Adevěrul, ianuarie 1905 (Anul 18, nr. 5534-5560)

1905-01-28 / nr. 5557

— Adevăruri­le- Box populi! La Mărășești cu prilejul alegerilor de delegați s'a încins o păruială număru unu între „cetățenii-alegători“. O telegramă anunță că s’a ajuns la box. Vorba latinului: — Box populi, box Dei ! Asalt Mizilului D. Carp aflînd că la Mizil se dă un asalt disperat de către amicii săi, a te­­legrafiat, zice-se, lui Caragiale care se află la Berli­n: — la Expresul Berlin, a cărui im­portanță pentru Mizil ai avut prileju s’o relevezi, odată cu d. Leonida Con­­deescu, și descinde Mizil, spre a decide succesul ! Caragiale e așteptat la Mizil!... La 200 metri Spre a se conforma nouî legi de pro­cedură electorală, agenții partidelor în luptă au adoptat lozinca de a nu cîrpi altfel pe cetățeni de­cît cu condiția să ajungă dincolo de raza de 200 metri, stabilită prin lege ! ! Rigoletto Anul al XVIII-lea.—No. 5557 Alex. V. Biel<lim»nar ABONAMENTE Un an . . loî 16.— 6 luni ... „ 8.— 3 lunî . . . • . „ 4.— o luna . . ... „1.5 In streinătate îndoit Abonam­en­­o combinat © (Adeveru­l politic și Dimineața) Un an............................ loî 32.— 0 luni . . . . „ 18.-3 luni .... „ 3.— o lună..... „ In streinătate îndoit & foani ist toată țara DIRECTOR POLITIC CONST. MILLS­­­V PUBLICITATEA: Linia pe corp 6 in pag. III­ abanî 20 * n 11 M a si IV-a si 10 publicitatea unita. In aceiași zi la ambele ziare Linia în pagina XII. . Lie V—VT, IV. . . v Iiser^î­și reclame linia Lei 2 ti -Apare ziln­ic la ora 5 ® e­st. c ® i ultimele știri ale Zilei Telefon 260. Bi­rourile ziarului, str. Sărindar și Vineri 28 Ianuarie 1965 . , bani 30­15­ ­ după plecarea liberalilor de la ele ma­i lucruri noi suntem­ la largul nostru. I­­impul de război turc. Cu acest prilej n——a«—b———««m»—■ ^rgi11!*1111 ■1 ■'­*1 - ■ - -- - *-------------------------------------------------------- ______â.. A­IM­J­J­I­T­­­ 0 ... I­C1?_ j­­1 • î * I­M­rt , v. 1­fh, « 4^ 4­ JJ______L. a. x.­J _ l ---------------------------------------------------------------------------------------­ OPOZIȚIA DIN BRAILA — Citc­ va destăinuirî — Fără îndoială că cea mai intere­santă luptă electorală e acea din Brăila unde candidează doi foști pre­ședinți de consiliu, d-nii Sturdza și Aurelian, doi pretendenți la șefie d-nii Nicu Filipescu și Ionel Bră­­tianu și doi oratori străluciți d-nii Alexandru Djuvara și Barbu Dela­­vrancea-Adversarii lor sînt personalități politice foarte modeste și deci lupta se dă în condițiuni inegale și can­didații guvernamentali sînt aceia cari nu au șanse de reușită, pe cînd candidații opoziției sînt aproape si­guri că vor învinge pe toată linia. La centru guvernul pare a se fi împăcat cu această ideie căci nn pvantajele ce se fac asupra rezulta­tului alegerilor se trec între cei 15 sau 20 deputați din opoziție cari vor reuși pe d-nii Nicu Fili­pescu, Delavrancea, Djuvara și Io­nel Brătianu, iar între cei zece se­natori pe d niî Sturdza și Aurelian. Prin urmare cu toată lupta care au­ primit-o guvernamentalii din Brăila totuși se pare că ea e per­­dută, de­și sunt unii conservatori brăileni cari susțin că numai d-niî Aurelian și Filipescu vor fi aleși, îar ceî­lalțî vor cădea și în special mai puține voturi din candidații o­­poziției se va întruni d. Ionel Bră­tianu, din cauza lipsei d-lui Codași, șeful liberalilor. Pronosticul care însă se va realiza cu mai multă probabilitate e acela că toți fruntașii candidați ai opozi­ției vor fi aleși. Un fruntaș guvernamental, care glte tot ce se petrece în culise și cum s’a h­otărît lupta de la Brăila, a făcut următoarea expunere a si­­hVtației electorale de acolo : •— Combatem candidatura lui Nicu Filipescu fără nici o rezervă. Infa­mii nu se vor face, dar va fi strașnic combătut de și știm că va eși și ar fi dar de prisos