Adevěrul, ianuarie 1905 (Anul 18, nr. 5534-5560)
1905-01-28 / nr. 5557
— Adevărurile- Box populi! La Mărășești cu prilejul alegerilor de delegați s'a încins o păruială număru unu între „cetățenii-alegători“. O telegramă anunță că s’a ajuns la box. Vorba latinului: — Box populi, box Dei ! Asalt Mizilului D. Carp aflînd că la Mizil se dă un asalt disperat de către amicii săi, a telegrafiat, zice-se, lui Caragiale care se află la Berlin: — la Expresul Berlin, a cărui importanță pentru Mizil ai avut prileju s’o relevezi, odată cu d. Leonida Condeescu, și descinde Mizil, spre a decide succesul ! Caragiale e așteptat la Mizil!... La 200 metri Spre a se conforma nouî legi de procedură electorală, agenții partidelor în luptă au adoptat lozinca de a nu cîrpi altfel pe cetățeni decît cu condiția să ajungă dincolo de raza de 200 metri, stabilită prin lege ! ! Rigoletto Anul al XVIII-lea.—No. 5557 Alex. V. Biel<lim»nar ABONAMENTE Un an . . loî 16.— 6 luni ... „ 8.— 3 lunî . . . • . „ 4.— o luna . . ... „1.5 In streinătate îndoit Abonameno combinat © (Adeverul politic și Dimineața) Un an............................ loî 32.— 0 luni . . . . „ 18.-3 luni .... „ 3.— o lună..... „ In streinătate îndoit & foani ist toată țara DIRECTOR POLITIC CONST. MILLSV PUBLICITATEA: Linia pe corp 6 in pag. III abanî 20 * n 11 M a si IV-a si 10 publicitatea unita. In aceiași zi la ambele ziare Linia în pagina XII. . Lie V—VT, IV. . . v Iiser^își reclame linia Lei 2 ti -Apare zilnic la ora 5 ® est. c ® i ultimele știri ale Zilei Telefon 260. Birourile ziarului, str. Sărindar și Vineri 28 Ianuarie 1965 . , bani 3015 după plecarea liberalilor de la ele mai lucruri noi suntem la largul nostru. Iimpul de război turc. Cu acest prilej n——a«—b———««m»—■ ^rgi11!*1111 ■1 ■'*1 - ■ - -- - *-------------------------------------------------------- ______â.. AIMJJIT 0 ... IC1?_ j1 • î * IMrt , v. 1fh, « 4^ 4 JJ______L. a. x.J _ l --------------------------------------------------------------------------------------- OPOZIȚIA DIN BRAILA — Citc va destăinuirî — Fără îndoială că cea mai interesantă luptă electorală e acea din Brăila unde candidează doi foști președinți de consiliu, d-nii Sturdza și Aurelian, doi pretendenți la șefie d-nii Nicu Filipescu și Ionel Brătianu și doi oratori străluciți d-nii Alexandru Djuvara și Barbu Delavrancea-Adversarii lor sînt personalități politice foarte modeste și deci lupta se dă în condițiuni inegale și candidații guvernamentali sînt aceia cari nu au șanse de reușită, pe cînd candidații opoziției sînt aproape siguri că vor învinge pe toată linia. La centru guvernul pare a se fi împăcat cu această ideie căci nn pvantajele ce se fac asupra rezultatului alegerilor se trec între cei 15 sau 20 deputați din opoziție cari vor reuși pe d-nii Nicu Filipescu, Delavrancea, Djuvara și Ionel Brătianu, iar între cei zece senatori pe d niî Sturdza și Aurelian. Prin urmare cu toată lupta care au primit-o guvernamentalii din Brăila totuși se pare că ea e perdută, deși sunt unii conservatori brăileni cari susțin că numai d-niî Aurelian și Filipescu vor fi aleși, îar ceîlalțî vor cădea și în special mai puține voturi din candidații opoziției se va întruni d. Ionel Brătianu, din cauza lipsei d-lui Codași, șeful liberalilor. Pronosticul care însă se va realiza cu mai multă probabilitate e acela că toți fruntașii candidați ai opoziției vor fi aleși. Un fruntaș guvernamental, care glte tot ce se petrece în culise și cum s’a hotărît lupta de la Brăila, a făcut următoarea expunere a sihVtației electorale de acolo : •— Combatem candidatura lui Nicu Filipescu fără nici o rezervă. Infamii nu se vor face, dar va fi strașnic combătut de și știm că va eși și ar fi dar de prisos să facem presiuni. Dar