Adevěrul, iunie 1905 (Anul 18, nr. 5677-5704)

1905-06-11 / nr. 5686

Sîm­băta 11 kimer 1905.­ D’ASEARA RINÁ Conjunctivita granuloasă în tabăra militară de la Șipote.— Situația din Ungaria.— Discursul primarului din Petersburg.— Demisia lui Fej­er­vary.—Nota Franței asupra Marocului.—O cerere a unnei ligi americane.—Germania gata de războiu.— Sentința în chestiunea capitularei Portului­ Ar­­thur.—Situația disperată a armatei ru­­ sești. IN ȚARA — Lucrările pentru construirea băilor de la Mamaia de lângă Constanța vor costa 200.000 de franci. — încasările la fondul comunal pe luna trecută au­ fost de 4.387.242. — Seria a doua de copii care vor fi trimiși La Tekir-Gin­d­ va pleca la sfir­­șitul Îunoi curente. — Colonelul dr. Scontz (Iași) a cerut îhss concentrarea armatei dein Șipote, din cauza numeroaselor cazuri de conjunc­tivită granuloasă. — S’au făcut mai multe numiri în posturile de profesori, creata la școlile din Macedonia. — D. Take Ionosoft va pleca la 20 iunie în străinătate, unde va sta 50 de zile. IN STRĂINĂTATE DIVERSE.—­­Din telegramele noastre­ — Toate ziarele ungurești blamează guvernul Fejervary. Ele spun că nu cred că statele străine vor încheia convenți- 1101 comerciala cu un guvern căruia par­lamentul nu î-a acordat încrederea sa. Ei i s'au aruncat sorții, zic ziarele un­gurești, și s’a văzut că națiunea și re­gele au­ apucat pe căi diferite. — Primarul Pete­rsburgului a expus în zemstvou modul cum au­ fost pri­miți de țar și discursul pe care l-a ți­nut el zicind că trebue acordat încre­dere țarului care va face o nouă Rusie. — Regele Italiei a hotărît să asiste la centenarul marelui republican Mazini, care se serbează poirijive. — Taxele pentru universitățile rusești au­ fost ridicate de la 100 la 500 ruble, pentru a împedica pătrunderea fiilor din popor. In urma votului de neîncredere al Camerei ungare, Fejérváry își va da demisia. — Franța a înmînat Germaniei o notă asupra Marocului, în care expune inte­resele Franței și promite că va studia chestia convocarea unei conferințe. — In districtul Sarusan (Armenia rusească) au­ loc lupte sîngeroase între armeni și armată și cu populația ma­homedană. — Liga americană pentru pace a ce­rut lui Carnegie să dea 120 milioane mărci pentru a se încheia o alianță în­tre America, Anglia, Franța și Germa­nia, garantîndu-se astfel pacea lumei. — Divorțata marea­ ducesă de Hessa se va logodi în iulie cu marele­ duce Cyrill. — Un ziar socialist german spune că cancelarul Bü­low a întrebat, înainte de ridicarea chestiei Marocul­ui, dacă Ger­mania e gata de războiu.­­— Noul prim-ministru spaniol este de Montero Rios. — Toate ziarele italiene comentează în mod viu­ enciclica papei prin care catolicii italieni capătă voia de a vota. In curînd se va forma un mare partid catolic. (REZBOIŰ). Consiliul de războiu a­supra capitulării Portului-Arthur a a­­juns la închearea că perderea a fost necesară. — Situația armatei ruse e disperată; ea nu știe unde se va lupta decisivă. Japonezii înaintează dealungul unui front de 400 mile. —N­u mai există speranță în închee­­rea unui armistițiu. — Linewici s’ar afla azi intr’o situa­ție mult mai amenințătoare ca aceea a lui Kuropatkin la Mukden. Japonezii înaintează pe ambele lui aripi. De pe la toate ministerele se rotun­jesc budgetele pentru a se mări acel al războiului. Ofițerii bulgari Fiind o armată tînără are și șefi con­ducători tineri, și asta e un mare a­­vantaj, căci se știe că marele secret al armatelor bune e a găsi un mijloc pen­tru a se forma generali tineri. Un alt spirit milităresc cu totul dife­rit de al nostru stăpînește ofițerimea lor. De­sigur ati mai puțini ofițeri cărturari și tehnicieni de­cît noi, totuși pentru un ager ochiu­ militar—e de ajuns a privi modul de a fi al ofițerilor bulgari, pen­tru a surprinde calitățile militărești p­e care sunt însuflețiți, înarmările Bulgariei De acum vre-o 15 ani statul-major bulgar a întocmit un program de înar­mări care, cu sfințenie, se urmează pu­­nindu-se în aplicare an cu an. De­și miniștrii de răsboiu­ s-au schim­bat, sistemul a rămas neclintit, toți au­ respectat programul de reforme și înar­mări. Bulgarii au­ o țintă către care merg drept și cu stăruință, toate forțele vi­tale a statului concură pentru a atinge idealul național . O Bulgarie mare cu­prinsa intre limitele trasate de tratatul de la St. Stefano. Iată cum se exprimă colonel Cantar­­giei în geografia sa predată în școala ofițerilor de la Sofia : „Dacă putem spu­ne, că în general Bulgaria are o bună frontieră naturală, nu putem spune tot așa și de cea etnografică. Din nefericire, aceasta este departe de actuala frontie­ră politică ; de aceea idialul nostru na­țional, testamentul nostru ideal, trebue să fie această frontieră. Ea este fixată prin tractatul de la Sf. Ștefano“. De cîți­va ani Bulgarii și-au­ mărit contingentele de infanterie într’un chip uimitor față cu populația "țărei, pe cînd Romînia acum își studiază tunu­rile cu tragic repede, bulgarii și-au­ transformat deja întreaga artilerie , iar acum își fac marină de războiu pe cînd la noi nu există de­cît marina comer­cială eu personal militar. Ce nevoi­au­ bulgarii ca să fie mai tari înarmați pe apă de­cît noi? Aceasta ne­ o spun eu singuri, d­ar, fără înconjor, în geografiile lor mili­tare. Să băgăm de seamă! Oare nu trebue să ne neliniștească acest lucru ? Putem oare dormi liniștiți pe lauri de la 77 !... E mult de atunci și orice militar își dă seamă că un răz­boiu­ azi nu se mai dă în condițiile care erau atunci. Barometrul politic e foarte schimbă­tor și nu trebue să ne adoarmă bunele raporturi în care ne aflăm­ azi cu vecinii noștri. Dragostea și îmbrățișările dintre Tit­­toni și Goluchowski nu împedică pe Austria și Italia a se înarma febril pen­tru supremații în Adriatica. * Mîine al doilea articol, S. A. N. entuziasm de­cît disprețuitul dană­—•*»» noi în Romînia,—numit polka; am spus că la noi în Romînia, fiindcă în cele­lalte țări mai ales în Austria și­­ Ger­mania, polka e mult mai apreciată și mult mai dansată de­cît valsul. In Germania cînd se dă vreun bal, primul dans onorat de membrii Curții imperiale, e o polkă. Acum vreo cîțiva ani, doamnele din înalta societate germană n’ar fi primit nici odată să fie invitate la alt dans de cit la polkă. Acum lucrurile s’au mai schimbat ; cu toate acestea nici o damă germană sau austriacă nu dansează ni­mic cu mai multă plăcere de­cît polka. Polka, cunoscută în mod atît de cu­rios, e răspîndită azi pe tot globul. Alina Plutonierii b­alaureați S’a scris de atîtea ori și s’a arătat călcarea de lege ce s’a făcut luîndu-se plutonierilor bacalaureați săbiile Cum timpul de chemarea lor la sta­giu s’a apropiat și cum regimentele n’au nici un ordin din partea onor. mi­nisterului de războiu­, prin care să re­vină asupra acestei nedreptăți, plutoni­erii vor fi tratați tot ca simpli sergenți și deci supuși la capriciile d-nilor ser­genți majori, care nu-i pot mistui și care nu vor șovăi să le ordone pedepse. Dacă prin lege, ei n’ar fi feriți de a­­ce­stea, n’ar avea curaj nimeni să vor­bească și să ceară respectarea acestor drepturi. Dar cînd este scris clar că sergentul major va asculta de plutonier, e cît se poate de nedrept și înjositor. De aceea, rugăm pa onor­ d. minis­tru de război șl să dea un ordin general prin car­e să se stabilească drepturile plutonierilor bacalaureați și uniforma lor. Afară de aceasta, în timpul concen­trărilor și a manevrelor cît stau­ în o­­rașul de reședință o duc binișor pluto­nierii din punctul de vedere material, căci sînt aranjați bine rău­ în oraș. Dar cind pleacă în manevre, oricînd sînt duși la Dadiiov, o duc cît se poate de greu­. Ar fi bine și drept ca onor minister de războitt să le dea solda ce li se cu­vine, ca sa se poată întreține în mod demn. CĂRȚI ȘI REVISTE A apărut :Conferințe și discursuri11 de S­mara, 1 vol. de 400 pag. cu 5 ilustra­­țiuni, hîrtie velină, coperta artistică exe­cutată de d. Piekarsky, prețul loi 4. De vînzare la principalele librării și la au­toare. INFORMATION­ 9 Intr’un cerc politic se comenta erî avertismentul ce l’a dat genera­lul Lahovary dizidenței conserva­toare din Brăila. D. general Lahovary văzînd că d. Al. Sulioti continuă să alimen­teze prin ziarul său­ veleitățile di­zidenței a zis : Noi nu vom proceda cu dizidența brăileană, cum procedează liberalii cu a lor, încurcînd partidul. Noi am somat dizidenții să reintre în partid sau­ să iasă din partid, fără tratative și fără condiții. Biroul de Contencios și Informațiuni al ziarului „Adeverul“­ a înființat în ve­derea recensăm­întului general o sec­țiune specială fiscală. Această secțiune prin personalul său­ special de avocați se însărcinează cu complectarea declarațiunilor diferitelor contribuțiuni­­ directe, cu facerea și susținerea înaintea comisiunei de apel a apelurilor contra impunerilor stabilite de comisiunile de recensămînt și cu susținerea recursurilor în casație, contra deciziunilor date de comisiunile de a­­pel din țară. Toți contribuabilii din toată țara ne­mulțumiți pe impunerile stabilite, se pot adresa verbul sau prin scrisori Bi­roului de Contencios și Informațiuni, al ziarului „Adevĕrul“ , București, 11 str. Sărindar. Ele s’au făcut unele numiri în nouăle posturi de profesori create la școalele din Macedonia. D. George