Adevěrul, iulie 1903 (Anul 16, nr. 5000-5029)
1903-07-31 / nr. 5029
4 Victimele îngrozitoarei catastrofe din Paris. Focul in Orient DOUA SUPLIMENTE GRATUITE 1) Mișcarea economica cu următorul cuprins: Comerțul cu grîne.—Recolta din Moldova.—Știri.—Financiare.— Licitații importante.— Situația agricolă și tîrgul cerealelor.—Cronica financiară.— "Petrol. — Steaua Romînă și Deutsche Bank.—Cereale.2) Adevărul în țară cu următoarele corespondențe: Craiova, Telega, Strunga, Sărata-Monteoru, Călimănești, Tg.-NeamS^^ulcea, Romani Slănicu-Moldova, Galați, Bălțătești, Iași, Tg.-Frumos. _ Ilustrațiuni: Camera de comerciu din Focșani.—Mînăstirea Cozia THr B.-Vîlcea. • I x «j. . 20 portrete în miniatură înrămate în elegante pastremmi |1 faluit ■ pariuri reliefate, 10 pentru album sau buzunar și 10 cu picior pentru masă sau 1 broșa cu reproducerea oricărei fotografii, de la biuroul de comenzi Favias din București, str. Gramont Ro. 1, răpesc femei și copii asupra cărora comit actele cele mai bestiale și josnice. Austria și Rusia stăruesc acum, prin reprezentanții lor diplomatici, ca să obțină de la sultan ca detașamentele de soldați să fie reunite și trupele să fie concentrate în locuri mai mari. Dar cît timp Turcia nu va fi în stăpînirea unei lumi mai mari de bani, atîta vreme sînt slabe speranțe ca stăruințele celor două puteri să aibă vreun rezultat. Căci, reunite în detașamente mari și fără dreptul de recheziționare, trupele turcești, în starea actuală mizerabilă a finanțelor statului, sunt reduse pur și simplu la foame. Urmarea acestei stări de lucruri ar fi o revolta a trupelor. Cum din două rele se preferă, întotdeauna cel mai mic, autoritățile din Constantinopole preferă ca să lase mai înainte pe soldați de a continua să ia zece piei de pe populațiunea creștină. Acesta este, după concepția lor, răul cel mai mic. W. CHESTIA ZILEI DIN CULISELE LIBERALEț, — „Frecări4* și deosebiri de vederi — ”— Am relevat era un articol al „Voinței Naționale“ care tindea să stabilească că actualmente partidul liberal este compact, unit și nici o disensiune nic-l tulbură. Nu sînt deosebiri de vederi, nimeni nu contestă șefia partidului, toată lumea se gîndește numai la un singur lucru, la înlăturarea unei singure primejdii: revenirea d-lui Take Ionescu la putere. Tot d’auna au ținut ziarele liberale un asemenea limbagíu cînd în partid erau frămîntări, o situație anormală. Atunci se nega totul și se spunea că partidul e unit, că guvernul e mai tare decît tot d’auna, că toți stau uniți și devotați în jurul șefului. De astă dată se impunea un articol prin care să se afirme categoric ceea ce nu este, să se spună că partidul liberal nu e deloc frămîntat de neînțelegeri și că numai armonie și pace domnesc în sînul liberalilor și în cabinetul d-lui Sturdza. Așa să fie ? E oare nevoe să reîmprospătăm ciocnirile dintre vechile și nouăle cadre, atacul generoșilor din seziunea trecută a Camerei, mișcările ocultei și „frecările“ dintre diferitele nuanțe ale partidului, pentru a arăta situația în care se află liberalii și guvernul d-lui Sturdza ? E oare nevoe să readucem în discuție faimosul amendament de 30 deputați semnat și pe care d. Sturdza l’a respins cu furie la legea poliției statului ? Să mai amintim cîteva pasaje din „inimosul“ discurs al d-lui Diamandi Care a implorat pe d. Sturdza să mai lase pe generoși să trăiască în speranța realizarea idealului din projramul de la Iași, adică a sufragiuui universal ? Acestea nu sunt deosebiri de vederi ? Dar drapeliștii au revenit în jurul d-lui Sturdza pentru portofolii sau pentru a realiza ceva reforme pe cari sturdziștii și ocultiștii nu le admiteau ? Dar să dezgropăm un document din „Drapelul“, foarte interesant. Pe atunci ziarele brătieniste și sturdziste spuneau că n’au nevoe de drapeliști, că sunt niște suflete rătăcite, niște socialiști sau chiar anarhiști, că ei urmăresc portofolii și nu principii. La aceste acuzări, iată ce a răspuns „Drapelul“ la 16 ianuarie 1898 : ....