Adevěrul, iunie 1905 (Anul 18, nr. 5677-5704)
1905-06-11 / nr. 5686
Sîmbăta 11 kimer 1905. D’ASEARA RINÁ Conjunctivita granuloasă în tabăra militară de la Șipote.— Situația din Ungaria.— Discursul primarului din Petersburg.— Demisia lui Fejervary.—Nota Franței asupra Marocului.—O cerere a unnei ligi americane.—Germania gata de războiu.— Sentința în chestiunea capitularei Portului Arthur.—Situația disperată a armatei ru sești. IN ȚARA — Lucrările pentru construirea băilor de la Mamaia de lângă Constanța vor costa 200.000 de franci. — încasările la fondul comunal pe luna trecută au fost de 4.387.242. — Seria a doua de copii care vor fi trimiși La Tekir-Gind va pleca la sfirșitul Îunoi curente. — Colonelul dr. Scontz (Iași) a cerut îhss concentrarea armatei dein Șipote, din cauza numeroaselor cazuri de conjunctivită granuloasă. — S’au făcut mai multe numiri în posturile de profesori, creata la școlile din Macedonia. — D. Take Ionosoft va pleca la 20 iunie în străinătate, unde va sta 50 de zile. IN STRĂINĂTATE DIVERSE.—Din telegramele noastre — Toate ziarele ungurești blamează guvernul Fejervary. Ele spun că nu cred că statele străine vor încheia convenți- 1101 comerciala cu un guvern căruia parlamentul nu î-a acordat încrederea sa. Ei i s'au aruncat sorții, zic ziarele ungurești, și s’a văzut că națiunea și regele au apucat pe căi diferite. — Primarul Petersburgului a expus în zemstvou modul cum au fost primiți de țar și discursul pe care l-a ținut el zicind că trebue acordat încredere țarului care va face o nouă Rusie. — Regele Italiei a hotărît să asiste la centenarul marelui republican Mazini, care se serbează poirijive. — Taxele pentru universitățile rusești au fost ridicate de la 100 la 500 ruble, pentru a împedica pătrunderea fiilor din popor. In urma votului de neîncredere al Camerei ungare, Fejérváry își va da demisia. — Franța a înmînat Germaniei o notă asupra Marocului, în care expune interesele Franței și promite că va studia chestia convocarea unei conferințe. — In districtul Sarusan (Armenia rusească) au loc lupte sîngeroase între armeni și armată și cu populația mahomedană. — Liga americană pentru pace a cerut lui Carnegie să dea 120 milioane mărci pentru a se încheia o alianță între America, Anglia, Franța și Germania, garantîndu-se astfel pacea lumei. — Divorțata marea ducesă de Hessa se va logodi în iulie cu marele duce Cyrill. — Un ziar socialist german spune că cancelarul Bülow a întrebat, înainte de ridicarea chestiei Marocului, dacă Germania e gata de războiu.— Noul prim-ministru spaniol este de Montero Rios. — Toate ziarele italiene comentează în mod viu enciclica papei prin care catolicii italieni capătă voia de a vota. In curînd se va forma un mare partid catolic. (REZBOIŰ). Consiliul de războiu asupra capitulării Portului-Arthur a ajuns la închearea că perderea a fost necesară. — Situația armatei ruse e disperată; ea nu știe unde se va lupta decisivă. Japonezii înaintează dealungul unui front de 400 mile. —Nu mai există speranță în încheerea unui armistițiu. — Linewici s’ar afla azi intr’o situație mult mai amenințătoare ca aceea a lui Kuropatkin la Mukden. Japonezii înaintează pe ambele lui aripi. De pe la toate ministerele se rotunjesc budgetele pentru a se mări acel al războiului. Ofițerii bulgari Fiind o armată tînără are și șefi conducători tineri, și asta e un mare avantaj, căci se știe că marele secret al armatelor bune e a găsi un mijloc pentru a se forma generali tineri. Un alt spirit milităresc cu totul diferit de al nostru stăpînește ofițerimea lor. Desigur ati mai puțini ofițeri cărturari și tehnicieni decît noi, totuși pentru un ager ochiu militar—e de ajuns a privi modul de a fi al ofițerilor bulgari, pentru a surprinde calitățile militărești pe care sunt însuflețiți, înarmările Bulgariei De acum vre-o 15 ani statul-major bulgar a întocmit un program de înarmări care, cu sfințenie, se urmează punindu-se în aplicare an cu an. Deși miniștrii de răsboiu s-au schimbat, sistemul a rămas neclintit, toți au respectat programul de reforme și înarmări. Bulgarii au o țintă către care merg drept și cu stăruință, toate forțele vitale a statului concură pentru a atinge idealul național . O Bulgarie mare cuprinsa intre limitele trasate de tratatul de la St. Stefano. Iată cum se exprimă colonel Cantargiei în geografia sa predată în școala ofițerilor de la Sofia : „Dacă putem spune, că în general Bulgaria are o bună frontieră naturală, nu putem spune tot așa și de cea etnografică. Din nefericire, aceasta este departe de actuala frontieră politică ; de aceea idialul nostru național, testamentul nostru ideal, trebue să fie această frontieră. Ea este fixată prin tractatul de la Sf. Ștefano“. De cîțiva ani Bulgarii și-au mărit contingentele de infanterie într’un chip uimitor față cu populația "țărei, pe cînd Romînia acum își studiază tunurile cu tragic repede, bulgarii și-au transformat deja întreaga artilerie , iar acum își fac marină de războiu pe cînd la noi nu există decît marina comercială eu personal militar. Ce nevoiau bulgarii ca să fie mai tari înarmați pe apă decît noi? Aceasta ne o spun eu singuri, dar, fără înconjor, în geografiile lor militare. Să băgăm de seamă! Oare nu trebue să ne neliniștească acest lucru ? Putem oare dormi liniștiți pe lauri de la 77 !... E mult de atunci și orice militar își dă seamă că un războiu azi nu se mai dă în condițiile care erau atunci. Barometrul politic e foarte schimbător și nu trebue să ne adoarmă bunele raporturi în care ne aflăm azi cu vecinii noștri. Dragostea și îmbrățișările dintre Tittoni și Goluchowski nu împedică pe Austria și Italia a se înarma febril pentru supremații în Adriatica. * Mîine al doilea articol, S. A. N. entuziasm decît disprețuitul dană—•*»» noi în Romînia,—numit polka; am spus că la noi în Romînia, fiindcă în celelalte țări mai ales în Austria și Germania, polka e mult mai apreciată și mult mai dansată decît valsul. In Germania cînd se dă vreun bal, primul dans onorat de membrii Curții imperiale, e o polkă. Acum vreo cîțiva ani, doamnele din înalta societate germană n’ar fi primit nici odată să fie invitate la alt dans de cit la polkă. Acum lucrurile s’au mai schimbat ; cu toate acestea nici o damă germană sau austriacă nu dansează nimic cu mai multă plăcere decît polka. Polka, cunoscută în mod atît de curios, e răspîndită azi pe tot globul. Alina Plutonierii balaureați S’a scris de atîtea ori și s’a arătat călcarea de lege ce s’a făcut luîndu-se plutonierilor bacalaureați săbiile Cum timpul de chemarea lor la stagiu s’a apropiat și cum regimentele n’au nici un ordin din partea onor. ministerului de războiu, prin care să revină asupra acestei nedreptăți, plutonierii vor fi tratați tot ca simpli sergenți și deci supuși la capriciile d-nilor sergenți majori, care nu-i pot mistui și care nu vor șovăi să le ordone pedepse. Dacă prin lege, ei n’ar fi feriți de acestea, n’ar avea curaj nimeni să vorbească și să ceară respectarea acestor drepturi. Dar cînd este scris clar că sergentul major va asculta de plutonier, e cît se poate de nedrept și înjositor. De aceea, rugăm pa onor d. ministru de război șl să dea un ordin general prin care să se stabilească drepturile plutonierilor bacalaureați și uniforma lor. Afară de aceasta, în timpul concentrărilor și a manevrelor cît stau în orașul de reședință o duc binișor plutonierii din punctul de vedere material, căci sînt aranjați bine rău în oraș. Dar cind pleacă în manevre, oricînd sînt duși la Dadiiov, o duc cît se poate de greu. Ar fi bine și drept ca onor minister de războitt să le dea solda ce li se cuvine, ca sa se poată întreține în mod demn. CĂRȚI ȘI REVISTE A apărut :Conferințe și discursuri11 de Smara, 1 vol. de 400 pag. cu 5 ilustrațiuni, hîrtie velină, coperta artistică executată de d. Piekarsky, prețul loi 4. De vînzare la principalele librării și la autoare. INFORMATION 9 Intr’un cerc politic se comenta erî avertismentul ce l’a dat generalul Lahovary dizidenței conservatoare din Brăila. D. general Lahovary văzînd că d. Al. Sulioti continuă să alimenteze prin ziarul său veleitățile dizidenței a zis : Noi nu vom proceda cu dizidența brăileană, cum procedează liberalii cu a lor, încurcînd partidul. Noi am somat dizidenții să reintre în partid sau să iasă din partid, fără tratative și fără condiții. Biroul de Contencios și Informațiuni al ziarului „Adeverul“ a înființat în vederea recensămîntului general o secțiune specială fiscală. Această secțiune prin personalul său special de avocați se însărcinează cu complectarea declarațiunilor diferitelor contribuțiuni directe, cu facerea și susținerea înaintea comisiunei de apel a apelurilor contra impunerilor stabilite de comisiunile de recensămînt și cu susținerea recursurilor în casație, contra deciziunilor date de comisiunile de apel din țară. Toți contribuabilii din toată țara nemulțumiți pe impunerile stabilite, se pot adresa verbul sau prin scrisori Biroului de Contencios și Informațiuni, al ziarului „Adevĕrul“ , București, 11 str. Sărindar. Ele s’au făcut unele numiri în nouăle posturi de profesori create la școalele din Macedonia. D. George Dica a