Adevěrul, februarie 1903 (Anul 16, nr. 4852-4879)
1903-02-01 / nr. 4852
Anul XYI.—No. 4852 FONDATOR ALEX. V. B^LDIMANü abonamente Cn an Satt iuni Tre Urni țară ..... 30 lei 15 lei B străinătate, 50 » 35 » -titlMI« În bani in toată țara 15 „ ,, străinătate Un număr vechi, 20 bani, 8 lei 13 , trei ore de-o ședință „frumoasă și înălțătoare“ și-a ridicat ședința cu încredințarea că mare operă a săvîrșit, dacă a aplaudat vorbele drepte și simțite de doi deputați democrați și dacă a luat ca buna făgăduințele d-lui ministru de domenii. Eu unul am plecat acasă gînditor, cugetînd la răposatul Zefkidi și acum cînd aștern aceste linii pe hîrtie mă întreb dacă pentru aducererea la îndeplinire a acelor făgăduințî frumoase, nu vor răsri în calea actualului guvern și acelora viitoare alți Zefkizi I Const. Miile războiul ar izbucni să se localizeze focul cum se credea la început. In asemenea condițiuni este explicabil că atît Rusia cît și Austria sa se gîndeasca la un alt mijloc de a rezolva cestiunea macedoneană. După cum anunță „La presse asociacii din Paris, o corespondență in genere bine informată, Austria și Rusia vor convoca o conferință a puterilor europene care să precizeze reformele ce sînt de aplicat în Macedonia, pentru a se pune capăt starei de acum. Se știe că ideea aceasta de a convoca o conferință a fost emisă întîi de cunoscutul academician francez Anatele Leroy-Beaulieu. Acum se înțelege ca ea trebue sa fi fost indirect inspirată de cercurile diriguitoare franceze după îndemnul Rusiei. Gal. Sin tuga condeiului Totu-i fals ! Nimic nu mai e veritabil pa aceste vremuri de bruturi artificiale și de alcool denaturat ! Mai intímü de toate femeea e falsă, ca să plecăm „ab origine“ cum s’ar zice. Apoi dinții îi sunt falși, apoi pirul îi este fals și vai adesea chiar sînul îi este fals, ceia ca constitue cel mai odios fals în acte publice. Falșă e și știrea că conn Mitîți S’ar fi lăsat de prostii. Falșe sunt testamentele. Falșe sunt promisiunile din opozită. ■ Falș e cintarul olteanului. Falșe sunt mai ales notele primadonelor de la operă. Falșa sunt, jurămintele de dragoste. Falșa sunt și unele monede din inițiativă privată. Falșe sunt uneori și știrile din gazare, dar și mai Tași încă sunt dezmințirile. Falșe sunt unee semnături pe polițe, dar și mai false sumele din polițe. Adevărate sunt și rămîn, numai... tăișurile de la finanțe. Per edicție «ie seară Strumtă 1 î?eWarte 19Ö3 DIRECTOR POLITIC 15ON ST. MILLE COLJOS ...ANUNCLURI Linia pagina IV Lcî. « C S •, 10.50 bani . , IU „ . . . 2— BIROURILE ZIARULUI Î3 — Strada Sărindar — 1"7ELE I0 t Milae, SÎIBĂTI 1ut FEBUARIE primul numărat âBEVSRILDÎ in șase pagini am,IJIK3IT «RITUIT Moda Ilustrată Premiul ORATUIT tuturor cetitorilor^ăi^mîini UN SPLENDID VAS DE ARGINT SLISJINA furnizat de Casa G. Nicolau, bijutier, Calea^ițorkp^N^O. l u începere «le mîine lui Febrimate ^b)Oí Adevărul In șase pagini va fi în toate manile De ce? „ADEVERUL“ in șase pagini va fi organul politic cel mai independent, cel mai bine informat, cel mai larg în vederi, cel mai complect din toate punctele de vedere, îmbrățișînd întreaga activitate și a țărei și a străinătăței. ADEVERUL “ în șase pagini , pe lingă această ma 0in,-iff., tema complectă și interesantă, în fiecare Luni se A Cilii U Cil va ocupa în special de VIAȚA MILITARĂ atît din țară cit și din străinătate. „ADEVERUL în șase pagini, pe lingă partea polt- rt. -v . w tică. și ziaristică propriu-zisă, în fiecare Marți se va fientru Că, îndeletnici în special de ARTE și LITERE, într’un supliment literar, gratuit, care poate fi colecționat și păstrat ca o întreagă operă literară. „ADEVERUL“ în șase pagini, fără a neglija viața economică a țarei, în fiecare Miercuri va avea ca Pentru că grahii își special MIȘCAREA. ECONOMICA, Cibi , prin care se va