„Dînd seamă cititorilor săi despre rezultatul tratărilor urmate între d-nii Sturdza și Aurelian, 1’Indipendance afirmă că aceste tratări nu au putut izbuti din cauza unei chestiuni de portofolii ministeriale, deși acordul se stabilise între ambele părți asupra legilor și reformelor de introdus în organizațiunea statului. Cu alte cuvinte, ziarul francez crede că oamenii politici adunați în jurul Drapelului nu urmăresc unificarea și întărirea partidului liberal, că această idee mare și generoasă nu este decît pavilionul sub care se ascunde pofta lor nemăsurată de putere. „Cari să fie faptele din cari ziarul francez a putut să tragă o asemenea concluziune asupra scopului ce urmărește gruparea politică de la Drapelul ? Toată lumea știe că d. Aurelian, împreună cu colegii și amicii săi politici, a părăsit puterea de bună voe, avînd atît încrederea suveranului cît și majoritatea Camerelor, și a declarat formal în demisiunea sa, care este un act oficial, că părăsește puterea numai în scopul și cu speranța de a înlesni opera de unificare a partidului liberal. „Se știe asemenea că, la constituirea ministerului actual, d. Sturdza a pus la dispozițiunea d-lui Aurelian și a amicilor săi politici trei locuri în guvern, oricare ar fi voit, și că d. Aurelian a declinat această onoare, pentru a permite guvernului să aibă mai multă omogeneitate și mai multă unitate de acțiune. Se știe, în fine, că, chiar astăzi, președintele cabinetului a oferit grupărei noastre trei portofolii ministeriale, și cu toate acestea din nou d. Aurelian s’a văzut nevoit să decline, cu părere de räți, dar cu hotărîre, oferta ce i se făcuse, „Ce trebue să facă mai mult un bărbat de stat și o grupare politică pentru ca să convingă pe adversarii lor că urmăresc altceva decît deținerea pură și simplă a puterii ? Ar trebui să ne-o spună aceia cari ne acuză că sîntem animați de pofte zadarnice și de ambițiuni meschine. Noi, din parte-ne, am făcut tot ce trebue pentru a dovedi contrariul. Pe de o parte, atît în parlament cît și la coloanele ziarului nostru, am arătat în modul cel mai lămurit punctele cari ne despart de cei de la guvern. Pe de altă parte, am refuzat de a sta sau de a reveni la putere ori derito | ori, în sinceritatea conștiinței noastre, am crezut că nu avem putința de a realiza, în numele întregului partid național-liberal, îmbunătățirile pe cari le credem absolut necesare pentru mersul înainte al acestei țări. „După cum a fost atitudinea noastră pînă acum, tot așa va fi și de acum înainte, orice ar zice și orîce ar face adversarii noștri de orice nuanță și de orice categorie. Cînd ne-am tras linia de conduită pe care am urmat-o neclintit pînă astăzi, am făcut-o în urma unei mature cugetări și cu convingerea adîncă că ne împlinim o datorie către țară și către partidul din care facem parte“. Prin urmare iată și declarațiuni categorice și din partea drapeliștilor că au fost despărțiți de d. Sturdza și partizanii săi din cauza deosebirilor de vederi și deci d. Sturdza trebuie să fi adoptat azi vedenie drapeliștilor! Dar dacă acum nu mai există deosebiri de vederi în partidul liberal, am fi curioși să vedem cum se explică rațiunea de a exista a diferitelor grupări liberale: generoși, cadre vechi, drapeliști, brătieniștî, stătesciștî, sturdziștî și ocultiști ? A nega