi cu pietricele în tocătură de-ţi era mai mare dragu ! S’a petrecut pînă noaptea tirziă, de astă nu se poate spune că e o figură de retorică, dacă fiecare a declarat că „a înghiţit praf“ ! Altfel ce fel de ioie a Moşilor mai era ?! !... Pap. ACTUAMIATS drept de a ridica asupra consumatorului un bir cu care să şi asigure atît la sută beneficiu, atunci nu vedem de ce n’ar cere şi comerciantul şi agricultorul, şi pescarul, şi minerul, şi pădurarul, etc., un asemenea drept? Nu sunt şi aceştia producători naţionali ca sticlarii, săpunarii, spirtarii şi ceilalţi, şi nu contribuesc şi ei la mersul şi prosperitatea ţăreî ? Nu vedeţi că odată apucaţi pe această cale nu e nici un motiv să ne oprim ? Şi dacă nu ne mai putem opri nu înţeleg susţinătorii cartelurilor că a da voe oricui să exploateze publicul, lucrul se reduce la zero pentru fiecare exploatator în parte, căci dacă spirtarul şi sticlarul vor înapoia brutarului şi măcelarului ceea ce au încasat în plus de la public, dacă fiecare îşi va vinde cu 50 la sută mai scump mărfurile, însă la rîndul lui va cumpăra totul cu 50 la sută mai scump, nu se ajunge la nici un rezultat ? Libertatea cartelurilor pentru cîţîva, e un abuz monstruos; libertatea cartelurilor pentru toţi duce la un rezultat caraghios. Prin urmare cel mai drept lucru ar fi interzicerea lor prin lege. I. Teodorescu complicată de cum o pune L’Indépendance, şi sperăm că guvernul va putea şi va căuta să rezolve întreaga situaţie dintre Bulgaria şi Romînia, nu numai conflictul de la Asarlîc, care nu este decît simplu inel al uui lung lanţ. Int. Regele Saxonieî Bătrînuil rege al Saxoniei, Albert, se Regina Belgioî Regina Maria Henrietta a Belgiei se află actualmente bolnav. Starea sa e i află suferindă de o boală de inimă. De grijitoare, dicii, după cum anunță o ultimă telegramă, i-au interzis orice oboseală. CAMERA ARBITRAU DIN BRAILA O instituţie neconstituiţională — Cititorii noştri sint in curent cu chestiunea Camerei arbitrate din Brăila. Această instituţiune s’a creat acum doi ani la Brăila, precum se ştie, in scopul celentâţeî necesare in judecarea litigiilor comerciale. In principiu n’avem nimic de obiectat contra creărei unei asemenea instituţiuni. Intr’adevăr ea este absolut necesară şi in special folositoare relaţiunilor comerciale agricole. Dar modul cum e organizată şi cum funcţionează Camera arbitrală din Brăila este cu desăvîrşire neregulat, atinge organizațiunea judecătorească din Rominia, calcă dispozițiuni precise din Constituțiune, constitue un stat in stat. Deci se impune ca guvernul să intervină neîntîrziat și sau să creeze o situațiune legală Camerei arbitrale actuale sau să înființeze una a statului, după cum jurisconsulţii noştri vor găsi mai bine pentru a pune această nouă şi necesară instituţiune în acord cu legile noastre. * Din acest punct de vedere d. M. V. Mavrodin, avocat din Brăila, publică un articol foarte judicios in «Curierul judiciar» asupra căreia atragem atenţiunea d-luî ministru al justiţiei. La banchetul dat dăunăzi de asociaţia comercianţilor brăilenî, cari au creat Camera arbitrală, d-niî miniştri Missir şi Stoicescu au rostit discursuri din cari pare a rezulta că ministrul domeniilor nu e de acord, in privinţa Camerei arbitrale, cu ministrul justiţiei. D. Missir a lăudat, fără rezervă, instituirea Camerei arbitrale din Brăila, pe cind d. Stoicescu a ignorat cu desăvârşire existenţa acestei Camere şi n’a vorbit de cit” de asociaţia comercianţilor. Aceasta dovedeşte că ministrul justiţiei e convins că această Cameră funcţionează in mod neregulat, ilegal şi prin urmare nu putea să consacreze, prin cuvintul său, o asemenea stare de lucruri. D.