fost numit profesor de matematici la școala comercială din Salonic, iar d. N. Zdrula, director și profesor la școala comercială din Ianina. D. Nicolae Procopescu, deputat și consilier comunal, va fi numit delegat al guvernului pe lingă Camera de comerț din Capitală. Ziarul „Adevărul“, doritor de a folosi comerțului, a înființat pe lingă Biroul său de Contencios și Informați. Aici, pus sub direcțiunea d-lui. L. Voinea, licențiat în drept, și sub conducerea unui vechi și specialist, o secțiune specială pentru cumpărări și vînzări de cereale. Prin mijlocirea acestui birou special, care și-a asigurat concursul celor mai mari case de export din Romînia, d-nii agricultori din toată țara, pot obține prețurile cele mai urcate pentru Rapița ce att, dacă vor trimite pe adresa biroului, București, 11, str. Sărindar, probe de rapiță, cu arătarea stațiune de predare, a cantităței de care dispun și a prețului ce doresc să obțină. Se răspunde telegrafic la orice cerere însoțită de probe. JURNALUL FEMEEI Origina polcci Re la 1830, la Edelstein în Bohemia, o tânără bonă, rămasă acasă într’o Duminică, se apucă în camera sa pentru a pune capăt plictiseleî, să'și imagineze un pas de dans pe o arie dintr’un cîntec din orașul său. Steapîniî el o surprinseră, și în loc s’o mustreze că pierde astfel timpul se apucară și ei în aceeași seară, să repete dansul înaintea muzicantului Joseph Neruda, care notă cu îngrijire arta și măsura. Citva timp mai târziu acest nou dans fu dansat intr’un bal din oraș, și în 1835 fu cunoscut la Praga unde fu botezat cu numele de pulka, cea ce în limba tchocă însemnează, jumătate (adică pași pe jumătate). De aci e cunoscută la Viena unde devine dansul oficial al saloanelor și apoi fu dusă la Paris de către un profesor din Praga care-1,dansă la Odeon în 1844. La această epocă, tot era â la polka, pălării, mantale, rochii, umbrele etc., și actualmente n’a mai rămas din acest j^gggangsBjgggaae^a3â8^SfersgS8 spaig~ 3»S9 Toate corespondențele și articolele ce ni se trimit spre publicare, să se adreseze , ledacțiunea ziarului „Adeverul“, fără nici un alt adaos. Suveran remediu contra căldurei, plicătiselei și a sărăciei este No. 70 din Belgia Orientului apărut Joi în Iunie, Mișcarea femenină, Reformatorul, Ce mai vrei, „Balenă“, împăcare, Pe roze, Șiretlic femeesc, Epigrame și alte bucăți în versuri și proză ocupă cu onoare coloanele Belgiei Orientului împreună cu o spirituală ilustrație reprezentînd Războiul Ruso-Japonez, toate acestea pentru 5 bani. Azi Vineri 10 Iunie a apărut Fascicola 51-a pisterele farisului — MARE ROMAN SOCIAL — Mîine Sîmbătă, 11 Iunie va apare Fascicola 105 Răzbunătorul Săracilor — MARE ROMAN POPULAR — — 5 bani în toată țara — Expozițiunea romana Din 1906 AGRICULTURA Agricultura constitue cel mai mare izvor al nostru de bogăție și alcătuește specialitatea care întrebuințează principalele forțe al țărei. Tranzițiunea între agricultura aproape primitivă care se făcea acum cîtevalj decenii, în țara noastră, și între starea actuală a agriculturei noastre, care tocmai din cauza caracterului ei extensiv și a scumpere brațelor, a căutat să se înarmeze cu toate uneltele cele mai moderne, s’a făcut grabnic și cu totul în profitul nostru. Cultura extensivă și intensivă Data acestei expozițiuni este importantă și prin aceea că de scurt timp agricultorii noștri încep a șî da bine seama că nu au nimic de cîștigat numai de la agricultura extensivă și că, din contra, vor avea mari foloase de a păstra pentru agricultura intensivă numai terenurile bune, de a întrebuința pe cele mijlocii pentru creșterea vitelor, atît de indispensabile agriculturei și economiei generale a țărei, iar terenurile slabe a fi împădurite, spe a putea să ne constituim o stare udometrică mai priincioasă și mai uniformă. Secțiunea agricolă va trebui decî să fie impunătoare și mai presus de orice critică. Străinii și chiar localnicii trebuesc să-și dea seamă de măreția acestei ramuri a avuției naționale. Cu toții cată să vedem în mod lămurit : Cum producem ? Ce producem ? Cît producem ? Interesul proprietarilor de a expune Din această expozițiune va trebui să se scoată, de specialiști, învățăminte folositoare pe viitor, astfel încît să fie bine știut ce trebue să facem pentru a putea dezvolta și întări cît mai mult această principală ramură a producțiunei noastre economice. Iată de ce trebue să expună foarte mulți din proprietarii mari și cut mai mulți din proprietarii mici, din toate părțile țărei. Toți cei cari își dau seama de rolul social, economic și comercial al unei expozițiunî, vor