să facem presiuni. Dar îl combatem căci violenta acțiune a junimiștilor contra noastră pornește de la Nicu Filipescu și dacă l’am cruța în alegeri ar fi un act de slă­biciune din partea noastră, ar în­semna că ne umilim și implorăm concursul lui Filipescu. „N­ dorim, dar nu-1 vom implora și nu ne vom umili. De aceia tre­­b­ue să-l combatem cu energie toc­mai ca să se știe în caz de reușită, că nu noi am tolerat alegerea sa și în caz de nereușită iarăși să se știe că am luptat ca să cadă. „Și eu­ sunt informat că unii a­­mici au propus, la începutul cam­paniei un cartel d-lui Filipescu. E­­ra natural și bine ca înainte de a-1 combate și de a porni luptă dușmă­noasă contra lui Nicu Filipescu să stăm cu el de vorbă, mai ales că azi nu mai e un secret pentru ni­meni că sub guvernul liberal d. Fi­lipescu n’a dus la Brăila nici o luptă, nici n’a candidat, dar a can­didat, iarăși fără luptă, în cetatea bătrînului Soveanu, unde a fost a­­les. Prin urmare dacă acum patru ani a primit un cartel cu un gu­vern liberal de ce n’ar primi și as­tăzi un cartel cu un guvern conser­vator ? „Am știut că n’are să-l primeas­că, dar ne-am simțit obligați a în­cerca. Dacă n’am fi procedat astfel am fi putut fi învinuiț­,că încercăm Să distrugem organizația conserva­toare creată la Brăila de Filipescu, că generalul Lah­ovary caută să-l submineze la Brăila, că e sălbatec ceia ce facem față de un conserva­tor de talia lui Filipescu, etc. A­­cum suntem deslegați. Filipescu nu poate de­cît să protesteze într’un singur caz și anume cînd va dove­di că a fost combătut cu infamii. „Ar mai fi avut dreptate Fili­pescu să protesteze dacă de pildă în contra fruntașilor candidați ai opoziției­ unite am fi opus și noi miniștrii și fruntași, dacă de pildă în contra canditaturei lui Nicu Fi­lipescu am fi opus candidatura lui Take Ionescu și în contra lui Sturd­za pe aceea a generalului Laho­­vary. Atunci ar fi fost o provocare din partea guvernului, am fi provocat o dezlănțuire de patimi, am fi înăs­prit teribil lupta. N’am procedat însă astfel. Am opus opoziției care a venit cu mai multe candidaturi streine numai candidați localnici și cu ei am primit și susținem lupta. Nu se fac presiuni neobicînuite și nu se vor face presiuni mai mari decât sub dictatura lui Cociaș. Nu vom comite însă infamii, iată ce pot să vă spun asupra alegerea dela Brăila“. Dar junimiștii sunt de cîte­va zile indignați de cele ce se petrec la Brăila și un amic al d-lui Nicu Filipescu a declarat într’un cerc politic: — Lupta de la Brăila a luat o întorsătură neașteptată. Filipescu va încerca una din cele mai amare decepții, căci e vorba ca la întruni­rea guvernamentală alăturea de d. Take Ionescu și Bădărăă, să vină să-l combată generalul Lah­ovary și Ionaș Grădișteanu. Aceasta ar fi ceva fenomenal și mai ales prezența la Brăila a lui Ionaș Grădișteanu n’ar fi visat-o Filipescu. Are să mediteze bine Filipescu cînd va da ochi cu Ionaș Grădișteanu în campania electorală de la Brăila. Ce n’a făcut Filipescu pentru Ionaș Grădișteanu și ce consecințe n’a suferit ? S’a impus în două guverne, în guvernul Cantacuzino și în guver­nul Carp. In guvernul Carp l’a im­pus sacrificînd pe loan Lahovary, căci dacă nu intra Grădișteanu în guvernul Carp, frații Lah­ovary și toți partizanii lor ar fi rămas în jurul d-lor Carp și Filipescu și cu greu s’ar fi putut astăzi forma un guvern conservator. Cum dar se poate ca Ionaș Gră­dișteanu să se ducă la Brăila ? Să văd cu ochii și tot n’am s’o cred!