Adevěrul, noiembrie 1904 (Anul 17, nr. 5476-5504)
1904-11-26 / nr. 5500
Anul al XVII-lea — No. 55005> bani fa toată țara Vineri 26 Noembrie 1904 DIRECTOR POLITIL PUBLICITATEA: a pe corp 6 în pag. IH abani 20 IVS . . „ lV-a „ 10. —--~ f -l PUBLICITATEA UNITA. gcßtagv si la ambele ziare _—.__í pagina III. . . , bani 30 . :t: TV ir I^enu și reclame linia Lei 2 Apare «Unse la ora S seara cu ultimele știri ale zilei Telefon 260. Birourile ziarului, str. Sărindar 11 COAST. MUX. UE PARLAMENTUL Camera 24 Noembrie, 20 milioane pentru săteni.—întrebarea d-lu Miile.— Amendamentul dlui I. Procopiu.—Expunerea d-lui Costinescu.—Un cuvînt asupra șefiei.—D. Lascar și chestia rurajului. Criza din guvern și din partidul liberal a căzut azi, în culisele Camerei, pe al doilea plan. Ordinea de zi a Camerei indica o chestiune care preocupă toată lumea de la orașe și de la sate. E vorba de proectul modificător al legea băncilor populare în sensul ca aceste bănci să-și poată procura, cu simplificarea formalităților și pe garanția Statului, o sumă de 20 milioane, necesară pentru a se ușura mizeria de la sate prin cumpărare de porumb și furaje. înainte de deschiderea ședinței a apărut la Cameră d. Stoicescu, ministrul agriculturei. Prezența d-sale era indispensabilă, fiind în dezbatere o chestie care privea direct departamentul agriculturei. Care nu fu însă mirarea tuturor cînd, în momentul descinderei discuțiunei, ministrul agriculturei dispare, iar pe banca ministerială iau loc miniștri de finanțe și interne, încărcați, de dosare și tablouri. D. Sturdza, care făcuse apel la opoziție pentru rezolvirea chestiei porumbului, a lăsat apelul în suspensie și a supraveghiat la Senat Votarea Adresei. O altă intervertire de roluri a fost apariția d-lui Take Protopopescu la tribuna Camerei ca raportor ad-interim al proectului d-lui Costinescu, căci raportorul titular, ales de comitetul delegaților, a fost d. V. G. Morțun, care desigur a lipsit de la ședința Camerei tocmai pentru a pune în scenă pe d. Take Protopopescu. e In fine, discuția o deschide directorul „Adevărului“, d. Const. Mille. Deputatul țăranilor din Teleorman cere ministrului de finanțe ca să vină și în ajutorul sătenilor din acele orășele unde populația e în majoritate compusă din țărani, precum sunt în special tîrgușoarele din Teleorman, D. I. Procopiu, colegul d-lui Miile din Teleorman, a intervenit ca, în ce privește sătenii din tîrgușoare și din jurul lor, să se modifice legea băncilor populare în sensul ca și ei să se bucure de avantajele legei. La aceste propuneri legitime ale reprezentanților Teleormanului, d. Costinescu a răspuns că se impune un studiu al chestiunei pentru a nu se distruge cumva, printr’un amendament pripit, economia întregei legi. Intrînd in fondul discuțiunei d. Mille a ținut să releveze în cîteva cuvinte, impasul în care se află statul și guvernul, să releveze că după o politică de 40 de ani în chestia țărănească a tuturor partidelor, am ajuns acolo că guvernul trebuie să procure hrana la milioane de săteni pentru a-l salva de o groaznică foamete. In scurta sa cuvintare d. Mille a făcut un compliment d-lui Costinescu care cuprindea și o aluzie la viitoarea șefie a partidului liberal. Directorul nostru a zis că d. Costinescu e finul prezentului și al viitorului. Mulți deputați s’au mai înviorat puțin, dar s’au încrețit și cîteva frunți. Sa crezut însă că d. Costinescu nu va releva aluziunea. Dar ministrul de finanțe găsește totdeauna forma pentru a răspunde la cele mai delicate lucruri, fără a provoca Const.bille conflicte și, în atenția încordată a Camerei, a declarat cu o mare claritate: •— Mă mulțumesc să