Adevěrul, iulie 1902 (Anul 15, nr. 4641-4670)

1902-07-31 / nr. 4670

MPRESIUNI şi PALAVRE Libertatea... Lumea îşi înch­ipue o mulţime de pri­cini şi-ţi găseşte fel de fel de cusururi, cind nu te măriţi. Mie mî-a fost în­tot­ d’a­una frică de un stăpîn. In mine e o revoltată şi o sclavă voluntară; cînd cine­va e bun şi blind cu mine, mă apropii. Cind o forţă brutală însă mă sileşte să ascult şi să mă supun fără sâ’mi dea nici o explicaţie, e o adevărată spaimă care mă cuprinde. Acesta a fost marele motiv pentru care n’am voit nici o schimbare în viaţă. Noi femeile, cînd n’avem zestre, con­venţiile sociale nu ne procură posibilita­tea de a ne constitui viaţa şi fericirea noastră după cum o înţelege fie­care, aşa se face că bogate ca şi săraca trecem toate prin aceeaşi poartă. Nu e asta o revoltă aşa tamnisam contra societăţei. N’am înţeles însă nici­odată cum se în­soară bărbaţii. Sunt liberi, îşi cîştigă existenţa Seara se duc ori unde vor, ni­meni" nu le cere socoteala, din nici o parte nu aud că asta se cade ori nu se cade, că pălăria li e exagerată, că, bună­oară, talia e cam provocatoare, rochia prea strînsă pe corp etc. N’au a se teme d’e reflecţii şi vorbe de la locul lor sau că vor fi’ măsuraţi de la cap la picioare. Merg cu nasul în vînt, învîrtindu-şî bas­tonul; trotuarul a al lor, căci f­meile nu trec de cit pentru ei. De aşi fi bărbat nu m’aşî însura nici odată,—poate fiind că am fost tot-d’a­una consfdiînsa să mă supun celor mai mari­­sîu știu, dar n’am­ de cit o singură do­rință: aceea a libertăţeî mele! Cînd îmi fac visuri, libertatea e tot­­d’a­una în primul plan şi in viaţa reală nici odată n’aşi consimţi să'mi plec capul intr’o luptă inegală, nu pot consimţi să port greutatea unui lanţ... Iris. Felurimi Monumentul Inaugurarea acestui monument, care ar fi mai potrivit așezat la Karthum, a avut loc zilele aceste la Londra. Monumentul amintește vitejiile din Africa ale generalu­­lu­i Gordon. Lucrarea a fost executată de cunoscutul sculptor englez Onslow Ford mort acum vre­o jumătate de an. Legenda cutremurelor de pămînt. —O dată, un tînăr mahomedan, puse profetului următoarea întrebare: -- Maestre, pe ce se sprijină pă­­mintul ? Mohamet răspunse: — Alah a creat odinioară un bou așa de mare, că îți trebuiau 500 de ani, sa faci drumul de la cap la coadă și 25 de anî să treci distanța dintre coarnele sale. O dată s’a furi­șat dracul intr’o ureche a boului și îl intrebă: — Cum iţi merge ? Boul răspunse: — Prea puternicul Alah, m’a împovă­rat o­­o greutate, de care nici nu*mi dau seamă cei. Dracul ii șopti: — Pe tine, odihnește pămintul, care o să mai nască 18.000 de lunî şi atunci ai să cazi sdrobit de uriaşa ta povară. Foloseşte te cit mai poţi şi scutură de pe tine această greutate. Boul dădu ascultare şoaptelor drăceşti şi scutură o dată capul. In clipa aceea Xlah ordonă unei muşte să intre intr’o nară a boului şi să-i înţepe. Musca în­deplini porunca. Boul începu să zbiere de durere. Atunci Alah luă cuvintul: — Pentru ce te-ai lăsat ispitit de sa­tana, și ai fost prost și nerăbdător ? Am dat putere muştei asupra ta, şi musca te va chinui pînă la sfârşitul vieței tale ori de cite ori vei da ascultare ne­curatului. Dar boul totuşi reţinu şoaptele dracu­lui : din cînd in cind cată să scuture pămintul din spinare şi de cite ori o face se nasc cutremure. Şi de n’ar fi musca să-l înțepe-n nară, cine ştie care ar fi soarta păraîntuluî ! OHENTO TM — Mărfi 30 Iulie — Grădina Micson. — In fie­care seară teatru de varietăţi.—Trupa germană de comedii. La timp de ploae in sala cu a­­celaş nume. Parcul Oteteleşanu.—In fie­care seară concertul orchestrei Straus. Restaurantul fost Cosm­an. (str. Sărindar) In fie­care seară orchestra con­dusă de Ciolac. Grădina Sărindar.—Teatru popular gimnastică. Cafe Bulevard.— In fie­care seară concertul orchestre! condusă de d. Geogo­scu. Ediţia de dimineaţă OIFORMAŢITOI Ni se comunică că d. Dimi­trie Sturdza a avut erî, la mi­nisterul de război şi, un viu conflict cu însărcinatul de a­­faceri al Belgiei, care a venit să-i adreseze o plîngere. Vom căuta să dăm amă­nunte în această privinţă. Prinţil Ferdinand care a vizitat zilele trecute uzinile Krupp din Essen Va pleca la 1 Septembrie ca să asiste după cum am spus, la manevrele im­periale germane. Vor lua parte la aceste manevre corpul III de armată (Berlin) şi al V-lea (Posen). Manevrele vor avea loc pe­­inia Mezerlitz-Bentschen şi vor dura de la 3 la 12 Septembrie. Prințul Ferdinand va fi însoțit de d. colonel D. Folteanu* comanditul rog. 4 roșiori. La Roumanie se înşală crezînd că atunci cînd noi am relevat „cazul d-lui Costinescu“, am înţeles că aprobăm campania care o duce o parte a presei conservatoare contra