- avocat Mavrodin susţine şi dovedeşte că această Cameră de arbitraj funcţionează ilegal fiind că deroagă de la legea procedurei, nu-ţi autentifică la tribiual compromisurile ţi pe de o parte împarte justiţia fără să aibă dreptul, iar pe de alta frustrează statul cu taxele de autentificare. Camera arbitrală are două secţiuni : una care judecă afacerile de cereale şi numită secţia cerealelor, cea-laltă care judecă chestiunile de navigaţiune şi numită secţia navigăţiunilor. Judecătorii, un număr de trei, judecă litigiul citind pe părţi în faţa Lr. Judecata e de două grade şi în apel demisiunile se pronunţă cu 4 din 5 judecători. Sentinţele se motivează, se înregistrează, etc. Taxa proceselor este de 1 la sută şi fixată pentru cereale într’un minimum şi un maximum de 20—100 leî, iar pentru navigaţie de 60—300 leî, taxe cari se percep in folosul asociaţiei. Judecata Camerei este obligatorie pentru toţi membrii asociaţiei şi ca sancţiune regulamentul asociaţiei prevede pentru toţi acei din asociaţie cari nu se vor supune arbitrajului, escluderea sau mai bine zis boicotarea comerciantului şi aceasta s’a întimplat deja unui comerciant, care a fost silit să părăsească Brăila. Iată cum funcţionează această Cameră. « Se impune acum întrebarea dacă ea funcţionează legal. D.’avocat Mavrodin dovedeşte că astfel cum ea e organizată, Camera arbitrală din Brăila atinge suveranitatea naţională. Legile noastre lasă liberi pe aceî cari vor să se judece înaintea arbitrilor, însă conform regulelor fixate de procedura civilă și compromisul este autentificat de tribunal. Cu îndeplinirea acestei forme liber este oricine a evita judecata tribunalelor romine, dar formalitatea autentificăm este de ordine publică fiindcă numai cu acest preț judecătorii statului învestesc cu autoritatea lor de judecători pe nişte simpli particulari. In privinţa numirei supra-arbitrului asociaţia acordă acest drept preşedintelui Camerei arbitrale, pe cind acest drept se conferă prin lege de prezidentul tribunalului. Iată dar o stare ilegală de lucruri, chiar dacă Camera şi-ar modifica organizaţia şi ar plăti fiscului taxa cuvenită. Pentru râs ? Pentru că ne aflăm in faţa unei noui instituţii cu judecători permanenţi, cu sediul ei, cu grefa şi trebiva ei, care înregistrează si eliberează acte, care percepe timbrul cuvenit fiscului. E clar un tribunal extraordinar ! Şi Constituţia interzice formal acest fel de instituţiuni : nici un tribunal extraordinar nu se poate crea sub nici un cuvint. Prin urmare Camera arbitrală din Brăila, aşa cum funcţionează, poate fi considerată şi ca un stat in stat, căci stabileşte şi reglementează uzurile comerciale ,crează noul prescripţiunî in materie comercială, etc. D. avocat Mavrodin trage din documentata sa critică următoarea concluzie: «Camera arbitrală alipită pe lingă asociaţia comercianţilor trebue să înceteze de a mai fi instituţie permanentă. Comercianţii rămin liberi să recurgă la arbitraje, insă să binevoiască a respecta legea procedure!, o autentificare la tribunal nu ia mai mult de o jumătate de ceas. Statul reintră astfel in drepturile sale suverane şi fiscul în taxele pe cari aşa le perdea. Foarte logic şi foarte drept. Ne trebue o Cameră arbitrală la Brăila, date fiind multe moravuri rele de la noi. Mergem mai departe : s’ar putea ca această Cameră arbitrală să fie lăsată a funcţiona pînă ce va interveni o lege, dar numai In mod facultativ. R. X. O nouă lovitură ungurească Tângurii pregătesc o nouă şi poate cea mai teribilă lovitură împotriva românilor de peste munţi. E vorba, după Budapesti Hírlap, ca să se revizuiască statutul organic care regulează situaţia bisericei române ortodoxe de peste munţi. In ce senz ? faimosul Iancso Benedeke care a lucrat, după cum se ştie, şi