înțelege marile interese ce au de a expune cît mai larg cu această ocaziune. Numai cîștig poate decurge din aceasta pentru cei ce lucrează cu pricepere și cari art tot interesul ca productele lor să fie văzute, prețuite și deci mai căutate. Acei ce at, semințe alese de vînzare, le vor expune arătînd prețul și condițiunile în cari le pot procura. Ceilalți vor trebui îndemnați la aceasta, atît în interesul lor, cît și în interesul tuturor, pentru ca studiul de comparațiune și detalii ce urmează a se face cu această ocaziune, să fie cît mai complect, întrunind toate modurile noastre de producere. Secția agricolă Secția agricolă va conține în principiu următoarele: 1) Materialul și procedeurile exploatațiunilor rurale, făcînd să se vadă deosebirile și rezultatele obținute în exploatațiunile mari, mijlocii și mici; 2) Agronomia și statistică agricolă ; 3) Invățămîntul agricol ; 4) Fermele model; 5) Productele agricole alimentare și nealimentare, de origină vegetală și animală; 6) Animalele folositoare sau stricătoare cu productele lor; 7) Plante parazite. Această circulară se adresează marilor și micilor proprietari, școalelor de agricultură de orice treaptă, publice sau particulare, diriginților fermelor model, precum și comitetelor județene ce se alcătuesc odată cu aceasta la reședința capitalei fiecărui județ. Toate școlile, fermele model și marile administrațiuni agricole, vor trebui să prezinte sub formă de studii imprimate, satt, memorii scrise, date precise relative la întreaga lor activitate , data începere, suprafață de care dispun, localitatea, natura recoltelor, greutățile ce întîmpină, rezultatele obținute și dorințele ce voisc să exprime. De asemenea, în ce privește productele ce vor trimite , data semănăturei și a culesului, cantitatea ce s’a obținut pe hectar, cum s’a făcut cultura, care a fost întinderea eî și dacă pămîntul a fost îngrășat sau nu, și anume, în cazul afirmativ, cu gunoîti sau îngrășăminte chimice, și în acest caz de ce natură. In ce privește recoltele ce produc, vor trebui să arate dacă sămînța e locală sau nu, și în acest din urmă caz care este origina el și de cîți ani se cultivă. Va trebui asemenea ca trimițătorul să indice dacă este proprietar sau arendaș. Vor înainta de asemenea cu deosebire, planurile vechi ale proprietăților, planurile economice moderne, planurile canalizărilor, drenurilor, sau lucrărilor de artă și diferite vederi privitoare la toate părțile mai importante ale exploatațiunei. Probe din recolta 1808 Deoarece recolta se anunță cît se poate de bună anul acesta, și deoarece Expozițiunea se va deschide mai Înainte ca recolta din 1‘06 să fie culeasă, urmează că probele ce cată a fi expuse, vor fi culese încă din anul curent, in condițiunile ce se arată mai la vale, rămînînd a se trimite și altele la anul viitor dacă după cum nădăjduim și recolta viitoare va fi în general bună. Se vor trimite clar în raport cu culesul din vara aceasta următoarele feluri de producte : rapiță, grutt, secară, orz, ovăz meiit (mălai), porumb (păpușoi), hrișcă, orz și bumbac. De asemenea, mazăre, bob, linte, fasole, in, cînepă, mac, floarea soarelui, lucerna, trifoiit, fin din livezile artificiale, etc. și din acestea atît planta întreagă cu fructul pe dînsa, cît și semințele separat. gfJ Astfel, de pildă, se va trimete un snop frumos de grîu, secară, etc.; 2 satt 3 tulpine de rapiță, sau leguminoase, o legătură de coceni (strujeni) sau de blandani de cînepă, sau un braț de fîn bine uscat din livedea artificială. Cum să se facă expedițiile Toate acestea vor fi trimise în cutii sau lăzi de lemn, după ce mai întiit vor fi înfășurate în cîrpe vechi dar curate și așezate pe sol sau paie uscate, ori pe talașe de lemn. In ce privește semințele, ele vor fi trimise în săculețe, în aceleași lăzi cite 5 kilograme cel puțin de fiecare neam. Fiecare mostră va purta scris lămurit indicațiunile arătate mai sus, iar pentru semințe deslușirile cerute vor fi notate pe o hîrtie care va fi introdusă în săculețul înaintat. Porumbul (păpușoiul), însă va trebui să se trimită și în cite 10 știuleți din cei mai frumoși cu pănușile (foile) pe el. Obiectele astfel adunate și împachetate se vor trimite cu mica iuțeală la adresa următoare : d-lul comisar general al Expozițiunei generale române din 1906, București, splaiul General Magheru. 