— a încheiat junimistul comentariile sale. Se vede că știa că d. Grădișteanu nu se va mai duce la Brăila. A. V. NĂZBÎTIÎ Manifestul nostru Față de lupta meschină care se dă între candidații diferitelor partide la Cra­iova, preferențile acestei rubrici nu mai pot fi un moment­ puse­ la îndoială. s Intrăm­­ sus lupta pentru candidatura valorosului, cotoplasticului și genialului nostru amic, d. Aurică Ble­­gescu. Cetățeni Craioveni Dacă voiți idei de reforme, prospera­­rea agriculturei, industriei, comerțului, trottorilor, epigramelor „din vîrful suli­ței“, votați pe Aurică Blegescu. Cetățeni Craioveni Dacă voiți să trimiteți în Cameră un adversar teribil al „Individiului de la Sihmaginghen“, trimeteți­­ pe Aurică Ble­gescu ! Cetățeni Craioveni! Dacă țineți la „Belgia Orientului“, care în chiar numărul de azi se­ ocupă din nou de Aurică Blegescu „steaua Olteniei“, votați-i și fiți siguri că Monitorul Oficial al discursurilor va fi „Belgia Orientului“. Cine votează pentru Aurică Blegescu votează pentru ‘­Belgia Orientului !“ Data considerăm succesul asigurat. _______ Pao după plecarea liberalilor de la cîrma statului român. Atita tot! Dacă po­liția nu se băga unde nu-i fierbe oala, întrunirea ar fi trecut in li­niște și pentru politica internă n'w fi avut abslcut nici o consecință. Cu molestările ei poliția ar putea însă arunca pe aleg­tori muncitori în brațele liberalilor. Încă odată, atragem atențiunea d-lui Moruzi asupra subalternilor săi și așt­ptăm să ia măsuri ca cetățenii cari au crezut că măcelu­rile din Rusia contra cărora o lume întreagă prot­etează, nu pot trece n­ici în Romînia sub tăcere,—să fie lăsați în pace. Altfel încă odată, nu agenții ci d. Moruzi va fi tras la răspundere. ______ Ad. lucruri noi sîntem la largul nostru. Sîntem pe deasupra partidelor, spec­tatori nepărtinitori ai luptei ce se dă și nu avem interes să uităm ce a fost în alte alegeri cînd opoziția ac­tuală era guvern. Exact aceleași ma­­nifestați un­­­­ici bătăi, colo ilega­lități—și pe deasupra tuturor—tele­gramele la rege. Telegrame cari pare că ar fi scoase dintr’un episto­lar special, căci sînt concepute în aceași formă și relatează aceleași fapte. Și așa fiind, am ajuns să nu te mai emoționezi cînd auzi de vre-o bătae electorală. Au, cei cari azi protestează contra, ei n’au practi­cat­ o altă dată, cînd le convenea lor ? Am fost pentru reforma mora­vurilor, noi ma î­naintea tuturor, și dorim această schimbare de mo­ravuri. Dar nu trebue să se uite că soiul acesta de luptă electorală este oare­cum natural în provincie, în Romînia cealaltă,unde de intimidarea a cinci alegători ori de deținerea lor ilegală depinde reușita candi­datului. Și cîtă vreme așa va fi, candidatul va uza de putere, dacă o va avea, pentru a'și asigura reu­șita. Cînd însă într’un colegiu ar fi mii de alegători, se înțelege că asemenea ingerințe nici nu s’ar pu­tea încerca. Și astfel schimbarea sistemului electoral, ar atrage după ea și o schimbare a acestor mora­vuri politice. — Cei drept însă, pentru a se ajunge odată la o schimbare a sis­temului electoral ar trebui să a­­vem întîî o schimbare a unui nărav politic, anume ca partidele să se ție cînd vin la guvern de ce promit cind sînt în opoziție. Oare partid n’a promis la noi schimbarea sis­temului electoral ? Oare liberalii n’au promis-o ? Și totuși nu s’au ținut de vorbă. Oare conservatorii nu s’au declarat partizani aî colegiului­ unic cînd după alegerile de acum patru ani au v­ăzut că numai unul dintr'aî lor a pătruns în Cameră ? Și totuși în programul’ vnz­t de primit, minis­tru la Iași nici nu se maî me­nește de această reformă. Și acesta e un capitol din­ R­omî­­nia cealaltă. nui fol. cîmpul de război turc. Cu acest prilej el a manifestat un deosebit talent de organizator și a fost decorat de țarul Alexandru II cu un înalt ordin.