existența acestor nuanțe din partidul liberal, ar fi să negi însăși existența.... partidului. Se poate însă ca de astă-dată ciocnirile și „frecările“ de cari vorbea și „Observatorul“ să nu mai provoace dizidențe. Se poate. Dar că are să sosească un moment cînd o strașnică răfuială va avea loc în partidul liberal,—aceasta e sigur. Momentul nu e îndepărtat. R P. 1» IDEL PAPA Biserica din satul Riese, unde s'a născut papa Piu al X-lea și și-a făcut primele sale rugăciuni. Justiția militară Sunt ani de zile de cînd lumea și civilă și militară a recunoscut necesitatea reformărei justiției militare în sensul ca să sedea o cît mai mare garanție celor chemați a fi judecați de către instanțele ei. Inșiși miniștrii de războiț au recunoscut această necesitate și au și numit încă de mult o comisiune însărcinată cu revizuirea și modificarea codului de justiție militară. Pînă astăzi însă, lucrările acestei comisiuni nu sînt cunoscute de nimeni; se știe numai că comisiunea a ținut o întreagă serie de ședințe, dar cum această operațiune datează de un foarte îndelungat timp, desigur că atît lucrările comisiunea cît și modificarea codului de justiție militară au rămas în suspensiune, astfel că defectele recunoscute în codul de justiție militară și în modul de procedare al acestei justiții continuă a periclita interesele militarilor supuși judecăței. Exemple despre această tristă stare de lucruri sînt nenumărate. Aproape zilnic avem de înregistrat fapte cari dovedesc necesitatea imperioasă a reformărei justiției militare. Din cauza defectelor multiple, am avut de înregistrat adevărate scandaluri în ceea ce privește atît modul de anchetare și instruire, cît și de influențare a consiliilor de război și ale căror sentințe de multe ori au indignat întreaga opiniune publică. Zilele trecute chiar am avut de semnalat un caz al căpitanului Tomescu care, în mod absolut arbitrar, fusese condamnat de către consiliul de războiu din Galați la un an de închisoare și pierderea tuturor drepturilor,o condemnațiune datorită unor influențe scandaloase. Și dacă arbitrara sentință a fost sfărîmată, aceasta nu se datorește decît unor militari de o supremă corectitudine din consiliul de revizie, cari s’au convins de nevinovăția condamnatului și de influențele scandaloase cari au prezidat în judecarea afacerei. Sentința a fost casată și consiliul de războiți din Capitală a recunoscut pătimășia colegilor din Galați și în unanimitate a achitat pe toți inculpații cari nu erau decît victimele unor intrigi. Pentru a se pune deci capăt acestei stări de lucruri care nu poate decît să slăbească încrederea tuntei militare în justiție, se impune ca autoritatea superioară militară să ia cele mai grabnice măsuri pentru a asigura justiția militară în contra oricăror influențe dăunătoare și ilegalități și a restatornici încrederea lumei militare într’o instituțiune menită a distribui adevărata justiție. Al. Ionescu Ce voiți să facă dl. Sturdza ? D-sa s’a mulțumit să pună mîna pe uiscaiva hîrțoage rămase după detronarea lui Cuza-Vodă, a știut să pișce pe rege cînd îl ignora și a ajuns la bătrînețe cu un singur ideal: acela de a fi „rîndașul“ țărei, după expresiunea-i favorită și care corespunde atît de bine idealurilor, orizonturilor sale politice. . D. Sturdza se mulțumește a calcula la ministerul de război și cît costă pe stat un nasture de la o tunică soldățească și cît o cutie de vax, iar la ministerul de externe a știut să respingă pe grecii răniți cari se ’ntorceau la Brăila din războiul greco-turc și să expulzeze pe armenii creștini cari se refugiau de urgia turcească în contra ghiaurilor. De cedar voiți ca regele