Adevěrul, iulie 1902 (Anul 15, nr. 4641-4670)
1902-07-31 / nr. 4670
MPRESIUNI şi PALAVRE Libertatea... Lumea îşi închipue o mulţime de pricini şi-ţi găseşte fel de fel de cusururi, cind nu te măriţi. Mie mî-a fost întot d’auna frică de un stăpîn. In mine e o revoltată şi o sclavă voluntară; cînd cineva e bun şi blind cu mine, mă apropii. Cind o forţă brutală însă mă sileşte să ascult şi să mă supun fără sâ’mi dea nici o explicaţie, e o adevărată spaimă care mă cuprinde. Acesta a fost marele motiv pentru care n’am voit nici o schimbare în viaţă. Noi femeile, cînd n’avem zestre, convenţiile sociale nu ne procură posibilitatea de a ne constitui viaţa şi fericirea noastră după cum o înţelege fiecare, aşa se face că bogate ca şi săraca trecem toate prin aceeaşi poartă. Nu e asta o revoltă aşa tamnisam contra societăţei. N’am înţeles însă niciodată cum se însoară bărbaţii. Sunt liberi, îşi cîştigă existenţa Seara se duc ori unde vor, nimeni" nu le cere socoteala, din nici o parte nu aud că asta se cade ori nu se cade, că pălăria li e exagerată, că, bunăoară, talia e cam provocatoare, rochia prea strînsă pe corp etc. N’au a se teme d’e reflecţii şi vorbe de la locul lor sau că vor fi’ măsuraţi de la cap la picioare. Merg cu nasul în vînt, învîrtindu-şî bastonul; trotuarul a al lor, căci fmeile nu trec de cit pentru ei. De aşi fi bărbat nu m’aşî însura nici odată,—poate fiind că am fost tot-d’auna consfdiînsa să mă supun celor mai marisîu știu, dar n’am de cit o singură dorință: aceea a libertăţeî mele! Cînd îmi fac visuri, libertatea e totd’auna în primul plan şi in viaţa reală nici odată n’aşi consimţi să'mi plec capul intr’o luptă inegală, nu pot consimţi să port greutatea unui lanţ... Iris. Felurimi Monumentul Inaugurarea acestui monument, care ar fi mai potrivit așezat la Karthum, a avut loc zilele aceste la Londra. Monumentul amintește vitejiile din Africa ale generalului Gordon. Lucrarea a fost executată de cunoscutul sculptor englez Onslow Ford mort acum vreo jumătate de an. Legenda cutremurelor de pămînt. —O dată, un tînăr mahomedan, puse profetului următoarea întrebare: -- Maestre, pe ce se sprijină pămintul ? Mohamet răspunse: — Alah a creat odinioară un bou așa de mare, că îți trebuiau 500 de ani, sa faci drumul de la cap la coadă și 25 de anî să treci distanța dintre coarnele sale. O dată s’a furișat dracul intr’o ureche a boului și îl intrebă: — Cum iţi merge ? Boul răspunse: — Prea puternicul Alah, m’a împovărat oo greutate, de care nici nu*mi dau seamă cei. Dracul ii șopti: — Pe tine, odihnește pămintul, care o să mai nască 18.000 de lunî şi atunci ai să cazi sdrobit de uriaşa ta povară. Foloseşte te cit mai poţi şi scutură de pe tine această greutate. Boul dădu ascultare şoaptelor drăceşti şi scutură o dată capul. In clipa aceea Xlah ordonă unei muşte să intre intr’o nară a boului şi să-i înţepe. Musca îndeplini porunca. Boul începu să zbiere de durere. Atunci Alah luă cuvintul: — Pentru ce te-ai lăsat ispitit de satana, și ai fost prost și nerăbdător ? Am dat putere muştei asupra ta, şi musca te va chinui pînă la sfârşitul vieței tale ori de cite ori vei da ascultare necuratului. Dar boul totuşi reţinu şoaptele dracului : din cînd in cind cată să scuture pămintul din spinare şi de cite ori o face se nasc cutremure. Şi de n’ar fi musca să-l înțepe-n nară, cine ştie care ar fi soarta păraîntuluî ! OHENTO TM — Mărfi 30 Iulie — Grădina Micson. — In fiecare seară teatru de varietăţi.—Trupa germană de comedii. La timp de ploae in sala cu acelaş nume. Parcul Oteteleşanu.—In fiecare seară concertul orchestrei Straus. Restaurantul fost Cosman. (str. Sărindar) In fiecare seară orchestra condusă de Ciolac. Grădina Sărindar.—Teatru popular gimnastică. Cafe Bulevard.— In fiecare seară concertul orchestre! condusă de d. Geogoscu. Ediţia de dimineaţă OIFORMAŢITOI Ni se comunică că d. Dimitrie Sturdza a avut erî, la ministerul de război şi, un viu conflict cu însărcinatul de afaceri al Belgiei, care a venit să-i adreseze o plîngere. Vom căuta să dăm amănunte în această privinţă. Prinţil Ferdinand care a vizitat zilele trecute uzinile Krupp din Essen Va pleca la 1 Septembrie ca să asiste după cum am spus, la manevrele imperiale germane. Vor lua parte la aceste manevre corpul III de armată (Berlin) şi al V-lea (Posen). Manevrele vor avea loc peinia Mezerlitz-Bentschen şi vor dura de la 3 la 12 Septembrie. Prințul Ferdinand va fi însoțit de d. colonel D. Folteanu* comanditul rog. 4 roșiori. La Roumanie se înşală crezînd că atunci cînd noi am relevat „cazul d-lui Costinescu“, am înţeles că aprobăm campania care o duce o parte a presei conservatoare