îl combatem căci violenta acțiune a junimiștilor contra noastră pornește de la Nicu Filipescu și dacă l’am cruța în alegeri ar fi un act de slăbiciune din partea noastră, ar însemna că ne umilim și implorăm concursul lui Filipescu. „N dorim, dar nu-1 vom implora și nu ne vom umili. De aceia trebue să-l combatem cu energie tocmai ca să se știe în caz de reușită, că nu noi am tolerat alegerea sa și în caz de nereușită iarăși să se știe că am luptat ca să cadă. „Și eu sunt informat că unii amici au propus, la începutul campaniei un cartel d-lui Filipescu. Era natural și bine ca înainte de a-1 combate și de a porni luptă dușmănoasă contra lui Nicu Filipescu să stăm cu el de vorbă, mai ales că azi nu mai e un secret pentru nimeni că sub guvernul liberal d. Filipescu n’a dus la Brăila nici o luptă, nici n’a candidat, dar a candidat, iarăși fără luptă, în cetatea bătrînului Soveanu, unde a fost ales. Prin urmare dacă acum patru ani a primit un cartel cu un guvern liberal de ce n’ar primi și astăzi un cartel cu un guvern conservator ? „Am știut că n’are să-l primească, dar ne-am simțit obligați a încerca. Dacă n’am fi procedat astfel am fi putut fi învinuiț,că încercăm Să distrugem organizația conservatoare creată la Brăila de Filipescu, că generalul Lahovary caută să-l submineze la Brăila, că e sălbatec ceia ce facem față de un conservator de talia lui Filipescu, etc. Acum suntem deslegați. Filipescu nu poate decît să protesteze într’un singur caz și anume cînd va dovedi că a fost combătut cu infamii. „Ar mai fi avut dreptate Filipescu să protesteze dacă de pildă în contra fruntașilor candidați ai opoziției unite am fi opus și noi miniștrii și fruntași, dacă de pildă în contra canditaturei lui Nicu Filipescu am fi opus candidatura lui Take Ionescu și în contra lui Sturdza pe aceea a generalului Lahovary. Atunci ar fi fost o provocare din partea guvernului, am fi provocat o dezlănțuire de patimi, am fi înăsprit teribil lupta. N’am procedat însă astfel. Am opus opoziției care a venit cu mai multe candidaturi streine numai candidați localnici și cu ei am primit și susținem lupta. Nu se fac presiuni neobicînuite și nu se vor face presiuni mai mari decât sub dictatura lui Cociaș. Nu vom comite însă infamii, iată ce pot să vă spun asupra alegerea dela Brăila“. Dar junimiștii sunt de cîteva zile indignați de cele ce se petrec la Brăila și un amic al d-lui Nicu Filipescu a declarat într’un cerc politic: — Lupta de la Brăila a luat o întorsătură neașteptată. Filipescu va încerca una din cele mai amare decepții, căci e vorba ca la întrunirea guvernamentală alăturea de d. Take Ionescu și Bădărăă, să vină să-l combată generalul Lahovary și Ionaș Grădișteanu. Aceasta ar fi ceva fenomenal și mai ales prezența la Brăila a lui Ionaș Grădișteanu n’ar fi visat-o Filipescu. Are să mediteze bine Filipescu cînd va da ochi cu Ionaș Grădișteanu în campania electorală de la Brăila. Ce n’a făcut Filipescu pentru Ionaș Grădișteanu și ce consecințe n’a suferit ? S’a impus în două guverne, în guvernul Cantacuzino și în guvernul Carp. In guvernul Carp l’a impus sacrificînd pe loan Lahovary, căci dacă nu intra Grădișteanu în guvernul Carp, frații Lahovary și toți partizanii lor ar fi rămas în jurul d-lor Carp și Filipescu și cu greu s’ar fi putut astăzi forma un guvern conservator. Cum dar se poate ca Ionaș Grădișteanu să se ducă la Brăila ? Să văd cu ochii și tot n’am s’o cred!