Dica a fost numit profesor de matematici la școala comercială din Salonic, iar d. N. Zdrula, director și profesor la școala comer­cială din Ianina. D. Nicolae Procopescu, deputat și con­silier comunal, va fi numit delegat al gu­vernului pe lingă Camera de comerț din Capitală. Ziarul „Adevărul“, doritor de a fo­losi comerțului, a înființat pe lingă Bi­­roul său­ de Contencios și Informați. Aici, pus sub direcțiunea d-lui. L. Voi­­nea, licențiat în drept, și sub condu­cerea unui vechi și specialist, o secțiune specială pentru cumpărări și vînzări de cereale. Prin mijlocirea acestui birou special, care și-a asigurat concursul celor mai mari case de export din Romînia, d-nii agricultori din toată țara, pot obține prețurile cele mai urcate pentru Rapița ce att, dacă vor trimite pe adresa bi­roului, București, 11, str. Sărindar, probe de rapiță, cu arătarea stațiune­ de predare, a cantităței de care dispun și a prețului ce doresc să obțină. Se răspunde telegrafic la orice ce­rere însoțită de probe. JURNALUL FEMEEI Origina polcci Re la 1830, la Edelstein în­ Bohemia, o tânără bonă, rămasă acasă într’o Du­minică, se apucă în camera sa pentru a pune capăt plictiseleî, să'și imagine­ze un pas de dans pe o arie dintr’un cîntec din orașul său­. Steapîniî el o sur­­prinseră, și în loc s’o mustreze că pier­de astfel timpul se apucară și ei în a­­ceeași seară, să repete dansul înaintea muzicantului Joseph Neruda, care notă cu îngrijire arta și măsura. Citva timp mai târziu acest nou­ dans fu dansat intr’un bal din oraș, și în 1835 fu cunoscut la Praga unde fu bo­tezat cu numele de pulka, cea ce în limba tchocă însemnează, jumătate (a­­dică pași pe jumătate). De aci e cunoscută la Viena unde devine dansul oficial al saloanelor și a­­poi fu dusă la Paris de către un pro­fesor din Praga care-1,dansă la Odeon în 1844. La această epocă, tot era â la polka, pălării, mantale, rochii, umbrele etc., și actualmente n’a mai rămas din acest j^gggangsBjggg­aae^a3â8^Sfe­rsgS8 spaig~­ 3»S9 Toate corespondențele și ar­ticolele ce ni se trimit spre publicare, să se adreseze , l­e­dacțiunea ziarului „Adeverul“, fără nici un alt adaos. Suveran remediu contra căldurei, plică­tiselei și a sărăciei este No. 70 din Bel­gia Orientului apărut Joi î­n Iunie, Mișcarea femenină, Reformatorul, Ce mai vrei, „Balenă“, împăcare, Pe roze, Șiretlic femeesc, Epigrame și alte bucăți în versuri și proză ocupă cu onoare co­loanele Belgiei Orientului împreună cu o spirituală ilustrație reprezentînd Răz­boiul Ruso-Japonez, toate acestea pentru 5 bani. Azi Vineri 10 Iunie a apărut Fascicola 51-a pisterele farisului — MARE ROMAN SOCIAL — Mîine Sîmbătă, 11 Iunie va apare Fascicola 105 Răzbunătorul Săracilor — MARE ROMAN POPULAR — — 5 bani în toată țara — Expozițiunea romana Din 1906 AGRICULTURA Agricultura constitue cel mai mare iz­vor al nostru de bogăție și alcătuește specialitatea care întrebuințează princi­palele forțe al țărei. Tranzițiunea între agricultura aproape primitivă care se făcea acum cîtevalj decenii, în țara noastră, și între starea actuală a agriculturei noastre, care tocmai din cau­za caracterului ei extensiv și a scum­pere­ brațelor, a căutat să se înarmeze cu toate uneltele cele mai moderne, s’a făcut grabnic și cu totul în profitul nostru. Cultura extensivă și intensivă Data acestei expozițiuni este impor­tantă și prin aceea că de scurt timp a­­gricultorii noștri încep a șî da bine seama că nu au­ nimic de cîștigat numai de la agricultura extensivă și că, din contra, vor avea mari foloase de a păstra pen­tru agricultura intensivă numai terenu­rile bune, de a întrebuința pe cele mij­locii pentru creșterea vitelor, atît de in­dispensabile agriculturei și economiei ge­nerale a țărei, iar terenurile slabe a fi împădurite, sp­­e a putea să ne consti­tuim o stare udometrică mai priincioasă și mai uniformă. Secțiunea agricolă va trebui decî să fie impunătoare și mai pre­sus de orice critică. Străinii și chiar localnicii trebu­­esc să-și dea seamă de măreția acestei ramuri a avuției naționale. Cu toții cată să vedem în mod lămurit : Cum produ­cem ? Ce producem ? Cît producem ? Interesul proprietarilor de a expune Din această expozițiune va trebui să se scoată, de specialiști, învățăminte fo­lositoare pe viitor, astfel încît să fie bine știut ce trebue să facem pentru a putea dezvolta și întări cît mai mult a­­ceastă principală ramură a producțiunei noastre economice. Iată de ce trebue să expună foarte mulți din proprietarii mari și cut mai mulți din proprietarii mici,­­ din toate părțile țărei. Toți cei cari își dau­ seama de rolul social, economic și comercial al unei ex­­pozițiunî, vor