Adevěrul, martie 1904 (Anul 17, nr. 5237-5264)
1904-03-01 / nr. 5237
Luni 1 Martie 1904 Pentru statuia lui Cuza-Voda — Subscripția „Adeverului“ — Listele precedente 2101 lei, 80 bani. Beneficiul reprezentației teatrului din E.-vileea. 362 lei 50 b TOTAL : Bei 2364 30 bani INFORMATIUFI In luna Septembrie a anului curent va avea loc al douilea congres al corpului sanitar inferior din țară. O Conferința d-lui Pătrașcu care urma să aibe loc aseară la Curtea de corupturî a fost animată pentru Sîmbăta viitoare. Taxele pe care solvenții școalei de agricultură de la Herăstrău urmează a le plăti școalei pe exercițiul 1904— 005 au fost evaluate la 50.900 lei, adică cu un plus de 32.000 lei asupra evaluărei exercițiului 1903—904. ® * Administrația financiară de Ilfov a trimis o circulară tuturor percepțiilor din Capitală prin care se cere să activeze încasările. Ministerul lucrărilor publice a delegat pe d. inginer șef Jus. Teișanu pentru ca împreună cu delegatul ministerului de război a d. col. A. Harței, șeful statului major al corpului III de armată, să ancheteze diferendul dintre locotenentul Miron și un șef de tren, întîmplat încă în anul trecut pe linia București-Galațî și despre care s’a vorbit la timp. Regele va asista tot la conferința pe care d. gen. Al. Anghelescu o va ține la cercul militar. Conferința va trata despre durata instrucției infanteriei și organizația ei. O Pe ziua de 1 Aprilie s’a înființat în serviciul zootehnic din ministerul de domenii un post de șef de biurou cl. IlI-a retribuit cu 270 lei lunar. Pentru a preîntîmpina invazia lăcustelor și a combate ori-ce aparițiuni de nouî focare, ministerul de domenii a prevăzut în noul săi budget o sumă de 10.000 lei în acest scop. O D-niî Mihail N. Constantinescu și Dimitrie Berlescu, studenți ai facultăței de drept, au fost numiți copiști "v Curtea de compturi pe ziua de 1 .e. zilele acestei compturi se va pronunța ral al administr*upra comptului genepe anul financiar | finanțelor statului Q " QQ2. Comptul pentru regulare* ... va budgetului pe exercițiul igfef fiind terminat de către Curtea de corn.’ turi, se va publica zilele acestea. Camera de comerciu din Iași areCurte.. . o 3 Astăzi 30 Februarie Teatrul Național.—La ora 2 p. m. Napoleon I-vn, piesă în 4 acte de Richard Voss. La ora 8 seara Patru săbii, feerie. Palatul Atheneului.—La orele 2 p. m. Concert simfonic sub conducerea d-lui Ed. Wachmann. Circul Sidoli. — Mare reprezentațiune. Astăzi Duminică 28 Februarie, 2 reprezentației. La ambele Circul sub apă, mare pantomimă feerică. Fotoplasticul imperial(sub hotel Continental, piața Teatrului)expune: Un interesant voiagiu „de la Mexic la Texas“: plus reprezentărei intereselor, de ce nu s’ar admite și reprezentanți ai industriei, pe categorii ? Noul proect prevede și penalități pentru cazul cînd un industriaș s’ar abate de la prescripțiunile legei. Penalitățile încep cu avertismentul, după care urmează suspendarea avantagelor pe timp limitat, pentru ca la a doua recidivă să se retragă cu totul avantagelor. Pentru a nu se abuza de aceste dispozițiuni, avantagele nu pot fi retrase de cii în aceleași condițiuni în care au fost acordate, adică prin hotărîrea comisiei industriale, a ministrului de domenii și a consiliului de miniștri.* Se înțelere că în schimbul atîtor avantagii ce se acordă de stat industriei și acesta are dreptul să pună oarecare obligațiuni industriașilor. In noul proect aceste obligațiuni sunt de două feluri: de a educa lucrători români de tot felul, ceea ce prevede și actuala lege, de a înlesni statului statistica și permanentul control al progresului industrial, prin rapoarte ce se vor adresa lunar și anual. Pînă acum se cerea că pentru ca o fabrică să beo crîceau de avantagiile legei trebue ca 2 / 3 din lucrătorii ce ocupă să fie romini. Dispoziția urmărea un scop lăudabil, era însă prea severă, fiind ea nu ținea în seamă că nu pentru orice specialitate avem destui lucrători români ,și fiindcă nu impunea această condiție din capul locului. Urmarea a fost că fabricantul punea în toate muncile inferioare romîni pentru a face față prescripțiile legeli, au plătia chiar lefuri unor români fără a-i utiliza. Noua lege aduce aci o mare îndreptare, acordă scutire total de impozite pentru opt ani, dacă