cînd cu înmormîntarea chestiei naţionale, se însărcinează să ne-o spue cerînd prin acelaşi Budapesti Hírlap, ca guvernul unguresc să suprime autonomia bisericei ortodoxe române. Dacă e vre-o legătură între vestea dată de acest ziar şi între modul cum doreşte el ca să realizeze vestea, nu ştim încă. Dar e probabil că un Iancso Benedeie nu vene în vînt, că în cazul cel mai bun se dovedeşte că sînt unguri cari rîvnesc la aşa ceva. In urma tuturor celorîntîmplate pînă azi nu ne-am mira dacă „bunii noştri vecini şi aliaţii unguri s'ar gîndi să dea romînilor şi această lovitură. De ce liar face-o ? N'au văzut ei cît sîntem de docili la toate batjocurile şi loviturile lor ? Tratatele comerciale le calcă în picioare, încearcă să ne închidă drumul spre Europa centrală, pe romîni îl tratează în robi, îşi permit absolut totul, iar noi dăm mereu buzna în sufletul lor căutîndu-le prietenia şi alianţa! Ar fi prea proşti ca să nu profite de un neam şi de o ţară atit de îndelung răbdătoare. După sugrumarea chestiei naţionale regele Romîniei s-a grăbit să viziteze la Pesta pe regele Ungariei; după ce ne-au şicanat şi ne şicanează la infinit comerţul, guvernul român închee un tratat special de alianţă cu dînşii, şi aşa mai departe. Acum vor să răpească şi autonomia bisericească a romînilor de acolo, fiţi siguri că li se va răspunde cu un tratat comercial prin care toate interesele lor vor fi apărate și ale noastre lovite. De ce dar s'ar jena ungurii ? Index Suprimarea accizelor Congresul Camerelor de comerţ a votat o moţiune prin care se cere desfiinţarea accizelor şi înlocuirea lor printr-o taxare a mărfurilor la locul de fabricaţie, pentru cele din ţară, la vamă pentru cele ce vin din străinătate, şi împărţirea produsului acestor taxe asupra comunelor după numărul locuitorilor lor, după importanţă şi proporţional cu veniturile pe cari le au. D)e multă vreme şi în nenumărate rinduri am cerut noi această reformă, care ar pune capăt impozitului celui mai rău chibzuit, mai costisitor de încasat, mai primitiv şi mai barbar din cite există la comune şi totodată contrabandelor. Chestia s’a copt deci dacă şi un congres al Camerelor de comerţ a votat o moţiune în acest sens. Sperăm că guvernul va ţine seamă de această moţiune, că imperfectul, onerosul şi barbarul sistem al accizelor nu va mai avea să dăinuiască multă vreme.Prin reforma pe care am susţinut-o, şi pe care a admis-o azi şi congresul Camerelor de comerţ, veniturile comunelor va creşte cel puţin cu economia ce se va face din suprimarea cheltuelilor cu perceperea accizelor la bariere şi din suprimarea contrabandelor. Afl. Sin fuga condeiului Petrecere populară Eri — unde să mă fi dus ? La Moşi, fireşte ! La 3 p. m. eram în piaţa Sf. Gheorghe, cu o bucăţica de ghitiţă în basma, cu umbrela în mînă şi cu pantalonii suflecaţi. Aşteptam traivanul, acest cupeu deschis al democraţiei moderne. Mai aşteptau cu mine vre-o 2—3000 de concetățeni. Au trecut vre-o 70 de traivanuri , cu «Complect», cină văzînd că e 5 fără! Congresul camerelor __de comerţ Congresul Camerelor de comerţ ce se ţine în Craiova a debutat cu una din chestiile cele mai interesante, cu chestia cartelurilor. Discuţia a fost lungă şi cam confuză,—cel puţin aşa ne-a apărut ea din darea de seamă telegrafică pe care am primit-o. In rezumat de şi cu 23 de voturi contra 16 congresul a amînat chestia pînă la discuţia legei asupra ineutajărei industriei naţionale, s’a simţit că marea majoritate a congresiştilor era animată de idei şi sentimente ostile în privinţa cartelurilor. In adevăr, cartelurile sînt o plagă, o nouă pacoste căzută pe capul consumatorilor pe lingă pacostele crizei generale. Cartelurile scumpesc în mod sensibil viaţa cea atît