d-lui Costinescu. A­m relevat acest caz pentru a pune în evidenţă faptul că ziarele liberale cari au atacat cu atîta vehemenţă pe d. Costinescu acum doi ani, azi sunt obligate a-i aduce laudele cele mai plate, iar ziarele conservatoare cari făceau elogii cînd d. Costinescu nu era încă în minister spun azi că mi­nistrul de finanţe­­e „omul străină­­tatei“! Iată ce am ţinut să relevăm şi ceea ce reiese din articolul nostru de erî. încasările la Banca Naţională a Ito­­miniei s-au urcat actualmente la 100 de milioane lei, ţifră pe care n'a atins'o încă de cînd există această instituţiune. Acum un an la această epocă încasă­rile erau­ sub 60 milioane. Citim în Voinţa Naţională: Mai multe ziare au anunţat numi­rea d-lu! deputat I. Procopiu ca pre­fect al poliţiei Capitalei. Ştirea a fost deja dezminţită de L'Independance Rownaine, Amicul nostru d. Procopiu nici nu s’a gîndit, nici n’a solicitat, nici nu i s’a oferit această demnitate. In cit priveşte zvonul despre nu­mirea d-lui N. P. Ianovici, repetăm pentru a doua oară că d-sa n’a so­licitat un singur moment postul de prefect al poliţiei Capitalei, care de alt­fel nici nu i-a fost oferit, nici di­rect, nici indirect. Regele va urma la Gastein o cură de 20 zile, după care se va duce la Ragatz şi apoi la castelul Weinburg. Suveranii se vor întoarce în ţară pe la început ad lunii Septembrie, pen­tru ca regele să poată fi la mane­vrele de toamnă cari se ştie că încep la S Septembrie. ’ ^ . Guvernatorul insulei Quiratao (An­tifé) a făcut cunoscut ministerului nostru de externe că guvernul insu­lei a desființat carantina pentru pro­veniențele din Buenos-Ayres. * Acelaşi minister a fost înştiinţat că guvernul grec a instituit o ca­rantină de 10 zile pentru provenien­ţele din Alexandria (Egipt). Au­ sosit eri in Capitală .• Episcopul de Argeş, venind de la G.­ Lung, d. N. Albu, d. Procopie Dumi­­trescu, d.­colonel G­hica, d. I. Procopiu, d-nii Radu şi Th. Vâcărescu, venind de la Sinaia. Este vorba ca direcţiunea Creditului funciar urban să-şi însuşească pretenţiile proprietarilor de case din Capitală rela­tiv la relaţiile lor cu chiriaşii şi să intervină pe lingă ministerul de justiţie ca să modifice articolele din codul civil relative la chiriaşii răi de plată. Eri după amiază s’a zvonit în Capi­tală că la poştă s’ar fi descoperit furtul unui grop de­ valoare, in sumă de 12 m­ii lei. Cercetind la poştă, d, diriginte a dez­minţit acest zvon, declarind că e fals. Totuşi se afirmă da unii că zvonul e întemeiat intru cit­va şi că la poştă se anchetează un atare furt, asupra căruia se ţine însă de­ocamdată secretul cel mai strict. • Delapidatorul se zice a fi un factor poştal anume M. in complicitate cu un impiegat anume T. In sarcina acestui din urmă s’au mai descoperit acum cît­va timp mai multe lipsuri de bani; sub afirmaţiunea insă că ele vor fi restituite, impiegatul a pri­mit numai o pedeapsă disciplinară. D. inspector Constantinescu precum şi d. sub director al poştelor Manu, ne-au desminţit zvonul. eri dimineaţă a sosit de la Sinaia d. Costinescu, ministrul de finanţe. D. Pallade, ministru de interne, şi d. Luca Ionescu, secretarul general al­ a­­cestui minister, se vor întoarce azi di­mineaţă in Capitală, primul de la Buş­teni, a­l doilea de la Iaşi. Statistica ce se lucrează actualmente la ministerul de finanţe asupra funcţio­narilor publici şi a celor din stabilimen­tele de utilitate publică va împărţi pa funcţionari, după lefuri, în 13 clase, iricepînd cu leafa de 50 lei pe lună. SJMinisterul domeniilor, direcţiunea pă­­urilor, a dat o circulară tuturor şefilor de ocoale silvice, invitîndu-i de a îna­inta o situaţie relativ la modul şi re­gula ce trebue să se ia pentru îmbu­nătăţirea comunicaţiei telegrafo-telefo­­nice a diferitelor puncte principale din ocolul lor cu ministerul domeniilor. D. D. Klein, şef de biurou­ la mini­sterul domeniilor, însărcinat de minister a plecat el î­­n Slavonia, pentru a stu­dia modul cum se exploatează maşinele de stejar, pepinierile şi diferitele i­nsta­­laţiunî industriale. D. Klein se va reîntoarce în Capitală după o lună, cind va face şi un raport amănunţit despre studiile făcute. In vederea concentrărilor pentru ma­nevrele de la toamnă, ministerul de do­menii, a intervenit pe lingă ministerul de razboiu, cerind să scutească de ma­nevre pe o mare parte din personalul serviciului silvic. Ministerul de războiu, n’a răspuns încă acestei interveniri. Prefectura de Ilfov a afişat listele juraţilor pentru epoca 1902-1905. „Frankfurter Zeitung", sosit er î in Capitală, conţine o dare de seamă asu­pra comerţului exterior al Rorainieî. Ziarul citează diverse cifre, pe care le-a extras din publicaţiile oficiale, fără a face nici