contra d-lui Costinescu. Am relevat acest caz pentru a pune în evidenţă faptul că ziarele liberale cari au atacat cu atîta vehemenţă pe d. Costinescu acum doi ani, azi sunt obligate a-i aduce laudele cele mai plate, iar ziarele conservatoare cari făceau elogii cînd d. Costinescu nu era încă în minister spun azi că ministrul de finanţee „omul străinătatei“! Iată ce am ţinut să relevăm şi ceea ce reiese din articolul nostru de erî. încasările la Banca Naţională a Itominiei s-au urcat actualmente la 100 de milioane lei, ţifră pe care n'a atins'o încă de cînd există această instituţiune. Acum un an la această epocă încasările erau sub 60 milioane. Citim în Voinţa Naţională: Mai multe ziare au anunţat numirea d-lu! deputat I. Procopiu ca prefect al poliţiei Capitalei. Ştirea a fost deja dezminţită de L'Independance Rownaine, Amicul nostru d. Procopiu nici nu s’a gîndit, nici n’a solicitat, nici nu i s’a oferit această demnitate. In cit priveşte zvonul despre numirea d-lui N. P. Ianovici, repetăm pentru a doua oară că d-sa n’a solicitat un singur moment postul de prefect al poliţiei Capitalei, care de altfel nici nu i-a fost oferit, nici direct, nici indirect. Regele va urma la Gastein o cură de 20 zile, după care se va duce la Ragatz şi apoi la castelul Weinburg. Suveranii se vor întoarce în ţară pe la început ad lunii Septembrie, pentru ca regele să poată fi la manevrele de toamnă cari se ştie că încep la S Septembrie. ’ ^ . Guvernatorul insulei Quiratao (Antifé) a făcut cunoscut ministerului nostru de externe că guvernul insulei a desființat carantina pentru proveniențele din Buenos-Ayres. * Acelaşi minister a fost înştiinţat că guvernul grec a instituit o carantină de 10 zile pentru provenienţele din Alexandria (Egipt). Au sosit eri in Capitală .• Episcopul de Argeş, venind de la G. Lung, d. N. Albu, d. Procopie Dumitrescu, d.colonel Ghica, d. I. Procopiu, d-nii Radu şi Th. Vâcărescu, venind de la Sinaia. Este vorba ca direcţiunea Creditului funciar urban să-şi însuşească pretenţiile proprietarilor de case din Capitală relativ la relaţiile lor cu chiriaşii şi să intervină pe lingă ministerul de justiţie ca să modifice articolele din codul civil relative la chiriaşii răi de plată. Eri după amiază s’a zvonit în Capitală că la poştă s’ar fi descoperit furtul unui grop de valoare, in sumă de 12 mii lei. Cercetind la poştă, d, diriginte a dezminţit acest zvon, declarind că e fals. Totuşi se afirmă da unii că zvonul e întemeiat intru citva şi că la poştă se anchetează un atare furt, asupra căruia se ţine însă deocamdată secretul cel mai strict. • Delapidatorul se zice a fi un factor poştal anume M. in complicitate cu un impiegat anume T. In sarcina acestui din urmă s’au mai descoperit acum cîtva timp mai multe lipsuri de bani; sub afirmaţiunea insă că ele vor fi restituite, impiegatul a primit numai o pedeapsă disciplinară. D. inspector Constantinescu precum şi d. sub director al poştelor Manu, ne-au desminţit zvonul. eri dimineaţă a sosit de la Sinaia d. Costinescu, ministrul de finanţe. D. Pallade, ministru de interne, şi d. Luca Ionescu, secretarul general al acestui minister, se vor întoarce azi dimineaţă in Capitală, primul de la Buşteni, al doilea de la Iaşi. Statistica ce se lucrează actualmente la ministerul de finanţe asupra funcţionarilor publici şi a celor din stabilimentele de utilitate publică va împărţi pa funcţionari, după lefuri, în 13 clase, iricepînd cu leafa de 50 lei pe lună. SJMinisterul domeniilor, direcţiunea păurilor, a dat o circulară tuturor şefilor de ocoale silvice, invitîndu-i de a înainta o situaţie relativ la modul şi regula ce trebue să se ia pentru îmbunătăţirea comunicaţiei telegrafo-telefonice a diferitelor puncte principale din ocolul lor cu ministerul domeniilor. D. D. Klein, şef de biurou la ministerul domeniilor, însărcinat de minister a plecat el în Slavonia, pentru a studia modul cum se exploatează maşinele de stejar, pepinierile şi diferitele instalaţiunî industriale. D. Klein se va reîntoarce în Capitală după o lună, cind va face şi un raport amănunţit despre studiile făcute. In vederea concentrărilor pentru manevrele de la toamnă, ministerul de domenii, a intervenit pe lingă ministerul de razboiu, cerind să scutească de manevre pe o mare parte din personalul serviciului silvic. Ministerul de războiu, n’a răspuns încă acestei interveniri. Prefectura de Ilfov a afişat listele juraţilor pentru epoca 1902-1905. „Frankfurter Zeitung", sosit er î in Capitală, conţine o dare de seamă asupra comerţului exterior al Rorainieî. Ziarul citează diverse cifre, pe care le-a extras din publicaţiile oficiale, fără a face nici