— a încheiat junimistul comentariile sale. Se vede că știa că d. Grădișteanu nu se va mai duce la Brăila. A. V. NĂZBÎTIÎ Manifestul nostru Față de lupta meschină care se dă între candidații diferitelor partide la Craiova, preferențile acestei rubrici nu mai pot fi un moment puse la îndoială. s Intrăm sus lupta pentru candidatura valorosului, cotoplasticului și genialului nostru amic, d. Aurică Blegescu. Cetățeni Craioveni Dacă voiți idei de reforme, prosperarea agriculturei, industriei, comerțului, trottorilor, epigramelor „din vîrful suliței“, votați pe Aurică Blegescu. Cetățeni Craioveni Dacă voiți să trimiteți în Cameră un adversar teribil al „Individiului de la Sihmaginghen“, trimeteți pe Aurică Blegescu ! Cetățeni Craioveni! Dacă țineți la „Belgia Orientului“, care în chiar numărul de azi se ocupă din nou de Aurică Blegescu „steaua Olteniei“, votați-i și fiți siguri că Monitorul Oficial al discursurilor va fi „Belgia Orientului“. Cine votează pentru Aurică Blegescu votează pentru ‘Belgia Orientului !“ Data considerăm succesul asigurat. _______ Pao după plecarea liberalilor de la cîrma statului român. Atita tot! Dacă poliția nu se băga unde nu-i fierbe oala, întrunirea ar fi trecut in liniște și pentru politica internă n'w fi avut abslcut nici o consecință. Cu molestările ei poliția ar putea însă arunca pe alegtori muncitori în brațele liberalilor. Încă odată, atragem atențiunea d-lui Moruzi asupra subalternilor săi și aștptăm să ia măsuri ca cetățenii cari au crezut că măcelurile din Rusia contra cărora o lume întreagă protetează, nu pot trece nici în Romînia sub tăcere,—să fie lăsați în pace. Altfel încă odată, nu agenții ci d. Moruzi va fi tras la răspundere. ______ Ad. lucruri noi sîntem la largul nostru. Sîntem pe deasupra partidelor, spectatori nepărtinitori ai luptei ce se dă și nu avem interes să uităm ce a fost în alte alegeri cînd opoziția actuală era guvern. Exact aceleași manifestați unici bătăi, colo ilegalități—și pe deasupra tuturor—telegramele la rege. Telegrame cari pare că ar fi scoase dintr’un epistolar special, căci sînt concepute în aceași formă și relatează aceleași fapte. Și așa fiind, am ajuns să nu te mai emoționezi cînd auzi de vre-o bătae electorală. Au, cei cari azi protestează contra, ei n’au practicat o altă dată, cînd le convenea lor ? Am fost pentru reforma moravurilor, noi ma înaintea tuturor, și dorim această schimbare de moravuri. Dar nu trebue să se uite că soiul acesta de luptă electorală este oarecum natural în provincie, în Romînia cealaltă,unde de intimidarea a cinci alegători ori de deținerea lor ilegală depinde reușita candidatului. Și cîtă vreme așa va fi, candidatul va uza de putere, dacă o va avea, pentru a'și asigura reușita. Cînd însă într’un colegiu ar fi mii de alegători, se înțelege că asemenea ingerințe nici nu s’ar putea încerca. Și astfel schimbarea sistemului electoral, ar atrage după ea și o schimbare a acestor moravuri politice. — Cei drept însă, pentru a se ajunge odată la o schimbare a sistemului electoral ar trebui să avem întîî o schimbare a unui nărav politic, anume ca partidele să se ție cînd vin la guvern de ce promit cind sînt în opoziție. Oare partid n’a promis la noi schimbarea sistemului electoral ? Oare liberalii n’au promis-o ? Și totuși nu s’au ținut de vorbă. Oare conservatorii nu s’au declarat partizani aî colegiului unic cînd după alegerile de acum patru ani au văzut că numai unul dintr'aî lor a pătruns în Cameră ? Și totuși în programul’ vnzt de primit, ministru la Iași nici nu se maî menește de această reformă. Și acesta e un capitol din Romînia cealaltă. nui fol. cîmpul de război turc. Cu acest prilej el a manifestat un deosebit talent de organizator și a fost decorat de țarul Alexandru II cu un înalt ordin. După izbucnirea războiului Mylot a fost atașat trupelor generalului Gurko împreună cu cari a trecut Balcanul distingîndu-se prin curaj și vitejie. Intr’o luptă cu turcii, Mylos bătu cu forțe relativ mici pe inamicul superior ca număr și luă pozițiunea ocupată de turci. Pentru