un colmentar. Secţia de menaj, bucătărie şi spălă­torie, de pe lingă azilul „Elena Doamna", va fi reorganizată pe ziua de 1 Septem­brie ast­fel: Nu se vor mai admite în această sec­ţie de­cit elevele lipsite cu desăvirşire de părinţi, orfane şi fără rude sau pro­tector. Se va deschide pe ziua de 1 Septem­brie pe lângă această secţie, un restau­rant pentru femeile sărace; de asemeni se vor primi şi comande de spălătorie. La 25 August are loc un concurs pentru ocuparea posturilor vacante de bucătă­reasă şi spălătoreasă. Anul acesta recolta viilor din împre­jurimile Huşilor va fi mediocră, din cauză că viţă a fost atacată de mană, învăţătorii agricoli ambulanţi au fost autorizaţi să facă procese-verba­le in con­dica de inspecţiune a şcoalelor, consta­­tînd ce au făcut ei la fie­care inspec­­ţiune şi cum au găsit lucrările agricole ale şcoalei. Prin aceste procese-verbale se vor indica şi instrucţiunile practice ce tre­­buesc date învăţătorilor şcoalelor, rela­tive la lucrările ce aceştia sunt ţinuţi să facă pentru bunul mers al învăţă­­mântului practic agricol, şi la viitoarea inspecţiune vor constata tot prin proces­­verbal dacă instrucţiunile date de ei s’au îndeplinit de către învăţători. In fie­care lună învăţătorii ambulanţi vor adresa Casei şcolare memorii detai­late despre măsurile luate la fie­care şcoală cu privire la bunul mers al în­­văţămintuluî agricol şi progresele reali­zate. D. Deftu I. Bunea, primar al comunei Ţigania-Crivina, plasa Sabaru, jud. Il­fov, s’a prezentat la redacţia noastră şi ne-a arătat că nici un furt de cal n’a avut loc în această comună şi că deci numai din eroare s’a putut anunţa că d-sa ar fi fost arestat pe urma unei ast­fel de fapte. Luăm act. Eri la orele 4 p. m. s’a fi întrunit in localul Bursa Mancei patronii şi lucră­torii de încălţăminte, cari au­ format corporaţiunea lor şi au ales un comitet compus din : Patronii: R. Spirescu, M. Dumitrescu, G. Plehati, Muşetescu, Raftopol, N. Gri­­gorescu, N. I. Văleanu şi N. Handoca ; Lucrătorii: Ştefan Christescu,Stelian, Vasilescu, Stan Marchidănescu, Alexan­dru A. Corbeanu, M. Rădulescu, I. Ione­­scu şi Moisescu; Comitet care e însărcinat a organiza societatea şi a reprezintă corporaţiunea, întrunirea sa terminat la orele 9 seara. Azi noapte pe la orele 12 o ploae to­renţială, cu fulgere dese şi tunete s’a abătut asupra Capitalei, răcorind simţi­tor aerul. Dacă această ploae a fost generală, ea a făcut un bine enorm porumbului. Se caută depozitari de ziare pen­tru Burdujeni, Ştefăneşti, Urziceni (Ialomiţa) şi Panciu. A se adresa la adm. ziarului. Afacerea testamentu­lui Dr. Sturdza Eri d, judecător de instrucţie Voine­­scu, s’a ocupat din nou cu instrucţia şi afacerea testamentului fals a defunc­tului principe Gr. M. Sturdza. Se ştie că acum cite­va zile d. Voinescu a pus în prevenţie pe D. Grigoriu, ad­ministratorul moşiei d-lui NicU Catargi. Grigoriu a fost adus ori la cabinetul d-lui Voinescu unde i s’a luat un nou interogatoriu. Defioziţia lui Grigoriu e foarte francă. El acuză pe Miclescu ca autorul tuturor faptelor ce l i se impută. Iar ca autor material al testamentului el a declarat pe Botez. De­şi Grigoriu e amestecat întru cit­­va in toate maşinaţiunile şi operaţiunile a citor­va persoane interesate la ave­rea defunctului principe, totuşi arestarea lui e motivată de alte cauze.* D. Voinescu, judele de instrucţie, e convins că Grigoriu posedă acte des­tul de folositoare pentru instrucţie şi tot de­odată destul de compromiţă­toare pentru unele personaje, cu­ o situaţiune înaltă in societatea noastră. Aceste acte d., Voinescu caută să Ie descopere şi acesta e motivul arestare! subite a lui Grigoriu şi descinderea la domiciliul sau. Afara de Grigoriu, d. Voinescu a mai ascultat şi pe d. Rotbard, fostul om de încredere al defunctului principe Stttt’­­dza, şi pe Georgescu, cel cu Muntele de pietate. Pe acesta din urmă, pentru a afla dacă în timpul şederei lui la Văcăreşti, Miclescu al cărui prieten intim era, nu i-a destăinuit din greşeală ceva. La orele 5 seara d. Voinescu termi­­nind cu instrucţia, însoţit de un comi­sar de siguranţă a făcut o nouă descin­dere la locuinţa lui Grigoriu. Rep. ­Sanitare In jud. Prahova au fost vaccinaţi cu succes în luna iunie 580 copii, iar re­­vaccinati cu succes 340. Medicii din serviciul sanitar al jude­­ţului Prahova au căutat in luna expirată 2614 bolnavi săraci, din care 1054 la domiciliul lor, iar restul la dispensare 1593 bolnavi au primit medicamente, gratuite. * In judeţul Roman s’au născut în luna Iunie 325 copii vii, s’au căsătorit 42 persoane şi au murit 216. A fost un spor de 109 suflete in acea lună. In judeţul Suceava s’au născut 413 copii, s’au căsătorit 44 persoane şi