după al patrulea an proporția lucrătorilor romini de toate categoriile e de 50 la sută. După trecerea celor opt ani acordă o scutire de 70 la sută din impozite pe timp de patru ani, dacă la sfirșitul anului al optulea proporția e de 09 la sută. In sfîrșit dacă și după trecerea anului al 12-lea, proporția e de 75 la sută ,se mai acordă o scutire de impozite de 50 la sută pe timp de alți patru ani. Se înțelege că industriașii vor face totul pentru ca să aibă proporțiile de lucrători cerute de lege, ceea ce se va fi cu atât mai ușor cum cât li se dă timpul necesar pentru a-i acorda și li bu purmîte a conta printre romîni pe toți lucrătorii născuți în țară și nesupuși vre-unui stat străin.* In sfirșit trebue să facem elogii d-lui Stoicescu pentru dispozițiunile art. 25 și 26 prin cari se iau primele dispozițiunele protecție a muncitorilor de la legea minelor elaborată de d.. Carp, încoace. Măsurile de pază preventive pentru prevenirea accidentelor și prescripțiunea de a se asigura muncitorii contra cazurilor de boală și accidente, prin rețineri de la suta asupra salariilor lor și sume egale vărsate de patroni, sunt cit se poate de lăudabile. *Le vom consacra un articol special ,estiunea fiind prea interesantă, B. Br. rat ministerului de instrucție să înființeze în acel oraș un bazar în care pe de o parte să facă practică elevii școalei comerciale, iar pe de alta să se desfacă produsele locale de ori-ce natură. O Ministerul de domenii va afișa zilele acestea tabloul pădurilor adjudecate definitiv în urma ultimei licitații ținute în Februarie. O Mîine începe la ministerul de interne examenul actualilor polițiști netitrați înaintea comisiunei formată din d-nii Nicolaescu, Zamfirescu, Sachelarie și Safta. O Azi după amiaza are loc la „Berăria cooperativa“ adunarea generală a acționarilor ei. O Proectul de lege pentru exploatarea petroleului pe terenurile particulare va fi depus zilele acestea pe birourile parlamentului. Prin noul proect se prevede între altele ca contestațiile exploatatorilor să se judece pe viitor de către judecătoriile de pace, iar nu de comisiile comunale ca pînă acum. Acel care va vinde de două ori un teren petrolifer va fi pedepsit conform procedurei penale, iar concesionarul care timp de zece ani n’a făcut nici o lucrare va perde dreptul concesiei dacă nu va plăti taxa de redevență cuvenită unei guri de petrol. Comisiunea pentru alcătuirea regulamentului relativ la punerea în aplicari a legei grănicerilor a stabilit pînă acum reședințele companiilor și modalitatea de administrare și patrulare a acestui corp. Acum comisia se ocupă cu schimbarea uniformei grănicerilor. Este vorba în locul pălăriilor să se adopte căciuli pentru iarnă și capele pentru vară. Cu începere de la 1 Aprilie serviciul special de studii și construcțiile linii ferate, poduri, etc., se va desființa. Ministerul de instrucție a prelungit pe un nou period de trei ani mandateod-lor C. Dumitrescu-Iași președintele consiliului permanent al instrucției, și I. Bianu, membru în același consiliu, ale căror mandate expiraserji. Po ziția de 1 Aprilie se va înființa pe lingă școala de agricultură de la Herăstrău un post de maestru de muzică. Mîina are loc la ministerul de domenii conferința inspectorilor silvici în scopul alcătuireai mai multor regulamente. Comisia inspectorilor va fi prezidată de d. T. Galeru inspector general silvic. Aseară la orele 6 s’a întrunit din nou la ministerul de finanțe comisia pentru stabilirea comptabilităței uniforme și a formularelor și registrelor tip, pentru comunele urbane și rurale. Comisia a terminat lucrările cu privire la comptabilitate adoptînd în principiu comptabilitatea în partidă dublă pentru comunele urbane. Acum comisiunea lucrează la formularile și registrele tip pentru comunele rurale. Neregulariîățile de la Soc. „Unirea“ Sin R “Sirat D. Jude instructor Vasiliad a continuat ori, toată ziua, instrucția în afacerea neregularităților puse în sarcina societății Unirea a fraților Orovenî. D-sa a luat interogatorul d-lor P. F. Robescu, G. Protopopescu și I. Oroveanu. In special interogatorul acestora din urmă a ținut pînă seara tîrziu. Din mărturisirile făcute de I. Oroveanu, asupra modului întrebuințărei capitalurilor țăranilor depuse spre fructificare, se