aceasta a primit dela țar o spadă de aur cu inscripția „pentru vitejie“, și tot odată fu înaintat la rangul de general In timpul răscoalei boxerilor Mylos a comandat corpul al treilea de armată siberian și a contribuit mult la înăbușirea răscoalei. Pentru aceasta a fost decorat cu ordinul Vulturului Alb. Cînd corpul al optulea de armată a fost trimis din Odesa în Extremul Orient, Niculai II l-a numit comandant al acestui corp. Energicul și curagiosul Mylos se zice că s’ar fi distins și în actuala campanie de mai multe ori. E Jliolestarea cetățenilor Am crezut că cele petrecute cu ocazia întrunirei de protestare contra măcelurilor rusești, vor ajunge poliției Capitalei pentru ca să înțeleagă că moravurile învechite nu se mai pot învia. Ne-am înșelat. Poliția aceasta care a răsuflat cînd s'a dat deplină libertate imoralităței, poliția aceasta a început de pe acum cu ilegalități de acelea cari au s'o compromită repede de tot și au s’o facă să fie dușmănită ca pe vremurile de teroare ale regimului Brălienist. Intr'adevăr, mai mulți muncitori ni se plîng acum, că fiindcă au partipat la întrunirea de protestare, sunt molestați acum de agenții poliției, cari le cer hârtii și documente și-i supun la lungi interogatorii. Au fost astfel supărați fiindcă s'au folosit de un drept cetățenesc garantat de Constituție,—și cităm numai două nume—d-nii Neculai Grigorescu, comerciant și Vasile Anagnoste, muncitor. Și motivul acestor molestări? Agenții nu fac o taină dintr’în sul. Motivul este de natură electorală. Ci că î-ar fi frică poliției că socialiștii vor să provoace tulburări electorale. De ce, șie ei, nu v-ați mișcat pînă acum și acum vă găsiți să protestați? Aci trebue să fie la spate Vasile Morțun și ceilalți socialiști trecuți la liberali. Nici nu se poate ceva mai absurd. Intre muncitorii cari au rămas credincioși principiilor socialiste și foștilor conducători cari au părăsit aceste principii, nu există absolut nici o relațiune. Și în primul rînd muncitorii socialiști, luminați asupra intereselor lor, nu se vor lăsa fi întrebuințați ca instrument în luptele electorate dintre burghezi, de către partidul liberal, care ca și cel conservator, l-a insultat și îndreptățit ori de cîte ori a avut ocazie. Dacă nu s'au mișcat sub liberaliceea ce de altfel mi-e exact căci tot în sala Eforiei au ținut întrunire la întîi Mai—apoi cauza este că reacționarii ruși n'au pornit măcelurile decit Romlnia cealaltă Cînd vorbești de Romînia, trebue totdeauna să deosebești Capitala țăreî, de Romînia cealaltă de provincie. Ceea ce la București nu mai e cu putință, în provincie înflorește. La București ești oarecum în mijlocul civilizației, legea tot mai e lege, libertățile sunt mai puțin amenințate, în provincie domnește samavolnicia, domnesc toate moravurile acelea rele contra cărora se luptă de decenii. Aceasta se poate vedea mai ales acum cu ocazia alegerilor. Nu trece zi să nu auzi de bătăi, de sechestrări de persoane, de persecuții și intimidări. Dreptul de alegător e făcut iluzoriu, libertatea cetățenească este la discreția autorităților și a celor mai violenți. La Mărășești alegerea de delegați degenerează într'o luptă cu boxul, la Mizil se convoacă milițienii, la Mehedinți, zice-se, e omorît un om, la Focșani se încinge o bătie în care sunt mulți răniți, și mai mulți arestați și așa mai departe. Ziarele apărute de ocazie protestează contra teroarei, telegrame se adresează ziarelor de partid de la centru,— nici suveranul nu e lăsat în pace, ci e bombardat cu telegrame prin cari i-se cere să intervie. Au aceste lupte ceva comic într’însele, de care maî că ar rîde dacă n’ar denota o stare de lucruri atît de tristă, de vrednică de prins. Căci se poate că opozția exagerează, se poate