face cunoscut tot ce se petrece atât în țară cît și în strămutat din punctul de vedere economic, financiar, juridic. “ADEVERUL“ în șase pagini, care niciodată n’a neglijat nota veselă și satirică, ca să fie și mai plăc Pontrii păcut cititorilor săi, în fiecare Joi le va acorda în A Cím Una chip iarăși absolut gratuit BELGIA.... ORIENTULUI, foaie satirică care va trece în revistă principalele și caracteristicele fapte ale săptămînei. „ADEVERUL în șase pagini, dorind să dea o maini in mare întindere varietăților și faptelor cari nu pot intra b) Pentru ca în cadrul Strimiu al unui ziar politic,va înființa un al cincelea supliment gratuit în fiecare Vineri, DIN TOATA LUMEA care va cuprinde a confriímat.TM» ,, ADEVERUL“ în pisa pagini, nu a uitat nici odată pe fenice și așa fiind a transformat MODA ILUS / PentrU CĂ TRATA într’un supliment iarăși gratuit al „Adeverulu“ și care se va ocupa în fiecare Sâmbată, și de modă, dar și de viața femeească în general. „ADEVEBOL“ în șase pagini, nu a putut lăsa la o parte pe copil și astfel a făcut pentru ei o revistă Q p»..!..., speciala, care se dă în supliment gratuit: COPIII Of A Cilii Li Cii NOȘTRI, publicațiune care sperăm că va fi bucuria copiilor și liniștea mamelor și care va apare în fiecare Duminecă. „ADEVERUL“■ în șase pagini, pe lingă toate acestea sa gîndit să fie plăcut și tuturor cititorilor săi, introducând pentru prima oară în presa romînă, cul- Q TVp.-, 4-f-t ■. pictivarea întregei țări, ocupîndu-se în special de fie- V r Clin U ca oare. oraș -și de viața lui. De trei ori pe săptămînă vom publica dar în supliment gratuit ADEVERUL IN ȚARA rezervat exclusiv pentru tot ce se petrece în orășele noastre din țară. „ADEVERUL“ în șase pagini, prin o fericită combinație a găsit mijlocul ca nu numai să placă dar să fie și folositor celor ce-l citesc. El a inaugurat un 10) Pentru ca întreg serviciu de PREMII pentru CITITORI. In fiecare zi cititorii „ Adevendm“ în șase pagini vor concura la un premiu pe care administrația îl oferă gratuit cititorilor săi. „ADEVERUL“ în șase pagini, n’a putut neglija nici , w po abonați și le-a făcut avantajul ca să li se facili 11) Pentru ca teza abonarea prin abonamente lunare cu premii. 7 Primul premiu este acela al unei burse de intern pentru uni copil la școala d-lui.Virgiliu Popescu. Al douilea premiu este acela al unei burse de extrem la aceeași școală. „ADEVERUL“ în șase pagini, deși considerabil mărit și considerabil îmbunătățit, a găsit și mijlocul ca 104 nu mi-șî mărească nici prețul vînzării cu numărul. A JLI pentru Ca nici acel al abonamentului. Va costa deci tot 10 bani în toată țara, iar abonamentul va fi.: o lună 3 lei. 3 luni 8 lei.5 luni 15 lei. Un an 30 lei. 1) Pentru că Așa se explică intervenția în dezbateri a d-lui Costica Cernescu. Generoșii au împins pe d. Cernescu ,care, prin atitudinea sa în Cameră, nu și-a înăsprit relațiile cu vechile cadre, să debuteze ca parlamentar pe chestia țărănească și astfel să nu se restrîngă succesul dezbaterilor numai asupra vechilor cadre, ci să recolteze și generoșii o părticică din acest succes. Calculul a fost bun și intervenția unui Costica Cernescu a fost de efect.* Să relevăm acum cursul desbaterilor asupra acestei interpelări. D. Poenaru-Bordea a avut grija să declare că interpelarea sa n’are caracter ostil față de guvern și că nu tinde decît la semnalarea unor rele și dobîndirea unor măsuri de îndreptare pentru starea țăranilor. De interpelare însă a transpirat foarte vizibil un lucru. S’a putut observa că interpelatorul a venit cu acte oficiale, cu documente cunoscute guvernului, ca să dovedească că în trecut și acum se tolerează cele mai strigătoare abuzuri cu impropietăririle sătenilor și că aceste chestiuni ar trebui să ocupe Camera și guvernul liberal. A lipsit numai ca