Carol să dea importanță șefului guvernului cînd e vorba de politica externă ? Regele vede în d. Sturdza pe „rîndașul“ care cîte în slujbă e foarte încîntat, sărută mîna stăpânului și se ocupă de mirositorul băligar al grajdului său politic., E chiar primejdios—trebue să-și fi zis regele Carol—să distragi pe un om prea mulțumit a face pe „rîndașul“ și a-l împinge la roluri și misiuni cari n’ar putea decît să-i dezechilibreze inteligența rutinară și să facă dintr’un bun vătaf un nenorocit om politic. Dacă însă d. Sturdza e prea satisfăcut cu rolul său de „rîndaș“, țara nu poate invidia pentru ea situațiunea aceasta de a vedea miniștri străini și șefi de stat-major străini înlocuind pe miniștrii săî și angajînd interese superioare ale sale, iar în ziua cînd o greșeală neertată ar fi de expiat, regele să se drapeze în dosul iresponsabilităței constituționale, iar partidele politice să-și arunce în față acuzațiunî de trădare de țară și cu ...a ! Alfa „RÎNDAȘUL“ Ce vor fi zicînd vecinii noștri unguri și austriacî și ce va fi cugeatînd lumea diplomatică asupra rolalului guvernului nostru în politica externă a țărei ? 0 întrevederea de la Ischl s-a terminat. Regele Carol a plecat la Găstiteni să-șî urmeze cura. Contele Goluchowsky, ministrul de externe al imperiului, și mareșallul de Beck, șeful statului major al armatei austro-ungare, au fost față la întrevederea regelui Carol cu împăratul Franz Iosef. Șeful guvernului român a fost ținut la o respectabilă distanță, ca unul ce n’avea ce căuta la o întrevedere în care se discuta despre rolul Romîniei într’o eventuală conflagrație în Balcani și despre atitudinea ce ea ar trebui să aibă față de insurecția din Macedonia, care pune în joc interesele atîtor conaționale. Aci, în regat, faptul acesta produce o dureroasă impresiune, căci , dacă d. Sturdza se resemnează la o asemenea politică, opinia publică, capetele cugetătoare nu înțeleg această politică a ducerea de nas. Dacă la o întrevedere între monarhal austro-ungar și monarhal Romîniei nu se simte nevoe decît de contele Goluchowsky și de mareșalul Beck, atunci de sigur că, de fapt, contele Goluchowsky este ministrul de externe al Romîniei și mareșalul de Beck este ministrul de războiu al regatului nostru. Un asemenea caz ne întrebăm de la ce se mai țin, pro forma, niște titulari netrebnici și nu se păstrează portofoliile externelor și războiului, pe față, pentru diplomați și militari străini ?!.. Asemenea umpluturi ministeriale, asemenea miniștri de carton sunt o jucărie ofensatoare pentru țară, anume pare că inventată pentru a da subiect de rîs și batjocură străinătăței. Trei miniștri de externe a avut țara aceasta, cari s’au simțit a fi miniștri de externe : Mihail Kogâlniceanu, Ion Brătianu și Alexandra Lahovary. Oamenii aceștia au știut să se impună, au știut să fie romîni față de străinătate și au știut, la momente decisive, să întărească și să înalțe spiritul public, sufletul națiunei. Explicația stă în înseși spiritele acestor trei bărbați de stat: Kogâlniceanu, Brătianu, Lahovary vedeau mai departe de lungul nasului ; oamenii aceștia aveau orizonturi, aveau privirea vulturească necesară acelor bărbați de stat chemați să vegheze asupra destinelor superioare ale unei națiuni. O inspecție necesară Directorul general al serviciului sanitar a făcut o inspecție la spitalele din Iași, și s-a întors cu un raport care pune în evidență o colosală destrăbălare la aceste spitale. Un ziar oficios de la Iași critică raportul d-lui Manolescu, ceea ce înseamnă că directorul general al serviciului sanitar n’a cruțat pe nimeni și s’a conformat dorinței d-lui Lascar de a tăia în... în