de scumpă in Romînia şi fărăde ele. Obiecte de prima necesitate ca zahărul, sticlăria, spirtul, săpunul şi altele, au ajuns inabordabile pentru pungile modeste, şi chiar pentru cele groase preţurile au început să fie jenante. Cel ce le-a fi susţinut în congresul de la Craiova au invocat două soiuri de argumente : existenţa cartelurilor şi în alte ţări, şi necesitatea pentru producători de a se cartela între dînşii ca să-şi asigure un preţ remunerator, fără de care n’ar mai fi în stare să producă. S’a uitat însă că dacă în Germania şi în Statele-Unite cartelurile sínt libere şi-s practicate pe o largă scară, în Franţa sínt oprite prin lege. Cum stă chestia la noi din acest punct de vedere ? Nefiind om de legi n’aş putea-o spune. Insă par’că îmi amintesc că în codul nostru există o dispoziţie împotriva cartelurilor. Cam vagă, mai mult ca o chestie de principiu, dar există. In schimb toată lumea ştie că de fapt cartelurile sunt oprite de autorităţi. Aşa de pildă brutarii şi măcelarii nu se pot învoi ca să scumpească plinea şi carnea în mod artificial fără a avea de furcă ca autorităţile comunale. Atunci ca ce ar fi privilegiaţi sticlarii, producătorii de zahăr, de săpun, de spirt ? Ori toată lumea e liberă să se carteleze la infinit şi fără nici un control, ori toată lumea trebue să fie controlată şi înfrânată în ce priveşte lăcomia comercială. Dacă dăm voe sticlarilor şi celorl’alţi să ne ia trei preţuri pe fabricatele lor, pentru ce n’am da voe brutarilor să ne ia 60 de bani pe chilogramul de pline şi măcelarilor să ne ia 2 franci pe chilogramul de carne ? De ce cu unii mumă şi cu alţii ciumă ? Dar se zice că altfel industriile mai sus numite n’ar putea exista. Cei interesaţi în cauză pot s’o zică, ăsta e meşteşugul lor ca s’o zică. Noi trebue oare să-i credem pe cuvînt ? Şi chiar de-ar fi cum zic eu, încă se pune întrebarea : n’au dreptul şi consumatorii să fie protejaţi ? Sau, şi mai precis: Industria e făcută pentru consumatori sau consumatorii pentru industrie ? Căci dacă industriaşul are acest a EJMw». Facultatea de medicină D-lui 11, Frestudent Loco Iată în chip sumar, detaliile ce ne cer, privitoare la facultatea de mediană din Bucureşti, al căreia superb edificiu, se va inaugura la toamnă. Ideea unei facultăţi de medicină născu intîmplătorr, în ultimii cinci ani ai secolului trecut, cînd votîndu-se o sumă de clteva milioane pentru un vast pavilon de anatomie (era era construcţiilor fabuloase, credite peste credite se votau cu o iuţeală vertiginoasă şi monumentele şi edificiile publice eşeauca din pămint) s’a abandonat acest plan pentru acela al facultăţii. Palatul e situat la Cotroceni, e o minune arhitecturală şi se datoreşte d-lui arhitect Berindei. Are o sală de medicină operatoare, 2 săli de botanică şi zoologie, 2 săli de disecţie,11 laborator de anatomie topografică, 1 laborator fiziologic, 1 de istologie şi 1 de farmacologie. Mai posedă şi o vastă sală de bibliotecă în formaţie datorită iniţiativei d-lui dr. Toma Ionescu, precum şi 5 săli de cursuri şi un amfiteatru mare. Instalaţiunile sunt după indicaţiile cel mai exigente ale instituţiunilor similare din străinătate. Inaugurarea se face la o toamnă cu mare strălucire, invitaţiuni se vor lansa către societăţile ştiinţifice străine şi somităţile medicale internaţionale, de asemenea şi printre membrii diferitelor societăţi ştiinţifice române, cum şi printre profesioniştii de seamă de la noi. D. dr. George Severeanu junior, a luat iniţiativa baterei unor medalii comemorative. Aceste medalii, 25 la număr, vor fi de aur, pe faţă vor purta efigia facultăţei de medicină, iar pe verso numele celor 25 de profesori ai facultăţei. Aceste medalii de aur se vor distribui profesorilor, iar alte medalii similare, dar de argint sau bronz se vor lua de către studenţi. In acest scop d. Severeanu a lansat liste de cotizaţune, cu cari se vor acoperi cheltueiile baterei medalilor. Restul ce va fi — un întreg program de serbare — se va vedea la timp. O. D POSTA MICA Cititor fervent. Brăila.