un colmentar. Secţia de menaj, bucătărie şi spălătorie, de pe lingă azilul „Elena Doamna", va fi reorganizată pe ziua de 1 Septembrie astfel: Nu se vor mai admite în această secţie decit elevele lipsite cu desăvirşire de părinţi, orfane şi fără rude sau protector. Se va deschide pe ziua de 1 Septembrie pe lângă această secţie, un restaurant pentru femeile sărace; de asemeni se vor primi şi comande de spălătorie. La 25 August are loc un concurs pentru ocuparea posturilor vacante de bucătăreasă şi spălătoreasă. Anul acesta recolta viilor din împrejurimile Huşilor va fi mediocră, din cauză că viţă a fost atacată de mană, învăţătorii agricoli ambulanţi au fost autorizaţi să facă procese-verbale in condica de inspecţiune a şcoalelor, constatînd ce au făcut ei la fiecare inspecţiune şi cum au găsit lucrările agricole ale şcoalei. Prin aceste procese-verbale se vor indica şi instrucţiunile practice ce trebuesc date învăţătorilor şcoalelor, relative la lucrările ce aceştia sunt ţinuţi să facă pentru bunul mers al învăţământului practic agricol, şi la viitoarea inspecţiune vor constata tot prin procesverbal dacă instrucţiunile date de ei s’au îndeplinit de către învăţători. In fiecare lună învăţătorii ambulanţi vor adresa Casei şcolare memorii detailate despre măsurile luate la fiecare şcoală cu privire la bunul mers al învăţămintuluî agricol şi progresele realizate. D. Deftu I. Bunea, primar al comunei Ţigania-Crivina, plasa Sabaru, jud. Ilfov, s’a prezentat la redacţia noastră şi ne-a arătat că nici un furt de cal n’a avut loc în această comună şi că deci numai din eroare s’a putut anunţa că d-sa ar fi fost arestat pe urma unei astfel de fapte. Luăm act. Eri la orele 4 p. m. s’a fi întrunit in localul Bursa Mancei patronii şi lucrătorii de încălţăminte, cari au format corporaţiunea lor şi au ales un comitet compus din : Patronii: R. Spirescu, M. Dumitrescu, G. Plehati, Muşetescu, Raftopol, N. Grigorescu, N. I. Văleanu şi N. Handoca ; Lucrătorii: Ştefan Christescu,Stelian, Vasilescu, Stan Marchidănescu, Alexandru A. Corbeanu, M. Rădulescu, I. Ionescu şi Moisescu; Comitet care e însărcinat a organiza societatea şi a reprezintă corporaţiunea, întrunirea sa terminat la orele 9 seara. Azi noapte pe la orele 12 o ploae torenţială, cu fulgere dese şi tunete s’a abătut asupra Capitalei, răcorind simţitor aerul. Dacă această ploae a fost generală, ea a făcut un bine enorm porumbului. Se caută depozitari de ziare pentru Burdujeni, Ştefăneşti, Urziceni (Ialomiţa) şi Panciu. A se adresa la adm. ziarului. Afacerea testamentului Dr. Sturdza Eri d, judecător de instrucţie Voinescu, s’a ocupat din nou cu instrucţia şi afacerea testamentului fals a defunctului principe Gr. M. Sturdza. Se ştie că acum citeva zile d. Voinescu a pus în prevenţie pe D. Grigoriu, administratorul moşiei d-lui NicU Catargi. Grigoriu a fost adus ori la cabinetul d-lui Voinescu unde i s’a luat un nou interogatoriu. Defioziţia lui Grigoriu e foarte francă. El acuză pe Miclescu ca autorul tuturor faptelor ce l i se impută. Iar ca autor material al testamentului el a declarat pe Botez. Deşi Grigoriu e amestecat întru citva in toate maşinaţiunile şi operaţiunile a citorva persoane interesate la averea defunctului principe, totuşi arestarea lui e motivată de alte cauze.* D. Voinescu, judele de instrucţie, e convins că Grigoriu posedă acte destul de folositoare pentru instrucţie şi tot deodată destul de compromiţătoare pentru unele personaje, cu o situaţiune înaltă in societatea noastră. Aceste acte d., Voinescu caută să Ie descopere şi acesta e motivul arestare! subite a lui Grigoriu şi descinderea la domiciliul sau. Afara de Grigoriu, d. Voinescu a mai ascultat şi pe d. Rotbard, fostul om de încredere al defunctului principe Stttt’dza, şi pe Georgescu, cel cu Muntele de pietate. Pe acesta din urmă, pentru a afla dacă în timpul şederei lui la Văcăreşti, Miclescu al cărui prieten intim era, nu i-a destăinuit din greşeală ceva. La orele 5 seara d. Voinescu terminind cu instrucţia, însoţit de un comisar de siguranţă a făcut o nouă descindere la locuinţa lui Grigoriu. Rep. Sanitare In jud. Prahova au fost vaccinaţi cu succes în luna iunie 580 copii, iar revaccinati cu succes 340. Medicii din serviciul sanitar al judeţului Prahova au căutat in luna expirată 2614 bolnavi săraci, din care 1054 la domiciliul lor, iar restul la dispensare 1593 bolnavi au primit medicamente, gratuite. * In judeţul Roman s’au născut în luna Iunie 325 copii vii, s’au căsătorit 42 persoane şi au murit 216. A fost un spor de 109 suflete in acea lună. In judeţul Suceava s’au născut 413 copii, s’au căsătorit 44 persoane şi au