d. Poenaru-Bordea să se adreseze generoșilor și să le spună ca să se ocupe mai ales ei cu aceste chestiuni înainte de a disputa locurile, rostul și preponderența vechilor cadre în partid. In treacăt d. Poenaru-Bordea a aruncat o săgeată și d-lui Vasile Lascar și fiindcă săgeata a venit de la un ex-drapelist, generoșii și vechile cadre au primit-o cu aplauze mai mult sai mai puțin ironice. Abstracție făcînd de aceste considerațiuni, fondul interpelare d-lui Poenaru-Bordea a fost extrem de interesant și documentat,ceea ce a ținut încordată atențiunea Camerei. D. Costica Cernescu a repurtat un frumos succes parlamentar prin discursurile de erî. Simpaticul și inteligentul deputat de Olt, s’a relevat și în Cameră ca un talent oratoric, care-șî îngrijește fnmran. r.il n proză elegantă din cînd în cînd presărată cu figuri poetice, ca om de idei, ca democrat. Erî a trădat—poate a făcut-o cu intenție—un spirit foarte viu și combativ, un talent de perfect orator de opoziție. Dacă ar fi vorbit era ca opozant, succesul său parlamentar ar fi fost din cele mai strălucite. De la un asemenea temperament ne putem aștepta la surprize plăcute. Ce să spunem de răspunsul ministrului de domenii ? Unii zic că d. Costica Stoicescu e orator, alții că e un orator banal, alții nici nu vor să-l asculte și cînd vorbește părăsesc Camera, cum au făcut-o d-nii Carp, Marghiloman și chiar unii miniștrii. Nimic alta nu e de relevat din discursul său de erî, afară de cele ce spune directorul nostru în revista se de azi. ________ R. Pstre, întru apărarea conaționalilor noștri. Puterile interesate mai speră să înlăture războiul prin hotăririle ce le-ar lua o conferință europeană. Bandele bulgărești însă nu mai vor aceasta și desigur nu va fi. Războiul de mici anunțat, vai, se apropie de realitate. East. Scarlalul II si Senal-Viitorul Ibissi. TABARU LA CAMERĂ — Interpelarea d-lui I. Poenaru-Bordea.Discursul d-lui C. Cernescu — In fine erî Camera a consacrat trei ore de dezbateri interpelare d-lui Iancu Poenaru-Bordea asupra abuzurilor cari se fac cu împroprietăririle sătenilor și asupra modului cum fiscul urmărește averea țăranilor pentru datori!. La această interpelare a ținut să se asocieze și o stea a generoșilor d. Costica Cernescu, care a debutat prin discursul de erî în Camera liberală. Trebue să amintim în ce împrejurări a anunțat d. I. Poenaru-Bordea această interpelare. Generoșii se preocupau în Cameră de diferite chestiuni și combinațiuni de partid. Declaraseră războiul, de la deschiderea sesiunei, vechilor cadre și acestea șî-au strîns rîndurile și ?’am pus ,*n poziție de apărare călui tind tot odata sâ-și afirme superioritatea fațfe de generoși prin agitarea cîtorva chestiuni de ordin social pe cari le-au pus pe tapet. De aci interpelarea d-lui I. Poenaru-Bordea, un cadru vechiu, un parlamentar iscusit și care știe cu ce chestie poate să provoace în parlament o vie discuțiune și să atragă simpatiile mulțimei. Intr’adevăr, d. Poenaru-Bordea a adus la Cameră o chestiune palpitantă, a pus la ordinea zilei chestia țărănească în lung și în lat, avertizind guvernul asupra iminentei primejdii la care se expune statul dacă va continua să ignoreze relele ce s’au semnalat că suferă țărănimea. Natural că o asemenea interpelare face zgomot, provoacă discuțiuni, crează în jurul oamenilor cari agită chestiunea, o atmosferă simpatică. Nu se putea clar ca tinerimea generoasă din Cameră să ignoreze această manifestare a vechilor cadre. Războiul viitor Lucrurile au ajuns în Macedonia la acel stadiu în care se poate vorbi în mod decisiv de războiul viitor. Teatrul acestui războiu va fi Macedonia, în munții aceia cari au mai văzut de multe ori ciocniri sîngeroase între rușii-creștini și turcii-păcîni. Pînă acum două lucruri sunt sigure : Poarta a mobilizat trupe numeroase