carne vie. Dar o singură inspecție nu ajunge. Cu riscul de a provoca țipete în toată țara, ar trebui ca însuși ministrul de interne, însoțit de directorul serviciului sanitar, să calce pe neașteptate mai multe spitale și mai multe orașe și să procedeze cu energie la îndreptarea unei stări de lucruri intolerabilă. Se impun deci o serie de inspecțiuni sanitare riguroase și numai atunci se va face dovada că ministrul de interne urmărește cu rîvna o ameliorare a relei stări sanitare. P. Agravarea situațiuneî din Macedonia Constatările unui diplomat rus Consulul rus din Voskveb d. Mandelștam face, din ordinul guvernului său o călătorie de studii în interiorul vilaetelor macedonene. Dacă avem în vedere activitatea dezvoltată de acest diplomat și încrederea de care el se bucură la ambasada rusă din Constantinopol, observațiunile făcute de d. Mandelstam merită a fi discutate. D. Mandelstam istorisește din nou toate cruzimile și barbariile pe cari le îndură populațiunea creștină din Macedonia, de la soldații turci. Dar faptele acestea sunt pe deplin cunoscute. Diplomatul rus a ajuns la convingerea că, din Ianuarie a. c., de la obținerea de la sultan a reformelor, dușmănia dintre populațiunea musulmană și cea creștină din provinciile macedonene a crescut mult și toată situația, în genere, s’a agravat, fără ca să se fi adus cu adevărat la îndeplinire ceva din reformele proectate.* Motivul răului, care, se înțelege, e mult mai adînc actualmente, e lipsa de frîu a soldaților, ale căror batalioane și companii sînt desfăcute, astfel că ei sînt răspîndiți în mici detașamente în întreaga provincie. Pentru întreținerea corpurilor de trupe, în vilaetele Salonic, Monastir și Yeskueb, tezaurul are nevoe zilnic de 10 mii lire sterline (250.000 lei). Banii aceștia nu se află însă la dispoziția administrației turcești, astfel că trupele sunt silite să recurgă la rechezițiuni necontenite din spinarea locuitorilor. Cei din Constantinopol cred că e foarte natural ca rechezițiile acestea să fie scoase din spinarea populațiunei creștine din Macedonia, iar turcii sînt menajați, ba chiar scutiți de aceste recheziții.* Disperarea creștinilor crește deci din zi în zi, căci trupele turcești nu se mulțumesc numai cu recheziționarea mijloacelor de existență, a hranei, ci ei Finanțele Vaticanului Le Temps publică cîteva amănunte interesante asupra situațiunii actuale a finanțelor Vaticanului. In urma unor pierderi suferite de Vatican, papa Leon XIII institui, în 1890, comisiunea pentru administrarea dinarului Sf. Petru. Președintele acestei comisiuni e Rampolla, de la înființarea ei. Membrii actuali sunt cardinalii Moconni, Serafino Vannutelli Casseta, Cretoni și Gotti. Comisiunea aceasta, care se întrunește de două ori pe lună, în cabinetul secretarului de stat al Vaticanului, administrează pe lângă dinarul Sf. Petru și averea particulară lăsată de Pm IX bisericei. Averea aceasta, contrar știrilor senzaționale cari o urcau la 100 milioane, se uică la aproape 30 milioane. La suma aceasta se adaugă astăzi și averea lăsată de Leo a XIII-a Bisericei, avere care se urcă la suma de 14—15 milioane. Ea e compusă din mai multe proprietăți rurale și urbane, cîteva palate din Roma între cazi mirul Borghese și hîrtie de stat austriace, bavareze, franceze și belgiene. Leo XIII-a a primit, la diferitele sale jubileuri, cadouri în valoare de peste patru milioane lei. Bijuteriile, crucile, inelele și ziarele primite ca dar în cursul pontificatului săl, se urcă la valoarea de 3 milioane lei. Dinarul Sf. Petru și averea lui Piu IX sunt compuse numai din hîrtie de stat. Dinarul aduce pe an 3 pînă la 4 milioane și