murit 231. Populaţia rurală a sporit cu 182 suflete în acest judeţ in cursul lunei Iunie. * Toţi bolnavii de scarlatina din Caracal s’au însănătoşit, astfel că acum nu mai există în acest oraş nici un caz de scarlatina. * La Craiova s’au născut în luna trecută 98 copii si au murit 90 persoane. Exploatarea pădurilor statului D. P. S. Aurelian, ministru al domeniilor, a iscălit, era la Căciulata, mai multe hirtii urgente, sie departamentului săli, printre care şi darea in exploatare a următoarelor păduri ale statului: Parchetele No. 4, 5 şi 6 din cantonul Fauroaica, judeţul Mehedinţi, d-lor Benvenişti şi Eschenazy din Craiova. Parchetul No. 1, 2, 3, 4, 5 şi 6 din pădurea Zăvoiul-Beşicuţa dinjudeţul Vlaşca, d-lor F-ţi Marinescu şi B. M. Binder din Giurgiu. No. 3, 4 şi 5 din pădurea Căldăruşanca judeţul Prahova, d-lui Constantin Pătraşcu, din comuna Slănic. No. 6, 7, 8, 9 şi 10 din pădurea Costileni, judeţul Iaşi, d-lor Marcu Bărbuţă şi Rubin Solomonica din Iaşi. No. 7 şi 8 din pădurea Piatra-Gavana Vanaiţa, cantonul Piatra judeţul Pra hova, d-lui Constantin N. Vlăsceanu din comuna Bâlciureşti judeţul Dîmboviţa. No. 1 şi 2 din pădurea Garcina, cantonul Ponoru valea Cuejdului din judeţul Neamţu, d-luî N. Şoarec din Piatra Neamţu. No. 14 şi 15, din pădurea Beiu Cîrţodeasca din judeţul Teleorman, d-lui Petre Miron din Alexandria. No. 4 şi 5 din pădurea Găvăneşti, cantonul Cilibia din judeţul Buzău, d-lui Gh. Ivănescu din comuna Strimtu, judeţul Brăila. Pentru pădurile neaprobate sau neadjudecate se va ţine o nouă licitaţie in zilele de 9, 12 şi 15 August în localul ministerului de domenii. * S’a mai aprobat exploatarea pe un an încă a 3 păduri din zăvoiul Zimnicea județul Teleorman, adjudecate asupra d-lui Th. Pirvănescu din Pitești- De la palatul justiţiei Succesiunea Ascher Se ştie că fostul proprietar al marelui magazin «Aubon Goul» din Capitală, d. Ascher, a încetat din viaţă, acum citeva zile la Paris. Lăsînd un testament, el a fost deschis de către secţia IV al tribunalului de Ilfov. Prin acest testament, defunctul Ascher, lasă toată averea sa, soţiei sale. Rudele defunctului, au atacat in nulitate testamentul. Tribunalul a fixat mai iutim, ziua de astăzi Marţi, 31 Iulie, pentru stabilirea rudeniei prin acte şi martori, de către acei ce in calitate de rude ale defunctului Ascher, au cerut anularea testamentului. Pe lingă imobilul din str. Lipscani unde se află astăzi, marele magazin «Au bon yout», defunctul Ascher a mai lăsat și un imobil in str. Negru-Vodă. precum şi altă avare in bani, efecte creanţe. Şedinţele Curţei de casaţie In zilele de Mercur, Joi şi Vineri, ale săptăminei curente, Curtea de casaţie secţia 11 va judeca mai multe procese urgente. Em. I Răscoala din Maltezi Se ştie că locuitorii din comuna Stelnica-Maltezi, au opus rezistenţă autorităţei din cauză că o comisiune,compusă din revizorul şcolar, inginerul judeţului şi primarul comunei, a ales un teren mai apropiat de Maltezi pentru construirea noului local de şcoală. Prefectura de Ialomiţa comunică ministerului de interne că, in această alegere, «s’a procedat conform regalelor stabilite» şi că nici un teren propriu pentru şcoală şi grădină nu se găseşte pe teritoriul cătunei Stelnica. * «Locuitorii „instigaţi", distrugînd lucrările începute de antreprenor pentru construirea şcoalei, prefectura a luat imediat măsuri pentru restabilirea ordine!, trimiţind la faţa locului patru secţii de jandarmi rurali. Ordinea e acum restabilită». Ar fi de dorit să ştim ce „activitate" au desfăşurat cele patru secţii de jandarmi rurali pentru restabilirea ordineii: • O ultimă telegramă din partea prefectuluî de Ialomiţa, sosită la ministerul de interne, anunţă că „locuitorii din comuna Stelnica s’au revoltat şi se opun ca localul de şcoală actualmente în construcţie să fie ridicat la Maltezi, cătun dependinţe de această comună. S’au trimes jandarmi la localitate". Interview cu d. Dimitrie Sturdza Prkaele momente.—Cam m’am recomandat.—Acuzări la adresa presei.—• Chestia evreiască.— Europa și Rominia.—Liberalii și conservatorii.— Împrumutul românesc.—Risipa.—Contra evreilor.—Chestia școalelor.—Asimilarea.—Chestia indigenarei.—Progresele Romîniei.—încheere.