au murit 231. Populaţia rurală a sporit cu 182 su­flete în acest judeţ in cursul lunei Iu­nie. * Toţi bolnavii de scarlatina din Cara­cal s’au însănătoşit, ast­fel că acum nu mai există în acest oraş nici un caz de scarlatina. * La Craiova s’au născut în luna tre­cută 98 copii si au murit 90 persoane. Exploatarea pădurilor statului D. P. S. Aurelian, ministru al dome­niilor, a iscălit, era la Căciulata, mai multe hirtii urgente, sie departamen­tului săli, printre care şi darea in ex­ploatare a următoarelor păduri ale sta­tului: Parchetele No. 4, 5 şi 6 din cantonul Fauroaica, judeţul Mehedinţi, d-lor Ben­­venişti şi Eschenazy din Craiova. Parchetul No. 1, 2, 3, 4, 5 şi 6 din pădurea Zăvoiul-Beşicuţa din­­judeţul Vlaşca, d-lor F-ţi Marinescu şi B. M. Binder din Giurgiu. No. 3, 4 şi 5 din pădurea Căldăru­­şanca judeţul Prahova, d-lui Constantin Pătraşcu, din comuna Slănic. No. 6, 7, 8, 9 şi 10 din pădurea Cos­­tileni, judeţul Iaşi, d-lor Marcu Băr­buţă şi Rubin Solomonica din Iaşi. No. 7 şi 8 din pădurea Piatra-Gavana Vana­iţa, cantonul Piatra judeţul Pra­ hova, d-lui Constantin N. Vlăsceanu din comuna Bâlciureşti judeţul Dîmboviţa. No. 1 şi 2 din pădurea­ Garcina, can­tonul Ponoru valea Cuejdului din jude­ţul Neamţu, d-luî N. Şoarec din Piatra Neamţu. No. 14 şi 15, din pădurea Beiu Cîr­­ţodeasca din judeţul Teleorman, d-lui Petre Miron din Alexandria. No. 4 şi 5 din pădurea Găvăneşti, cantonul Cilibia din judeţul Buzău, d-lui Gh. Ivănescu din comuna Strimtu, ju­deţul Brăila. Pentru pădurile neaprobate sau nead­judecate se va ţine o nouă licitaţie in zilele de 9, 12 şi 15 August în localul ministerului de domenii. * S’a mai aprob­at exploatarea pe un an încă a 3 păduri din zăvoiul Zim­­nicea județul Teleorman, adjudecate a­­supra d-lui Th. Pirvănescu din Pitești- De la palatul justiţiei Succesiunea Ascher Se ştie că fostul proprietar al mare­lui magazin «Au­bon Goul» din Capitală, d. Ascher, a încetat din viaţă, acum cite­va zile la Paris. Lăsînd un testament, el a fost deschis de către secţia IV al tribunalului de Ilfov. Prin acest testament, defunctul A­­scher, lasă toată averea sa, soţiei sale. Rudele defunctului, au atacat in nu­litate testamentul. Tribunalul a fixat mai iutim, ziua de astăzi Marţi, 31 Iulie, pentru stabilirea rudeniei prin acte şi martori, de către acei ce in calitate de rude ale defunc­tului Ascher, au cerut anularea testa­mentului. Pe lingă imobilul din str. Lipscani unde se află astăzi, marele magazin «Au bon yout», defunctul Ascher a mai lăsat și un imobil in str. Negru-Vodă. precum şi altă avare in bani, efecte creanţe. Şedinţele Curţei de casaţie In zilele de Mercur­, Joi şi Vineri, ale săptăminei curente, Curtea de casaţie secţia 11 va judeca mai multe procese urgente. Em. I Răscoala din Maltezi Se ştie că locuitorii din comuna Stel­­nica-Maltezi, au opus rezistenţă autori­­tăţei din cauză că o comisiune,compusă din revizorul şcolar, inginerul judeţului şi primarul comunei, a ales un teren mai apropiat de Maltezi pentru constru­irea noului local de şcoală. Prefectura de Ialomiţa comunică mi­nisterului de interne că, in această a­­legere, «s’a procedat conform regalelor stabilite» şi că nici un teren propriu pentru şcoală şi grădină nu se găseşte pe teritoriul cătunei Stelnica. * «Locuitorii „instigaţi", distrugînd lu­crările începute de antreprenor pentru construirea şcoalei, prefectura a luat imediat măsuri pentru restabilirea or­dine!, trimiţind la faţa locului patru secţii de jandarmi rurali. Ordinea e acum restabilită». Ar fi de dorit să ştim ce „activitate" au desfăşurat cele patru secţii de jan­darmi rurali pentru restabilirea ordineii: • O ultimă telegramă din partea pre­fectuluî de Ialomiţa, sosită la ministerul de interne, anunţă că „locuitorii din comuna Stelnica s’au revoltat şi se opun ca localul de şcoală actualmente în construcţie să fie ridicat la Maltezi, cătun dependinţe de această comună. S’au trimes jandarmi la localitate". Interview cu d. Dimitrie Sturdza Prkaele momente.—Cam m’am recomandat.—Acuzări la adresa presei.—• Chestia evreiască.— Europa și Rominia.—Liberalii și conservatorii.— Împrumutul românesc.—Risipa.—Contra evreilor.—Chestia școa­lelor.—Asimilarea.—Chestia indigenarei.—Progresele Romî­­niei.—încheere.