zice că ar reeși că cea mai mare neregulă a domnit în comptabilitatea societății și că sume însemnate de bani au fost cheltuite fără a se ști de rostul lor. Se vorbea chiar de arestarea lui I. Oroveanu, dar d. Jude instructor a decis a descinde mai întîi la localul Societăței pentru a confisca registrele și a inventaria cassa. * In același timp d s- a telegrafiat la București Băncei Naționale pentru a- trimite un comptabil care să verifice registrele și scriptele Societăței. Astă noapte a sosit comptabilul, d-l Marinescu. D. Jude instructor s-a dus la ora 9 seara la localul Societăței și a ridicat toate registrele, pe cari consiliul de administrație refuzase să i le pună la dispoziție.* Pentru azi, 29 1. c. sunt convocați în adunare generală extraordinară toți societarii Băncei, pentru a se discuta asupra chestiunelor de la ordinea zilei. Se prevăd mari scandaluri, dată fiind starea de surescitare a Bobițelor. Parchetul a luat toate măsurile pentru ca liniștea să fie asigurată și să se evite orica mișcare de natură gravă.* Astăzi d. procuror general Crupenschi a înaintat d-lui Giani un raport complect asupra constatărilor ce a făcut și a măsurilor ce a luat pentru a calma spiritele. D. Giani a cerut parchetului local să-l țină zilnic un curent cu toate investigațiile instrucției. Tribunalul se va pronunța mîine asupra declarărei în stare de faliment a societăței, atît după cererea procurorului cît și a societarilor. In tot orașul domnește o mare feriere în urna senzaționalelor descoperiri ale justiției și se așteaptă cu mare nerăbdare rezultatul pronunțărei tribunalului. Frații Orovenî au primit în ultimul moment ordin de la judecătorul de instrucție, de a nu părăsi orașul și a sta în permanență la dispoziția instrucției și a comptabilului. Vă vom comunica telegrafic atît asupra evenimentelor ce se așteaptă pentru Duminică cu ocazia adunarei societăței cit și asupra sentinței ce va pronunța tribunalul. Luni. Coresp. Aventura unui preot la Brăila — Stul ce face lăcomia — Plimbarea la Monument.—Travestit sau preot?—Jos masca!—O călătorie agitată in tramvai.— Colindele prin mahalale. Zilele trecute, pe o vreme de primăvară, locuitorii Brăilei eșiră să facă o plimbare, mai toți îndreptîndu-se spre „Monument“. Pe la orele 5, cînd toată lumea se întorcea acasă, pe toată strada Călărașilor era o mare de capete. Veselia era în toiul ei și buna dispoziție generală, grație amuzamentului ce-l provocau numeroșii travestiți și mascați cari circulau pe stradă, cum e obiceiul în partea locului în săptămîna albă, precum și adoratorii lui Bachus, cari luaseră laleaua neamțului parcă anume pentru a distra pe cei doritori de petrecere. La un moment dat, un scandal fu gata să se întîmple și să strice toată veselia, dacă cei limpezi la minte nu ar fi intervenit. Iată ce s’a petrecut. La o stațiune de tramvai un om îmbrăcat în haine preoțești și încărcat cu o damigeana de vin, o legătură cu colaci, covrigi și alte merinde, voi să se urce în vagon cu tot bigagiul său de mică viteză. Lumea luîndu-l drept un mucalit care s’a travestit, ca papă și vroia să-și bată joc de lăcomia preoțească, începu să protesteze, să amenințe, să vocifereze pe ciudatul pasager, care găsise de cuviință să se travestească în preot.în Ce se întâmplase însă ? In realitate pasagerul în cestiunp era preot, în carne și oase. popa G. Enăcheanu, de la parohia Sf. Paraschiva care se ducea spre casă după o zi întreagă de colindă prin mahalale cu iertăciunea de postul mare. Cu toate zeflemelele și murmurele celorlalți pasageri incomodați și indignați, preotul nostru și-a văzut de drum făcîndu-se nizmaî. Acelaș lucru s’a întîmplat și în ziua de Sf. Teodor, tot pe la orele 5 seara, eroul fiind acelaș preot și pe aceeaș linie de tramvaiu. Nefiind lăsat cu atîta „bagaj“ în vagon preotul Enăcheanu intră cu forța, bruscînd pe conductor și publicul. Ar fi de dorit ca să se ia măsuri contra acestor înjositoare dovezi de lăcomie, cari nu sînt demne de biserica ortodoxă. Tariful vamal în comisia Camerei Iată modificările făcute proiectului de tarif de Comisiunea tarifului, în ședința de la 27 Februarie : Ca cap. XVI, zahar și zaharicale, la art. 257 zahăr brut, glucosă de fetidă sau de fructe, siropuri brute de rafinărie, se scade