­­ După izbucnirea războiului Mylot a fost atașat trupelor generalului Gurko împreună cu cari a trecut Balcanul distingîndu-se prin curaj și vitejie. In­­tr’o luptă cu turcii, Mylos bătu cu forțe relativ mici pe inamicul superior ca număr și luă pozițiunea ocupată de turci. Pentru aceasta a primit dela țar o spadă de aur cu inscripția „pentru vitejie“, și tot odată fu înaintat la rangul de general In timpul răscoalei boxe­rilor Mylos a comandat corpul al trei­lea de armată siberian și a contribuit mult la înăbușirea răscoalei. Pentru a­­ceasta a fost decorat cu ordinul Vultu­rului Alb. Cînd corpul al optulea de armată a fost trimis din Odesa în Ex­tremul Orient, Niculai II l-a numit co­mandant al acestui corp. Energicul și curagiosul Mylos se zice că s’ar fi dis­tins și în actuala campanie de mai multe ori. E Jl­iolestarea cetățenilor Am crezut că cele petrecute cu o­­cazia întrunirei de protestare contra măcelurilor rusești, vor ajunge po­liției Capitalei pentru ca să înțe­leagă că moravurile învechite nu se mai pot învia. Ne-am înșelat. Poliția aceasta care a răsuflat cînd s'a dat deplină li­bertate imoralităței, poliția aceasta a început de pe acum cu ilegalități de acelea cari au s'o compromită re­pede de tot și au s’o facă să fie duș­mănită ca pe vremurile de ter­oare ale regimului Brălienist. Intr'adevăr, mai mulți muncitori ni se plîng acum, că fiindcă au par­­tipat la întrunirea de protestare, sunt molestați acum de agenții poli­ției, cari le cer hârtii și documente și-i supun la lungi interogatorii. Au fost astfel supărați fiindcă s'au fo­losit de un drept cetățenesc garantat de Constituție,—și cităm numai două nume—d-nii Neculai Grigorescu, co­merciant și Vasile Anagnoste, mun­citor. Și motivul acestor molestări? Agenții nu fac o taină dintr’în sul. Motivul este de natură electorală. Ci că î-ar fi frică poliției că socia­liștii vor să provoace tulburări elec­torale. De ce, șie ei, nu v-ați mișcat pînă acum și acum vă găsiți să protestați? Aci trebue să fie la spate Vasile Morțun și ceilalți socialiști trecuți la liberali. Nici nu se poate ceva mai absurd. Intre muncitorii cari au rămas cre­dincioși principiilor socialiste și foști­lor conducători cari au părăsit a­­ceste principii, nu există absolut nici o relațiune. Și în primul rînd mun­citorii socialiști, luminați asupra in­tereselor lor, nu se vor lăsa fi între­buințați ca instrument în luptele e­lectorate dintre burghezi, de către partidul liberal, care ca și cel con­servator, l-a insultat și îndreptățit ori de cîte ori a avut ocazie. Dacă nu s'au mișcat sub liberali­­ceea ce de altfel mi-e exact căci tot în sala Eforiei au ținut întrunire la întîi Mai—apoi cauza este că reacțio­narii ruși n'au pornit măcelurile decit Romlnia cealaltă Cînd vorbești de Romînia, trebue totdeauna să deosebești Capitala ță­­reî, de Romînia cealaltă de provin­cie. Ceea ce la București nu mai e cu putință, în provincie înflorește. La București ești oare­cum în mij­locul civilizației, legea tot mai e lege, libertățile sunt mai puțin a­­menințate, în provincie domnește samavolnicia, domnesc toate mora­vurile acelea rele contra cărora se luptă de decenii. Aceasta se poate vedea mai ales acum cu ocazia alegerilor. Nu trece zi să nu auzi de bătăi, de seches­trări de persoane, de persecuții și intimidări. Dreptul de alegător e făcut iluzoriu­, libertatea cetățeneas­că este la discreția autorităților și a celor mai violenți. La Mărășești alegerea de dele­gați degenerează într'o luptă cu boxul, la Mizil se convoacă mili­țienii, la Mehedinți, zice-se, e omo­­rît un om, la Focșani se încinge o bătie în care sunt mulți răniți, și mai mulți arestați și așa mai de­parte. Ziarele apărute de ocazie protestează contra teroarei, tele­grame se adresează ziarelor de par­tid de la centru,— nici suveranul nu e lăsat în pace, ci e bombardat cu telegrame prin cari i-se cere să intervie. Au aceste lupte ceva comic în­­tr’însele, de care maî că ar rîde dacă n’ar denota o stare de lucruri atît de tristă, de vrednică de prins. Căci se poate că opoz­ția