înțelege marile interese ce au­ de a expune cît mai larg cu această ocaziune. Numai cîștig poate decurge din aceasta pentru cei ce lucrează cu pricepere și cari art tot interesul ca productele lor să fie văzute, prețuite și deci mai cău­tate. Acei ce at­, semințe alese de vînzare, le vor expune arătînd prețul și condi­­țiunile în cari le pot procura. Ceilalți­ vor trebui îndemnați la aceas­ta, atît în interesul lor, cît și în intere­sul tuturor, pentru ca studiul de com­­parațiune și detalii­ ce urmează a se face cu această ocaziune, să fie cît mai complect, întrunind toate modurile noas­tre de producere. Secția agricolă Secția agricolă va conține în principiu următoarele:­ 1) Materialul și procedeu­­rile exploatațiunilor rurale, făcînd să se vadă deosebirile și rezultatele obținute în exploatațiunile mari, mijlocii și mici; 2) Agronomia și statistică agricolă ; 3) Invățămîntul agricol ; 4) Fermele model; 5) Productele agricole alimentare și ne­alimentare, de origină vegetală și ani­mală; 6) Animalele folositoare sau­ stri­cătoare cu productele lor; 7) Plante pa­razite. Această circulară se adresează mari­lor și micilor proprietari, școalelor de a­­gricultură de orice treaptă, publice sau­ particulare, diriginților fermelor model, precum și comitetelor județene ce se alcătuesc odată cu aceasta la reședința capitalei fiecărui județ. Toate școlile, fermele model și marile administrațiuni agricole, vor trebui să prezinte sub formă de studii imprimate, satt, memorii scrise, date precise relative la întreaga lor activitate , data începere­, suprafață de care dispun, localitatea, na­­tura recoltelor, greutățile ce întîmpină, rezultatele obținute și dorințele ce voisc să exprime. De asemenea, în ce privește productele ce vor trimite , data semănăturei și a culesului, cantitatea ce s’a obținut pe hectar, cum s’a făcut cultura, care a fost întinderea eî și dacă pămîntul a fost în­grășat sau­ nu, și anume, în cazul afir­mativ, cu gunoîti sau îngrășăminte chi­­mice, și în acest caz de ce natură. In ce privește recoltele ce produc, vor trebui să arate dacă sămînța e locală sau­ nu, și în acest din urmă caz care este origina el și de cîți ani se cultivă. Va trebui asemenea ca trimițătorul să indice dacă este proprietar sau­ aren­daș. Vor înainta de asemenea cu deosebire, planurile vechi­­ ale proprietăților, pla­nurile economice moderne, planurile canalizărilor, drenurilor, sau­ lucrărilor de artă și diferite vederi privitoare la toate părțile mai importante ale exploatațiu­­nei. Probe­­ din recolta 1808 Deoarece recolta se anunță cît se poate de bună anul acesta, și deoarece Expozițiunea se va deschide mai Înainte ca recolta din 1‘­06 să fie culeasă, urmea­ză că probele ce cată a fi expuse, vor fi culese încă din anul curent, in condițiu­­nile ce se arată mai la vale, rămînînd a se trimite și altele la anul viitor dacă după cum nădăjduim și recolta viitoare va fi în general bună. Se vor trimite clar în raport cu culesul din vara aceasta următoarele feluri de producte : rapiță, grutt, secară, orz, ovăz meiit (mălai), porumb (păpușoi), hrișcă, orz și bumbac. De asemenea, mazăre, bob, linte, fa­sole, in, cînepă, mac, floarea soarelui, lu­cerna, trifoiit, fin din livezile artificiale, etc. și din acestea atît planta întreagă cu fructul pe dînsa, cît și semințele se­parat. gfJ Astfel, de pildă, se va trimete un snop frumos de grîu­, secară, etc.; 2 satt 3 tul­­pine de rapiță, sau­ leguminoase, o legă­tură de coceni (strujeni) sau­ de blandani de cînepă, sau­ un braț de fîn bine uscat din livedea artificială. Cum să se facă expedițiile Toate acestea vor fi trimise în cutii sau­ lăzi de lemn, după ce mai întii­t vor fi înfășurate în cîrpe vechi dar curate și așezate pe sol sau­ paie uscate, ori pe ta­­lașe de lemn. In ce privește semințele, ele vor fi tri­mise în săculețe, în aceleași lăzi cite 5 kilograme cel puțin de fiecare neam. Fiecare mostră va purta scris lămurit in­­dicațiunile arătate mai sus, iar pentru semințe deslușirile cerute vor fi notate pe o hîrtie care va fi introdusă în săcu­lețul înaintat. Porumbul (păpușoiul), însă va trebui să se trimită și în cite 10 știu­­leț­i din cei mai frumoși cu pănușile (foile) pe el. Obiectele astfel adunate și împachetate se vor trimite cu mica iuțeală la adresa următoare : d-lul comisar general al Ex­­pozițiunei generale române din 1906, Bu­curești, splaiul General Magheru. 