și tot așa Bulgaria. Știri din bună sursă vorbesc de mari mișcări de trupe în Rusia și de întărirea trupelor austriace în Bosnia și Herzegovina. Toate acestea se fac bineî nțeles pentru menținerea păcei, pentru asigurarea ei, dar oamenii răi și increduli se așteaptă ca limbagiul diplomaților, dulce și seducător, să fie înlocuit cu acel al tunului. Rusia face pe nevinovata deși în ultimul timp ii vine cam greu să'și continue politica cu dublu sens ce a urmat-o pînă acum. La Petersburg societatea de binefacere slavă ține o adunare generală la care se citesc descrieri de scene revoltătoare din Macedonia și se aduc dogii doamnei Bachmetieff, soția agentului diplomatic rus din Sofia— o excelentă colaboratoare atît a lui Michailovski, cît și a lui Sarafoff. Și noi nu vom spune nimic în cazul unui conflict ? Greu de crezut. Am readus dar la viață națională pe aromîni pentru ca să o abandonăm bulgarilor ? Dacă Austria are un drept de a interveni în Macedonia, apoi noi avem o datorielată de ce războiul viitor are pentru noi un interes cu totul deosebit. Poate că,după ce ne-am asigurat independența noastră, pentru prima dată vom fi chemați să punem piepturile și să întrebuințăm armele nou CHESTIA ZILEI Intre două !... Conu Vasde iascar, mire les deux mon coeurs balance lunî place și cadra veche, îmi place și cea nouă... Mă tem însă să pățesc ca ăl care a limillat cu „doi luntrii, vorba neamțului !” Vorbe, vorbe, vorbe! Eri Ia Cameră d. ministru de domenii a fost interpelat de către d-nii Poenaru-Bordea și Const. Cernescu, relativ la revizuirea pămînturilor date sătenilor prin legea de 1864. Cestianea s’a lărgit și ambii interpelatori au adus în discuțiunea Camerei datoria imperioasă pe care o are partidul liberal de a sa ocupa de săteni și în special de Casa rurală și băncile populare. Nu avem de făcut lauda vechiului parlamentar I. Poenaru-Bordea deja , cunoscut prin solicitudinea pe care o are pentru săteni, dovedită printr’o îndelungată luptă parlamentară practică în favoarea Ion. Cuvîntarea d lul . Cernescu însă—un fericit debut parlamentar—mi-a făcut o adevărată plăcere, cu atît mai vie cu cî" tinărul deputat nu a dezitat să-și facă datoria chiar cu riscul de a vedea înaintea sa degetul arătător al primului ministru. D. Cernescu a insistat în special asupra Casei rurale și prevăzînd polologia d-lui ministru de domenii, d-nr a fost precis și categoric și a cerut în aplauzele Camerei, ca guvernul să aducă chiar în această sesiune legea băncilor populare iar în ceea ce privește Casa rurală a pus în vedere guvernului că ar fi trist să o dea uitărea, azi mai ales cînd am început să ridicăm capul deasupra nevoilor zilei de mîine. Ambii oratori au fost bine primiți și eu n’am să inzist asupra intrigilor de culise cari au făcut succesul oratorilor pe rînd. sau lucrurile așa cum se prezintă ele, fără a mai afunda în culise și intrigi. La rîndul său d. ministru de interne a ținut să arate Camerei că i - a studiat chestiunea și pe lingă aceasta că nici odată nu este în încurcătură ca să răspundă celor ce-i fac întrebări chiar și de acele indiscrete. D. ministru de domenii a făcut istoricul legel din 1885 prin care se prevede revizuirea pămînturilor date ■ sătenilor prin legea rurală și a dat ■ vina pe...răposatul Zefkide și pe d. l Take Protopescu. Fostul șef al compatabilitatei ministerului de domenii a ■ găsit de cuviință ca să arate ministrului de pe atunci că aplicarea acestei legi ar costa pe stat în total ■ colosala sumă de 189.000 de lei, iar d. Take Protopescu a raportat ministerului de domenii în calitate de secretar general la finanțe de pa atunci că din fondul despăgubire clăcei, nu mai sînt bani disponibili. In urma acestor raporturi, legea s’a înmormîntat și a stat în această stare timp de aproape douăzeci de ani, pînă