taxa de la 30 la 25 lei pe suta de kgr., La art. 258, zahăr rafinat sub ori-ce formă, se scade taxa de la 48 la 35 lei suta de kgr. La art. 263: Bomboane, se specifică: a) de orice fel, fără șocolată 160 lei suta de kgr. b) bomboane de ciocolată 200 lei. Cap. XVII. Arborii lemn și industriile derivate, art. 268 se modifică: taninuri nedenumite și extracte din orice materii, servind pentru tăbăcit. La art. 273: Cărbune de lemn pulveri sat ii cărbuni pentru lămpi electrice cu arc, precum și ori-ce obiecte de cărbune plastic se adaugă cuvintele „de ori-ce fel“, și se scade taxa de la 15 la 10 lei suta de kgr. La art. 278: Semne de construcțiunî de ori-ce fel, date la rindea, se ridică taxa de la 4 la 8 lei suta de kgr. Art. 280: Bufi și butoaie de lemn de stejar, se ridică taxa de la 8 la 10 lei. La art. 283: Rotăție neisprăvită, nelucrată, precum spic croite, obede, boccele, oiști, loitre și ori-ce alte piese de rotărie pregătite din gros, se ridică taxa de la 7 la 10 lei suta de kgr. La art. 284: Aceeași lucrată spre a fi încheiată, precum spițe subțiate la măsură, buccele date la strung, obecte fasonate Sau dintr’o bucată și altele, se ridică taxa de la 10 la 15 lei. La art. 286: Vehicule Cu arcuri pentru transporturi de mărfuri și fără arcuri pentru transporturi de persoane, asemenea și părțile gata pentru aceste vehicule, se scade taxa de la 40 la 30 lei suta de kgf. La art. 287: Vehicule grele pe arcuri pentru transport de persoane, precum omnibuse, tramcare și altele, menite a transporta cel puțin S persoane, asemenea și părțile gata, se scade taxa de la 50 la 40 lei suta de kgr. La art. 288: Vehicul cu arcuri pentru transport de persoane, cu mai puțin de 8 locuri, asemenea și părțile gata, se scade taxa de la 60 la 50 lei suta de kgr. La art. 290: Timplărie gata, insă netapetată, nesculptată, nemarchetată, necombinată, cu aramă și cu compusele ei, cu nichel și cu alte metale mai scumpe, neargintată, neaurită, nesmălțuită asemenea parchetele combinate cu diferite lemne, întrunite în careuri marchetate, se ridică taxa de la 40 la 60 lei suta de kgr. La art. 293 se adaugă cuvintele subliniate : „Obiecte mici de tîmplărie, precum peroase, storuri, cutii, casete, cadre, cuțite de hîrtie, călimări, etc. La art. 304: „Trestie despicată pentru împletituri, asemenea și pacte, colorate sau nu, pentru împletituri, se adaugă cuvintele subliniate. Cap. XVII, Materii textile, la art. 319: Cînepă, in, ramie, aj în orice stare pînă inclusiv melițate, se scade taxa de la 10 la 8 lei suta de kgr. La art. 322: Vată in pături sau gumată, afară de vata medicală, se specifică: a) albă, 16 Iei suta de kgr. și b) colorată, 25 lei suta kgr. La art. 324: specificarea torturilor de fire simple, de iută, abaca, formiumrenax, se modifică astfel :“a) pînă la 1000 metri pe kgr. b) peste 10OO—7500 metri pe kgr. c) mai mult de 7500 metri. La art. 326, de asemenea specificarea torturilor din aceleași textile răsucite în două sau mai multe fire. •V MÎINE 1 MARTIE „ADEVERUL POLITIC" va începe publicarea romanului original Moșneagul de la Munte — Kenuni>ia~psKD — de d-niî Jules Brun și N. Papahagi Citiți dar cu începere de la 1 Martie m © Moșneagul de la Munte © © Moșneagul de la Munte © † Moșneagul de la Munte © ® Moșneagul de la Munte _ b›mmn inv i*in«» — — de Jules Brun și N. Papahagi — scris anume pentru „ABEYERUE POLITIC“ —— 10 BASS în TOATA ȚARA se modifică astfel: a) pînă la 4000 de metri pe kgr. b) 4000—7500 metri și c) mai mult de 7500 metri. La art. 328: Torturi de fire simple de cînepă, in, ramie, nealbite măsurînd pe kgr.: a] pînă la 2000 m. se scade taxa de la 30 la 25 lei suta de kgr. bj peste 2000—10.000 m, se scade de la 40 la 35 lei. suta de kgr. c) peste 10.000—20.000 m. se scade de la 50 la 45 lei suta de kgr. și 3) peste 20.000 m. se scade de la 70 la 60 lei suta de kgr. La art. 330 : Torturi de cînepă, in, ramie, răsucite în două sau mai multe fire nealbite, nevopsite, măsurînd pe kilogram : a) pînă la 2000 m. se scade taxa de la 39 la 35 lei pe suta de kgr. b) peste 2000—10.000 m. se scade taxa de la 52 la 48 lei suta de kgr. c) peste 10.000 — 20.000 m. se scade de la 65 la 60 lei și de peste 20.000 de la 91 la 85 lei suta de kilograme. Incendiul din str. Clemenței . Isbucnirea incendiului.