exagerea­ză, se poate ca nici ea să nu fie cu totul lipsită de vină în mijloa­cele ce întrebuințează, dar mijloa­cele de brutalizare și intimidare sunt doar la îndemîna guvernamentalilor, pentru cari intrarea în Cameră este o chestiune de ambiție și de viață și cari, deci nu vor lăsa niciun mij­loc neîncercat pentru a-șî asigura reușita. Urmarea sunt aceste lupte, cari se învîrtesc în jurul personalităților marcante din localitate, în cari a­­tacul prin presă îndreptățit sau ca­lomnios este arma cea mai slaba, în cari imoralitatea nu indignează decît pe cel care n’o poate Între­buința cu destul succes, în cari lo­virea și chiar vărsarea de sînge sunt considerate ca lucruri secun­dare în vederea scopului principal urmărit. In campania electorală se admite în provincie total și protestate la rege, nu se fac în convingerea că faptele petrecute sunt în fond reprobabile, ci aceste proteste se fac pentru că așa e obiceiul, pentru ca să existe mai tîrziu protestul că alegerile au fost pătate de sînge și să existe mîngîerea că înfrîngerea nu se da­­torește insuficienței propriilor forțe sau mai bine a sistemului de vot care face ca o parte din alegători să fie vecinie guvernamentală, ci se datorește teroarei guvernamentale. In discutiunea aceste­­stăr­ î de Mae aventurierii Candidatura lui Nae Bazilescu, con­tra lui nenea Dincă Schliem Eminentul excroc dela Bucureștii. Noul Nae Bazilescu, nu se mulțumește cu fap­tul că a nenorocit sute de oam­ni saraci, luîndu-le parale pe păminturi sterple de la Buciirdșk­î-Nouî, cari nu pot fi stăpinite de ei, acum s’a apucat Să opereze ș­i sa­tele din județul Gorj, prelimind săjța lo­cul lui nenea Dincă Schileru, care se­­ alege de atîta vreme la colegiul al treilea de Gorj. Vreo doi învățători rătăciți de ap­ ntu­­rierul dela Pungășeștiî-Noui s’ciî trezit pare-se, repede, și au văzut Unde voește să ajungă acest individ cu ideile­­ sale gheșeflărești de „partid țărănesc” Pe nenea DinCă Schileni, care dela 1875 e cunoscut de țăranii gorjen­î și care, in Cameră, n’a fost nici odată ma­­meluc, cînd era vorba de țărani—dovadă că deși liberal, a semnat moțiunea pentru votul obștesc—pe Dincă Sch­ileru voia Nae Bazilescu să’l numească prezident de O­­noare al partidului țărănesc­, să-l trea­că candidat la Senat, iar el să’i dea lo­cul la colegiul al 3-lea de Cameră, bine­înțeles susținut de el! Planul de excroc al aventurierului a fost repede înțeles și tinicheaua i-a fost de Urgență ad­rnată de Coadă. Un apel, împărțit in tot județul Gorj, recomandă țăranilor candidatura lui Dincă Schileru și Nae Bazilescu luptă acum în contra lui nenea Dincă. Dacă glasul nostru poate ajunge, la țăranii gorjeni, și sperăm că va ajunge, apoi îl sfătuim să se ferească bine de individul Nae Bazilescu, căci nu numai deputăție vinează ci, de­sigur și Ceva ex­­crocherii , la Bucureștii-Noui. Să i se lege bine tinicheaua de coridă, ca să știe că nu mai are ce căuta în Gorj. ________Un excroc­­t Noul generalisim rus — Generalul Mylof — Generalul Grippenberg care a fost pînă acum comandant suprem al celei de a doua armate rusești din Manciu­ria, e rechemat. El plătește astfel gre­șelile sale, dar nu numai ale sale, ci probabil și acele ale lui Kuropatkin In locul lui Gnppenberg se crede că va fi numit generalul Mylof. Cîteva date despre aceasta va interesa pe cititori. Se dați în acle următoare. * Generalul Serghie Mylof a fost pînă acum comandant al corpului al VIII de armată care rezidează in extremul O­­rient. In Rusia generalul trece drept un cunoscător al Extremului Orient și drept un ofițer experimentat. Născut la 1842, generalul Sergiu­ Nicolaevici Mylof e acum în vîrstă de 63 ani. El a absolvit cu distincție Academia N­co­­lai a statului major general și și-a în­ceput cariera în Caucazia. Aci s’a dis­tins în multe lupte contra muntenilor. Pînă la 1877 a rămas în Caucaz ; în­ a­­nul acesta a fost însă chemat la Pe­tersburg pentru ca să ia parte la mo­bilizarea trupelor destinate a merge pe BALOTAGIILE PREVĂZUTE Credințele opoziției.