—O reminiscenţă D-lui Hugo Gaoz, unul dintre cei mai de seamă ziarişti germani, redactor al primelor articole (Leitartikler) de la Neue Freie Presse, a fost in toată tăcerea la Bucureşti şi a interviewat pe d. Dim. A. Sturdza. Interviewul a apărut în Frankfurter Zeitung. Am dat ori un rezumat al acestui interview, în cele următoare însă il dăm in extenso. Ca la toate persoanele oficiale — îşi începe articolul d. dr. Hugo Ganz-^stă la poarta din faţă un sergent de poliţie. Dar aceasta nu înseamnă o stavilă pentru o persoană cuviincios îmbrăcată. Citiva paşi, trecînd prin grădiniţa din faţă, ladioul deschide uşa şi iatămă-s într’un vestibul confortabil, înaintea a doi domni mai în vîrstă, de statură mică, dintre cari unul se apropie vioi de mine. Acesta e preşedintele cabinetului, care mă primeşte la o oră atit de tirzie — pentru noi, din Europa mijlocie. Erau într’adevâr nouă ore seara. întunericul se lăsase peste grădinile din cartierul boeresc. In saloanele d-lui Sturdza ardeau lămpi mari de petioleu. Ministrul mă duce în biblioteca sa, o odae lungă cam de zece metri, și lată cam de trei metri, a cărei pereţi, tapisaţi — ca să zîc aşa — cu biblioteci grele, sunt tixiţi piuă în plafon cu cărţi. O masă lungă şi îngustă străbate jumătate din odae; în dosul acestei mese ia loc primul ministru eu mă aşez in faţa lui. Razele unei puternică lămpi de masă 11 luminează. In vremea, în care expun scopul vizitei mele, fără ca să fiu întrerupt nici măcar printr’o silabă, pot, să-i studiez fizionomia. Fără îndoială un cap plin de expresie. Din faţa încadrată intr’o barbă scurtă, plină, străluceşte [cite odată un ochi și mare, albastru-verzui. Peste ochiul sting care pare să fie puţin inflamat, şi care e uscat din timp in timp, cu batista, cade greoi pleoapa. Puţină mimică. Fruntea boltită, lată, nu prea înaltă, dovedeşte isteţime şi rezervă; gura bine croită, ia putere de voinţă excepţională. Cum m'am recomandat Ministrul mă lasă să vorbesc multă vreme, ca un luptător, care se păzeşte de ofensivă, pentru a lăsa '’pe adversarul său să-şî trădeze slăbiciunile. Eu insă n’am nimic de ascuns. — Vin în ţară, pentru a o cunoaşte. Insu-mi vrea’u să văd şi să aud. Nu sint stăpinit de fanatism. Caut mai degrabă să înțeleg, să-mi dau seamă de împrejurări, de cit să critic. Mă bucur de a fi căpătat citeva impresii favorabile... Ministrul se uită bănuitor la mine. Par’că s’ar Întreba, dacă sint intr’adevăr un călător inofensiv, cum mă recomand, sau dacă știu foarte bine să-mi joc rolul. După ce apreciai, că-mi îndeplinisem scopul de a crea o zonă neutră de discuţie, tăcut, pentru a lăsa cuvintul d-lui Dimitrie Sturdza. Acuzări la adresa presei Ministrul Începe prin a se plinge de presă. D. Sturdza reproşează presei, că e superficială, cind vorbeşte despre Romînia. «Corespondenţii permanenţi ai ziarelor străine au o astfel de atitudine, ca şi cum s’ar hrăni din fonduri guvernamentale sau de partid». O ridicare din umeri la pomenirea numelui lor îmi spune mai mult de cit o foaie de semnalmente. Această experienţă am făcut-o de mai multe ori în Orient. Corespondenţii locali sunt foarte puţin stimaţi. Apoi veniră la rind diverşii reporteri călători. D. Sturdza a invitat pe mai mulţi ziarişti—in special pe cei englezî—ca să rămie citva timp in ţară înainte de a se încumeta să-şi scriempresiile lor din călătorie. Dar degeaba, sRomînia nu se vede decit in treacăt, pentru că sau e de relatat ceva demportanţă din la cronique scandaleuse Obrenovicilor, sau că clocoteşte Bulgaria."Alergarea după senzaţie e prea mare, toată lumea se interesează mai multe intimplări şi prea puţin de situaţii, le starea lucrurilor». Dădui ministrului asigurarea liniştitoare, că voiu rămine in ţară cit mai mult posib 1, şi că mă interesez mai mult de starea* IttcntfikH’ de cit de «intimplări», .............Chestia evreiască Dar excelenţa sa rămase indispusă şi întru cîtva iritată. Motivul era să-l aflu imediat. Europa nu vorbeşte bine despre Romînia şi la rindul ei Rominia despre Europa. Mieii au tulburat iarăşi apa. Evreii aţâţă contra Rominiei. Ministrul îmi vorbi despre Alianţa izraelită. Organele alianţei vor să ruineze creditul României. Nu-mi putui ascunde mirarea, de a auzi astfel de cuvinte din gura unui om de stat. Gazetele antisemite sperie pe naivi cu stafia «Alianţei» ! Nu vedem urmele ei decit doar in citeva şcoli de meserii şi de agricultură. Alianta e un fel de «cană pentru copii» ca şi francmazoneria internaţională. Nu există publicaţii de ale Alianţei. Mai degrabă putem afirma, că o acţiune, care ar trăda un interes cit de depărtat evreesc, ar avea un efect contrariu celui dorit. Europa - Rominia Diplomaţ 3 triplei alianţe pune mănuşi cind e vorra de interesele romineşti. Nicăeui nu avem de constatat vre-o duşmănie pentru Rominia, nici măcar în Ungaria. D. Sturdza concedează aceasta dar atribue colegului său, d. Szelt intenţia de a ţine un zăgaz şovinizmului. Sunt în situaţie de a cunoaşte părerile neprejudicioase ale oamenilor de stat unguri, cu privire la chestia naţionalităţilor, D. Sturdza îmi ripostează însă, «că nu