2. Trimițătorul va beneficia de faptul că va putea plăti numai 50 la sută din valoarea actuală a taxelor C. F. R., de îndată ce va pune exact adresa de mai sus, In ce privește insă pe mici proprietari, aceste obiecte vor fi culese de primăriile comunelor rurale cari le vor înainta pînă la cea mai apropiată gară. In acest din urmă caz transportul pe căile ferate va privi pe direcțiunea Expoziției. Pentru aceasta însă ea urmează a fi anunțată mai de înainte prin o carte poștală, altfel obiectele vor fi refuzate. Amănunte au fost date în circulara de înființare a comitetelor județene, cari sînt ținute în primul rînd ,a îndruma și ajuta pe acești din urmă expunători. * expoziții separate Marii proprietari, sau administrațiunile publice, domeniile Coroanei, etc., cari doresc a expune în mod separat, în o construcțiune specială, vor trebui să se conforme totuși următoarelor condiția nî : 1. Să facă o cerere, cel mai tîrziu pînă la 15 iulie viitor, arătînd suprafața de care aui trebuință . 2. In cazul aprobărei acestei cereri, să înainteze schița de plan pentru a fi aprobată și care trebue să se inspire în liniile sale mari de caracterul romînesc, ce urmează a se păstra totalităței construcțiunilor Expoziției. Cererea și schița de plan e preferabil a se trimite deodată . 3. Cu toate că vor expune astfel separat, totuși vor trebui să trimită și probele cerute mai sus, pentru a putea astfel să fie reprezintăți, și în secțiunea specială, pentru ca juriul și persoanele interesate să judece —prin comparațiune — mai în cunoștință de cauză. Culturi pe cîmpul Expozițiune. De asemenea, dacă aceleași persoane sau administrațiuni doresc a face mici culturi pe cîmpul Expoziției, special afectat pentru aceasta, vor trebui să arate suprafața de care ai nevoe și natura culturilor ce urmează a face, pentru a se lua act de îndată și a li se răspunde la timp. Ținem însă a face cunoscut că, direcțiunea Expoziției va căuta — prin direcțiunea școalei de agricultură de la Herăstrău și a stațiunei agronomice—ca culturi de toate speciile și varietățile de cereale, leguminoase, etc., cultivabile în țară, să aibă loc pe întinderi mici în cuprinsul Expozițiunei, căutînd a se pune astfel în evidență, soiurile cele mai bune, și mai ales păpușoii cei mai precoci precum și influența binefăcătoare a îngrășămintelor. S’au luat dispozițiuni pentru ca probele trimise să se păstreze la direcțiunea expoziției în modul cel mai prielnic pînă la primăvară și rugăm cu deosebire pe producătorii de rapiță (colță sau navetă) să se grăbească cu alegerea tulpinelor și a semințelor ce urmează a trimete. Persoanele ce vor expune în pavilioane separate, vor trimete numai probele cerute pentru pavilionul central, păstrîndu-șe singuri, pînă la timpul potrivit, produsele ce ar voi să expună pe seama lor. SILVICULTURA Pădurile au existat pe o suprafață mare în Țara noastră nu numai în vechime, cînd codrii mari acopereau fețe întinse din cîmpiile cultivate acum, dar chiar la 1833, ceea ce se poate vedea din admirabila hartă a pădurilor Moldovei și Munteniei, executată la Viena într-un mod care nu lasă nimic de dorit. Suprafața ocupată de păduri este foarte mare chiar în prezent, din care statul are partea cea mai însemnată. Importanța pădurilor Pădurile la noi se impun din trei cauze : I. Din cauza regiunei muntoase și a rîpelor la munte și coline, din cauza nisipurilor, prundișilor, gârlelor și a pămînturilor sterpe la cîmpie ; II. Din cauza climatului nostru extrem, răcorind atmosfera în timpul căldurilor mari și reducînd violența crivățului, mai ales în timpul ernei, perdele de păduri dar urmează a fi plantate în mod sistematic . III. Din cauza stabilirea unui regim udimetric mai priincios, resimțindu-ne deja în rău de marea distrugere a pădurilor noastre și a celor din sudul Rusiei. Starea actuală Din toate acestea se poate vedea ce mare importanță are pentru noi silvicultura și ce exemplu trebue să dea statul față cu trista, stare actuală, cînd munți întregi sînt vânduți pe prețuri de necrezut de etnni la străini, ca în Vrancea și Oltenia cînd tăerea se face într un mod așa de dezastros și cînd replantarea lor este absolut în lașe. Climatul se resimte , munți întregi se prăbușesc la vale asupra pământurilor privicioase agriculture, apele noastre s’au schimbat în torente, comunicațiunea suferă în mod regulat și întreținerea șoselelor și căilor ferate costă foarte mult. Această distrugere sistematică a pădurilor a început la noi cu deosebire deodată cu pătrunderea șoselelor, cam deja la 1840 încoace, în munții noștri. Nevoia reîmpăduririlor Necesitatea reconstruirea pădurilor adesea și cursențe mai de valoare și mai iuți la creștere ca ale noastre, se impune’, și cred că expozițiunea din 1906 va servi ca punct de plecare, pentru ca lucrări serioase, relative la domeniul silvic al statului, al proprietăței mari și mici, să fie prezentate cu ocazia acestei expozițiuni și a congresului de silvicultură ce va avea loc. Secția silvică La această expozițiune, secțiunea de silvicultură va cuprinde următoarele principiale grupe : 1) Materialele și procedeurile întrebuințate în exploatări; 2) Industriile forestiere și productele obținute, planuri și statistici; 3) Invățămîntul silvic; 4) Pepiniere și plantații; 5) Vînatul (armele, procedeurile și produsele vînatului). 