din venitul acesta se acoperă cheltuelile curente ale Vaticanului. Din fuga condeiului Humbertoaia și Nae Basinescu Pe cînd eminentul nostru excroc de la Pungâșeștiî-Nouî, dom'Nae Basinescu, nu a avut încă onoarea de a fi aranjat înaintea justiției de creditorii săi în masă, colega sa, Humbertoaia, așa cu „Renta viageră“, i-a luat-o înainte și e obiectul atențiunei generale a lumei pentru excrocheriile sale geniale cari se judecă în acest moment la Paris. Răspunsurile ce dă la interogator par a fi fost ticluite de colegul ei de la Pungășeștii-Nouî, căcî provoacă o imensă ilaritate. Intre alte obiectîndu-i-se de președinte cum că își fermeca creditorii, Humbertoaia răspunse : — N’am fermecat pe nimeni altul decît pe bărbatul meu ! Nae Basinescu ar putea răspunde și el: — N’am fermecat pe nimeni altul decît pe.... ex-matroana tinerețelor mele ! ! De la Fefelei-Noul NOTE ®* „Minute vesele“ Adică de ce o carte de versuri sau proză să aibă numai decît pretenția de a face literatură și să apară în scop de a „instrui“ pe oameni și a-i face să „cugete“? Omului îi trebue și lectura ușoară, care să-l facă să rîdă fără a-î obosi prea mult inteligența, fără a-i provoca imaginația și a-îngudui prea mult nervii. Gluma ușoară, anecdota, care adesea nu e lipsită de filozofie, distrează pe cititor și-i procură o adevărată recreație plăcută. D. Constantin Ștefănescu-Justin, care trebue să fie o bibliotecă ambulantă de glume și anecdote curente, s’a gîndit că poate procura publicului cîteva ore de veselie și a întrunit într’un volum, intitulat Minute vesele, o serie de glume, anecdote, epigrame, cea mai mare parte versificate. Am citit acest volum și mărturisesc că m’am amuzat perfect și nu odată am rîs din toată inima, ca de pildă de răspunsul tatălui, care întrebat de copilul său unde se afla dînsul cînd plecau tata și mama în călătorie de nuntă. Îi răspunde: „la plecare ai fost cu mine și sa întors cu mama ta“. Ungurii, țiganii, evreii sunt puși la contribuție cu tot soiul de anecdote. Spiritul „popular“ — gluma care circulă de la o masă la cealaltă și pe care Caragiale a întrupat-o în personajul faimosului Mitică, e cules cu asiduitate de autor și versificat pentru a se insinua și mai bine. Pentru toți posacii „Minuete vesele“ e o bună doctorie : descrețește fruntea și aduce cu siguranță zîmbetul pe buze. In zilele noastre nu tocmai vesele e un merit să procuri publicului o astfel de distracție. Forma ar trebui să caute autorul s’o mai pieptene. Se știe însă că întotdeauna spiritul popular nu se prea sinchisește de sintaxă, gramatică și alte asemenea mofturi. El țintește la succes — și cînd te-a făcut să zîmbești succesul e al lui Yorik Tuturor celor cari au cerut și cer răspunsuri la această rubrică Ie facem rugămintea să nu se impacienteze așteptînd răspunsurile. Le răspunde fiecăruia, dar e nevoe de timp pentru darea răspunsurilor și e nevoe de spațiu pentru publicarea lor. D. Anton Popescu, T.Jiu.— Vedeți „Monitorul Oastei“ No. 33 din 14 Iulie c. Alexandru, Focșani.—întrebați pe oricare moașe mai tînstră din localitate și vă va da toate lămuririle. P. tt., Loco.—Veți găsi un perfect tratament la d-rul N. Melun (strada Doamnei* 27) care rămîne aci în vacanță, Alienus, Viena.—Limba engleză nu se învață decît facultativ în liceele reale, din cari unele preferă în locu-I pe cea italiană, —obligator însă nicăeri. Cititor, Buhuși,—1) întrebați la minister. 2) Pentru anul acesta se intră deadreptul. B. O., Loco.—Adresați o cerere consiliului permanent al instrucției și acesta va decide. G. Ocneanu, Bîrlad.—1) Materia întregului liceu. 2) Examenul în Iunie viitor. Pasionat cititor, Ivești.