—1) Acele cuvinte s’au șters fiind-că ele tindeau a da ziarului un caracter antidinastie. Cît a trăit bătrînul Beldiman, care era întru cît-va anîi-dinastie, ele îșî aveau rostul lor. De cînd d. Miile a rămas singur director, d-sa fiind numai republican și democrat, ele nu-şî maî tiveau rostul. 2) Întrebaţi personal pe d. Miile, eu nu pot răspunde pentru d-sa în chestii de acestea. 1) Pînă acum nu se ştie nimic pozitiv. Urmăriţi chestia în ziar. Licurg. Loco.—Adresaţi-vă un marmutier, de pildă la magazinul Zissman din calea Victoriei. 2) Daca angajamentul s-a făcut numai verbal şi fără marton, puteţi sa-i puneţi cruce, căci in cazul acesta n’aveţi nici o armă împotriva individului. I. L. Craiova.1) Ne este peste putinţă să vă spunem unde aţi putea găsi pamfletul acela. 2) Se găseşte pe la anticvariu din Capitală. 3) I. Slavici e pe’ la Academie şi în învăţămnt. E domiciliat în ţară. In ce priveşte calitatea de care întrebaţi credem că o are, că e în dreptul său. G. N. Interesat. Galaţi.—Afacerea e foarte serioasă, după cite ştim. Pentru orice lămuriri asupra culture! haşişului scrieţi la adresa dată în ziar Si vi se va răspunde.---- 11 ■ 1 ------ Conflictul cu Bulgaria Pînă în momentul de faţă nu avem decît asigurarea pe care ne-o dă „L’Indépendance Roumanie“ că „agentul nostru diplomatic a intervenit la Sofia pe lingă guvernul bulgar spre a obţine pedepsirea exemplară a autorilor brutalităţilor exercitate asupra persoanei agentului silvic Popp“. Cum va reuşi agentul nostru diplomatic la Sofia, nu se ştie. Insă noi credem că lucrul nu trebue să se mărginească aci, deoarece e un adevărat sistem din partea bulgarilor de a comite tot felul de încălcări şi de sălbăticii la frontiera dobrogeană. Dacă n’o fac şi pe restul frontierei ste că-i împiedică Dunărea. Prin urmare pe lîngă pedepsirea autorilor violenţelor şi mişeilor de la Asarlîc, trebue să se urmărească şi încetarea sistemului de başibuzucie cu care sîntem trataţi la frontieră de bunii noştri vecini bulgari. Chestia e deci mai gravă și mai Prinţul Bulgariei la Petersburg — Ce spun ziarele străine — Pester Lloyd Ziarele străine sosite erî in Capitală încep să vorbească despre vizita principelui Ferdinand la Petersburg. Bester Lloyd spune, că avind in vedere suita prinţului Ferdinand, in care intră ministrul preşedinte Danev şi preşedintele Sobraniei Zankov, trebue să deducem, că acestei călătorii i se dă in mod ostentativ un deosebit caracter politic. «încă de acum zece zile a fost o deputăţie la Petersburg pentru a oferi ţarului un cadoul lucrat de sculptorulbulgar Zoki. Acestei deputăţii i s'a alipit şi agentul diplomat rus din Sofia, d. Bachmetieff. «Toate aceste momente dovedesc, că cei din Sofia simt mare nevoe de a dovedi, că Bulgaria e cu totul in lagărul Rusiei». Şi mai departe: «Ce va aduce Ferdinand acasă din cetatea ţarilor, aceasta e cam greu de precizat astăzi, avind in vedere politica liniţită ţi doritoare de pace, pe care o urmăreşte de ani de zile cabinetul din Petersburg. In orice caz, bulgarii au totdeauna nevoe de ceva ţi au de dorit cite ceva ! Ba le trebue o coroană de rege, ba vor independenţe, ba doresc ca ţara lor să fie mult maî mare ţi să se întindă departe, incolo, cuprinzînd şi Macedonia. «Oare diverse ziare bulgăreşti nu au susţinut în ultimul timp că ruşii cer— fără să se dea motivul—desfiinţarea exarchitului şi a schismelor bulgăreşti, importarea