6) Animalele folositoare și stricătoare pădurilor cu productele lor; 7) Vegetalele parazite. Se va căuta, cu această ocaziune, cu atît serviciile respective ale statului, cît și particulare, să expună plante vii atît din cele ce cresc pe suprafața țării, cît și din varietățile indigene sau exotice, cultivate în pepiniere. Un pavilion special Va conține toate produsele secțiunei de silvicultură și sperămi, că afară de administrațiunile statului, de administrațiunile diferitelor instituțiunî cu caracter public, precum și de administrațiunile marilor proprietăți particulare și ale proprietarilor și exploatatorilor de păduri în special, toți să contribue cît mai curînd pentru ca această secțiune să conțină tot materialul și datele trebuincioase, pentru ca să se poată lua măsuri pe viitor în vederea celor arătate la începutul acestei circulari. Administrațiunile publice sau particulare, sau persoanele ce doresc a expune sau a face chioșcuri pe socoteala lor proprie, trebue să se grăbească cît mai curînd, prin o cerere adresată comisariatului general, să arăte suprafețele de cariart nevoe și în linii mari să prezinte nomenclatura productelor ce vopse a expune. Ultime Informațiuni întoarcerea Suveranilor (prin telefon) Sinaia, 1O Iunie Astăzi la orele 7 și 12 m. dimineața trenul regal a sosit la Predeal, unde suveranii au fost întâmpinați de miniștrii veniți acolo cu un tren special la orele 6 și 40 m. După o ședere de numai 12 minute în gara Predeal trenul regal a plecat la Sinaia.* La orele 7 și 50 m. trenul intră în gară și suveranii, foarte abătuți, vădit zdrobiți de durerea încercată, se scoboară încet și în mijlocul unei liniște respectuoase în jurul lor. Regele și regina, urmați de suitele lor, intră în sala de recepție unde primesc condoleanțele. Sunt de față toți miniștrii, întreg corpul diplomatic, casele civile și militare ale Curței regale, d-nii N. Fleva, I. Kalinderu, Em. Miclescu (directorul căilor ferate), maiorul Romanescu, comandantul batal. 2 de vânători și întreg corpul ofițeresc din Sinaia, căpitanul Șuțu (aghiotantul d-lui general Manu), Iuga, dirigintele oficiului poștal, Manolescu și Rădulescu (primarul și polițaiul orașului), etc. etc. _ După ce s’au întreținut cîtva timp cu persoanele de față, suveranii au plecat la Castelul Peleș. * La orele 8 și 40 m., toți miniștrii, afară de d. Take Ionescu, apoi d-nii I. Kalinderu, N. Fleva, prefectul de Prahova, căpitanul Ralet, au plecat la București. Pen. Azi a avut loc la Craiova înmormîntarea d-nei Elena Guran, soția d-lui deputat și fost prefect N. P. Guran. Trimitem familii complimentele noastre de condoleanță. Consiliul comunal al Capitalei în ședința sa de după amiază se va ocupa cu studierea lucrărilor comisiunei însărcinată cu repartiția sumei de un milion și jumătate provenită din vînzarea intrepozitelor comunale. ADEVERUL Iii CU Dela 1 Iunie „DIMINEAȚA“ deschide un nou abonament cu premii și anume: în Bani 2000 lei în obiecte. 1) _1J52 în Bînsișmîi ,.Ye>STi, în valoare de 700 lei, de la renumita companie engleza TEa © ITokit Tipewriter Co. Ltd. Sucursala în București, Calea Victoriei 71 (hotel Splendid) 2) tusa S’Krîsmfc Soîi perfecționat cu pavilion mare, mobil, din renumita marca „7zie Star“ furnizat de marele magazin de muzica Jean Feder calea Victoriei 54. 5) O^munKaiâoES îau napolitana foarte fina și flieganta, cu bogate ornamente de sidef, furnizata de magazinul general de muzică „La Harpa“, str. Colțea No. 5. 4) aluna iBrașâină «Îei’îsftial, de picior, Sângeio peE Ieeílosaat, neîntrecută în soliditate, lucrare și eleganță, complectă cu 14 aparate ajutătoare dela marele magazin de mașini de cusut Coiiaspania Assacri-cassîi, piața Sf. Gheorghe, București, u 5) Un» jprași’â eie vînniîitoare cu două țevi, cal. 12, clipia de deschidere între cocoașe, cu triplu zăvor transversal de siguranță Greener, țeava strigă cJiolccr-lore, dela marele magazin de arme ES. Zisman, 44, calea Victoriei, București. 6) Un de teatru, de sidef. 7) Un binoclu de piele tot pentru teatru. 