fiu omul actualitătea. Las viitorul omului care n’a trecut virata de 60 de ani, omului cu barbă neagră sau blondă ! — Cu barbă blondă! se aud cîteva glasuri generoase. .Răspunsul d-lui Costinescu a plăcut la toți. Ministrul de finanțe avea aerul să spună: — Lăsați chestia șefiei la o parte; nu mă mai proclamați Da Viilor șef căcî mi se contestă azi chiar că aș fi omul actualităței ! Așa au înțeles umi abilul răspuns al d-lui Costinescu , dar cîțîva generoși au înțeles, ceea ce spunea d. Stere deunăzi, că d. Costinescu a recunoscut că omul viitorului e d. Ionel Brătianu, — numai nu s'a putut stabili un acord asupra culoarei bărbeî omului viitorului! * D. Costinescu a făcut apoi o expunere foarte interesantă, întemeiată pe rapoarte și cifre, asupra mizeriei de la sate și a nevoilor sătenilor. In corpul ziarului se vor găsi cifrele și datele expuse de ministrul de finanțe. Au mai intervenit în discuțiunea legei și alți domni deputați. D. N. P. lanovici a provocat expunerea d-lui Costinescu privitoare la cantitatea necesară de porumb și a cerut simplificarea formelor de împrumuturi la băncile populare, căci acum se fac cîte 19 formalități pentru un împrumut. D. Alexiu, deputat al Brăilei, a cerut scutirea taxei și pentru comunicările portăreilor. Raportorul ad-interim al proetului d. Take Protopopescu a arătat în cîteva cuvinte, cum se simplifică formalitățile și d. Al Marghiloman a observat că legea ce se propune C. Alexiu n ar trebui să aibă un caracter general și nu ar trebui decit să fie pentru această împrejurare cu totul excepțională. In fined, Matak a insistat ca prin cuvintele din lege lucrător agricol să se 'nțeleagă ori și ce agricultor fie de la oraș fie de la sate. După ce s-au dezbătut măsurile privitoare la procurarea porumbului, s’a provocat pe d. Lascar să spună ce măsuri s’au luat pentru procurarea de furaje necesare vitelor sătenilor. D. Lascar s’a executat și primul moment s’au lăsat vitele să pășuneze în pădurile Statului, apoi s’a cumpărat și distribuit fîn, paie și meri în cantități însemnate, că se distribue și acum, dar mai e nevoe de 50 vagoane cu furago pentru a se distribui la primăvară. Sătenii însă s’au pregătit cu trifoii și lucernă avînd pe o întindere de 4400 hectare, după îndemnul organelor administrative. D. Delimarcu, deputatul de Roman, a provocat această expunere a d-lui Lascar. * In urma acestor dezbateri proectul se votează în unanimitate. E de relevat însă că la discuție n’a luat parte nici unul din membrii ramurei conservatoare cantacuziniste. La ridicarea ședinței faceau următoarea constatare : — Lascar s’a prezentat azi ca un excelent ministru de domenii, dar in această calitate a și încălcat atribuțiile departamentului lucrărilor publice, vorbind de expeditivitatea transporturilor cerealelor, precum a încălcat ca ministru de interne atribuțiile celui de domenii ! La aceasta d. Pennescu, deputatul Iașului, răspunse: „ Prin urmare nu-l mai treceți pe d. Lascar la domenii căci are să conducă și departamentul internelor tot prin încălcare ! ________________________________ A. V I. Procopiu Al. Delimarcu mai mulți deputați D. Matale a arătat că în ATACUL DECIZIU AII OCULTEI Pri urmare ocultiștii caută acum să pună în dubiu faptul că d. Sturdza va mai prezida alegerile, dar cei din vechile cadre văd aci o simplă manoperă pentru ca ocultiștii să obțină mai multe concesiuni într-o situație 1 TI Condițiile Ocultei Prima condiție a Ocultei e tot cea veche, adică d. Lascar sa treacă la alt departament și dacă se face Împăcarea se primește ca la interne sa treacă d. Costinescu, iar finanțele sau domeniile să se dea d-lui Lascar. Noul