instructorilor ofiţeri ruşi, cedarea unui port mai mare pe Marea Neagră . „Prin aceasta e probabil, că bulgarii au vrut să arate de ce concesii şi sacrificii sunt capabili in vederea obţinerei independenţei ţi a coroanei regale“. Pester Lloyd observă apoi, că turcii se unesc in unele părţi cu serbii, în altele cu grecii şi albanezii, astfel că acţiunile bulgarilor în Macedonia scad din zi in zi. Ferdinand rege Neues Wiener Journal e mai categoric. Ziarul vienez afirmă că vizita prinţului Ferdinand la Petersburg va avea drept corolar proclamarea Bulgariei la rang de regat, chiar fără un veto al puterilor semnatare ale tratatului din Berlin. Acest mers al lucrurilor a fost pus de altfel de mult la cale de către primul ministru bulgar, care întovărăşeşte actualmente pe prinţul Bulgariei la Petersburg. Rusia va da acest puternic sprijin Bulgariei ca o recompensă pentru faptul,că şi-a schimbat politica externă,îndepărtindu-se cu totul de tendinţele prinţului Alexandru de Battenberg. Opinia presei rusa Journal de St. Petersbourg are un articol de fond din care extragem următoarele : «Prinţul Bulgariei soseşte Marţi la Peterhof, unde va fi oaspele ţarului. De cite ori a fost prinţul Bulgariei in Rusia, totd’auna a fost primit în mod călduros. Mosteneala pe care ţi-o dă ca să apropie cit maî mult Bulgaria de Rusia, e apreciată în mod favorabil la Petersburg. Prinţul Ferdinand va avea de constatat şi de astă dată sentimentele constante ale Rusiei pentru persoana sa și pentru poporul bulgăresc, căruia Rusia ii dorește in mod sincer prosperitate și bunăstare. Afacerea Crawford Presa franceză şi Vallé Declaraţiile noului ministru de justiţie Valle contra procurorului general Buiot, au făcut mare senzaţie in toate cercurile. Presa naţionalistă, în special Gaulois şi Petit Journal întrebuinţează interviewul cu Valle publicat la Echo de Paris, ca o armă contra Ciutei de casaţie, a Senatului şi a consiliul de stat, contra miniştrilor de finanţe şi de justiţie din cabinetul Waldeck-Rousseau. Ziarele republicane sunt dezolate, dezaprobind pe Valle. Radical spune: «E inadmisibil, ca un ministru de justiţie republican să facă confidenţe un ziar naţionalist şi să-i indice măsuri de ale guvernului, pe care nu le poate lua numai singur ministrul. E nemai auzit, ca un ministru de justiţie să facă protivnicilor republice un serviciu şi să ameninţe pe un înalt funcţionar public, contra căruia se îngrămădesc toate ameninţările partidelor reacţionare. Noi aşteptăm o dezminţire asupra declaraţiilor d-lui Valle, deşi cam tîrzie». Rolul lui Buiot Acesta e primul simptom serios al trecere! afacere! Humbert pa terenul politic. Procurorul general Buiot a jucat un mare rol în procesul contra lui Deroulede şi a monarchiştilor. El a reprezentat dintr’untîîă acuzarea şi apoi a aparţinut ca judecător, Curţei de casaţie. Eri a ţinut cabinetul Combes prima sa şedinţă. Ministrul de justiţie Valle nu apăru. Peste citeva zile vor începe în Cameră dezbaterile privitoare la afacerea Crawford Humbert. Acţiunea ministrului de justiţie e un rău augur pentru aceste dezbateri. Louis Daurlgnao la Paris Louis Daurignac, fratele d-nei Humbert şi girantele proprietăţii, pe care acesta din urmă o avea la Moghrane în Africa, a fost adus la Paris. El a fost CHESTIA. ZILEI Intre doî cetăţeni, pe peronul gărei de Nord: — Ce e trenul ăsta cu trei maşini şi manifestaţia asta cu steaguri ? — Se întoarce d. Ballade de la Carlisbad ! interogat imediat de judecătorul de instrucţie Leydet, fără a da insă detalii importante. Dezminţirea lui Văile După o telegramă, pe care ne-o transmite corespondentul nostru din Paris, ministrul de justiţie Vaile ar fi dezminţit interviemul publicat de ziaristul