—D. Vasile Lascar și poliția.—Sosirea pompierilor.—Cum a luat naștere focul Aseară, la ora 9 fără un sfert, un lucrător de la tipografia d-lui Niculescu, din str. Clemenței 3, eșind în curtea tipografiei văzu veranda din fundul cmtei iluminată de flăcări ce pripíiau înlăuntru. El alergă numai decit în stradă și cete de veste gardistului. Acesta ilueră semnalul de alarmă, sosiră și alți gardiști, se adună și lumea de pe trotuare, dar focul continua să se deslănțue netulburat. D. Vasile Lascăr și poliția la mijlocul zăpăcelei generale, se opri un cupeu. In lăuntru era d. V. Lascăr, care trecea din întîmplare și fu curios să vază pentru ce s’a adunat lumea. — Ce e aicî ? întrebă d. ministrul de Interne. — Foc. — Și pompierii ?... — N’au fost avizați încă. — Dar poliția ?... Poliția adunată se zăpăcise și mai tare la apariția ministrului. D. Lascăr porunci vizitiului samîne și se duse de înștiința însuși d-sa pompierii. Graba era cu atîta mai mare, cu cît focul era chiar în fața palatului. Sosirea pompierilor Pompierii sosiră la ora 9 și jum., în goana cailor și în trîmbițără de alarmă Ei așezară o scară, pătrunseră în lăuttrui verandei spărgînd geamurile, dărîmară cu topoarele un dulap ce ardea, și astfel, după o muncă de o oră și cu ajutorul a două sacale de apă, focul a fost localizat. Cum a luat naștere focul Din cercetările făcute reese că focul a fost urmarea neglijenței vreunui lucrător, care a lăsat o țigare aprinsă într’un dulap umplut cu hîrtie. Un geam al verandei fiind spart, s’a stabilit cu ușurință un curent de aer care să activeze focul. Pagubele nu se ridică totuși decît la vre-o două sute de lei. II. Conferințele societatei geografice Ziua I-a Aspectul sălii Societatea geografică romînă și-a deschis aseară adunarea sa generală anuală sub președinția regelui, în sala de ședințe a Senatului. Suveranul a sosit la Senat însoțit de principele Ferdinand și urmat de d. general Wartiade și de toți ofițerii adjutați. Regele și principele au fost întîmpinați de d-ni. gen. Manu,vice-președintele societăței geografice, G. I. Lahovary, secretarul general ale societăței D. Sturdza, președintele consiliului și C. I. Stoicescu ministrul domeniilor. Regele a luat loc în incinta Senatului avînd la dreapta pe d. general Manu și la stînga pe principele Ferdinand. Pe banca ministerială steteau conferențiarii. Sala Senatului și tribunele, contra obiceiului, prezentau un aspect încântător, fiind ocupate in majoritate de doamne. Raportul secretarului Ședința a deschis-o d. G. I. Lahovary, secretarul societăței, care a dat citire raportului asupra evenimentelor întimplate în cursul anului și referitoare la societatea geografică. D-sa a enumărat congresele și conferințele geografice ce s’au ținut în străinătate și scrierile ce au apărut cu subiect geografic. A spus cîteva cuvinte elogioase despre expoziția d-lui dr. Istrati și a încheiat anunțînd înființarea unei catedre de geografie la Universitatea din Iași. Conferința d-lui V. G. Assan D. Vasile C. Assan a început seria conferințelor vorbind despre „Motorii cu aburi în România“. Cel dintimn motor a fost introdus de tatăl d-sale, la 1853. Atunci s’a înființat prima moară cu aburi, sau de foc. Toți morarii cari aveau mori pe apă nu voiau să macine nici fură plată la moara cu aburi. Iarna însă, pînei au înghețat apele, morarii au fost nevoiți să încerce a măcina și la moara de foc. Conferențiarul a vorbit apoi despre industria morăritului și a uleiurilor vegetale. La noi morile au o producțiune anuală de 8.000.000 kgf., ce reprezintă o valoare de 6.000.000 lei. Această industrie ar lua o mare dezvotare, dacă tarifele vamale n’ar fi prea urcate și tarifele de transport, prea exagerate. Acele tarife trebuesc scăzute și c. f. să poseadă un stok cît mai însemnat de vagoane. D. Assan a vorbit apoi despre extragerea diferitelor substanțe uleioase din porumb și a arătat modul în care s’ar putea măcina porumbul imediat ce e cules, înlăturîndu-se pericolul pelagrei. Printr’un sistem de decosticare și scoaterea embrionului, porumbul devine incapabil de a produce pelagra și e cu molt mai hrănitor. Conferențiarul a fost de părere ca statul să monopolizeze morile, începînd cu monopolizarea acelora din regiunile unde bintie pelagra. Acolo