minister Oculta ar primi următoarea nouă formațiune ministerială . D. Sturdza, președinte al consiliului și la resbel. D. Costinescu, infamele. D. Lascar, domeniile. D. I. Brătianu, externele. D. Stoicescu, justiție. I. Stelian, lucrările publice. D. Haret, instrucție publică. D. A. Carp, finanțele. Cu acest minister cred ocultiștii că s'ar putea merge înainte, dar vechile cadre nu sunt de părerea aceasta fiindcă nu se introduce în noua formațiune nici un representant al lor, ci numai un representant al nuanței Stătescu și un ocultist. D. Lascar refuză cea mai mare dificultate însă pentru realizarea acestei combinațiuni va fi să se determine pe d. Lascar ca sa primească să treacă la alt departament. D. Pennescu, deputatul și primarul lașului, a declarat că eri a luat dejunul la d. Lascar și d-sa l-a asigurat că are o nestrămutată dorință de a ieși din minister tocmai pentru a înlesni d-luî Sturdza să-șî remanieze cabinetul cum se va crede mai bine pentru ca partidul să poată triumfa în alegeri și a repetat că va da șefului liberalilor tot concursul. D. Lascar a mai declarat d-lui Pennescu că nu poate fi vorba de trecerea sa la alt departament. Impresia d-lui Pennescu este că daca d. Sturdza va fi împedecat sa meargă înainte cu actuala formațiune, se va retrage de la putere. D. Costinescu la interne In ce privește versiunea că d. Costinescu va primi internele fără ca d. Lascar să consimtă ardmunea în cabinet, aceasta nu e decit o versiune tendențioasă a ocultiștilor. D. Sturdza însuși a declarat că situația se prezintă astfel incit o formațiune ministerială fără d. Lascar nu este posibilă. Soluția vechilor cadre Vechile cadre persistă în hotărîrea lor de a urma pe d. Sturdza și a’l sfătui să nu cedeze pretențiilor Ocultei și să se mulțumească cu concursul ce-l va găsi în majoritățile parlamentare și în partid. 6. Cum discuția pare foarte liniștită, unii senatori spun: — Conu Miliță tratează pacea Cu Oculta, deci sunt semne că mai stăm la putere. * In bibliotecă, d. Ionel Brătianu, are o consfătuire cu d. Aurelian. D. Costescu-Comăneanu, amicul d-lui Lascar, e atras de acea convorbire și se așează lîngă ministrul de externe. — Și—aici se tratează,—zice un senator care observase atît convorbirea dintre d-nii Sturdza și d. A. Carp, cît și grupul d-lor Brătianu— Aurelian — Comăneanu. * Numai d. Gianni e imperturbabil. Nu-l preocupă nici criza, nici tratativele de împăcare, nici lucrările Senatului. Fericiți cei săraci cu duhul... ____________ filoffen I. T ke Ionesen : Coane Mitilă, Behebut este gata să vă înlesnească o retragere notabilă !! ____________________________________________________________. NĂZBÎTII Bărbile brune și blonde Directorul „Adevărului“ a aruncat o vorbă poznașă ori la Cameră, numind, în discuția asupra ajutorării țăranilor, pe d. Costinescu „omul prezentului și al... viitorului“• Se pare că d. Costinescu a priceput unde bătea deputatul Teleormanului și s’a grăbit să răspundă: că d-sa, care are barba albă s’ar mulțumi să rămînă omul actualităței, lăsînd celor cu barba brună sau blondă viitorul. Ei bine, de ori și pînă azi politicianiî cu barbă din partidul liberal nu fac decît să se privească în oglindă, d. Georges Diamandy zice că aluzia a fost la adresa d-sale, d. Stere că vizat a fost d-sa, d. Stănculeanu crede că pe d-sa îl privește aluzia, d. lanovici, mîngîindu-și firile din barba d-sale, surîde mestifofelnic, iar simpaticul corn Vasilică Morțun își dezmeardă și d-sa frumoasa barbă neagră. Toți însă se gîndesc că, la urma urmei, s’ar putea ca d. Costinescu să-și rănească barba și să rămînă—vorba d-lui Miile — omul prezentului și al... viitorului 