8) Un binouri de piele pentru cîmp, curse, etc., etc. 9) Un bai’oraetan de lemn sculptat. 10) O timpÜ de călătorie. 11) O cu trei fețe. 12) Un de mînă, de piele, CU lănțișor. 13) Un «mirra pentru fotografii. 14) Un Ei Ihri>2ateéiia de nicîiel. 15) 150 tic «merite broșe die mozait*. La aceste premii iau parte atît vechii noștri abonați în curent cu plata dela 1 Ianuarie 1905, cît și nouii noștri abonați dela 1 Iunie. Abonamentul la ziarul IMinineața este: pe an 18 lei, pe 6 luni 9 lei, pe 3 luni 4.50, lunar 1.50. In străinătate îndoit. A se trimete costul în mărci sau în mandate poștale la adm. ziarului Dimineața, Str. Sărindar No. 11, București. D. Mehmet Bey, vice-consul al Turciei la Sulum, fiind transferat la Arta (Grecia), în locul d-sale a fost numit consul d. Pascal Efendi. Ministerul de finanța a trimis o circulară administratorilor financiari de județe prin care sa face cunoscut că, dela 1 Iunie, ridicîndu-se prohibiția asupra exportului nutrețului în general, s’a ridicat și prohibiția asupra exportului tărîței ca una ce face parte din nutreț. In consecință ministerul ii invită să ia imediat măsuri pentru a se permită scoaterea acestor produse din fabrici și mori in genere destinate pentru export. D. profesor dr. Obregia, directorul general al serviciului sanitar, a luat dispoziția ca pa viitor să se publice la chiar buletinul epizootiilor din țară situația epizootiilor din țările vecine și măsurile luate de guvernul nostru față de acele epizootii, în zilele de 6 și 7 cor. s’au exportat din Constanța pentru Constantinopol un număr de 731 miei de lapte. Azi la ora 11 a. m. comisarii guvernului pe lângă corporațiile din Capitală s’au prezentat din nou în audiență d-lui ministru de domenii spre a’î remite un memoriu relativ la dificultățile ce întîmpină legea meseriilor în aplicarea ei. Azi la ora 4 p. m. va avea loc Ședința consiliului comunal. D. inspector veterinar Stracovici a plecat în jud. Tulcea pentru a cerceta starea diferitelor epizootii și în special dacă mai sînt cazuri de răpciugă. In curînd se va face o însemnată mișcare în personalul medicilor veterinari pricinuită de numirile medicilor veterinari cari au reușit la concursul pentru ocuparea posturilor de medici veterinari de orașe. AIT, cu trenul de 11.25 a. m.., au sosit în Capitală, venind din Sinaia, d-nii miniștri general Jak Lahovary, Ioan Lahovary, general Manu, Mihail Vlădescu, Al. Bădărău și Ionel Grădișteanu. O delegație a patronilor brutari s’a prescutat azi la ora 10 a. m. d-lui ministru de domenii pentru a-i înmâna un memoriu în privința mai multor îmbunătățiri privitoare la legea meseriilor. Atragem deosebita atenție a onor public asupra produselor fabrice! E. Leyssel din București și în special asupra mobilelor confecționate, care sînt de o frumusețe și eleganță recunoscută. Afacerea revoltei din comuna Slobozia-Mîndra (Teleorman) o pendinta da camera de punere sub acuzare, prin apelul făcut de d. procuror al trib. Teleorman, contra ordonanței judelui-instructor prin care se libera preveniții. De cîteva zile au început să sosească zilnic în oboarele de cereale numeroase căruțe cu rapiță de vînzare din noua recoltă. Prețurile variază între 70 și 90 lei. FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ 38 Eroul pustiilor Americane Călătoria mortală a lui Intifialo Bill prin bujorul dușman DE Colonelul W. F. CODY Condamnat la moarte Omni acesta pe fiecare secunda ce trecea, îl displăcea tot mai mult. — Ascultă !— începu atunci deodată don Ramiro. „Știi tu că trebue să mori fără îndurare ? Bill afirmă cu capul. — O știu, dar moartea nu mă sperie cîtcuși de puțin. — Dar mai e încă o fată care trebue să moară— o fată căreia tu i-ai dat inima. In sfîrșit, Luiza ta, continuă don Ramiro. Bill murise cu nepăsare. — Bab Luiza e bine păzită ! »Ea a scăpat de sub puterea a tare și cred că cu voia domnului în cîteva zile va fi părăsit ținutel acesta. — Crezi tu? întrebă zîmbind don Ramiro. Cum un așa mare erou poate fi atît de neștiitor și incapabil de a face ceva, ca un copil ? N’am văzut starea in care te afli? Iți pot afirma în toată liniștea că de aci înainte nu mai avem ce ne teme de tine. „Mai avem încă o armată cu mult mai mare decît aceea a generalului Forrest sub directa comandă a președintelui nostru Jeffersohn Davis — Afurisiți fie rebelii ! Jos Jeffersohn !