—In Oltenia.— In Muntenia.—In Moldova. Credințele opoziției Opozița, cînd nu poate conta pe suc­cese în alegeri, se bucură mult cînd se proclamă balotagiî. Pentru toate opozi­țiile, balotagiile au fost jumătăți de succese. In alegerile ce vor începe săptămîna viitoare, opoziția aliată, pe lângă că contează pe succese în unele județe, con­tează și pe balotagiî în multe județe. Ne folosim de poantagiul făcut de un fervent opoziționist, spre a arăta unde se prevede de către opoziția că se vor declara balotagiî la colegiul I de Ca­meră. In Oltenia La Mehedinți se crede că la primul scrutin nu va reuși de­cît d. T. D. Cos­­tescu și se va declara balotaj pentru două locuri, între d-nii Ștefăneanu, Ță­­pîrdea, conservatori, Ghelmegeanu, Iz­­voranu, Igiroșanu, liberali și între can­didații independenți­. La Dolj candidaturile d-lor Take Io­­nescu și Barbu Știrbei se crede că vor reuși la primul scrutin. Pentru alte două locuri se prevede balotaj, din cauză că d. N. T. Popp are mare influență în alegeri și astfel va putea rupe multe voturi de la candidații guvernamentali. In Muntenia La Olt pare asigurată reușita d-lui Al. Iliescu și punerea in balotaj a unui candidat conservator și a altuia liberal. La Prahova opoziția crede că la pri­mul scrutin vor reuși d-ni. G. Cantacu­­zino, președintele consiliului și Al. Ra­­dovici, liberal, iar ceilalți candidați vor rămîne în balotaj. La Vlașca pare probabil un balotaj între d-nii Cristopol, Scarlat Arion și Hiotu. La Ialomița se crede că numai d. ge­neral Lahovary va eși la primul scrutin, iar d Mișu Cantacuzino va fi pus în balotaj de către d-nii Stoianescu și Pe­tre Grădișteanu. In Moldova Dintre județele din Moldova, Bacăul și Suceava se crede că vor avea balo­­tagii­­ în primul județ din cauză că s’a încurcat limbile între partide, iar ins­­­cundul din cauza certei guvernamenta­lilor. * Opoziția socotește că reușita candi­daților din Brăila și Buzeu și balota­­gii­e din județele arătate mai sus, vor Lee o depresiune asupra guvernamen­talilor și vor contribui la succesul opo­ziției în celelalte colegii. C. D PARELLI ȘI IMPRESII !Nicolae IonescuJ Epoca romantismului nostru politic a perdut pe unul din puținii, cari mai su­pra­vețuesc. Nicolae Ionescu a murit în vîrstă de 85 de ani și personalitatea sa a fost ti­pică pentru vremurile de redeșteptare na­țională. Ca și Mihail Kogălniceanu, cu care a colaborat la „Steaua Dunărei“ care fiind suprimată reapăru la Bruxelles, Nicolae Ionescu a fost dascăl de istorie la li­ceul național din Iași și în urmă la Uni­versitatea din Capitala Moldovei. Aci, o serie de generațiuni, din care a făcut parte și directorul de azi al „Adeverului“ au­ ascultat cursul să îi de istoria patriei Atît­ la cursurile sale, cit și ca orator politic și parlamentar, Nicolae Ionescu era romanticul, prin excelență. Ca toți romanticii, el căuta să lovească imaginația celor ce-l ascultau, prin efec­tul formei literare și modul de a debita cuvîntările sale și, în astă privință, era în adevăr, un maestru. Cursurile sale la Universitate, atunci cînd Nicolae Ionescu era în apogeul forței sale oratorice, se transformau în adevărate manifestațiuni pentru darul de a vorbi al profesorului. Îmi aduc aminte că iam auzit la Iași, la inaugurarea statuei lui Asachi, acum vre-o zece, doisprezece ani. Era bătrîn, dar glasul lui sub cerul liber răsuna de­parte și fraza lui era tot strălucită. Avea amorul oratorie­ și încă în anii din urmă, în Cameră, cu toate că era mai mult ca octogenar, încerca să vorbească, dar bătrînețea nu-i mai permitea