practică regretă de a fi avut să constate lipsa acestor opinii». Obiectez, că omul de stat trebue să ţie cont de opinia publică a partidului sau din ţările parlamentare. Dar despre asta d. Sturdza nu vrea să ştie nimic. „Partidul e pentru omul de stat un instrument, o armată. Ordinul de marş îl dă acesta. El nu trebue să se teamă de impopularitate. Ceea ce crede el că e bine, trebue să se aducă la îndeplinire şi partidul trebue să secondeze pe omul de stat in acţiunile sale". Răspunsei, că acest lucru nu e posibil în toate părţile. Situaţia nu e in toate ţările la fel, ca guvernul să aibă mină liberă şi să poată da opoziţiei atitea mandate, cite pofteşte, după cum e cazul in Rominia. Liberalii şi conservatorii'* Ministrul se întoarce la primul sau punct de plecare. — Lumea caută să compromită creditul Promîniei—zice d. Sturdza. Dar cine e acea iunie ? Circulă broșuri in străinătate. De cine sint semnate ? De Take lonescu. Vrea să zică nu-i o intrigă externă. Nu. Protivnicilor Rominiei le vine foarte lesne atunci, dac vor să dăuneze ţârei. Ei n’au de cit să facă uz de publicările opoziţiei. Dar nu de toate. Numai conservatorii se fac in opoziţie trădători de patrie. Conservatorii apelează mereu la străinătate». Ministrul îmi dădu o definiţie a ambelor partide, demnă de notat.* — Liberalii caută să guverneze totd’auna sub aprobarea opiniei publice romineştî. «Conservatorii caută totd’a una aprobarea străinătăţeî. De aci împrejurarea curioasă, că conservatorii romîni au în străinătate pică şi simpatiile liberalilor, pe cînd liberalilor li se arată puţină prietenie în străinătate. Şi totuşi e un prejudiciu pricina acestei stări de lucruri. D. Sturdza nu vrea să vorbească despre dinsul, deşi s’ar putea da drept exemplu— după cum zice. El a căpătat o educaţie integral germană, in Bonn la Bokh a studiat ştiinţele de stat; la Dietz romantica; la Jacob Bernays, filozofia. Pe toţi trei i-a vizitat şi în particular, fiind cu dinşii la relaţii personale din cele maî amicale. Dar d. Sturdza citează alt lucru. El are un singur fiu, care a absolvit gimnaziul în Jena şi care a fost apoi 11 ani ofiţer prusac. De abia de un an s’a intors în ţară. Şi totuşi el, Sturdza, trece drept «aziatic», pe cind alţi oameni figurează in stereotipicele caracterizări ale articolelor de «europeni», probabil pentru motivul că fiii în lor, in afară de un lustru parizian de cultură europeană, nu mai au alte merite. Casa Sturdza— zice primul ministru— reprezintă mai degrabă spiritul german în ţară. Aş fi putut să întreb pe d. Sturdza,ce înţelege d-sa prin spirit german. Un mm ILUSTRATA No. 30 apărută Sîmbătă 27 Iulie cuprinde pe lingă numeroase ilustraţiuni splendide şi următorul sumar: Cronica Modei de Laura. Lucru Manual. Explicarea Gravurelor. Pachetul 2775, nuvelă (sfîrşit). Reîntilnire, versuri de Christu N. Dimitrescu. Miros de brad în casă. Bine şi rău despre femei. Gratis tiparul unui mlc seaară Abonament pe 6 luni Lei 6 v n în „10 Administraţia str. Sărindar 11 20 bani «Dioda Ilustrată» 20 ban popor de şaizeci de milioane are multe spirite. Există un spirit al legei Heicze, un spirit al coaliţiei ţăranilor şi un spirit Bebel,—pentru a nu cita decit extre-i mele. Spiritul realităţeî, care distinge Germania faţă de aproape toate ţările, nu se prea observă in Rominia. Maî de grabă e de constatat unul din acele spirite, foarte frecvente de pe la 1875 încoace, spirite mici de suflet şi trufaşe, asemănătoare spiritului Adolf Wagner sau Chamberlain. Ea le-aşi da partidelor politice româneşti alte nume. Pe conservatori i-aşi porecli mai de grabă naţionali-liberali, iar pe liberali pur şi simplu, naţionalişti. De aceştia se apropie ei foarte mult, căci tendinţele acestora sunt şi ale acelora. Ei nu urmăresc buna stare a ţarei, ci a unei anumite părţi de populaţie, cu gelozie circumscrisă prin deosebiri de rasă, clasă şi confesie. Dar nu’mai luasem sarcina de a polemiza, ci de a observa şi de a învăţa. Tăcui deci atunci cind d. Sturdza iş dădea osteneala de a prezenta sistemul Sturdza ca un sistem german. D. Sturdza e naţionalist şi ca romín e un naţionalist romín. împrumutul românesc — Conservatori! sdrmcină creditul Rominiei— mi-a zis d. Sturdza— fiind conduşi de ideea de a dăuna partidului advers. Presa germană se foloseşte de rivalităţile dintre partide, pentru a crea o atmosferă duşmănoasă Rominiei. Dar toţi duşmanii cabinetului fac un calcul greşit. Ei cred, că Prominia va fi strimtorată prin faptul că i se îngreuiază un împrumut în străinătate. Foarte bine. Dar Rominia nu va face nici un Împrumut. Voi arăta, că n’am nevoe de banii străinătăţeî. Printr’o solidă administraţie