ca nici ea să nu fie cu totul lipsită de vină în mijloacele ce întrebuințează, dar mijloacele de brutalizare și intimidare sunt doar la îndemîna guvernamentalilor, pentru cari intrarea în Cameră este o chestiune de ambiție și de viață și cari, deci nu vor lăsa niciun mijloc neîncercat pentru a-șî asigura reușita. Urmarea sunt aceste lupte, cari se învîrtesc în jurul personalităților marcante din localitate, în cari atacul prin presă îndreptățit sau calomnios este arma cea mai slaba, în cari imoralitatea nu indignează decît pe cel care n’o poate Întrebuința cu destul succes, în cari lovirea și chiar vărsarea de sînge sunt considerate ca lucruri secundare în vederea scopului principal urmărit. In campania electorală se admite în provincie total și protestate la rege, nu se fac în convingerea că faptele petrecute sunt în fond reprobabile, ci aceste proteste se fac pentru că așa e obiceiul, pentru ca să existe mai tîrziu protestul că alegerile au fost pătate de sînge și să existe mîngîerea că înfrîngerea nu se datorește insuficienței propriilor forțe sau mai bine a sistemului de vot care face ca o parte din alegători să fie vecinie guvernamentală, ci se datorește teroarei guvernamentale. In discutiunea acestestăr î de Mae aventurierii Candidatura lui Nae Bazilescu, contra lui nenea Dincă Schliem Eminentul excroc dela Bucureștii. Noul Nae Bazilescu, nu se mulțumește cu faptul că a nenorocit sute de oamni saraci, luîndu-le parale pe păminturi sterple de la Buciirdșkî-Nouî, cari nu pot fi stăpinite de ei, acum s’a apucat Să opereze și satele din județul Gorj, prelimind săjța locul lui nenea Dincă Schileru, care se alege de atîta vreme la colegiul al treilea de Gorj. Vreo doi învățători rătăciți de ap nturierul dela Pungășeștiî-Noui s’ciî trezit pare-se, repede, și au văzut Unde voește să ajungă acest individ cu ideile sale gheșeflărești de „partid țărănesc” Pe nenea DinCă Schileni, care dela 1875 e cunoscut de țăranii gorjenî și care, in Cameră, n’a fost nici odată mameluc, cînd era vorba de țărani—dovadă că deși liberal, a semnat moțiunea pentru votul obștesc—pe Dincă Schileru voia Nae Bazilescu să’l numească prezident de Onoare al partidului țărănesc, să-l treacă candidat la Senat, iar el să’i dea locul la colegiul al 3-lea de Cameră, bineînțeles susținut de el! Planul de excroc al aventurierului a fost repede înțeles și tinicheaua i-a fost de Urgență adrnată de Coadă. Un apel, împărțit in tot județul Gorj, recomandă țăranilor candidatura lui Dincă Schileru și Nae Bazilescu luptă acum în contra lui nenea Dincă. Dacă glasul nostru poate ajunge, la țăranii gorjeni, și sperăm că va ajunge, apoi îl sfătuim să se ferească bine de individul Nae Bazilescu, căci nu numai deputăție vinează ci, desigur și Ceva excrocherii , la Bucureștii-Noui. Să i se lege bine tinicheaua de coridă, ca să știe că nu mai are ce căuta în Gorj. ________Un excroct Noul generalisim rus — Generalul Mylof — Generalul Grippenberg care a fost pînă acum comandant suprem al celei de a doua armate rusești din Manciuria, e rechemat. El plătește astfel greșelile sale, dar nu numai ale sale, ci probabil și acele ale lui Kuropatkin In locul lui Gnppenberg se crede că va fi numit generalul Mylof. Cîteva date despre aceasta va interesa pe cititori. Se dați în acle următoare. * Generalul Serghie Mylof a fost pînă acum comandant al corpului al VIII de armată care rezidează in extremul Orient. In Rusia generalul trece drept un cunoscător al Extremului Orient și drept un ofițer experimentat. Născut la 1842, generalul Sergiu Nicolaevici Mylof e acum în vîrstă de 63 ani. El a absolvit cu distincție Academia Ncolai a statului major general și și-a început cariera în Caucazia. Aci s’a distins în multe lupte contra muntenilor. Pînă la 1877 a rămas în Caucaz ; în anul acesta a fost însă chemat la Petersburg pentru ca să ia parte la mobilizarea trupelor destinate a merge pe BALOTAGIILE PREVĂZUTE Credințele opoziției.