Marcel Hutin în „ L’Echo de Paris“. Vaite a declarat că consiliul de miniștri va avea de decis, dacă procurorul general Butoi trebue destituit. La intrarea In tirg. Tradiţionala zi Joia Moşilor, a fost serbată erî in chip foarte animat, cu toată ploaia care a căutat să strice frumuseţea acestei zile. Cum intrai în tirgul Moşilor, vedeai deschizindu se numai porţi splendide construite in lemn, cari separau diferite secţiuni ale tîrguiii. Mergind intre două ziduri de oameni, ajungi la intrarea principală a tirguluî, unde se află construit pavilionul regal. Aci da jur împrejur, ochii rămin nedumeriţi de atita frumuseţe cită se desfăşoară, în rotonda principală La intrarea in rotonda principală pe porticului care se deschide pentru vizitatori, citiţi scris cu litere mari : Tirgul Moţilor, anul 1902. In dreapta şi în stingă, se află aci frumos aranjată o florărie a d-nului I. Gayer-Nemet, unde se pot admira florile cele mai alese şi mii de trandafiri. Mai departe, dacă ocoleşti ronda principală in jurul pavilionului regal, poţi vedea : Colecţiuni de stupi cu toate uneltele necesare pentru adunarea miereî din stupi, ale d-lui Muntenescu ; producţiunile fibricei de lemnărie Lessel, ale fabrice! Azuga; produse de ţesătorie şi plăpumărie naţională ; produse de aie atelierului de la penitenciarul Văcăreşti; produse de teracotă, sobărie şi împletituri de toată frumuseţea de pe domeniul coroanei de la Periş, etc. Mai departe expoziţia de lucru manual a şcoalelor primare din ţară cu produse de cartonagiu de la şcoala No. 21 de sub conducerea d-luî Teodorescu, de tinichigrie de la şcoala No. 12, lucruri de ţesătorie naţională, produse scolastice etc. Apoi mai multe războaie automate «Romînia», produsele fabrice de ciorapi şi tricotage a d-luî dr. Cerchez, atelierul de ţesătorie al d-neî Mironescu cu elevele sale, de la şcoala profesională Sf. Maria, o frumoasă deşi mică expoziţie de lucrări de pluş, datorite d-lui Brumărescu, un talentat tinăr eta j. Ultimul regat Aci e o minunată expoziţiune aranjată cu mult gust, din tot felul de producţiuni ale ţarei. Pe o rotondă din mijlocul pavilionului, se pot admira lucrări de ţesătorie şi broderie naţională de o inconteriată valoare, o icoană mare a sfintei Mari datorită pictorului loanid, lucrări in lemn ale diferitelor fabrici din ţară, birouri, etajere, bustul lucrat în marmoră al prinţului Carol, o roată de vint, care punea in mişcare un scrînciob, cu 6 policioare, reprezentând ţări din Europa, care era pregătită pentru prinţul Carol, o cutie de nichel sculptată tot pentru prinţul Carol, portretul regelui şi al reginei într’o ramă lucrată în fir de aur, după modelul artei orientale, păpuşi, produse de ţesetorie, de îmbrăcăminte etc. Tot ce putea găsi arta naţională a fost adunat cu abundenţă şi aranjat in acest pavilion. Sosirea prinţilor Tirziei la orele 6.20 m. a sosit prinţesa Maria şi prinţul Ferdinand, şi cu micii principi Carol şi Elisabeta. La intrarea principală, au fost intîmpinati de d-na Procopie Dumitrescu, d-na Zoe Sturdza, d-na Rîmniceanu, d-na dr. Stoicescu, d. procopie Dumitrescu primarul Capitalei, d- ministru Stoicescu, d. Em. Petrescu, d. G. I. Lahovary, dr. Ciru Iliescu, general Robescu, Ioc.