voi obţine escedente din an în an. De această cale sint legat şi prin declaraţiile solemne, pe cari le-am făcut. Risipa „S’a păcătuit mult — continuă d. Sturdza—s’au creat prea multe sinecurî Prea mulţi paraziţi mănincă din caşcavalul budgetar. Am băgat adine mina in viespar şi am redus statul personalului la jumătate. Administraţiunea nu sufere din cauza aceasta". Im! încordez toată atenția ca să aud totul și nu intreb de ce înainte vremuri s’a făcut o atit de largă gospodărie cu capitalul in cea mai mare parte împrumutat. E un merit destul de mare că d. Sturdza a făcut în fine începutul și a rupt-o cu sistemul clientelei de partid In acest act e maî multă putere de 10‘iriţi şi mai mult curaj decit în alte acţiuni mult mai pompoase. Rominia vroeşte şi trebue să facă economii. In anul 1899 a fost o recoltă rea, cum nu s’a mai pomenit şi ale căreia urmări n’au fost încă reparate. N’a crescut atunci absolut nimic, nici chiar săminta. Toată populaţiunea a trebuit să fie întreţinută ca să zicem aşa pe cheltuiala statului timp de un an de zile. Atunci a început mizeria pe care unii vor s’o prezinte ca pe un rău cronic. Fiecare gospodărie s’a mărginit la cheltueli, chiar şi cea mai bogată. Servitorii au fost reduşi, s’au făcut economii din toate părţile. In aceste condiţiunî au suferit mai ales proletarii din Moldova, cari chiar şi în timpuri normale duc cel mai restrîns trai ce se poate imagina şi cari la perioada scumpetei şi a nevoei erau aproape ameninţaţi să piară de foame. Din aceasta se fac acum acuzări guvernului romin, făcindu’l responsabil şi pentru reaua recoltă. Doar au emigrat şi destui romini in aceşti trişti ani şi destui rominî s’au ruinat — de ce nu vorbeşte nimeni de dinşii ?“ Contra evreilor Nu pot—scrie ziaristul“—să nu observ că străinătatea nu reproşează guvernului nevoia de care suferă evreii, ci starea lor de drept. Dar aceasta, natural, este cea mai mare greşală a străinătăţei. «In Rominia—zice d. Sturdza—nu se ştie ce-i xenofobia. Oricine poate trăi aci nederanjat, după credinţa, moravurile şi obiceiurile sale. Nimeni nu e proscris, persecutat sau chiar numai deranjat, nici măcar ţiganul. Că sa refuză evreilor drepturile cetăţeneşti ? Asta-i legitimă apărare, curată legitimă apărare. Acum 50 anî erau in Moldova 50.000 evrei; astăzi sint cel puţin un sfert de milion. Ei se grămădesc mereu de la frontieră din Rusia şi Galiţia in Rominia, unde viaţa e mai uşoară, clima mai dulce şi presiunea autorităţilor mai mică. Să poată oare un stat resorba această continuă afluenţă ? Şi e doară un element cu totul străin, care nu are cu rominii comun decit răsuflarea, nici măcar mîncarea şi băutura. Rominia vrea să fie ţara rominilor şi nu ţara unei imigraţiuni inepuizabile, străie şi proletare. «Anul trecut a fi venit sioniştii şi au organizat mari emigrări, cintind şi plîngind, sub ochii rominilor uimiţi, oamenii au plecat, dar tiptil şi tăcuţi ca şoarecii s’au intors. Nicăeri n’au fost lăsaţi să treacă frontiera fiindcă erau totalmente fără mijloace. Şi ce refuză toată lumea să primească Rominia în clasa stăpînitoare ? Chestia şcoalelor. — Asimilarea Menţionez că în străinătate se vorbeşte de dispoziţiuni speciale prin cari se face cu neputinţă elementelor proletare evreeşti ca sâ’şi Însuşească oriccultură superioară. Premierul răspunde: «Nimic nu e mai nedrept. Instrucţia românească, inclusiv cea universitară, e totalmente gratuită. Statul face pentru aceasta cele mai mari sacrificii. E drept oare să ceri ca şcolile să fie deschise străinilor, iar propriilor copii ai țăreî să fie închise ? Se poate doar acorda străinilor numai atita loc, cit lasă copiii ţârei şi încă evreii sint reprezentaţi in proporţie mult mai mare în şcoli de cit este cifra populaţiunei lor. Legea meseriilor ? O lege de reciprocitate, care cu nici un chip nu-i îndreptată contra evreilor. Cums’ar şi putea aşa ceva Acum mai mulţi ani un evreu străin, domnul director de bancă Franck a măritat aci pe fiică-sa ; fiice de prinţi romini au fost domnişoare de onoare. Un tovarăş de partid, bancherul Blank,este evreu, cetăţean, un intim între intimi. Dară pentru ca să ajungi aci, trebue să fii învăţat mai intimm a gîndi şi simţi romîneşte, a primi cultură rominească, a fi decis să trăeşti şi să suferi cu poporul. Dară evreii se izolează, formează un popor deosebit. A-i primi în masă, ar însemna să stabileşti o domnie străină in ţară. Căci trebuie să se aibă în vedere că masa ţărănească romina stă la un nivel foarte jos şi c.. nu poate începe in nici o privinţă luptă economică şi politică quo vass evrsioscâ. Viitorul Rominiei conzistă într’un naţionalism sever, căci dacă Rominia ar avea populaţiune bulgară de pilda, de mult ar fi dispărut in marea slavă». Cuieslia indigenărei întreb— scrie ziaristul — dacă există vre-o lege strictă, după îndeplinirea căreia străinul poate obţine drepturile cetăţeneşti. Chestiunea e evident că este incomodă pentru d. ministru. Prin ea m’am demascat ca veritabil occidental, care cere legi stricte, obligatoare pentru cel ce cere ca şi pentru cel ce acordă. «Nu— răspunde d. Sturdza.