—In Oltenia.— In Muntenia.—In Moldova. Credințele opoziției Opozița, cînd nu poate conta pe succese în alegeri, se bucură mult cînd se proclamă balotagiî. Pentru toate opozițiile, balotagiile au fost jumătăți de succese. In alegerile ce vor începe săptămîna viitoare, opoziția aliată, pe lângă că contează pe succese în unele județe, contează și pe balotagiî în multe județe. Ne folosim de poantagiul făcut de un fervent opoziționist, spre a arăta unde se prevede de către opoziția că se vor declara balotagiî la colegiul I de Cameră. In Oltenia La Mehedinți se crede că la primul scrutin nu va reuși decît d. T. D. Costescu și se va declara balotaj pentru două locuri, între d-nii Ștefăneanu, Țăpîrdea, conservatori, Ghelmegeanu, Izvoranu, Igiroșanu, liberali și între candidații independenți. La Dolj candidaturile d-lor Take Ionescu și Barbu Știrbei se crede că vor reuși la primul scrutin. Pentru alte două locuri se prevede balotaj, din cauză că d. N. T. Popp are mare influență în alegeri și astfel va putea rupe multe voturi de la candidații guvernamentali. In Muntenia La Olt pare asigurată reușita d-lui Al. Iliescu și punerea in balotaj a unui candidat conservator și a altuia liberal. La Prahova opoziția crede că la primul scrutin vor reuși d-ni. G. Cantacuzino, președintele consiliului și Al. Radovici, liberal, iar ceilalți candidați vor rămîne în balotaj. La Vlașca pare probabil un balotaj între d-nii Cristopol, Scarlat Arion și Hiotu. La Ialomița se crede că numai d. general Lahovary va eși la primul scrutin, iar d Mișu Cantacuzino va fi pus în balotaj de către d-nii Stoianescu și Petre Grădișteanu. In Moldova Dintre județele din Moldova, Bacăul și Suceava se crede că vor avea balotagii în primul județ din cauză că s’a încurcat limbile între partide, iar inscundul din cauza certei guvernamentalilor. * Opoziția socotește că reușita candidaților din Brăila și Buzeu și balotagiie din județele arătate mai sus, vor Lee o depresiune asupra guvernamentalilor și vor contribui la succesul opoziției în celelalte colegii. C. D PARELLI ȘI IMPRESII !Nicolae IonescuJ Epoca romantismului nostru politic a perdut pe unul din puținii, cari mai supravețuesc. Nicolae Ionescu a murit în vîrstă de 85 de ani și personalitatea sa a fost tipică pentru vremurile de redeșteptare națională. Ca și Mihail Kogălniceanu, cu care a colaborat la „Steaua Dunărei“ care fiind suprimată reapăru la Bruxelles, Nicolae Ionescu a fost dascăl de istorie la liceul național din Iași și în urmă la Universitatea din Capitala Moldovei. Aci, o serie de generațiuni, din care a făcut parte și directorul de azi al „Adeverului“ au ascultat cursul să îi de istoria patriei Atît la cursurile sale, cit și ca orator politic și parlamentar, Nicolae Ionescu era romanticul, prin excelență. Ca toți romanticii, el căuta să lovească imaginația celor ce-l ascultau, prin efectul formei literare și modul de a debita cuvîntările sale și, în astă privință, era în adevăr, un maestru. Cursurile sale la Universitate, atunci cînd Nicolae Ionescu era în apogeul forței sale oratorice, se transformau în adevărate manifestațiuni pentru darul de a vorbi al profesorului. Îmi aduc aminte că iam auzit la Iași, la inaugurarea statuei lui Asachi, acum vre-o zece, doisprezece ani. Era bătrîn, dar glasul lui sub cerul liber răsuna departe și fraza lui era tot strălucită. Avea amorul oratorie și încă în anii din urmă, în Cameră, cu toate că era mai mult ca octogenar, încerca să vorbească, dar bătrînețea nu-i mai permitea să rostească discursuri