să se prepare făina de porumb ferită de germenul pelagrei și populațiunea sătenească va fi foarte fericită. Sistemul s-ar putea utiliza și pentru armată, dat fiind că soldații sunt mai bucuroși să mănînce mălai decît pîine. D. Assan a terminat exprimând dorința de a vedea stabilite relațiunile comerciale între Romînia și Japonia. Acele relațiuni ar putea începe prin înființarea unei legațiuni române la Tokio. Regele Carol a voit chiar, zicea conferențiarul, ca vaporul românesc ce poartă numele său, să meargă în apele Japoniei. Conferința d-lui dr. Cantacuzino D. dr. Cantacuzino, a vorbit despre Epidemia de ciumă și profilaxia ei. D-sa a făcut istoricul acelei epidemii spunînd că în secolul al XIV-a ciuma s ’a manifestat în modul cel mai teribil, provocând moartea la 25 milioane suflete din Europa. Ultima importantă manifestație a ciumei, în Europa, a fost la 1848. De atunci a trecut în Orient, de unde se transmite din cînd în cînd, prin mijlocul vaselor, porturilor din Europa. Caracterul ciumei de acum nu e însă la fel cu al ciumei din vechime. Acum ciuma nu mai are posibilitatea să facă atîtea victime și se poate combate. Starea sanitară a orașelor îmbunătățindu-se a făcut ca epidemia de ciumă să se manifesteze cît mai rar. La 1894 s’a descoperit, de către un francez și un japonez, microbul ciumei și s’a constatat în mod cert, că el există în pământ. S’a descoperit însă puțin după aceia și serul antipestos, prin ajutorul căruia se poate combate cu succes ciuma. Din observațiunile oamenilor de știință s-a putut constata că propagarea ciumei se face prin mijlocul guzganilor și in general a tuturor rozătoarelor. înainte de apariția ciumei se observa o mare mortalitate. Guzganii mănîncă pe confrații lor morți și astfel se infectează. Puricii de-asemenea trec de la unii guzgani la alții, propagând infecția. Guzganii din vapoare emigrează în porturi și astfel propagă ciuma pe uscat. Distrugerea acestor animale atît de periculoase se face prin acid carbonic, oxid de cărbune și acid sulfuros. Acesta din urmă e cel mai bun distrugător și desinfectant. Aparate pentru desinfectarea cu acidul sulfuros are și Romînia la Sulina și Constanța. Mijlocul acesta de profilaxie, face inutile carantinele, de aceia conferința sanitară internațională de la Paris, ținută în 1903, a decis suprimarea carantinelor. La acea conferință a aderat și Romînia. Regele a mulțumit celor doi conferențiari și s’a retras la orele 11. Conferințele de astă-seară Astă seară se vor ține trei conferințe. D. C. R. Mircea va vorbi despre „Geografia economică a Romîniei“ ; d. Al. C. Sturdza, despre „Legătura dintre Romînia și peninsula balcanică“ și d. profesor dr. Obreja despre „Geografia medicală a Romîniei“. începutul la orele 8 și jumătate seara. C. Demetrescu încercarea de evadare a lui S ârăcinescu Cererea de a fi adus la [UNK]parchet.—Scandalul din celula comună.— In celulă separată.— Lovirea gardianului. — Fuga prin subsol. — Tîmplarul cu dalta.— întoarcerea fugarului.—Prin culoarul parchetului.— Prinderea fugarului.—In lanțuri Mărăcineanu, fiorosul asasin al nefericitului Arghir, s’a bucurat de o lbertate de un minut. Evadarea însă, pe care a încercat-o ori, în palatul justiției, nu î-a reușit, după cum se va vedea din ce’e ce urmează. Gîndul de a evada Marăcineanu văzînd că Camera de punere sub acuzare, i-a respins apelul făcut în contra sentinței tribunalului Ilfov, care pentru a 5-a oară a reconfirmat mandatul său de arestare, și-a pus în gînd să cîștige prin propriile sale forțe, libertatea mult dorită. Cum însă la penitenciar el se află sub o pază severă a căutat să profite de faptul că la Palatul justiției e mai puțin păzit și în consecință și-a ales acest loc, de unde să evadeze. Pentru a pune acest plan în aplicare, trebuia să facă a fi adus la Palatul justiției. Instrucția în afacerea sa fiind terminată, el era amenințat să aștepte ziua reconfirmăre a mandatului pentru a se vedea la Palatul justiției. Petiție la parchet Cum însă îl apucase un dor nebun de libertate, căuta un mijloc să facă a fi adus la Palatul Justiției. El știind că procurorii dau ascultare deținuților, s-a adresat mai întîi și procurorului general cerînd să fie adus la palatul justiției, avind a-i declara ceva. Procurorul general