cînd d. Poenaru-Bordea a dezgropat’o lai ■ d. Stoicescu a găsit ocaziunea, grație ei, de a plasa un discurs plin de cele mai frumoase sentimente și făgăduințe i pentru țărani. t In vorbe frumoase și făgăduinți 1 partidul liberal și în special d-nful ministru de domenii sînt foarte tari : Ce costă o făgăduință ? Nimic și pe lingă aceasta face efect într’un discurs. D. Stoicescu a vorbit clar de geneza chestiei țărănești, de divanul ad-hoc, de Ion Hoajă și de celebrul său discurs, a arătat că atît d-nu Poenaru-Bordea cit și d. Cernescu • au dreptate, că trebuia o revizuire de făcut a pămînturilor rurale, ce i guvernul se gîndește și la Casa rurală și la băncile populare, că i se va da țăranului justiție dreaptă și efectivă, administrație părintească, o stare higienică Îndestulătoare și ci • în sfîrșit din ce parte alta va veni salvarea clasei țărănești, dacă nuu din partea guvernului și partidului i liberal? Discursul d-lui ministru de domenii a fost aplaudat, și Camera, după Scandalul de la Senat Interpelarea d-lui űr. Păltineanu.— Incidente violente.—Refuzul d lui Sturdza da a răspunde. — Suprimarea dreptului de interpelare. Ele s’au petrecut la Senat lucruri cari constitue o rușina pentru un guvern liberal și învederează încă odată că in capul guvernului se află un om care e o permanentă sfidare pentru liberalizm. D. dr. Păltineanu, senator de Argeș, anunță o interpelare asupra chipului m se fac constatările medico legate de violențe și morți violente in armată și sprijinit pe sete din dosare dovedește că ele nu se fac de loc, că un soldat presupus sinucis e îngropat fără a i se face autopsie și atunci cînd mediul primar al orașului relevează această ilegalitate, e reformat din armată ca medic rezervisti Cazul s’a intîmplat chiar cu d. senator dr. Păltineanu. Dar nu pentru a pleda chestia sa personală și a cere reintegrarea in armată ca medic rezervist a interpelat d-sa pe ministrul de războiu, ci precum a precizat de repetite ori din capul locului, numai pentru a atrage atenția ministrului să supravegheze ca să se facă cu scrupulozitate anchetele medico legale in armată, căci această chestiune e strict legată de bătaia, persecuțiile și dezertările din armată, contra cărora insuși capul statului s’a văzut silita se ridica prin cunoscutele ordine de zi și decrete date in ultimul timp. Chestiunea așa pusă era o mare chestiune de principiu. Pentru a ilustra interpelarea sa de senator Păltineanu a adus înaintea Senatului dosarul sinuciderea unui caporal ara regimentul comandat odinioară de d. colonel Bădulescu, azi demisionat din armată și de asemenea senator și din care dosar rezultă că acel caporal sinucis lăsase un bilet prin care scria: «iată-țî jertfa de Paști, eroule Bădulescu». Incidente violente In loc de a cere, in propriul său interes, ca față cu asemenea grave hărnicii, să se revizuiască această afacere, d. senator colonel Rădulescu a început apostrofa violent pe interpolator și d. senator, dr. Maeridescu i’a secondat: — Ai refuzat cartelul! Ți’am trimis martori, n’ai voit să te bați, strigă colonelul Rădulescu. — Am fost pălmuit, strigă d. dr. Maeridescu. — Minți, răspunde interpelatorul. D. Pomagită clopoțelul și cere interpelatorului să retragă cuvîntul, fără a cere și celor doi senatori cari îl apostrofaseră să retragă apostrofele lor cari n’aveau nimic a face cu fondul și scopul interpelărea. Nu interpelatorul, ci întrerupătorii ridicaseră chestiunea personală. Provocările la duel și întrebuințarea forței brutale nu pot fi argumente contra unei interpelări documentate in sensul arătat. Refuzat d-lui Sturdza de a răspunde la loc ca să fie frapat de destăinuirile făcute de interpelator, cu date precise din dosare, in loc de a trece asupra aparentelor chestii personale din interpelare și a se opri numai la