de acelea cari, pe vremuri, făcea atita senzație în lumea politică. In galeria oratorilor noștri, Nicolae Ionescu rămîne o figură însemnată. E. O. F. CHESTIA. ZILEI Ceva extra-actual! Urgenta nevoe a reorganizări armatei noastre Frumosul și patrioticul articol din No. 5549 al „Adevărului“, intitulat O armată și un ideal, îmi dă prilejul a mai zice și eu cîteva cuvinte relativ la armata noastră și la menirea ei pentru neamul romînesc. Este drept că oamenii noștri de guvern, și chiar dintre cei mai bine dotați de natură, sau și dintre acei cu mai multă experiență în trebile statului, și cari au și trecutul acestei țări înaintea ochilor lor,... nu’șî ațintesc privirile mai sus, la cîteva probleme de actualitate, fără a se gîndi mai departe , la acele probleme superioare de ordin național și internațional, ce ni se pot pune pe neașteptate înaintea ochilor, cerînd o imediată dezlegare, sau cu o gravă urgență, după cum zice „Adevĕrul“ . Și cu toate acestea noi toți simțim și ne așteptăm că momentul acela are să sosească. Pentru ce dar atunci nu ne silim să facem o sforțare grandioasă și să ne ridicăm armata noastră,... armata care face fața țărei noastre !... armata care a confirmat cu singele ei voința de a fi a națiunei romîne, cîștigînd independența Rominiei pe cimpiile Bulgariei, la a cărei liberare a contribuit in mod atît de dezinteresat și generos, armata aceasta pe a cărei existență se reazămă astăzi temelia și aspirațiunile întregei romînimi! ?... * Avem un exemplu uimitor în această privință, la vecinii noștri bulgari, cari țin ca armata lor să fie totdeauna gata pentru orice eventualitate. La dînșiî, nici un alt sentiment decît acesta al mîndriei naționale al lor, nu primează și nu se dau înapoi de la nici un sacrificiu spre a-și putea avea armata lor pregătită pentru orice. Sacrificiile ce sî impun din acest punct de vedere sunt mai presus de puterile lor... și cu toate acestea nu se dau înapoi de la nici o cheltuială. Și toate acestea pentru că ei au un ideal !... Da. Bulgarii au un ideal... și idealul lor este o Bulgarie mare, după cum nu se sfiesc a o proclama în orice ocaziune și în mod precis. Pentru ce dar noi, ne-am lăsa mai prejos ele acești vecini ai noștri, de a căror tendințe tocmai, trebue să ținem seamă ?!... A dormi pe laurii cîștigațî lîn 1877, este o greșală neertată și nouă nu le este permis să săvîrșin asemenea greșeli, cari se plutesc totdeauna foarte scump. Exemplele istorice sunt cea mai puternică dovadă despre aceasta. Franța, îmbătată de gloriile din Italia și Rusia, a crezut că a devenit neînvinsă și la 1870—71 a plătit cu 5 miliarde și pierderea a două din cele mai frumoase provincii, culpabila ei nepăsare în ceea ce privește starea ei militară... Astăzi înaintea ochilor noștri avem exemplul cel mai instructiv, prin situația în care se găsește marele imperiu rusesc vista-vis de Jponia, care datorește puternicei sale organizații militare, înfrîngerea colosalului imperiu, care pînă aci se bucura de o aureolă, ce părea că nu s’ar putea întuneca niciodată ! In fața acestor exemple, putem noi oare sa mai lăsăm în suferință o cauză atât de mare,... atit de însemnată, cum este cauza armatei noastre ?... Sîntem noi oare mai puțin patrioți decît bulgarii și firomatic de săraci in aspirațiunile și în idealul nostru, încît să sacrificai» armata noastră,... temelia existenței noastre naționale, unor interese de ordine secundare , cînd datori sîntem să avem înaintea ochilor noștri, interesul problemelor de cea mai înaltă ordine națională? Sperăm că nu, căci de ar fi astfel, ar fi trist și pentru noi, și pentru viitorul neamului romînesc în genere, a cărui privire se întoarce cu mindune către tricolorul romînesc, în ale cărui cute se