să ros­tească discursuri de acelea cari, pe vre­muri, făcea atita senzație în lumea poli­tică. In galeria oratorilor noștri, Nicolae Io­nescu rămîne o figură însemnată. E. O. F. CHESTIA. ZILEI Ceva ext­ra-actual! Urgenta nevoe a reorganizări armatei noastre Frumosul și patrioticul articol din No. 5549 al „Adevărului“, intitulat O ar­mată și un ideal, îmi dă prilejul a mai zice și eu cîteva cuvinte relativ la ar­mata noastră și la menirea ei pentru neamul romînesc. Este drept că oamenii noștri de gu­vern, și chiar dintre cei mai bine do­tați de natură, sau și dintre acei cu mai multă experiență în trebile statului, și cari au și trecutul acestei țări îna­intea ochilor lor,... nu’șî ațintesc privi­­rile mai sus, la cîteva probleme de ac­tualitate, fără a se gîndi mai departe , la acele probleme superioare de ordin național și internațional, ce ni se pot pune pe neașteptate înaintea ochilor, cerînd o imediată dezlegare, sau cu o gravă urgență, după cum zice „Ade­­vĕrul“ . Și cu toate acestea noi toți simțim și ne așteptăm că momentul acela are să sosească. Pentru ce dar atunci nu ne silim să facem o sforțare grandioasă și să ne ridicăm armata noastră,... ar­mata care face fața țărei noastre !... ar­mata care a confirmat cu singele ei vo­ința de a fi a n­ațiunei romîne, cîștigînd independența Rominiei pe cimpiile Bulga­riei, la a cărei liberare a contribuit in mod atît de dezinteresat și generos, ar­mata aceasta pe a cărei existență se reazămă astăzi temelia și aspirațiunile întregei romînimi! ?... * Avem un exemplu uimitor în această privință, la vecinii noștri bulgari, cari țin ca armata lor să fie totdeauna gata pentru orice eventualitate. La dînșiî, nici un alt sentiment decît acesta al mîndriei naționale al lor, nu primează și nu se dau înapoi de la nici un sacri­ficiu spre a-și putea avea armata lor pregătită pentru orice. Sacrificiile ce­ sî impun din acest punct de vedere sunt mai presus de puterile lor... și cu toate acestea nu se dau înapoi de la nici o cheltuială. Și toate acestea pentru că ei au un ideal !... Da. Bulgarii au un ideal... și idealul lor este o Bulgarie mare, după cum nu se sfiesc a o proclama în orice ocaziune și în mod precis. Pentru ce dar noi, ne-am lăsa mai prejos ele acești vecini ai noștri, de a căror tendințe tocmai, trebue să ținem seamă ?!... A dormi pe laurii cîștigațî lîn 1877, este o greșală neertată și nouă nu l­e este permis să săvîrșin asemenea gre­șeli, cari se plutesc totdeauna foarte scump. Exemplele istorice sunt cea mai puternică dovadă despre aceasta. Franța, îmbătată de gloriile din Italia și Rusia, a crezut că a devenit neînvinsă și la 1870—71 a plătit cu 5 miliarde și pier­derea a două din cele mai frumoase pro­vincii, culpabila ei nepăsare în ceea ce privește starea ei militară... Astăzi îna­intea ochilor noștri avem exemplul cel mai instructiv, prin situația în care se găsește marele imperiu rusesc vista-vis de J­ponia, care datorește puternicei sale organizații militare, înfrîngerea co­losalului imperiu, care pînă aci se bu­cura de o aureolă, ce părea că nu s’ar putea întuneca niciodată ! In fața acestor exemple, putem noi oare sa mai lăsăm în suferință o cauză atât de mare,... atit de însemnată, cum este cauza armatei noastre ?... Sîntem noi oare mai puțin patrioți decît bul­garii și fi­rom­atic de săraci in aspira­țiunile și în idealul nostru, încît să sa­crificai»­ armata noastră,... temelia exis­tenței noastre naționale, unor interese de ordine secundare , cînd datori sîntem să avem înaintea ochilor noștri, intere­sul problemelor de cea mai înaltă or­dine națională? Sperăm că nu, căci de ar fi astfel, ar fi trist și pentru noi, și pentru vii­torul neamului romînesc în genere, a cărui privire se întoarce cu mindune către tricolorul romînesc, în ale cărui