2. Trimițătorul va beneficia de faptul că va putea plăti numai 50 la sută din va­loarea actuală a taxelor C. F. R., de în­dată ce va pune exact adresa de mai sus, In ce privește insă pe mici proprietari, aceste obiecte vor fi culese de primăriile comunelor rurale cari le vor înainta pînă la cea mai apropiată gară. In acest din urmă caz transportul pe căile ferate va privi p­e direcțiunea Expoziției. Pentru aceasta însă ea urmează a fi a­­nunțată mai de înainte prin o carte poș­tală, altfel obiectele vor fi refuzate. Amănunte au­ fost date în circulara de înființare a comitetelor județene, cari sînt ținute în primul rînd ,a îndruma și ajuta pe acești din urmă expunători. * expoziții separate Marii proprietari, sau­ administrațiunile publice, domeniile Coroanei, etc., cari doresc a expune în mod separat, în o construcțiune specială, vor trebui să se conforme totuși următoarelor condi­ția nî : 1. Să facă o cerere, cel mai tîrziu­ pînă la 15 iulie viitor, arătînd suprafața de care aui trebuință . 2. In cazul aprobărei acestei cereri, să înainteze schița de plan pentru a fi a­­probată și care trebue să se inspire în li­niile sale mari de caracterul romînesc, ce urmează a se păstra totalităței construc­­țiunilor Ex­poziției. Cererea și schița de plan e preferabil a se trimite deodată . 3. Cu toate că vor expune astfel se­parat, totuși vor trebui să trimită și pro­bele cerute mai sus, pentru a putea ast­fel să fie reprezintăți, și în secțiunea spe­cială, pentru ca juriul și persoanele inte­resate să judece —prin comparațiune — mai în cunoștință de cauză. Culturi pe cîmpu­l Expozițiune. De asemenea, dacă aceleași persoane sau­ administrațiuni doresc a face mici culturi pe c­împul Expoziției, special a­­fectat pentru aceasta, vor trebui să a­­rate suprafața de care ai­ nevoe și na­tura culturilor ce urmează a face, pentru a se lua act de îndată și a li se răspunde la timp. Ținem însă a face cunoscut că, direc­țiunea Expoziției va căuta — prin direc­țiunea școalei de agricultură de la Herăs­trău și a stațiunei agronomice—ca culturi de toate speciile și varietățile de cereale, leguminoase, etc., cultivabile în țară, să aibă loc pe întinderi mici în cuprinsul Expozițiunei, căutînd a se pune astfel în evidență, soiurile cele mai bune, și mai ales păpușoii cei mai precoci precum și influența binefăcătoare a îngrășămintelor. S’au luat dispozițiuni pentru ca pro­bele trimise să se păstreze la direcțiunea expoziției în modul cel mai prielnic pînă la primăvară și rugăm cu deosebire pe producătorii de rapiță (colță sau­ navetă) să se grăbească cu alegerea tulpinelor și a semințelor ce urmează a trimete. Persoanele ce vor expune în pavilioa­ne separate, vor trimete numai probele cerute pentru pavilionul central, păstrîn­­du-șe singuri, pînă la timpul potrivit, pro­dusele ce ar voi să expună pe seama lor. SILVICULTURA Pădurile au­ existat pe o suprafață mare în Țara noastră nu numai în vechime, cînd codrii mari acopereau fețe întinse din cîmpiile cultivate acum, dar chiar la 1833, ceea ce se poate vedea din admirabila hartă a pădurilor Moldovei și Munteniei, executată la Viena într-un mod care nu lasă nimic de dorit. Suprafața ocupată de păduri este foarte mare chiar în prezent, din care statul are partea cea mai însemnată. Importanța pădurilor Pădurile la noi se impun din trei cauze : I. Din cauza regiunei muntoase și a rî­­pelor la munte și coline, din cauza nisi­purilor, prundișilor, gârlelor și a pămîn­­turilor sterpe la cîmpie ; II. Din cauza climatului nostru extrem, răcorind atmosfera în timpul căldurilor mari și reducînd violența crivățului, mai ales în timpul ernei, perdele de păduri dar urmează a fi plantate în mod siste­matic . III. Din cauza­ stabilirea unui regim u­­dimetric mai priincios, resimțindu-ne de­ja în rău de marea distrugere a pădu­rilor noastre și a celor din sudul Ru­siei. Starea actuală Din toate acestea se poate vedea ce mare importanță are pentru noi silvi­cultura și ce exemplu trebue să dea sta­tul față cu trista, stare actuală, cînd munți întregi sînt vânduți pe prețuri de necrezut de etnni la străini, ca în Vran­­cea și Oltenia­­ cînd tăerea se face în­­tr un mod așa de dezastros și cînd re­­plantarea lor este absolut în lașe. Climatul se resimte , munți întregi se prăbușesc la vale asupra pământurilor privicioase agriculture­, apele noastre s’au schimbat în torente, comunicațiu­­nea suferă în mod regulat și întreține­rea șoselelor și căilor ferate costă foarte mult. Această distrugere sistematică a pădu­rilor a început la noi cu deosebire deo­dată cu pătrunderea șoselelor, cam de­ja la 1840 încoace, în munții noștri. Nevoia reîmpăduririlor Necesitatea reconstruirea pădurilor a­­desea și cu­r­sențe mai de valoare și mai iuți la creștere ca ale noastre, se impu­ne’, și cred că expozițiunea din 1906 va servi ca punct de plecare, pentru ca lu­crări serioase, relative la domeniul silvic al statului, al proprietăței mari și mici, să fie prezentate cu ocazia acestei expo­zițiuni și a congresului de silvicultură ce va avea loc. Secția silvică La această expozițiune, secțiunea de silvicultură va cuprinde următoarele prin­cipiale grupe : 1) Materialele și procedeurile întrebu­ințate în exploatări; 2) Industriile forestiere și productele obținute, planuri și statistici; 3) Invățămîntul silvic; 4) Pepiniere și plantații; 5) Vînatul (armele, procedeurile și produsele vînatului). 