—O reminiscenţă D-lui Hugo Gaoz, unul dintre cei mai de seamă ziarişti germani, redac­tor al primelor articole (Leitartikler) de la Neue Freie Presse, a fost in toată tă­cerea la Bucureşti şi a interviewat pe d. Dim. A. Sturdza. Interviewul a apă­­rut în Frankfurter Zeitung. Am dat ori un rezumat al acestui in­terview, în cele următoare însă il dăm in extenso. Ca la toate persoanele oficiale — îşi începe articolul d. dr. Hugo Ganz-^­­stă la poarta din faţă un sergent de poliţie. Dar aceasta nu înseamnă o sta­vilă pentru o persoană cuviincios îm­brăcată. Citi­va paşi, trecînd prin grădiniţa din faţă, ladioul deschide uşa şi iată­­mă-s într’un vestibul confortabil, îna­intea a doi domni mai în vîrstă, de statură mică, dintre cari unul se a­­propie vioi de mine. Acesta e preşedin­tele cabinetului, care mă primeşte la o oră atit de tirzie — pentru noi, din Eu­ropa mijlocie. Erau într’adevâr nouă ore seara. întunericul se lăsase peste grădinile din cartierul boeresc. In sa­loanele d-lui Sturdza ardeau lămpi mari de petioleu. Ministrul mă duce în biblioteca sa, o odae lungă cam de zece metri, și lată cam de trei metri, a cărei pereţi, tapi­saţi — ca să zîc aşa — cu biblioteci grele, sunt tixiţi piuă în plafon cu cărţi. O masă lungă şi îngustă străbate ju­mătate din odae; în dosul acestei mese ia loc primul ministru eu mă aşez in faţa lui. Razele unei puternică lămpi de masă 11 luminează. In vremea, în care­­ ex­pun scopul vizitei mele, fără ca să fiu întrerupt nici măcar printr’o silabă, pot, să-i studiez fizionomia. Fără îndoială un cap plin de expre­sie. Din faţa încadrată intr’o barbă scurtă, plină, străluceşte [cite odată un ochi și mare, albastru-verzui. Peste ochiul sting care pare să fie puţin inflamat, şi care e uscat din timp in timp, cu batista, cade greoi pleoapa. Puţină mimică. Frun­tea boltită, lată, nu prea înaltă, dove­deşte isteţime şi rezervă; gura bine cro­ită, ia putere de voinţă excepţională. Cum m'am recomandat Ministrul mă lasă să vorbesc multă vreme, ca un luptător, care se păzeşte de ofensivă, pentru a lăsa '’pe adversa­rul său să-şî trădeze slăbiciunile. Eu insă n’am nimic de ascuns. — Vin în ţară, pentru a o cunoaşte. Insu-mi vrea’u să văd şi să aud. Nu sint stăpinit de fanatism. Caut mai de­grabă să înțeleg, să-mi dau seamă de împrejurări, de cit să critic. Mă bucur de a fi căpătat cite­va impresii favora­bile... Ministrul se uită bănuitor la mine. Par’că s’ar Întreba, dacă sint intr’adevăr un călător inofensiv, cum mă recomand, sau dacă știu foarte bine să-mi joc ro­lul. După ce apreciai, că-mi îndeplinisem scopul de a crea o zonă neutră de dis­cuţie, tăcut, pentru a lăsa cuvintul d-lui Dimitrie Sturdza. Acuzări la adresa presei Ministrul Începe prin a se plinge de presă. D. Sturdza reproşează presei, că e superficială, cind vorbeşte despre Romî­­nia. «Corespondenţii permanenţi ai ziare­lor străine au o ast­fel de atitudine, ca şi cum s’ar hrăni din fonduri guverna­mentale sau de partid». O ridicare din umeri la pomenirea numelui lor îmi spune mai mult de cit o foaie de sem­nalmente. Această experienţă am făcut-o de mai multe ori în Orient. Corespondenţii locali sunt foarte puţin stimaţi. Apoi veniră la rind diverşii reporteri călători. D. Sturdza a invitat pe mai mulţi ziarişti—in special pe cei en­­glezî—ca să rămie cit­va timp in ţară înainte de a se încumeta să-şi scrie­mpresiile lor din călătorie. Dar degeaba, sRomînia nu se vede de­cit in treacăt, pentru că sau e de relatat ceva de­mportanţă din la cronique scandaleuse­­ Obrenovicilor, sau că clocoteşte Bulga­ria."Alergarea după senzaţie e­ prea mare, toată lumea se interesează mai mult­­e intimplări şi prea puţin de situaţii, le starea lucrurilor». Dădui ministrului asigurarea linişti­toare, că voiu rămine in ţară cit mai mult posib 1, şi că mă interesez mai mult de starea* IttcntfikH’ de cit de «in­­timplări», .............­Chestia evreiască Dar excelenţa sa rămase indispusă şi întru cît­va iritată. Motivul era să-l aflu imediat. Europa nu vorbeşte bine despre Ro­­mînia şi la rindul ei Rominia despre Europa. Mieii au tulburat iarăşi apa. Evreii aţâţă contra Rominiei. Ministrul îmi vorbi despre Alianţa izraelită. Organele alianţei vor să ruineze creditul Rom­âniei. Nu-mi putui ascunde mirarea, de a auzi ast­fel de cuvinte din gura unui om de stat. Gazetele antisemite sperie pe naivi cu stafi­a «Alianţei» ! Nu ve­dem urmele ei de­cit doar in cite­va şcoli de meserii şi de agricultură. A­­lianta e un fel de «cană pentru copii» ca şi francmazoneria internaţională. Nu există publicaţii de ale Alianţei. Mai de­grabă putem afirma, că o acţiune, care ar trăda un interes cit de depărtat e­­vreesc, ar avea un efect contrariu celui dorit. Europa - Rominia Diplomaţ­ 3 triplei alianţe pune mănuşi cind e vo­rr­a de interesele rom­ineşti. Nicăeui nu avem de constatat vre-o duşmănie pentru Rominia, nici măcar în Ungaria. D. Sturdza concedează aceasta dar atribue colegului său, d. Szelt intenţia de a ţine un zăgaz şovinizmului. Sunt în situaţie de a cunoaşte pă­rerile neprejudici­oase ale oamenilor de stat unguri, cu privire la chestia naţio­nalităţilor, D. Sturdza îmi ripostează