1________ Pas. Tratativele liberalilor — încercări de reconciliare — Am înregistrat ori o versiune care se colporta prin culoarele Camerei cum că se urmează tratative între liberali pentru a se stabili o înțelegere. Baza acestor tratative ar fi alcătuirea unei formațiuni ministeriale puternice care să prezideze alegerile. Prezidarea alegerilor Ca liberalii să mai poată prezida alegerile—aceasta o declară d. Sturdza—trebue sa fie realmente uniți și să se prezinte cu un guvern întărit, iar nici decum cu un guvern din care să se fi sacrificat personalitățile cele mai marcante ale partidului. In al douilea loc trebue să se clarifice imediat situațiile în diferitele județe unde s-au ivit neînțelegeri. Pentru îndeplinirea primei condițiuni, adică întărirea guvernului, Oculta trebue să cadă de acord, în mod sincer, cu d-nii Costinescu și Lascar și cu vechile cadre. Pentru aplanarea neînțelegerilor în provincie trebue să se dea mînă liberă ministrului de interne care își va lua responsabilitatea alegerilor. Liberalii cred că se mai poate stabili o înțelegere, că în unele județe se va putea clarifica situația, dar pentru a se ajunge la aceste două rezultate se cere o condiție mai grea și anume să se știe cert,dar în mod absolut cert, că d. Sturdza va face alegerile. Dacă liberalii ar avea această certitudine, atunci ar putea stabili un acord, fiindcă Oculta ar ceda aproape pe toată linia de frica răspunderei ce ar cădea asupra ei, dacă liberalii se vor încredința că ocultiștii sunt de vină că regele a schimbat regimul. De cîteva zile ocultiștii au început să spună că însuși d. Sturdza e convins de o schimbare a regimului, căci altfel n’ar fi făcut acele umilitoare demersuri pe lîngă opoziție de a-i acorda grația unei votări fără discuție a Adresei și de a înlesni guvernului și măsurile pentru ușurarea nevoilor sătenilor. Mesagiul la Senat Formalități Îndeplinite.—Popii și mesagini.—Opoziția In comisia de răspuns la mesaj. — Tratative intre d-nii Sturdza și Anton Carp. — Fericitul d. Gianni Bătrînul și-au făcut eli datoria, după indicația d-lui Sturdza: au votat răspunsul la Adresă fără discuție și cu mare majoritate, înainte de votare, d. Cantacuzino, șeful partidului conservator ,și-a spus și d-sa cuvîntul în privința mesagiului. — Nu discutăm mesagiul, respectind durerea regelui, dar ne rezervăm dreptul să discutăm actele guvernului. Senatorii mai vio din majoritate fac ironii la adresa conservatorilor. — Vedeți, zice unul, d. Cantacuzino și-a spus cuvinsul, ca să nu se creadă că a cedat pasul d-lui general Manu, care a vorbit cu două zile înainte, in aceeași chestie, și tot in numele partidului conservator. La anunțarea votului de la răspunsul la mesaj se găsește o bilă neagră. Cine a pus-o în urnă ? Conservatorii s’au obținut de la vot și dintre junimiști a votat numai d. Missir. — Missir a voiat negru, strigă chestorii, bucuroși că au descoperit pe cel cu bila neagră. Dar în sfîrșit s’a terminat și cu formalitatea răspunsului la mesaj. D. Sturdza e radios și mulțumește tuturor celor cari trec pe la banca ministerială. Altă formalitate , se alege comisia care, împreună cu biroul Senatului va duce regelui răspunsul la mesaj. In comisie sunt aleși cinci episcopi, ceea ce face pe unii senatori hazlii, să esclame: — O să fie o înmormintare de clasa I a regimului 1 Mai sunt aleși în comisie, din opoziție, d-nn în general Lahovary, Teodor Rosetti și Ioan Lahovary. Toți declară că primesc să facă parte din comisie. Dar alegerea opozanților supără grozav pe unii senatori din majoritate, cari ar fi voit să pue fracul pentru a se duce la palat cu răspaoSul la mesaj. Cu îndeplinirea