6) Animalele folositoare și stricătoare pădurilor cu productele lor; 7) Vegetalele parazite. Se va căuta, cu această ocaziune, cu atît serviciile respective ale statului, cît și particulare, să expună plante vii atît din cele ce cresc pe suprafața țării, cît și din varietățile indigene sau­ exotice, cultivate în pepiniere. Un pavilion special Va conține toate produsele secțiunei de silvicultură și sperămi, că afară de ad­­ministrațiunile statului, de administrațiu­nile diferitelor instituțiunî cu caracter pu­blic, precum și de administrațiunile ma­rilor proprietăți particulare și ale pro­prietarilor și exploatatorilor de păduri în special, toți să contribue cît mai curînd­ pentru ca această secțiune să conțină tot materialul și datele trebuincioase, pentru ca să se poată lua măsuri pe viitor în vederea celor arătate la începutul acestei circulari. Administrațiunile publice sau­ particu­lare, sau­ persoanele ce doresc a expune sau­ a face chioșcuri pe socoteala lor pro­prie, trebue să se grăbească cît mai cu­­rînd, prin o cerere adresată comisariatu­lui general, să arăte suprafețele de cari­art nevoe și în linii mari să prezinte no­menclatura productelor ce vopse a expune. Ultime Informațiuni întoarcerea Suveranilor (prin telefon) Sinaia, 1O Iunie Astăzi la orele 7 și 12 m. dimi­neața trenul regal a sosit la Pre­deal, unde suveranii au­ fost întâm­pinați de miniștrii veniți acolo cu un tren special la orele 6 și 40 m. După o ședere de numai 12 minu­te în gara Predeal trenul regal a plecat la Sinaia.* La orele­ 7 și 50 m. trenul intră în gară și suveranii, foarte abătuți, vădit zdrobiți de durerea încercată, se scoboară încet și în mijlocul u­­nei liniște respectuoase în jurul lor. Regele și regina, urmați de suitele lor, intră în sala de recepție unde primesc condoleanțele. Sunt de față toți miniștrii, întreg corpul diplomatic, casele civile și militare ale Curței regale, d-nii N. Fleva, I. Kalinderu, Em. Miclescu (directorul căilor ferate), maiorul Romanescu, comandantul batal. 2 de vânători și întreg corpul ofițeresc din Sinaia, căpitanul Șuțu (aghio­tantul d-lui general Manu), Iu­ga, dirigintele oficiului poștal, Mano­­lescu și Rădulescu (primarul și po­lițaiul orașului), etc. etc. _ După ce s’au întreținut cîtva timp cu persoanele de față, suve­ranii au­ plecat la Castelul Peleș. * La orele 8 și 40 m., toți miniștrii, afară de d. Take Ionescu, apoi d-nii I. Kalinderu, N. Fleva, pre­fectul de Prahova, căpitanul Ralet, au plecat la București. Pen. Azi a avut loc la Craiova înmormîn­­tarea d-nei Elena Guran, soția d-lui deputat și fost prefect N. P. Guran. Trimitem fam­ili­i complimentele noas­tre de condoleanță. Consiliul comunal al Capitalei în șe­dința sa de după amiază se va ocupa cu studierea lucrărilor comisiunei în­sărcinată cu repartiția sumei de un milion și jumătate provenită din vîn­­zarea intrepozitelor comunale. ADEVERUL Iii CU Dela 1 Iunie „DIMINEAȚA“ deschide un nou abonament cu premii și anume: în Bani 2000 lei în obiecte. 1) _1J52 în Bînsișm­îi ,.Ye>STi, în valoare de 700 lei, de la renumita companie engleza TEa © ITokit Tipewriter Co. L­td. Sucursala în Bucu­rești, Calea Victoriei 71 (hotel Splendid) 2) tu­sa S’Kr­îsmfc Soîi perfecționat cu pavilion mare, mobil, din renumita marca „7zie Star“ fur­nizat de marele magazin de muzica Jean Feder calea Victoriei 54. 5) O^munKaiâoES îau­ napolitana foarte fina și fl­ieg­an­ta, cu bogate ornamente de sidef, furnizata de magazinul general de muzică „La Harpa“, str. Colțea No. 5. 4) aluna iBrașâină «Îei’îsftial, de picior, Sângeio peE­ Ieeílosaat, neîntrecută în soliditate, lucrare și eleganță, complectă cu 14 aparate ajutătoare dela marele magazin de mașini de cusut Coiiaspania Assacri-cassîi, piața Sf. Gheorghe, București, u 5) Un» jprași’â eie vînniîitoare cu două țevi, cal. 12, clipia de deschidere între cocoașe, cu triplu zăvor transversal de siguranță Greener, țeava strigă cJiolccr-lore, dela marele magazin de arme ES. Zisman, 44, calea Victoriei, Bu­curești. 6) Un de teatru, de sidef. 7) Un binoclu de piele tot pentru­ teatru. 