însă, «că nu practică regretă de a fi avut să constate lipsa acestor opinii». Obiectez, că omul de stat trebue să ţie cont de opinia publică a partidului sau d­in ţările parlamentare. Dar despre asta d. Sturdza nu vrea să ştie nimic. „Partidul e pentru omul de stat un instrument, o armată. Or­dinul de marş îl dă acesta. El nu trebue să se teamă de impopularitate. Ceea­ ce crede el că e bine, trebue să se aducă la îndeplinire şi partidul trebue să secondeze pe omul de stat in acţiunile sale". Răspunsei, că acest lucru nu e posi­bil în toate părţile. Situaţia nu e in toate ţările la fel, ca guvernul să aibă mină liberă şi să poată da opoziţiei ati­tea mandate, cite pofteşte, după cum e cazul in Rominia. Liberalii şi conservatorii'* Ministrul se întoarce la primul sau punct de plecare. — Lumea caută să compromită credi­tul Promîniei—zice d. Sturdza. Dar cine e acea iunie ? Circulă broșuri in străi­nătate. De cine sint semnate ? De Take lonescu. Vrea să zică nu-i o intrigă ex­ternă. Nu. Protivnicilor Rominiei le vine foarte lesne atunci, d­ac vor să dăuneze ţârei. Ei n’au de cit să facă uz de pu­blicările opoziţiei. Dar nu de toate. Nu­mai conservatorii se fac in opoziţie tră­dători de patrie. Conservatorii apelează mereu la străinătate». Ministrul îmi dădu o definiţie a am­belor partide, demnă de notat.* — Liberalii caută să guverneze tot­­d’a­una sub aprobarea opiniei publice romineştî. «Conservatorii caută tot­d’a­ una apro­barea străinătăţeî. De aci împrejurarea curioasă, că conservatorii romîni au în străinătate pică şi simpatiile liberalilor, pe cînd liberalilor li se arată puţină prietenie în străinătate. Şi totuşi e­ un prejudiciu pricina acestei stări de lu­cruri. D. Sturdza nu vrea să vorbească des­pre dinsul, de­şi s’ar putea da drept exemplu— după cum zice. El a căpătat o educaţie integral germană, in Bonn la Bo­kh a studiat ştiinţele de stat; la Dietz romantica; la Jacob Bernays, fi­lozofia. Pe toţi trei i-a vizitat şi în particu­lar, fiind cu dinşii la relaţii personale din cele maî amicale. Dar d. Sturdza citează alt lucru. El are un singur fiu, care a absolvit gimnaziul în Jena şi care a fost apoi 11 ani ofiţer prusac. De abia de un an s’a intors în ţară. Şi totuşi el, Sturdza, trece drept «aziatic», pe cind alţi oameni figurează in stereo­tipicele caracterizări ale articolelor de «europeni», probabil pentru motivul că fiii în lor, in afară de un lustru pari­zian de cultură europeană, nu mai au alte merite. Casa Sturdza— zice primul ministru— reprezintă mai degrabă spi­ritul german în ţară. Aş fi putut să întreb pe d. Sturdza,­­ce înţelege d-sa prin spirit german. Un m­m ILUSTRATA No. 30 apărută Sîmbătă 27 Iulie cuprinde pe lingă numeroase ilustraţiuni splendide şi următorul sumar: Cronica Modei de Laura. Lucru Manual. Explicarea Gravurelor. Pachetul 2775, nuvelă (sfîrşit). Reîntilnire, versuri de Ch­ristu N. Dimitrescu. Miros de brad în casă. Bine şi rău­ despre femei. Gratis tiparul unui mlc seaară Abonament pe 6 luni Lei 6 v n î­­n „10 Administraţia str. Sărindar 11 20 bani «Dioda Ilustrată» 20 ban popor de şai­zeci de milioane are multe spirite. Există un spirit al legei Heicze, un spirit al coaliţiei ţăranilor şi un spirit Bebel,—pentru a nu cita de­cit extre-i mele. Spiritul realităţeî, care distinge Germania faţă de aproape toate ţările,­ nu se prea observă in Rominia. Maî de grabă e de constatat unul din acele spirite, foarte frecvente de pe la 1875 încoace, spirite mici de suflet şi trufaşe, asemănătoare spiritului Adolf Wagner sau Chamberlain. Ea le-aşi da partidelor politice româ­­neşti alte nume. Pe conservatori i-aşi porecli mai de grabă naţionali-liberali, iar pe liberali pur şi simplu, naţionalişti. De aceştia se apropie ei foarte mult, căci tendinţele acestora sunt şi ale ace­lora. Ei nu urmăresc buna stare a ţarei, ci a unei anumite părţi de populaţie, cu gelozie circumscrisă prin deosebiri de rasă, clasă şi confesie. Dar nu’mai luasem sarcina de a pole­miza, ci de a observa şi de a învăţa. Tăcui deci atunci cind d. Sturdza iş dădea osteneala de a prezenta sistemul Sturdza ca un sistem german. D. Stur­dza e naţionalist şi ca romín e un na­ţionalist romín. împrumutul românesc — Conservatori! sdrm­cină creditul Rominiei— mi-a zis d. Sturdza— fiind conduşi de ideea de a dăuna parti­dului advers. Presa germană se foloseşte de rivalităţile dintre partide, pentru a crea o atmosferă duşmănoasă Rominiei. Dar toţi duşmanii cabinetului fac un calcul greşit. Ei cred, că Prominia va fi strimtorată prin faptul că i se îngreuiază un împrumut în străină­tate. Foarte bine. Dar Rominia nu va face nici un Împrumut. Voi­ arăta, că n’am nevoe de banii străinătăţeî. Printr’o so­lidă administraţie