-col. Georgescu, d-na şi d-ra R. Missir,d-na Em. Petrescu, d na şi d-ra Barcaloglu, etc. D-na Procopie Dumitrescu a oferit prinţesei un frumos buchet da trandafiri. Principii au mers in pavilion, in acest timp începuse o pioae mare să curgă şi să facă multe stricăciuni. In pavilion prinţii au examinat cu atenţiune totul, şi şi-au exprimat admiraţiunea pentru multe lucrări de artă. Au plecat apoi în rotonda Moşilor, au vizitat toate secţiunile de expoziţie, au luat lucruri cari le-au plăcut mai mult, şi de toată ploea care devenise intensă, nu au reintrat in pavilion, pînă ce nu au terminat vizitarea rotondei întregi. Reintrind în pavilion, prinţii cu invitaţii s’au fotografiat in corpore, apoî s’a servit şampanie, bomboane, îngheţată, etc. Un bogat bufet a fost la dispoziţia publicului de invitaţi, servind bere, şampanie, etc. etc. In timpul cit s’a servit bufetul, prinţii au discutat cu invitaţii şi la orele 7 jum. au plecat din tirgul Moşilor, cu trăsura încărcată de tot felul de lucruri. In Moşi In timpul acesta, ploaia cădea din ce in ce mai puternic, ca o ironie asupra frumoasei petreceri populare, unde tradiţionalul obiceiu adunase Capitala din mahalale ca şi de la centru. Totuşi panorama Moşilor, oferea un spectacol dintre cele mai minunate. Decorurile se amestecau cu expoziţiile din trrg, cu costumele vizitatorilor, predind aspectul unui mare şi bogat tablou de teatru. Excelau cu deosebire secţiunile pentru petreceri şi circiumele, panoramele, caruselele colosal de multe, fotografiia la minut, circuri americane, etc., grădina Eliad etc., formau un tirg imens, unde publicul cel mare se desfata. Era adevărata serbare a poporului. Ploaia umpluse drumurile cu noroi, şi totuşi pe sub acoperişuri, prin grădini, improvizate, publicul consuma băutură răcoritoare, munca turtă dulce, şi se amuza. Un accident de la orele 7, vr’o 10 baloane de guma, de o mărime colosală, umplute de aer scapă din legătură şi iau zborul. Citeva lovite de furtună se rup şi pocnesc cu zgomot, altele se pierd în nourii ca de plumb. Publicul a privit cu un haz nespus la acest accident tragic-comic. In colo nimic deosebit nu s’a intimplat. Alte impresiunî A fost de remarcat că a lipsit anul acesta, graţie măsurilor luate de primărie, jocurile la noroc, şi fabricele stanţepede de gogoşi cari otrăveau aerul cu un miros greu şi supărător. In restul Moşilor rezervat publicului celui mare, slavă Domnului, se turnau destule gogoşi în untdelemn, se vindea turtă dulce, zăpăceală, jucării, etc. De zgomot tirgul întreg asurzea. La orele 7 jum., tirgul Moşilor era scăldat de pioae. Lumea fugea care încotro, în cit se poate zice că Joia Moşilor a luat sfîrşit la această oră. A trebuit ceasuri întregi ca publicul să poată eşi din aglomeratul tirg, şi să plece. Tramvaiele încărcate de lume, parcurgeau cu greutate drumul spre oraş, în ţipetele asurzitoare ale muzicilor, cumpărate din Moşi. In adevăr, la plecare toată lumea avea cite un suvenir* cît de mic din Moşi. Cu această ocaziune ca şi la 10 Mai, negustorii au suferit mari pagube, de pare ca mare parte din cîştigul pe care trebuiau să ii aibă i’au perdut, din cauza ploaei. Altă dată la această zi, petrecerea dura pînă după miezul nopţei, şi pe lingă că se petrecea, se făceau şi deveruri minunate in Moşi. Joia Moşilor din anul acesta a fost într’o zi unită, de şi numai la sfîrşit urită. Aranjamentul in Moşi se datoreşte primăriei in cap cu d. primar şi cu d -. G. Petrovici ajutorul de primar, Ciocanelli, şeful poliţiei comunale d. Niculescu, etc. Poliţia a ţinut bine ordinea, împreună cu jandarmii pedeştri, cari aveau ca comandant pe d. căpitan Brezoianu. D. prefect al poliţiei Em. Petrescu, împreună cu d-nii inspectori Drma, Popovici, Mişii Cantuniari şi Ştefănescu au supraveghiat măsurile de ordine. Premiile se vor distribui la primăria Capitalei Duminică. * După orele 10, cerul s’a curăţit de miori, şi luna cu discul ei rotund’şi luminos, învăluia tirgul Moşilor într’un nimb de frumuseţe; se părea totuşi ca luna apăruse ca să lumineze dezastrele unui ravagiu. La această oră tirgul s’a repopulat din noi», şi pînă noaptea tirziu se auzeau răsunînd tarafe de lăutari, şi chiote ca de la chef... ’ Maria -------