— 1) . Adresați o nouă cerere inspectoratului învățămîntului particular. 2) Ca. 3)30 lei. 4) De ambele Expoziția asociației științelor — Ancheta „Adevărului“ —1 . Pavilionul expoziției. Secțiunile pe cari le va cuprinde.Adeziunile sosite O vizită făcută la institutul de chimie al d-lui dr. Istrati mi-a dat ocazia să văd lucrările ce se fac pe locul aparținînd acelui institut pentru expoziția pe care o pregătește asociația romînă pentru înaintarea și răspîndirea științelor. Lucrările, pentru cari guvernul a venit în ajutor cu suma de 35.000 lei, sînt deja foarte înaintate, și pavilionul destinat expoziției va fi cu siguranță terminat pînă la 20 August. Pavilionul se construește sub directa priveghere a d-lui dr. Istrati, președintele asociației, care depune o muncă fără seamăn pentru ca expoziția, prima pînă acum la noi în felul ei, să fie la înălțimea doctului corp sub auspiciile căruia se organizează. Expoziția va cuprinde douăsprezece secțiuni și anume : matematica și fizica cu aplicațiunile lor ; chimia cu aplicațiunile sale; mineralogia, petrografia și geologia; botanica, zoologia și fiziologia ; geniul civil și militar ; medicina umană și veterinară; farmacia și dentistica ; agricultura și silvicultura ; geografia ; științele sociale și economice; colecțiile particulare ; cărțile didactice , în fine secția retrospectivă relativă la dezvoltarea noastră culturală și cu deosebire pe terenul științific. Pentru fiecare din aceste secțiuni s’a primit deja o mulțime de adesiuni, arătîndu-se de către unele din ele și obiectele ce se vor trimite spre a fi expuse sau chestiunile ce se vor prezenta în congres. Astfel în prima secție, a matematicei și fizicei, Gazeta Matematică va expune o vitrină cu tot ce privește lucrările și dezvoltarea acestei importante reviste ; profesorii Climescu din Iași și Țițeica din București vor prezinta chestia vocabularului în științele matematice , profesorul D. Negreanu din București va expune aparatele cu cari a făcut lucrările sale, din care unele comunicate Academiei de științe din Paris ; același lucru în sfîrșit vor face profesorii Miculescu, Bungețeanu, Hepites și Many.* In secția a doua, chimia cu aplicațiunile sale, va fi o surprindere pentru toți importanta expoziție a școalei de ceramică din T.-Jiu care are vase uzuale și de fantezie foarte numeroase și artistic executate sub îngrijirea d-lui Paul Seidl vechiu fabricant de ceramică. Tot aci societatea Steaua Romînă va expune importante produse de petrol, iar vechea societate romînă a medicilor și naturaliștilor din Iași creată la 1833, prima imitație în Europa a societăței germane, cu același nume înființată la 1829, va expune numeroase documente relativ la existența sa și obiecte din colecție. Asemenea vor expune: casa Marco Rosazza varietăți de cretă ; casa Mattioli produse de ciment, piatră artificială, etc.; casa Theodor Bartsch săpunuri, luminări, etc.; fabrica de bere Azuga bere, malț, etc.; fabrica Schiel din Azuga, singura fabrică de hîrtie din țară care a răspuns pînă acum, varietăți de hîrtie; fabrica Staicovici oțel și conserve alimentare, societatea romînă de produse chimice acid sulfuric și, în sfîrșit, pulberăria armatei de la Dudești. Ca lucrări științifice vom avea în aceeașî secție pe ale profesorilor Poni, Riegler, Obreja, Hurmuzescu, Zaharia, Poltzor, Minovici, Georgescu, Hepites, Pfeipfer, Ludvig etc., iar d-nii dr. Edeleanu, Talapatanis, Ostrogovici, Vraciu etc. vor expune lucrările lor de laborator. In sfîrșit mai putem spune că profesorul Teclu din Viena, pe lîngă lucrările sale personale, a însărcinat casa Nachfolger de acolo să trimită spre