8) Un binouri de piele pentru cîm­p, curse, etc., etc. 9) Un bai’oraetan de lemn sculptat. 10) O timpÜ de călătorie. 11) O cu trei fețe. 12) Un de mînă, de piele, CU lănțișor. 13) Un «mirra pentru fotografii. 14) Un Ei­ Ihri>2ateéi­ia de nicîiel. 15) 150 tic «merite broșe die m­ozait*. La aceste premii iau parte atît vechii noștri abonați în curent cu plata dela 1 Ianuarie 1905, cît și nouii noștri abonați dela 1 Iunie. Abonamentul la ziarul IMinineața este: pe an 18 lei, pe 6 luni 9 lei, pe 3 luni 4.50, lunar 1.50. In străinătate îndoit. A se trimete costul în mărci sau în mandate poștale la adm. ziarului Dimineața, Str. Sărindar No. 11, Bucur­eș­ti.­­ D. Mehmet Bey, vice-consul al Tur­ciei la Sulu­m, fiind transferat la Arta (Grecia), în locul d-sale a fost numit consul d. Pascal Efendi. Ministerul de finanța a trimis o cir­culară administratorilor financiari de ju­dețe prin care sa face cunoscut că, dela 1 Iunie, ridicîndu-se prohibiția asupra exportului nutrețului în general, s’a ri­dicat și prohibiția asupra exportului tărîței ca una ce face parte din nutreț. In consecință ministerul ii invită să ia imediat măsuri pentru a se permită scoaterea acestor produse din fabrici și mori in genere destinate pentru export. D. profesor dr. Obregia, directorul general al serviciului sanitar, a luat dispoziția ca pa viitor să se publice la chiar buletinul epizootiilor din țară si­tuația epizootiilor din țările vecine și măsurile luate de guvernul nostru față de acele epizootii, în zilele de 6 și 7 cor. s’au exportat din Constanța pentru Constantinopol un număr de 731 miei de lapte. Azi la ora 11 a. m. comisarii guvernu­lui pe lângă corporațiile din Capitală s’au prezentat din nou­ în audiență d-lui ministru de domenii spre a’î re­­mite un memoriu relativ la dificultățile ce întîmpină legea meseriilor în apli­carea ei. Azi la ora 4 p. m. va avea loc Șe­­dința consiliului comunal. D. inspector veterinar Stracovici a plecat în jud. Tulcea pentru a cerceta starea diferitelor epizootii și în special dacă mai sînt cazuri de răpciugă. In curînd se va face o însemnată mișcare în personalul medicilor veteri­nari pricinuită de numirile medicilor veterinari cari au­ reușit la concursul pentru ocuparea posturilor de medici veterinari de orașe. AIT, cu trenul de 11.25 a. m­.., au­ so­sit în Capitală, venind din Sinaia, d-nii miniștri general Jak Lahovary, Ioan Lahovary, general Manu, Mihail Vlă­­descu, Al. Bădărău­ și Ionel Grădiș­­teanu. O delegație a patronilor brutari s’a prescutat azi la ora 10 a. m. d-lui mi­nistru de domenii pentru a-i înmâna un mem­oriu în privința mai multor îm­bunătățiri privitoare la legea meserii­lor. Atragem deosebita atenție a onor­ pu­blic asupra produselor fabrice! E. Le­­y­­ssel din București și în special asupra mobilelor confecționate, care sînt de o frumusețe și eleganță recunoscută. Afacerea revoltei din comuna Slobo­­zia-Mîndra (Teleorman) o pendinta da camera de punere sub acuzare, prin a­­pelul făcut de d. procuror al trib. Te­leorman, contra ordonanței judelui-ins­­tructor prin care se libera preveniții. De cîteva zile au­ început să soseas­că zilnic în oboarele de cereale nume­­roase căruțe cu rapiță de vînzare din noua recoltă. Prețurile variază între 70 și 90 lei. FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ 38 Eroul pustiilor Americane Călătoria mortală a lui Intifialo Bill prin bujorul dușman DE Colonelul W. F. CODY Condamnat la moarte Omni acesta pe fie­care secunda ce trecea, îl displăcea tot mai mult. — Ascultă !— începu atunci de­odată don Ramiro. „Știi tu că trebue să mori fără îndurare ? Bill afirmă cu capul. — O știu, dar moartea nu mă sperie cîtcuși de puțin. — Dar mai e încă o fată care trebue să moară— o fată căreia tu i-ai dat inima. In sfîrșit, Luiza ta, continuă don Ramiro. Bill murise cu nepăsare. — Bab Luiza e bine păzită ! »Ea a scăpat de sub puterea a­ tare și cred că cu voia domnului în cîteva zile va fi părăsit ținu­­tel acesta. — Crezi tu? întrebă zîmbind don Ramiro. Cum un așa mare erou poate fi atît de neștiitor și incapabil de a face ceva, ca un copil ? N’am văzut starea in care te afli? Iți pot afirma în toată liniștea că de aci înainte nu mai avem ce ne teme de tine. „Mai avem încă o armată cu mult mai mare decît aceea a generalului Forrest sub directa comandă a pre­ședintelui nostru Jeffersohn Davis — Afurisiți fie rebelii ! Jos Jeff­ersohn !