voi obţine escedente din an în an. De această cale sint legat şi prin declaraţiile solemne, pe cari le-am făcut. Risipa „S’a păcătuit mult — continuă d. Sturdza—s’au creat prea m­ulte sinecurî Prea mulţi paraziţi mănincă din caşca­valul budgetar. Am băgat adine mina in viespar şi am redus statul persona­lului la jumătate. Administraţiunea nu sufere din cauza aceasta". Im! încordez toată atenția ca să aud totul și nu intreb de ce înainte vre­muri s’a făcut o atit de largă gospodă­rie cu capitalul in cea mai mare parte împrumutat. E un merit destul de mare că d. Sturdza a făcut în fine începutul și a rupt-o cu sistemul clientelei de partid In acest act e maî multă putere de 10‘­iriţi şi mai mult curaj de­cit în alte acţiuni mult mai pompoase. Rominia vroeşte şi trebue să facă economii. In anul 1899 a fost o recoltă rea, cum nu s’a mai pomenit şi ale căreia urmări n’au fost încă reparate. N’a crescut a­­tunci absolut nimic, nici chiar săminta. Toată populaţiunea a trebuit să fie în­treţinută ca să zicem aşa pe cheltuiala statului timp de un an de zile. Atunci a început mizeria pe care unii vor s’o prezinte ca pe un rău cronic. Fie­care gospodărie s’a mărginit la cheltueli, chiar şi cea mai bogată. Servitorii au­ fost reduşi, s’au făcut economii din toate părţile. In aceste condiţiunî au suferit mai ales proletarii din Moldova, cari chiar şi în timpuri normale duc cel mai restrîns trai ce se poate imagina şi cari la perioada scumpetei şi a nevoei erau aproape ameninţaţi să piară de foame. Din aceasta se fac acum acuzări guver­­nului romin, făcindu’l responsabil şi pen­tru reaua recoltă. Doar au emigrat şi destui romini in aceşti trişti ani şi de­stui rominî s’au ruinat — de ce nu vorbeşte nimeni de dinşii ?“ Contra evreilor Nu pot—scrie ziaristul“—să nu observ că străinătatea nu reproşează guvernu­lui nevoia de care suferă evreii, ci sta­rea lor de drept. Dar aceasta, natural, este cea mai mare greşală a străină­­tăţei. «In Rominia—zice d. Sturdza—nu se ştie ce-i xenofobia. Ori­cine poate trăi aci nederanjat, după credinţa, moravu­rile şi obiceiurile sale. Nimeni nu e proscris, persecutat sau chiar numai de­ranjat, nici măcar ţiganul. Că sa refuză evreilor drepturile cetăţeneşti ? Asta-i legitimă apărare, curată legitimă apă­rare. Acum 50 anî erau in Moldova 50.000 evrei; astăzi sint cel puţin un sfert de milion. Ei se grămădesc mereu de la frontieră din Rusia şi Galiţia in Ro­minia, unde viaţa e mai uşoară, clima mai dulce şi presiunea autorităţilor mai mică. Să poată oare un stat resorba a­­ceastă continuă afluenţă ? Şi e doară un element cu totul străin, care nu are cu rominii comun de­cit răsuflarea, nici măcar mîncarea şi băutura. Rominia vrea să fie ţara rominilor şi nu ţara unei imigraţiuni inepuizabile, străi­­e şi proletare. «Anul trecut a fi venit sioniştii şi au organizat mari emigrări, cintind şi plîn­­gind, sub ochii rominilor uimiţi, oa­menii au­ plecat, dar tiptil şi tăcuţi ca şoarecii s’au intors. Nicăeri n’au fost lăsaţi să treacă frontiera fiind­că erau totalmente fără mijloace. Şi ce refuză toată lumea să primească Rominia în clasa stăpînitoare ? Chestia şcoalelor. — Asimilarea Menţionez că în străinătate se vor­beşte de dispoziţiuni speciale prin cari se face cu neputinţă elementelor prole­tare evreeşti ca sâ’şi Însuşească ori­c­­cultură superioară. Premierul răspunde: «Nimic nu e mai nedrept. Instrucţia românească, inclusiv cea universitară, e totalmente gratuită. Statul face pentru aceasta cele mai mari sacrificii. E drept oare să ceri ca şcolile să fie deschise străinilor, iar propriilor copii ai țăreî să fie închise ? Se poate doar acorda străi­nilor numai atita loc, cit lasă copiii ţâ­rei şi încă evreii sint reprezentaţi in proporţie mult mai mare în şcoli de cit este cifra populaţiunei lor. Legea mese­riilor ? O lege de reciprocitate, care cu nici un chip nu-i îndreptată contra e­­vreilor. Cum­­s’ar şi putea aşa ceva Acum mai mulţi ani un evreu străin, domnul director de bancă Franck a mă­ritat aci pe fiică-sa ; fiice de prinţi ro­­mini au fost domnişoare de onoare. Un tovarăş de partid, bancherul Blank,­este evreu­, cetăţean, un intim între intimi. Dară pentru ca să ajungi aci, trebue să fii învăţat mai intimm a gîndi şi simţi romîneşte, a primi cultură rominească, a fi decis să trăeşti şi să suferi cu po­porul. Dară evreii se izolează, formează un popor deosebit. A-i primi în masă, ar însemna să stabileşti o domnie stră­ină in ţară. Căci trebuie să se aibă în vedere că masa ţărănească romina stă la un nivel foarte jos şi c.. nu poate începe in nici o privinţă lupt­ă econo­mică şi politică quo vass evrsioscâ. Viito­rul Rominiei conzistă într’un naţiona­lism sever,­­ căci dacă Rominia ar avea populaţiune bulgară de pilda, de mult ar fi dispărut in marea slavă». Cu­ieslia indigenărei întreb— scrie ziaristul — dacă există vre-o lege strictă, după îndeplinirea că­reia străinul poate obţine drepturile ce­tăţeneşti. Chestiunea e evident că este incomodă pentru d. ministru. Prin ea m’am demascat ca veritabil occidental, care cere legi stricte, obligatoare pentru cel ce cere ca şi pentru cel ce acordă. «Nu— răspunde d. Sturdza.