acestor formalități, activitatea Senatului încetează pentru acea zi. * Senatorii pleacă în grupuri. D. Sturdza ia la o parte pe d. Anton Carp și discută un timp cam lung ca corifea! ocultist. Figuri parlamentare D. Vespasian Pella Bras ca Napoleon, e scund ca dinsul și dacă nu a cucerit lumea, pîn’acum, a pus mîna victorios acum deocamdată pe Rimnicul Sarat, unde este primar și unde ține §i politica locală In mîiinile sale, cu toată desperațiunea d-lui Ionel Grădișteanu. La Cameră n’a vorbit decît odată, dar bine, cu ocaziunea Legei țuliei. Acum se pregătea să țină un discurs fain cu ocaziunea răspunsului la Mesagiu și conu Mitiță î-a făcut festa, de a scurtat dezbaterile Adresei, în așa chip că le-a suprimat cu totul. S’a consolat de această mică infamie, pregătindu-se să vorbească în opoziție cu ocaziunea mesagiului viitor. Semne caracteristice.—Ca toți oamenii inteligenți și de viitor a aparținut ziarului Adeveril și s’a semnalat prin interviewuri senzaționale și celebre ca acela făcut Mitropolitului Ghenadie la Căldărușani, și fostului mitropolit al Moldovei, în locuința căruia s’a introdus prin o... fereastră. _______ Foto ----4K Adeverim ae~ Țăranii și coliva,.... In discuția ajutoarelor de acordat țăranilor, d. Costinescu a spus că in lipsă de porumb, țăranii ar trebui să fabrice pîine din secară și chiar colivă din griu. — Da, da, a exclamat un membru al opoziției : țăranii se și pregătesc să mănînce din coliva.... guvernului! Opera și Drama Opera a ’nceput să ’I mănînce zilele societăței dramatice la Teatrul Național. După ce i-a luat Sîmbetele—ceea ce dovedește că ’I poartă Sîmbetele!—i-a luat și matineurile de Duminecă și acum începe să ’I ia și Joile, dîndu-i în schimb Vinerile și... baletul! Asta fiind că foile sînt zile grase, iar Vinerea e cum se știe, zi.... mai grel Cît privește baletul se pare că e o aluzie la adresa societăței dramatice , că adică mai bine ar juca.... pantomima!! Oculta ingrată ! Cum a simțit „Voința națională“ că guvernul e în ajun să dea arta popii, a început să fie ingrată cu „amicii“ din cartel. „Chiar dacă Bizantinii ar culege puterea în singe și noroia, Junimiștii vor zice non olet și vor cere parte la ea“, scrie „Voința“ de aseară. E rîndul d-lui Carp și al „Epocei“ să exclame : Tu quoque? __ Rigoletto să fie cineva numaî decît adept al credințelor socialiste, și să-șî păstreze iluziile tinerețe!, ci ajunge să fie adeptul politicei cinstite și eu cred că d. ministru de finanțe este unul din acești rari adepți. Rămîne dar în picioare întrebarea pe care am pus-o în numele țărei, celor două partide istorice, ca să-i explice ce fel de progres este acesta într’un stat care are la baza lui, o populațiune de 5 milioane de suflete expusă să moară de foame în fiecare an de rea recoltă ? CONST MINE Țărănimea și partidele istorice Era la Cameră am avut onoarea să întreb guvernul și partidul liberal și pe cele două grupări conservatoare, să întreb cu un cuvînt partidele istorice, ca să explice țărei ce însemnează cei patruzeci de ani de progres și de muncă, cînd să dezvălue o stare atît de jalnică cînd e de ajuns un an prost pentru ca populațiunea de la țară să fie muritoare de foame și statul să fie nevoit ca să’î vină în ajutor ca să nu se întîmple o catastrofă națională ? Am întrebat apoi personal pe d. ministru de finanțe, pe care eu îl socot și om al prezentului dar și acum al viitorului, l’am întrebat dacă găsește bun și recomandabil acest sistem de a se îngriji statul de hrana cetățenilor, căci dacă azî sîntem nevoiți să facem acest lucru, nu-e cu putință de admis în principiu că el este un sistem fericit. D. ministru de finanțe