întîrziind a-i satisface cererea, Mărăcineanu a repetat-o adresîndu-se de astă dată primului procuror. D. prim-procuror Hamangm- avînd datoria a da ascultare cererilor de asemenea natură, a dat ordin ca Mărăcineanu să fie adus la parchet. La palatul justiției Era directorul penitenciarului Văcărești, în baza ordinului parchetului a trimis cu duba pe Mărăcineanu la palatul justiției. Deținuții destinați palatului de justiție sunt dați pe seama unui gardian. In palatul justiției, se află un arest destinat deținuților. . Acest arest e compus dintr’o cameră mare și mai multe celule mici. Mărăcineanu provoacă scandal Mărăcineanu fiind pus în sala comună, alături de ceilalți deținuți, se văzu oarecum contrariat in planul ce și’l făurise de a evada. El căuta deci să fie transportat întrio celulă și astfel să scape de mulțimea deținuților și a soldaților ce se aflau în sala comună. In acest scop provoacă pe deținuți, face zgomot și gardianul hotărăște transportarea lui în celulă.Lovirea grdianului Celula fiind aproape, gardianul l’a chemat să meargă în celulă. Atîta a și așteptat Mărăcineanu, căci ajuns în fața celulei, cu o lovitură de picior atletică doboară pe gardian și reușește să fugă. Fuga prin sub-sol Văzîndu-se liber, Mărăcineanu o luă la goană prin sub-solul palatului, căutînd o deschidere, spre a eși în coloarul de sus și de acolo în stradă. Ei necunoscînd drumul rătăci și în loc de a eși la lumină, mai rău se afundă, așa că ajunse lingă camera tîmplarului palatului de justiție. Timplarul cu dalta Timplarul, care tocmai lucra cu dalta la reparația unui birou, auzind zgomote și afară și dădu astfel cu ochii de Mărăcineanu. Cum îl văzu timplarul, speriat de figura lui Mărăcineanu, care în capul gol alerga ca un nebun, ridică în sus mina în care avea dalta și amenințător îi strigă : — Stai că dau ! Mărăcineanu, la rîndul săîi, surprins de această piedică neașteptată, neavînd timp de pierdut, se întoarse îndărăt și ca o supremă încercare, o ia spre drumul cunoscut, spre culoarul parchetului. Era o îndrăzneală de a trece prin fața tuturor aprozilor de la cabinetele de instrucție, dar intrat în joc, trebuia să riște totul, ne mai putînd bate în retragere. Planul său era bun și ar fi reușit să scape, dacă zgomotul gardianului și al soldaților cari îl urmăreai n’ar fi fost auzit de către aprodul Dimitrie R. Cîmpeanu de la cabinetul 2 de instrucție, unde s’a instruit crima de care a acuzat Mălucineanu. Prinderea evadatului Aprodul Cîmpeanu auzind zgomotele din cabinetul judecătorului și dă se vadă ca e. In acelaș moment Mărăcineanu urcă scara, gîfîind. Cu o prezență de spirit remarcabilă, aprodul îl pune mina în piept și-l opri. O luptă se încinge între Mărăcineanu și aprod. Mărăcineanu la un moment dat, scapă din mîinile aprodului. Dînd să fugă, se împedică de scări și atunci aprodul îl apucă de gulerul hainei. ■Obosit, aproape sufocat de strînsoarea gulerului, Mărăcineanu cade grămadă. In lanțuri Gardianul și jandarmii sosesc și el și punîndu-l în lanțuri, îl duc în celulă. D. prim-procuror Hamangiu aflînd de această încercare de a evada, dresează un proces-verbal prin care se constată acest fapt. Mărăcineanu în lanțuri a fost înapoiat penitenciarului, cu ordinul de a fi pus la secret. Spaima în palat Publicul și în special cucoanele aflătoare în palatul justiției în momentul cînd s’a auzit de evadarea lui Mărăcineanu erai cuprinse de spaimă și nici după ce el a fost prins nu s’au liniștit. Emilian centralizatoare. Din această cauză, carele cu munițiunî de pildă, merg într’o parte, pe cînd tunurile respective în altă parte. " In Charlein s’au îngrămădit haine de cari e nevoie la Mukden și birocratismul militar amintește de zilele cele mai rele ale războiului sud-african. Pierderi japoneze dezmințite Berlin, 28 Februarie. — Ambasada japoneză de aici tăgăduește pe baza rapoartelor oficiale din Tokio, veracitatea pierderilor japoneze anunțate din sorginte rusă cu deosebire dezminte știrea că în ciocnirea de la Chemulpol ,s’ar fi scufundat un crucișător dln clasa I-a și doi torpilori japonezi Ruperea relațiilor între negustori ruși și americani Moskova. 