expunere aparatele descoperite de d-sa. * Pentru secția mineralogiei, petrografiei și geologiei s-au înscris cu numeroase lucrări profesorii Mrazec, Gr. Ștefănescu, Sava Ștefănescu și I. Simionescu, precum și d-nii inginer Istrati, la Alimănișteanu, Popovici-Hațeg, Munteanu-Murgoci, etc. In secția botanicei, i zoologiei și fiziologiei s’au înscris cu dinferite comunicări d-nii dr. Leon, Florescu, Paulescu, Antipa și Voinov, cum a și d-na Adina Rudeanu din Craiova și u societatea naturaliștilor din Romînia.. . Pentru secția geniului civil și militari- sau înscris cu numeroase lucrări d-nii a ingineri Saligny, Radu, Vol și N. Nicculescu, precum și d-nii maior Grigorescu și căpitan Parepa. In secția a șasea s’au înscris , pentru: a medicina umană, profesorii Toma Ionescu, Petrini Paul, G. Marinescu, Gorota, Buicliu, Teohari, Rîmniceanu, Felix, M. Minovici, Petrini-Galați și Severeanu, precum și medicii Urbeanu, Negrescu, Cristescu, Ștefănescu, Livadisci, Șaabner Tuciuri, Miron și Radovici cari vor i face comunicări și vor expune diferite s obiecte ; pentru medicina veterinară— a școala veterinară și d-nii Lăcusteanu, i- Furtună, Poenaru, Oceanu, Dumitrescu, I- Motaș, Filip, Riegler, Udrischy și Gavrilescu; pentru farmacie d-nii Osvald, Jurist, Hențescu, Konya și Parepa, în a sfîrșit pentru dentistică dr. Krainic. Asemenea casele Menu și Brodim vor expune lucrările lor. i Pentru secția agriculture și silvicult, turci s’au înscris cu comunicări și obiecte d-ni: I. Titu, Er. Gheorghiu. Moga, Popovici-Lupa, A. Zaharia, G. Murguci și alții. In secția geografiei va a fi o foarte frumoasă expoziție a societăței geografice și a institutului topografic al armatei. D-nn general Brătianu, - colonel Ionescu, Gh. Lahovary, Brătilău și Tzigara-Samurcaș și-au dat o deorsebită osteneală pentru a uni la un loc tnnf.o nîirfiln mmnanntn r^n1ntiT In tnninn In ce privește secția științelor sociale și economice, s’au înscris pînă acum cu mai multe lucrări, prezentând diferite chestiuni importante cari vor fi discutate la congres, d-nii Valerian Ursianu, Take Ionescu, Urbeanu, Schiave, Nenițescu, Krupenski, Robin, Pascal, Colescu,Săulescu și N. Filipescu. O adevărată surpriză însă va fi secția colecțiilor particulare care ne va pune în poziție să constatăm că în țara românească sînt foarte numeroși acei cari iubesc știința și se ocupă cu pasiune reușind a avea colecții importante. Se vor admira între altele colecțiile d-lor Licherdopol, Montandon, Meyer, Floch, Hurmuzache, Frantz Salay, Zota și Popovici-Bîznoșanu. In secția cărților didactice vor expune toți autorii, dimpreună cu casa școalelor, cum și editorii—și în sfîrșit în secția retrospectivă și cea din urmă vor expune în primul rînd Academia, arhivele, ministerele și diferite școli. Apoi familiile vechi cari au urmași sau admiratori ce au păstrat ceva pînă în prezent aparținînd familiilor Asachy, Lazăr, mitrop, Veniamin Costache, P. Poenaru, Eliade, Bolintineanu, Alexandrescu, Ciliac, Alexandri, Zotu, Cuciureanu, Negri, Conta, Negruți, Mandinescu și cu deosebire Cuza. Toți cei rămași pe urma acestora sau admiratorii lor, precum și familiile Știrbei, Bibescu și Ghica, ca și cele ale celor mai de curînd perduți, cum Bacaloglu, Cobîlcescu, Brînză, Urechiă, Obedenaru, Marcovici, A. Marin, Fătu, Lambrior etc., vor avea ocazia prielnică să poată redeștepta în prezent venerația ce se datorește acestor oameni. In sfîrșit, tot în această secție, se vor mai expune, cu ocazia asta, numeroase obiecte și de către d-nii dr. Uio Gherghel, N. D. Spieanu, Tz.Samurcaș, Ionescu-Gion, D. Olănescu și chiar de mai mulți colecționari particulari. I. S. » • «