— Primi­­rea in cetăţenia rom­ină se face prin votare in Camere şi se face foarte incet fiind­că aceasta e o procedură lungă. Maî mult de cit 10 pini la 12 natura­lizări nu se fac intr’o şedinţă. Lucrul e prea puţin amuzant». Progresele Rominiei D. Sturdza revine asupra nedreptăţel ce rezidă în faptul că presa străină î se face ecoul plîngerilor unei singure pă­tura a populaţiunei şi prin înjosiri ten­denţioase ale ţarei caută oare­cum să se răzbune pentru suferinţele «coreli­gionarilor» de cari ţara şi guvernul sunt cu totul nevinovaţi. Văd—scrie d-rul Ganz—că e zadarnic să liberez pe ministru de superstiţia că există o presă evreiască şi o conspira­­ţiune­ evreiască şi’l urmez în domeniul faptelor pozitive. «Oare ţara asta—exclamă d. Sturdza —e într’adevăr semi-asiatică ? Cite nu m’aţi făcut aci de la urcarea pe tron a regelui, cite căi ferate şi drumuri, şcoli şi societăţi, acţiuni pentru ridicarea cul­­turei materiale şi morale nu s’au făcut ? Nu trebue să aplici Rominiei, care încă simte In ceafă piciorul turcesc, criteriul englez sau german ; dară oare Bucu­­reştiul este intr’adevăr ceea ce se nu­meşte un oraş balcanic? Vizitaţi portul Constanţa, şesurile, centrele comercială ale Nordului; veţi căpăta atunci o idea despre resursele ţarei, care e prezentată ca nedemnă de credit, o ţară care nu are nici un împrumut neamortizabil, in­tre acestea primele încă cu 18 la sută, care nu a rămas nici­odată datoare vre-o centimă, care şi-a plătit şi va plăti e­­xact cuponul său. «Studiaţi mai amănunţit şi istoria pentru ca să înţelegeţi cu ce reminis­cenţe are de luptat aci politica. Vă voi şi pune un bogat material la dispoziţia (cu puţine zile mai tirzm un servitor rar-a adus la hotel un mare pachet de opere statistice şi istorice) şi de sigur că apoi vă veţi lepăda de ori­ce preju­diciu occidental ce aţi fi adus. Rominiei ii trebue de la străinătate, răbdare ş­i încredere şi sint convins, că la sfirşitul călătoriei d-voastre nu veţi putea nega că le merită pe amindouă». încheiere.—O reminiscenţă Se făcuse miezul nopţeî. Servitorul adusese de două ori ceşti cu ceain slab, pe care ministrul il sorbea. Eu, care tocmai venisem de la prinz, refuzasem invitaţiunea de a lua un ceain­, ceea­ ce făcu pe ministru să’mî povestească o reminiscenţă din vremea studiilor sale. Iacob Bernays avea obiceiul de a servi elevilor săi la cursurile privatissime ceai şi prăjituri, cari insă erau destul de rele. D. Sturdza a cerut odată să i se facă onoarea ca profesorul să bea şi din cea­iul lui- Bernays refuză re­ferindu-se­ la faptul că e evreu bogat. Cinc 20 de anî mai tirziu Sturdza a vizitat iarăşi oraşul Bonn și a invitat pe bătrînul pro­fesor, care se bucurase foarte mult de această întrevedere, la palat in numele princesei de Wied, Bernays a răspuns:, «Uitat-ai oare că nu pot gusta nimic în case neevreești?...» Oare evreiiî nu sint ei înşişi şoviniştî , închice ministrul această povestire făcind o stranie aplicare cu­­vintului şovinism. L’am asigurat că după ştiinţa mea a­­cest şovinism dispare cu repeziciune chiar şi în Bucureşti, după cum am putut vedea intr’o Simbătă. Apoi incă o strin­­gere de mină, ministrul mă conduce la o uşă, camerierul la o a doua, la poarta grădineî mă salută sergentul care în vederea orei înaintate s’a dublat şi bir­jarul meu mă duce in trap prin tăcu­­tul cartier boeresc. Pe cînd vîntul mă dezmiardă blind şi semiluna aruncă umbre pronunţate pe pavaj prin desișul frunzelor, am vreme să gust urmările unei atit de lungi con­vorbiri. O puternică personalitate, aceasta e impresia generală. Dacă și sinceră, — iată ce este de cercetat. Telegramele_Adeverului Serviciul de noapte Darul regelui Eduard Londra, 29 iulie.—Regele Eduard a adresat o scrisoare d-luî A. Bal­four, preşedintele consiliului de mi­niştri, prin care îi face cunoscut că a dăruit naţiunei reşedinţa sa regală din Osborne (pe coasta insulei Wight). Deputat naţionalist Pontoise, (departamentul Seine et Oise), 29 iulie. — D. Roger Raicu, naţionalist, ales ca deputat la pri­mul scrutin, la circumscripţiunea II-a a acestui oraş, dar invalidat de Cameră, a fost reales cu 9.752 ver­­turi, contra d-lui Aimond, republic­­an, care a întrunit 9.641 voturi. SB Nou ministru München, 29 iunie.­

Next