s’a ferit să răspundă direct la chestia urii. D-sa a trecut pe lîngă întrebarea ce-o făcusem, arătînd că în timp de patruzeci de ani am făcut un progres imens, dar că statul și guvernul s’ar abate de la datoria lor, dacă azi nu ar veni în ajutorul populațiunei rurale care trece prin o criză care n’a maî fost pînă acum în țara romînească. Zic că d. ministru de finanțe n’a răspuns la chestiunea mea fiindcă eu n’am vorbit de progresul în general, de progresul orașelor și al orășenilor, dar de progres în ceea ce privește talpa țărei Ori cînd talpa țârei, este în așa hal de mizerie, că n’are mijloace de traiü acumulate decît pe cîteva luni, pe un an cel mult și cînd o singură recoltă proastă o expune la moarte prin foame, tot progresul nostru orășenesc este un lustru factice, iar la baza statului român este putreziciune. D. Costinescu s’a ferit de a răspunde la cestiune, a ocolit-o și räu a făcut fiindcă de la d-samă aștept să spună adevărul așa cum este, adevărul adevărat asupra tuturor rănilor noastre sociale. Pentru a spune acest adevăr nu trebue orz și secară. Cît porumb avem, cît ne trebue ? Din discursul d-lui Costinescu.—Producțiunea normală.—Cu porumb ne trebue. Cu porumb are guvernul.—Cît porumb se mai găsește.—O soluție.—Porumbul ruso-romîn.—Porumbul La Plata.— In discursul pe care l-a rostit la Cameră cu ocazia discutării proectului pentru modificarea art. 21 din legea băncilor populare, d. Costinescu, înarmat ca întotdeauna cu un material ce dovedea cît de bine a studiat cestiunea, a dat citeva amănunte și fiecare necesită să fie relevat. Producțiuunea normală Producțiunea normală de porumb în țara noastră este de 200 pînă la 220.000 vagoane pe an. Din această producțiune se exportează în genere vre-o sută de vagoane. Altă sută de vagoane servește pentru consumațiunea internă, iar restul de 20.000 de vagoane are diferite întrebuințări și anume : în fabrici de alcool, glucoze etc. Olt porumb ne trebue După ce a stabilit producțiunea în timpuri normale d. Costinescu a trecut la calcularea datelor pentru starea anormală de astăzi. Sunt —după datele d-lui ministru de finanțe 1.200.000, familii țărănești cari se nutresc cu porumb. Dintre acestea insă nu toate se află intr'o complectă stare de nevoe. Se poate însă spune că o treime din aceste familii au nevoe să fie ajutate cu porumb. Pentru îndestularea acestei nevoi, în timpuri normale ar trebui vre-o trei zeci de milioane. In situația excepțională de astăzi însă, cînd prețurile sunt urcate trebue trei zeci și patru de milioane de lei. Aceasta este suma necesară pentru a alina mizeria acelora a căror suferință este extremă. Cu porumb are guvernul Odată calculele acestea făcute și stabilindu-se suma necesară pentru a preveni foametea,naște întrebarea : cît porumb avem noi în țară, și întru cît putem satisface trebuințele sătenilor? La această cistiune d. Costinescu răspunde iarăș cu aceste date . Pînă acum s’au impărțit de guvern patru mii de vagoane de porumb. Guvernul mai are în rezervă vre-o mie de vagoane. Face în total cinci mii. In acest moment guvernul mai tratează pentru vre-o două mii de vagoane, pe cari e aproape gata să le cumpere. Avem deci în total la dispoziția guvernului șase pînă la șapte mii de vagoane. Cît porumb se mai găsește.