găsește, a ceea ce fiece român are în sufletul sau: întregimea patriei romine !» A mai întîrzia dată cu o zi readucerea armatei noastre, în situația unde trebue să se găsească, ar fi o greșală de acelea care nu pot găsi nici un fel de scuză, și aceasta cu atît mai multcu cu nouă, nu ne este ertat să comittem asemenea greșeli, care pentru noi ar fi dezastruoase, deoarece nu am mai avea putința a ne reface, în caz că am fi surprinși nepregătiți!.... Ceea ce este o înfringere pentru un stat ca Franța sau Rusia, pentru noi ar fi un dezastru... și noi nu putem admite să suferim dezastre. Strigătele de alarmă ce din cînd în cînd se dau de către corpul nostru ofițeresc, conștient astăzi de menirea lui, nu trebue să fie considerate de către cei de la guvern—oricare ar fi ei— ca niște strigăte sedițioase, ci trebue să fie considerate ca strigăte de alarmă patriotică, care se dă din timp în timp, spre a se lua măsuri de către cei în drept, ca să se pură armata țărei în stare da a putea corespunde chemărei sale în momentul oportun. De aceea e urgență a se revedea organizarea ei, și a i se da tot ce’î trebue spre a fi în stare să corespundă așteptărilor și încredere ce țara trebue să aibă într’iisa; căci dacă este adevărat că prin armata ei, o națiune se altoește din cînd în cînd, apoi iarăși nu este mai puțin adevărat că atunci cînd ora sacrificiului a sosit, ea trebue să fie la înălțimea cerută și să răsplătească cu prisos chnstuelile ce națiunea își impune pentru întreținerea ei. Pentru aceasta însă, țara o datoare să nu precupețească banul ei, cînd e vorba de organizarea și întreținerea armatei sale , căci cum va ști să o întrebe, așa o va avea cînd nevoia va cere. Economiile fostului ministru de războin, d. Sturdza, în privința armatei au lăsat urme de acele care nu se pot șterge atîta de curînd, și trebue să ne considerăm unul din popoarele cele mai protejate de providență, că nu am fost chemați de împrejurări, să facem față cu armata noastră unor eventualități internaționale, căci cine știe cum am fi ești din o asemenea grea încercare?!.... Să sperăm că noul regim ajuns la crima țărei, nu va continua opera nefastă a guvernului trecut, în ceea ce privește pregătirea armatei noastre în genere, și că va căuta cît mai neîntîrziat să-i ridice moralul atit de zdruncinat astăzi, și luînd îndeaproape cercetare nevoile ei, să arate a le îndestula cu tot ce se cuvine, spre a reda acestei armate încrederea în ea însăși, și fărei încrederea în armata ei. De altfel declarația guvernului în întrunirea dela Iași, cum că in ceea ce privește armata, nu se va cruța nimic pentru a’I satisface toate nevoile“ pare a fi o garanție, cum că epoca economiilor se va închide pentru progresul armatei noastre, care într’adevăr are multă nevoe de o deosebită îngrijire. Dar să așteptăm. In tot cazul, nu putem rămîne în urma bulgarilor. Un vechiu soldat ! Revoluția rusă în slagia austriacă Disertații lui- ■n->i-"»>XKy.—Mișcarea de protestare,— Jos țarismul!— Christos ca revoluțonar — O intrerupere. Deputatul so Jansz Daszinsky, a rostit în Camera austriacă un senzațional discurs asupra revoluției în Rusia. Telegramele noastre au relatat pe scurt despre acest discurs. In cele următoare dăm un rezumat mai larg. Mișcarea de protestare întreaga lume civilizată e cuprinsă de un fior—a zis Daszinsky. Pretutindeni curg protestările oamenilor științei, parlamentarilor, oamenilor cari merg în capul civilizației. Chiar și în sînul națiunei aliate se manifestă o mișcare. O asociație a amicilor Rusiei s’a înființat și printre membrii ei figurează nume cari vor străluci în cartea omenirei în litere de aur. Nu vrei să judec ce se petrece în Rusia Istoria omenirei va judeca singură. Vrei să amintesc num»