— Il întrerupse Bill cu o mînie teribibilă. — Să nu audă gazdele de afară căci te ar sfîșia în bucăți ! obseară don Ramiro cu obicinuitul lui sînge rece. „Ascultă mai bine ceia ce am arți spun eu : sunt lucruri care te interesează mai mult decît toate, țipetele astea de furie neputincioasă. „Ascultă deci și ia seama bine. „In lagărul vostru zadarnic te mai întoarce, căci ai găsi numai cadavre și mizerie. Peste puțin timp și tot fortul va fi în mîna noastră. Sunteți așadar înconjurați din toate părțile și înainte ca renumitul vostru general Ullise Grant ar putea ajunge pînă aci, veți fi uciși pînă la unul, iar glorioasa noastră armată va avea deschis drumul la Washington. „Ia seama că și președintele vostru Lincoln va fi măturat laolaltă cu toții ai voștriî. „El nu mai apucă ziua de mîine. „Mă bucură, amice, că trebue să-ți zic că la prima lui vizită în Baltimore va fi victima unei conjurațiuni. „Ah, te miri și deschizî ochii mari, drăguțule ? Desigur că nu te-am așteptat de loc la asemenea destîinuiri? El se opri în mijlocul vorbirii. Bill îi întoarse spatele. Dintr’un salt fu la eșirea cortului Ideia mai mult decît îndrăzneață a unei fugi îi venise în minte. Ceea ce ascultase era de natură a-i zăpăci mintea și a-I zăpăci inima. Abraham Lincoln era cel mai iubit și mai onorat bărbat din tot Nordul. Pe el, Bill însuși îl respecta cu o stimă nețărmuită. El și-ar fi jertfit bucuros viața pentru Lincoln. Lui Bill îi fu destul numai să privească drept în ochii „Stăpînului“ pentru ca să-și dea seama că acesta nu se lăudase numai, purul dar grozavul adevăr și că firele conjurațiunei se aflau chiar în mîna din ce în ce mai misteriorului don Ramiro, pe care începuse să-l urască de moarte. Dar ideia sa de a buimăci pe paznici printr’o goană nebună, făcînd astfel încercare de a străbate printre șirurile lor, era o curată nebunie De aceasta el îșî dete seama numai decît. Chiar numai zgomotul pașilor săi făcu ca ușa cortului să se umple de soldați Aceștia puseră la pieptul lui Bill baionetele înainte, ca acesta să fi avut timpul să ia vre-o armă. — Stăî încă o mișcare și te străpungemansi Bill ca dintr’o singură gură. Don Ramiro însă surîse, ca și cînd ar fi fost vorba numai de o glumă. — Retrageți-vă iară, amicimea,— vă mulțumesc pentru conștiinciozitatea veghiatului vostru. Tînărul acesta îșî va fi făcut mărturisirea că nu e timpul să se îndeletnicească cu încercări de fugă atît de imposibile! Cînd zgomotul armelor soldaților ce se retrăgeau se auzi depărtînduse, don Ramiro se adresă lui Bill care rămăsese distrus.. — Să ne reîntoarcem la acea Luiza, începu iară don Ramiro cu vocea liniștită, nepătimașe, ca și cînd nu s’ar fi fost întrerupt.—Nu’î așa că ți-a cam căzut cu "tronc la înima, viteazule? Don Ramiro zise. Biți însă dete din picior cu nerăbdare. El măsură pe „Stăpînul“ cu o privire scrutătoare. — Lasă asta la o parte! Nu vreau să-mî amintești de numele frumoasei fete, cît timp aud din gura d-tale. — Ce aî da tu, biete, dacă ți-aș garanta eu, nu numai de viața iubitei tale, dacă încă și dacă ți-aș asigura atît viitorul tău cît și al ei ? Bill privi pe „Stăpînul“ — Aș putea face asta ? Don Ramiro văzu cu bucuria succesul întrebărei sale. El afirmă cu un gest. — Da, pot face asta ! — zise el. Bunul meu băiat, află atuncea cît sunt eu de puternic. El se ridică și se apropie de Bill. Dacă tînărul se va teme de aceasta sau nu, „Stăpânul“ nu se jenă de loc, ci puse o mîna pe umărul lui Bill. Fața lui avea o expresie foarte binevoitoare. —Amice, cum nu mă cunoște ! zise el cu bunătate. „Din fire nu sunt fioros. Ucid numai cînd e de neapărată nevoie, cînd sînt silit la acesta. „De o mie de ori mai bune îmi place să fac două inimi fericite, decît să se despart una de alta sfîșiindu-le. Și mai presus de toate, prețuesc mult curajul cavaleresc, o virtute curată bărbătească, precum o alta, cu toată tinerețea ta. El tăcu cîteva secunde, ca și cum ar fi voit să aștepte efectul cuvintelor sale asupra lui Bill. —Increde-te deci în mine, amice — continuă „Sstăpînul“ cu o voca blîndă, cu un accent convingător Pe propria-mi viață, jur că soarta ta e în mîna mea ! Toate comorile bunei acestea îmi stau îndemuia, ca nici un alt om pe pămînt. „Iți voi face și ție parte din prisosul meu. Vei poseda o splendidă fermă in ținuturile paradisiace da la Strei Mulți sclavi vor stat ordinile taie ; te voi face atît de bogat și fericit, nicit nici o dorința sa nu existe pe care tu să nu ți-o poți îndeplini. Voi faceți astfel ca viața str țoară o zi de primăvară, o zi cu soare. Zău băete, voî turna asupra capului tău și asupra celui al iubitei tale, toate harurile pomintești, asupra voastră, care acuma sunteți numai cu un singur pas de pana de moarte. Trebue număr să întinzit mîna ca să ai tot ce vei voi. Nu însemnează un frate celuilalt? asta a vorbi (Vn ama) V