cute se găsește, a ceea ce fiece român are în sufletul sau: întregimea patriei romi­ne !» A mai întîrzia dată cu o zi readuce­rea armatei noastre, în situația unde trebue să se găsească, ar fi o greșală de acelea care nu pot găsi nici un fel de scuză, și aceasta cu atît mai mult­cu­ cu­ nouă, nu ne este ertat să comi­t­tem asemenea greșeli, care pentru noi ar fi dezastruoase, deoarece nu am mai avea putința a ne reface, în caz că am fi surprinși nepregătiți!.... Ceea ce este o înfringere pentru un stat ca Franța sau Rusia, pentru noi ar fi un dezastru... și noi nu putem ad­mite să suferim dezastre. Strigătele de alarmă ce din cînd în cînd se dau de către corpul nostru o­­fițeresc, conștient astăzi de menirea lui, nu trebue să fie considerate de către cei de la guvern—oricare ar fi ei— ca niște strigăte sedițioase, ci trebue să fie considerate ca strigăte de alarmă patri­otică, care se dă din timp în timp, spre a se lua măsuri de către cei în drept, ca să se pură armata țărei în stare da a putea corespunde chemărei sale în momentul oportun. De aceea e urgență a se revedea or­ganizarea ei, și a i se da tot ce’î tre­­bu­e spre a fi în stare să corespundă așteptărilor și încredere­ ce țara trebue să aibă într’iisa; căci dacă este adevă­rat că prin armata ei, o națiune se alto­­ește din cînd în cînd, apoi iarăși nu este mai puțin adevărat că atunci cînd ora sacrificiului a sosit, ea trebue să fie la înălțimea cerută și să răsplătească cu prisos chn­stuelile ce națiunea își impune pentru întreținerea ei. Pentru aceasta însă, țara o datoare să nu precupețească banul ei, cînd e vorba de organizarea și întreținerea ar­matei sale , căci cum va ști să o între­­b­e, așa o va avea cînd nevoia va cere. Economiile fostului ministru de răz­­boin, d. Sturdza, în privința armatei au­ lăsat urme de acele care nu se pot șterge atîta de curînd, și trebue să ne considerăm unul din popoarele cele mai protejate de providență, că nu am fost chemați de împrejurări, să facem față cu armata noastră unor eventualități in­ternaționale, căci cine știe cum am fi ești din o asemenea grea încercare?!.... Să sperăm că noul regim ajuns la crima țărei, nu va continua opera ne­fastă a guvernului trecut, în ceea ce privește pregătirea armatei noastre în genere, și că va căuta cît mai neîntîrziat să-i ridice moralul atit de zdruncinat as­tăzi, și luînd în­deaproape cercetare nevoile ei, să arate a le îndestula cu tot ce se cuvine, spre a reda acestei armate încrederea în ea însăși, și fărei încrederea în armata ei. De altfel declarația guvernului în în­trunirea dela Iași, cum că in ceea ce privește armata, nu se va cruța nimic pentru a’I satisface toate nevoile“ pare a fi o garanție, cum că epoca economii­lor se va închide pentru progresul ar­matei noastre, care într’adevăr are multă nevoe de o deosebită îngrijire. Dar să așteptăm. In tot cazul, nu putem rămîne în ur­ma bulgarilor. Un vechiu soldat ! Revoluția rusă în slagia austriacă Disertații lui- ■n->­i-"»>XKy.—Mișcarea de protestare,— Jos țarismul!— Christos ca revolu­țonar — O in­trerupere. Deputatul so Jansz Daszinsky, a ros­tit în Camera austriacă un senzațional discurs asupra revoluției în Rusia. Te­legramele noastre au relatat pe scurt despre acest discurs. In cele următoare dăm un rezumat mai larg. Mișcarea de protestare întreaga lume civilizată e cuprinsă de un fior—a zis Daszinsky. Pretutin­deni curg protestările oamenilor științei, parlamentarilor, oamenilor cari merg în capul civilizației. Chiar și în sînul na­țiunei aliate se manifestă o mișcare. O asociație a amicilor Rusiei s’a înființat și printre membrii ei figurează nume cari vor străluci în cartea omenirei în litere de aur. Nu vrei să judec ce se petrece în Rusia Istoria omenirei va judeca singură. Vrei să amintesc num»

Next