— Il întrerupse Bill cu o mînie teribibilă. — Să nu audă gazdele de afară căci te ar sfîșia în bucăți ! obsea­­ră don Ramiro cu obicinuitul lui sînge rece. „Ascultă mai bine ceia ce am­ ar­­ți spun eu­ : sunt lucruri care te in­teresează mai mult decît toate, ți­petele astea de furie neputincioasă. „Ascultă deci și ia seama bine. „In lagărul vostru zadarnic te mai întoarce, căci ai găsi numai ca­davre și mizerie. Peste puțin timp și tot fortul va fi în mîna noastră. Sunteți așa­dar înconjurați din toate părțile și înainte ca renumitul vostru general Ullise Grant ar pu­tea ajunge pînă aci, veți fi uciși pî­nă la unul, iar glorioasa noastră ar­mată va avea deschis drumul la Washington. „Ia seama că și președintele vos­­tru Lincoln va fi măturat la­o­lal­­tă cu toții ai voștriî. „El nu mai apucă ziua de mîine. „Mă bucură, amice, că trebue să-ți zic că la prima lui vizită în Balti­more va fi victima unei­ conju­­rațiuni. „Ah, te miri și deschizî ochii mari, drăguțule­ ? De­sigur că nu te-am așteptat de loc la asemenea destîinuiri? El se opri în mijlocul vorbirii. Bill îi întoarse spatele. Dintr’un salt fu la eșirea cortului Ideia mai mult decît îndrăzneață a unei fugi îi venise în minte. Ceea ce ascultase era de natură a-i zăpăci mintea și a-I zăpăci inima. Abraham Lincoln era cel mai iu­bit și mai onorat bărbat din tot Nordul. Pe el, Bill însuși îl respecta cu o stimă nețărmuită. El și-ar fi jertfit bucuros viața pentru Lincoln. Lui Bill îi fu destul numai să privească drept în ochii „Stăpînului“ pentru ca să-și dea seama că aces­ta nu se lăudase numai, purul dar grozavul adevăr și că firele conju­­rațiunei se aflau chiar în mîna din ce în ce mai misteriorului don Ra­miro, pe care începuse să-l urască de moarte. Dar ideia sa de a buimăci pe paz­nici printr’o goană nebună, făcînd astfel încercare de a străbate prin­­tre șirurile lor, era o curată nebunie De aceasta el îșî dete seama nu­mai decît. Chiar numai zgomotul pașilor săi făcu ca ușa cortului să se umple de soldați Aceștia puseră­ la pieptul lui Bill baionetele înainte, ca acesta să fi a­­vut timpul să ia vre-o armă. — Stăî­­ încă o mișcare și te străpungem­­­ansi Bill ca dintr’o singură gură. Don Ramiro însă surîse, ca și cînd ar fi fost vorba numai de o glumă. — Retrageți-vă iară, amicimea,— vă mulțumesc pentru conștiinciozita­tea veghiatului vostru. Tînărul acesta îșî va fi făcut măr­turisirea că nu e timpul să se în­deletnicească cu încercări de fugă atît de imposibile! Cînd zgomotul armelor soldaților ce se retrăgeau se auzi depărtîndu­­se, don Ramiro se adresă lui Bill care rămăsese distrus.. — Să ne reîntoarcem la acea Luiza, începu iară don Ramiro cu vocea liniștită, nepătimașe, ca și cînd nu s’ar fi fost întrerupt.—Nu’î așa că ți-a cam căzut cu "tronc la înima, viteazule? Don Ramiro zise. Biți însă dete din picior cu ne­răbdare. El măsură pe „Stăpînul“ cu o privire scrutătoare. — Lasă asta la o parte! Nu vreau­ să-mî amintești de numele frumoasei fete, cît timp aud din gu­ra d-tale. — Ce aî da tu, biete, dacă ți-aș garanta eu­, nu numai de viața iubi­tei tale, dacă încă și dacă ți-aș a­­sigura atît viitorul tău­ cît și al ei ? Bill privi pe „Stăpînul“ — Aș putea face asta ? Don Ramiro văzu cu bucuria suc­cesul întrebărei sale. El afirmă cu un­ gest. — Da, pot face asta ! — zise el. Bunul me­u băiat, află atuncea cît sunt eu de puternic. El se ridică și se apropie de Bill. Dacă tînărul se va teme de acea­sta sau nu, „Stăpânul“ nu se jenă de loc, ci puse o mîna pe umărul lui Bill. Fața lui avea o­ expresie foarte bi­ne­voitoare. —Amice, cum nu mă cunoște ! zise el cu bunătate. „Din fire nu sunt fioros. Ucid numai cînd e de neapărată nevoie, cînd sînt silit la acesta. „De o mie de ori mai bune îmi place să fac două inimi fericite, de­cît să se despart una de alta sfî­­șiindu-le. Și mai presus de toate, prețuesc mult curajul cavaleresc, o virtute curată bărbătească, precum o al­ta, cu toată tinerețea ta. El tăcu cîteva secunde, ca și cum ar fi voit să aștepte efectul cuvin­telor sale asupra lui Bill. —Increde-te deci în mine, amice — continuă „Sstăpînul“ cu o voca blîndă, cu un accent convingător Pe propria-mi viață, jur că soarta ta e în mîna mea ! Toate comorile bunei acestea îmi stau îndemuia, ca nici un alt om pe pămînt. „Iți voi face și ție parte din pri­sosul meu. Vei poseda o splendidă fermă in ținuturile paradisiace d­a la Strei Mulți sclavi vor sta­­t ordinile taie ; te voi face atît de bogat și fericit, nicit nici o dorința sa nu existe pe care tu să nu ți-o poți în­­deplini. Voi faceți astfel ca viața str­ ț­­oară o zi de primăvară, o zi cu soare. Zău băete, voî turna asupra ca­pului tău­ și asupra celui al iubitei tale, toate harurile pomintești, asu­­pra voastră, care acuma sunteți nu­mai cu un singur pas de pana de moarte. Trebue­ număr să întinzit mîna ca să ai tot ce vei voi. Nu însemnează un frate celuilalt? asta a vorbi (Vn ama) V

Next