38 Februarie. — Din Moskova se anunță că mai mulți negustori de acolo au hotărît în înțelegere cu mai multe firme comerciale din Petersburg ca să rupi relațiile comerciale cu America din cauza atitudinei dușmănoase a acesteia față de Rusia. Ultima bombardare a Port- Arthurului Petersburg, 28 Februarie.Asupra nojiei bombardări a Port-Arthurului au sosit următoarele amanunte : Flota japoneză a deschis focul de la o depărtare de 10 verste. Granata unui tun de 12 țeluri a făcut explozie și a rănit mai mulți militari inferiori. In același timp torpiloarele japoneze și rusești au pus mine. Un torpilor japonez a dat peste o mină rusească și a fost imediat distrus. Luptele din Coreea Seul, 28 Februarie.— Cavalerii, japoneză e mereu în apropiere de cazacii ruși, la Rudclft, fără sa se fi produs pînă acum ciocniri. Coreenii sînt revoltați contra rușilor, din cauză că aceștia violează femeile. Aproape de Andoin a avut loc o luptă între niște soldați coreeni concediați și ruși. De ambele părți au fost mai mulți morți. Știrea despre această ciocnire singeroasă a făcut asupra coreenilor o adîncă impresiune. Plecarea artileriei ruse Petersburg, 18 Februarie.—Maini pleacă din Gadna în Extremul Orient două baterii din brigada 29 de artilerie. Krachul din Varșovia Krakau, 1S februarie. — Știri din Varșovia anunță că din cauza războiului domnește acolo o totală lipsă de afaceri. Sunt temeri că se va produce un krach general. Două firme comerciale importante, din Varșovia, care făceau anual afaceri de milioane în Extremul Orient, au încetat plățile, din cauză că polițele clienților lor au fost plătite, iar comandele de mărfurij nouă au fost anulate. Organizarea de luptă a japonezilor Londra, 28 Februarie.Știri din Tokio anunță că japonezii șî-au terminat pe deplin organizația de luptă. Acum două săptămîni nu se putea găsi nici un muncitor indigen din cauză că erau ocupați de guvern. Acum se găsesc deja muncitori în abundență. Adresă rusă către Mikada Petersburg, 28 Februarie.— Ziarul Grajdanin anunță că 50 de studenți și 50 de studente ruse ar fi semnat o adresă de simpatie către Mikado. Autorul acestei știri imploră pe prințul Mestschertsky să împiedice expedierea acestei adrese, pentru ca națiunea rusă să fie scutită de această supremă rușine. Infrîngerea rușilor Mena, 28 Februarie.— Rușii au suferit o grea înfiingere pe mare. Raportul amiralului Alexejeff nu e complect. Pierderile rușilor sînt cu mult mai mari ca acele anunțate. Țarul pe cîmpul de război. Petersburg, 28 Februarie.—Contrar dezmințirilor de pînă acum afla din sorginte diplomatică că țarul se va duce pe cîmpul de război. El va fi însoțit de două brigade de cavalerie. Dezmințire Petersburg, 28 Februarie.— După informațiuni din sorginte sigură, știrile din sursă engleză, cari afirmau că japonezii s’ar afla la Yalu la spatele armatei rusești, sunt inventate. Incendiarea unui oraș coreean Londra, 28 Februarie.O telegramă din portul comercial Kobe anunță că orașul coreean Viju, de lângă gura fluviului Jalu, a fost incendiat de către cavaleria rusă, care apoi s-a retras trecînd Jalu. Ciocnire în Coreea : 200 ruși prizonieri Londra, 28 Februarie.— Daily Chronicle anunță din Seul că soldații coreeenii ar fi atacat " IBONAIEimi HQASTRE Adeveril politic " . . Un an 30 lei, 6 luni 15 ]., 8 luni 8 1 > 1 lună 3 lei Adeveriri de dimineață „ „ 16 „ „ „ 8 „ „ „ 4 „ „ „ 1.50? Abonamente combinate „ „ 40 ., „ „ 20 ., „ „10 „ „ „ 4 lei (Adeverul politic și Adeviu dimineață) Pentru Copii . . . ................................ Anual 2 lei 50 Belgia«. Onentulnj^^. • * ................................. „ - ., oö Abonații Adeveni^Pontifi primesc gratuit Belgia... Orientului „ ’ Adevărului de dimineață primesc gratuit Pentru copiii Abonamentele combinate dau drept la aniîndouă revistele gratuit. Rezbelul ruso-japonez Serviciul particular Pregătirile rușilor Kentsin, 28 Februarie.— Se anunță că, în urma atacului înpotriva Portului Arthur, Rușii s’au deșteptat la o activitate necunoscută la eî pînă acum. Se lucrează zi și noapte. Vechea neglijență a dispărut. Previziunile sunt îngrămădite de-a lungul drumului de fier și sunt imediat expediate trupelor la Yalu, unde se așteaptă primul mare atac. Totuși toate bunele proiecte sunt adeseori paralizate din cauza prea marelui număr de șefi comandanți. Le lipsește Rușilor un comandant suprem cu o absolută autoritate Adeverul l