— Primirea in cetăţenia romină se face prin votare in Camere şi se face foarte incet fiindcă aceasta e o procedură lungă. Maî mult de cit 10 pini la 12 naturalizări nu se fac intr’o şedinţă. Lucrul e prea puţin amuzant». Progresele Rominiei D. Sturdza revine asupra nedreptăţel ce rezidă în faptul că presa străină î se face ecoul plîngerilor unei singure pătura a populaţiunei şi prin înjosiri tendenţioase ale ţarei caută oarecum să se răzbune pentru suferinţele «coreligionarilor» de cari ţara şi guvernul sunt cu totul nevinovaţi. Văd—scrie d-rul Ganz—că e zadarnic să liberez pe ministru de superstiţia că există o presă evreiască şi o conspiraţiune evreiască şi’l urmez în domeniul faptelor pozitive. «Oare ţara asta—exclamă d. Sturdza —e într’adevăr semi-asiatică ? Cite nu m’aţi făcut aci de la urcarea pe tron a regelui, cite căi ferate şi drumuri, şcoli şi societăţi, acţiuni pentru ridicarea culturei materiale şi morale nu s’au făcut ? Nu trebue să aplici Rominiei, care încă simte In ceafă piciorul turcesc, criteriul englez sau german ; dară oare Bucureştiul este intr’adevăr ceea ce se numeşte un oraş balcanic? Vizitaţi portul Constanţa, şesurile, centrele comercială ale Nordului; veţi căpăta atunci o idea despre resursele ţarei, care e prezentată ca nedemnă de credit, o ţară care nu are nici un împrumut neamortizabil, intre acestea primele încă cu 18 la sută, care nu a rămas niciodată datoare vre-o centimă, care şi-a plătit şi va plăti exact cuponul său. «Studiaţi mai amănunţit şi istoria pentru ca să înţelegeţi cu ce reminiscenţe are de luptat aci politica. Vă voi şi pune un bogat material la dispoziţia (cu puţine zile mai tirzm un servitor rar-a adus la hotel un mare pachet de opere statistice şi istorice) şi de sigur că apoi vă veţi lepăda de orice prejudiciu occidental ce aţi fi adus. Rominiei ii trebue de la străinătate, răbdare şi încredere şi sint convins, că la sfirşitul călătoriei d-voastre nu veţi putea nega că le merită pe amindouă». încheiere.—O reminiscenţă Se făcuse miezul nopţeî. Servitorul adusese de două ori ceşti cu ceain slab, pe care ministrul il sorbea. Eu, care tocmai venisem de la prinz, refuzasem invitaţiunea de a lua un ceain, ceea ce făcu pe ministru să’mî povestească o reminiscenţă din vremea studiilor sale. Iacob Bernays avea obiceiul de a servi elevilor săi la cursurile privatissime ceai şi prăjituri, cari insă erau destul de rele. D. Sturdza a cerut odată să i se facă onoarea ca profesorul să bea şi din ceaiul lui- Bernays refuză referindu-se la faptul că e evreu bogat. Cinc 20 de anî mai tirziu Sturdza a vizitat iarăşi oraşul Bonn și a invitat pe bătrînul profesor, care se bucurase foarte mult de această întrevedere, la palat in numele princesei de Wied, Bernays a răspuns:, «Uitat-ai oare că nu pot gusta nimic în case neevreești?...» Oare evreiiî nu sint ei înşişi şoviniştî , închice ministrul această povestire făcind o stranie aplicare cuvintului şovinism. L’am asigurat că după ştiinţa mea acest şovinism dispare cu repeziciune chiar şi în Bucureşti, după cum am putut vedea intr’o Simbătă. Apoi incă o stringere de mină, ministrul mă conduce la o uşă, camerierul la o a doua, la poarta grădineî mă salută sergentul care în vederea orei înaintate s’a dublat şi birjarul meu mă duce in trap prin tăcutul cartier boeresc. Pe cînd vîntul mă dezmiardă blind şi semiluna aruncă umbre pronunţate pe pavaj prin desișul frunzelor, am vreme să gust urmările unei atit de lungi convorbiri. O puternică personalitate, aceasta e impresia generală. Dacă și sinceră, — iată ce este de cercetat. Telegramele_Adeverului Serviciul de noapte Darul regelui Eduard Londra, 29 iulie.—Regele Eduard a adresat o scrisoare d-luî A. Balfour, preşedintele consiliului de miniştri, prin care îi face cunoscut că a dăruit naţiunei reşedinţa sa regală din Osborne (pe coasta insulei Wight). Deputat naţionalist Pontoise, (departamentul Seine et Oise), 29 iulie. — D. Roger Raicu, naţionalist, ales ca deputat la primul scrutin, la circumscripţiunea II-a a acestui oraş, dar invalidat de Cameră, a fost reales cu 9.752 verturi, contra d-lui Aimond, republican, care a întrunit 9.641 voturi. SB Nou ministru München, 29 iunie.