fondul ei foarte serios și îngrijitor pentru armată și țară, d. Sturdza, ca ministru de război ș, se scoală da la locul său, taie interpelatorului cuvîntul și declară că nu va răspunde nimic la această interpelare. Și nu se mulțumește a face odată această declarație, ci o repetă și a doua oară, declarind că nici nu va veni miine la ședință, cînd interpelatorul își va continua interpelarea, deoarece majoritatea n’a voit să prelungească ședința peste ora 5 p. m. . — N’o să vin nici mîine, nici poiaiine și, n’o să răspund la această interpelare. Acesta e ultimul meu cuvint! Iată cum se tratează dreptul de interpelare da către șeful guvernului și partidului liberal. D. d-r Păltineanu s’a văzut silit a releva acest lucru și a protesta contra acestor apucături anti-liberale. Este pur și simplu suprinderea dreptului de interpelare. Un sens,lor dezvoltă o interpelare și un ministru declari că nu vei răspunde da nici nu vei mai veni să asculți continuarea desvoltarei acelei interpelări! E un scandal care compromite dinainte de toate demnitatea parlamentului. Dămăzîd, Sturdza a răspuns generalului Lovary că nu stă la vorbă cu d-sa și majoritatea a tăcut; el a răspuns "acelaș lucru unui membru al majoritățeî — mîine va răspunde acelaș lucru altuia. Liberi membrii majorităței parlamentare să fie înaintați de acest respect ce arată primul-ministru drepturilor luide reprezentanți ai națiunei, noi înfierăm cu toată energia aceste scandaloase apucături și sperăm că azi, cînd d. senator d-l Păltineanu își va continua interpelarea — lucru care cu nici un preț nu permite regulamentul să se împiedice — se va mai găsi un senator care să înfiereze încercarea d-lui Sturdza de a suprima dreptul de interpelare, încercarea a fost făcută era chiar, innainte de dezvoltarea interpelărei. S’a cerut intrarea in secțiuni pentru a se eluda această interpelare și a trebuit ca d. Petre Grâdișteanu să atragă atenția asupra unor asemenea procederi, pentru ca interpelarea care era pusă la ordinea zilei, să fie dezvoltată. Vom vedea ce se va face azi cu continuarea acestei interpelări și dacă primul-ministru și ministru de războia va persista în atitudinea-i scandaloasă și revoltătoare. Ron Salust POȘTA MKIA Un vechili abonat, Craiova.— La Mofle Pratique, La Mode mustre, La Moăe Kationale Tans; Vuener Mode, Yiena, , In Capitală există numai «Moda Ilustrata» care apare săptămânal ca supliment gratuit la „Adevĕrul. Abonament la „Adeverul“ pe 6 lunileî 15* Tu. G. Giurgiu.—Trimete să vedem. Al. O. Cothen.r-Diploma nu echivalează cu aceea a absolvenților universitari în Germania și docî nici în Romînia. Dar pînă acum ministerul de razboiu a echivalat-o cu bacalaureatul și deci posesorii ei au făcut numai un an armată. Miau, un cititor al Adevĕrului, Loco. — Loteria „română s’a tras, la finele lui Noembrie trecut. Lista complectă o puteți găsi în ziarul financiar austriac 1 Der Merkur». Ziarul acesta îl puteți găsi, la orice Pasă de bancă. Conferința europeană în chestia macedoneană Situația gravă in Macedonia — Sarafoff în Macedonia. — Turcia și Macedonia —Grecia și Macedonia. Rusia, Austria și Macedonia.—Nemulțumirile Italiei. — Conferința europeană. Nimeni nu mai neagă astăzi că situațiunea în Macedonia este extrem de gravă. Numai iarna grea care bîntue pe acolo împiedecă izbucnirea generală a revoltei. Sarafoff, faimosul Sarafoff, vecinic activ, vecinic în mișcare, e iarăși în Macedonia în capul bandelor,—și planurile lui sînt mult secondate de mizeria grozavă ce bîntue prin partea locului. Așa fiind, ziarele contelui Goluchowsky, cari pînă acum au căutat să ascundă lucrurile și să prezinte toate în lumina roză a pacei, fac acum zgomotul cel mai mare și arată că numai recurgîndu-se la extremă energie războiul va putea fi evitat. ♦ înțelegerea austro-rusă