—O soluție In toată țara se mai găsesc acum vre-o douăsprezece mii de vagoane, din cari însă se pot cumpăra numai vre-o șase mii, căci restul de șase nici proprietarii nu-l pot vinde avînd el nevoie de dînsul pentru diferite scopuri. Aceste șase mii ce s’ar mai putea cumpăra în țară împreună cu cele șase mii deja cumpărate de minister fac douăsprezece mii de vagoane. Atîta însă nu ajunge, căci trebuesc 24 mii, adică încă pe atîta. Guvernul a trebuit să se hotărască pentru a acoperi toate necesitățile ca să distribue și Porumbul ruso-roman In decursul cuvîntăreii sale d. Costijiescu a adus vorba și despre porumbul ruso-romîn sau romîno-rus, pe care la împărțit sătenilor. Cînd s’a dat decretul pentru prohibirea exportului porumbului,se aflau în porturile Brăila și Galați mai multe șlepuri încărcate. Acestea au primit de la proprietarii lor ordinul să plece imediat la Reni. Ajungînd însă acolo și stînd acolo citva timp, prețurile s’au urcat la noi atît de mult încît întreceau paritatea din străinătate. Atunci proprietarii porumbului l’au adus înapoi în țară și acest porumb romînesc, devenit rusesc a fost cumpărat de guvern și împărțit sătenilor. Porumbul La Plata In sfîrșit,d. Costinescu a inzistat în discursul sau și asupra sfatului ca „Adevărul“ și-a permis să dea guveruiui ca să cumpere porumb La Plata, pe deoparte pentru a îndestula trebuințele, pe de alta pentru a scădea prețurile. La ideia aceasta, a spus d. Costinescu, că s’a gîndit mai de mult. Dar cei cari au propus guvernului porumbul La Plata, n’au voit să-și asume nici un fizic, ci să-l aducă numai în comision, adică modul cum ar veni porumbul să privească pe guvern și la caz de n’ar corespunde mostrei, guvernul să invoace și să se supue arbitragiului din Londra. Aceasta însă se ’nțelege nu putea săi convie guvernului. In plus cînd toate dificultățile erau înlăturate și d. Costinescu era gata să dea ordin de cumpărare, speculanții urcau prețurile, așa că nu se putea ajunge la o înțelegere. Lucrul nu e serios și guvernul și-a zis că-i mai bine să rămițe la cealaltă soluție, de a distribui secară și orz. Pasagiile acestea citate de noi din discursul d-lui Costinescu arată ele singure importanța întregului discurs, asupra căruia se insistă de altfel in altă parte, chiar în numărul de azi și asupra căruia vom reveni și noi. Pol. ß.IIU în corpul ziarului : Atacat L41 ÎN decizie al Ocultei. — interview cu d. D. Vicol asupra politicei generale și celei din Piatra- Neamțu. , PĂRERI ȘI IMPRESII Ezpoziția lui Ștefan Lukian La 1 Decembrie în una din sălile Atheneului se va deschide Expoziția pictorului Lukian. E de ajuns a spune numai atîta ca această știre să fie o sărbătoare pentru toți amicii și admiratorii pictorului, pe care îl crezusem odată pierdut, și care totuși a renăscut ca pasărea Foenix și a renăscut mai vioiu ca oricind și mai plin de talent ca niciodată. Lukian are o mare calitate și un mare defect. Marea calitate este aceea că are dezvoltat în întregimea lui simțul naturii. E un reproducător fidel al naturii, dar știe să dea acestei naturi și poezia ei, pe care mulți n’o văd, n’o simțesc, n'o pot reda pe pînzele lor. A avea această calitate mare în pictură este a avea asigurat succesul și moral și material. Pe cel moral Lukian 51 are de mult. Cel material nu e în aceeași proporție cu marele sau talent și aceasta pentru cuvîntul că are un mare defect, acela de a fi modest și într’o lume comercială și unde se vinde totul, el nu știe și acest mare secret, al reclamei, al baterei tobei, al mijloacelor de a atrage publicul la el. Totuși dacă el nu știe să vină la public, marele lui talent va reuși—și a și început să reușească,—ca să facă publicul să vină la dînsul și în adevăr orice om de gust, orice om care poate dispune de cîteva sute de lei, trebue să se creadă dator să-șî împodobească păreții cu una din operele lui Ștefan Lukian. E Bfatul unui cunoscător al talentului pictorului, unul care posedă din lucrările sale și care nu se căește de loc de aceste fericite achizițiuni