care a fost cîntată atît de mult se arată acum a fi foarte șubredă. La Sofia rușii fac tot posibilul pentru a încuraja pe macedoneni și soția agentului diplomatic rus, d-na Bachmetieff este cea mai aprigă soră de caritate pentru răniții și flămînzii refugiați din Macedonia. Aceasta displace Austriei, mai ales că în ultimul timp Rusia a început să facă în toate acțiunile diplomatice opinie aparte. Pe de altă parte puterile europene nu mai înclină de loc a lăsa pe Rusia și Austria ca singure să rezolve cestiunea macedoneană. In deosebi Italia revendică drepturile sale naturale asupra Albaniei. * Cei mai aprigi însă, sunt în acest moment bulgarii. Cu toate declarațiunile liniștitoare făcute de Danev în parlament, sau tocmai fiind-că a făcut aceste declarațiuni, oricine e în drept să creadă că situațuunea se va înăspri tot mai mult. Guvernul bulgar nu vroește să ia răspunderea directă asupra și, ci preferă să se descarce asupra comitetelor macedonene și să poată spune că a fost împins la război de opinia publică revoltată. Dar și ei nu sînt liniștiți mai ales din cauza atitudinei guvernului grec care nu e de loc dispus sâ lase pe bulgari ca să devie stăpînî pe o țară locuită în bună parte și de greci. Atitudinea Angliei mai dă de gin* dit și toate simptomele arată că nu se va mai putea reuși în cazul cînd POLITICA_EXTERNA Turcia denunță Bulgaria La Presse Associre anunță ziarele, ci Turcia pare dispusă să publice o notă agresivă contra Bulgariei. Această notă publicată va fi adresată de Poartă Rusiei și Austriei și comunicată tuturor celorl’ale puteri. Turcia se plînge că Bulgaia cu toat protestațiile ei de neutralitate nu încetează de a furniza arme macedoneniee, căutind din toate puterile să facă răsboiul inevitabil. Cazul deputatului Pavlovici Cititorilor ziarului nostru io este cunoscut că în contra singurului deputat sirb in camera ungară, Lyubomir Pavlovici, s-au ridicat acuzări grave, ci ar fi bătut pe niște copii, cari la gară au cîntat imnul și Szózatul maghiar. Pe chestiunea ofenselor aduse națiunii maghiare din partea deputatului sirb în dieta din Pesta să făcuse mare tărăboi. Pavlovici a declarat in plină ședință a parlamentului că nu este vinovat de faptele ce ’i se atribue, și In cas că T s’ar putea dovedi, își dă cuvintul de onoare, că renunță la mandatul de deputat. La intrigarea neliniștitei prese maghiare procuratura l-a acuzat pentru vătămare de onoare. Actul de acuzare s'a dresat și s’au strins martorii necesari pentru a-’i dovedi penibilitatea. Causatui Pavlovici s’a judecat joi toată ziua la judecătoria lui Chichinda mare. Sah de ședință a fost plină de public, curios de a afla resultatul procesului. Vineri după ameazi la 4 ora !I s’a pronunțat sentința. Pentru calomniare în două rudul Pavloviei a fost declarat vinovat , și pedepsit cu 2000 coroane. Condamnatul a anunțat că face apel Ziaristica maghiară, care altă misiune nu are decit să propage ura între naționalități, poate rabla. Fuga prințesei Saxonia! De la Curtea Saxoniei Din Dresdă ,^este știrea, că Curte a fost foarte surprinsă de faptul, că prințesa s’a hotărît să se ducă iutr’un institut pentru nebuni. Ministrul de cult de Seydewitz a declarat erî, că Curte și ministerul au fost surprinși tot ati de mult de despărțirea lui Giron și prințesei ca și publicul, cu atît mai mult cu cit că n’a fost informată de acest eveniment decit prin ziare. Nici Curtea, nici ministerul, nici avocatul împuternicit al Guriei, d. di Komer, n’au primit pînă Duminică o comunicare oficială de la d-rui Zehme despre ruperea relațiilor și plecarea lui Giron din Geneva. Giron plătit ? In același timp ministrul dezmint știrea că Giron a primit din partea Curte 200.000 de franci sau vreo altă sumai pentru a rupe relațiile sale cu prințesa Curtea saxonă n a tratat niciodat