Adevěrul, septembrie 1905 (Anul 18, nr. 5764-5793)
1905-09-01 / nr. 5764
X ® í ! Septembrie 1905 CONVERSIUNEA Haste 5 °/t amortibilă «Un 1881/$ Hi din 1893/3 la Rentă 4 °/» amortibilă Referindu-ne la publicațiunea Ministerului de Finance apărută în Monitorul Opcial No. 116 din 25 August 1905 prin care se chiamă la rambursare toate titlurile de Rentă 5 °/C din 1881/8 rămase în circulațiune, oferim detentorilor de Rentă 5 °/C amortibilă din 1881/S și de Rentă 5% din 1892/3 încă o dată Conversiunea acestor obligațiuni în următoarele condiționi modificate: Detentorii sus ziselor Rente care doresc să facă uz de facultatea de conversiune trebue să prezinte titlurile de convertit cu începere de la data aparțiunea acestei publicațiuni pînă Joi 15,28 Septembrie 1905 inclusiv la următoarele case: în București: Banca Națională a Romîniei și Banca Generală Romînă la Brăila, Craiova, Galați, Iași, Bacău, Bîrlad, Botoșani, Bugău, Călărași, Caracal, Constanța, Dorohoi, Fălticeni, Focșani, Giurgiu, Piatra-N., Pitești, Ploești, l.-Vilcei, Roman,, Slatina, Tecuci, T.-Jiu,, Trestii, T.-Măgurele, T. Severin, 1ulrea la Sucursalele și Agențele Băncii Naționale în orele obicinuite de serviciu. Conversiunea se efectuează din ordinul Guvernului Român prin aplicarea unei ștampile. Ca primă de Conversiune presentatorul primește 10% din valorea nominală a obligațiunilor 5 /6 aduse spre conversiune în obligațiuni 4/6 ale împrumutului din 190b cu cupoane de dobînzi curgînd de la 1 Octombrie 1905. Primele, care nu se pot plăti în obligațiuni de aceste se vor achita în numerar pe cursul de 91Wb. Obligațiunile 5% ale împrumuturilor din 1818, ce urmează a se ștampila, trebue să poarte cuponul de 1 Aprilie 1906 iar acelea ale împrumuturilor din 1892 și 1893 cuponul de 1 ianuarie 1906. Depunătorii obligațiunilor vor primi la timp, în conformitate cu publicațiuniie ce se vor face, foi de cupoane împreună cu talonul lor. Depunătorii de obligațiuni din emisiunile 1892 și 1893 vor primi, în afară de prima de conversiune mai sus menționată, și dobînda de 5 °/pentru trimestrul de la 1 Iulie pînă la 1 Octombrie 1905. Depunerea titlurilor de convertit se va face, sari, imediat sau în termen de patru săptămîni de la espirarea termenului de depunere, în cazul în care purtătorul titlurilor ar depune o cauțiune de 5% în numerar sau la efecte publice admise de Banca Națională la împrumuturi calculate după cursul zilei. Presentatorul titlurilor la conversiune primește o adeverință, contra căreia se restitue după 15 zile, obligațiunile ștampilate precum și prima în obligațiuni din noua Rentă 4 ° 0 și diferența în numerar. Formularele necesare se găsesc la Banca Națională a Romîniei și la sucursalele și agentele ei, precum și la Banca Generală Romînă. București 30 August—12 Sept. 1905. Banca Națională a Cominei Banca Generală Romînă. Primăria orașului Călărași PUBLICAȚIUNE Se aduce la cunoștința generală că marele bileiu, ce are loc în fiecre an pe raionul orașului Călărași între 29 August și 10 Septembrie se va deschide anul acesta ca și în celeaalți ani la 29 August 1905. Vinzarea vitelor în marele obor al hîlciului se va începe în ziua de 1 Septembrie 1905. Pentru adăpatul vitel , s-au cnstruit puțuri cu ulucuri îndestulătoare în interiorul oborului. Briciul aranjat după un anumit plantj curat, întreținut, stropindu-se bine aloele In toatelele, va fi bine iluminat, iar paza și ordinea se va ace de soldați, sergenți de stradă și geandarmi rurali in număr îndestulător. Iar interiorul briciului va fi un pavilion pentru expoziție în care se vor expune produsele județului, se vor dacerna premii expozanților în ziua de 8 Septembrie. Vizitatorilor străini li se va permite intrarea în bileiu, fără pașapoarte. Musica militară va duta în bileiu în fiecare zi între orele 4—6 și 8—le p. m Primar, C. I Nenișoru Secretar, C. Săndielescuî INSTITUTUL DE DOMNIȘOARE Despina-Doamna Fondat in asini 4888 — BUCUREȘTI — SÎ8. — calea Șerban-Vodă. — »3 ( Baulina l Haralambie Birectoare lui Ana Hei Petrescu I (născute Bonnis) Curs primar cu învățare obligatorie a a limbilor franceză și germană. Curs secundar și licial cu programa Statului. Curs special pentru limbile streine. 1*iauo după programa conservatorului. Gimnastică, besemnul, Muzica vocală, Lucrul manual (broderie, tapiserie, lingerie, croitorie/ obligatoare pentru toate elevele. Pictura, Pirogravura, Canto Ralisul, sunt predate de cei mai distinși specialiști din Capitală. Profesori de la Stat: institutoare franceze, germane engleze. Examenele se trec in institut. Institutul este instalat in vastul palat Bălăceanu, ocupat odinioară de Seminarul Central al Statului, care a fost complect restaurat și înzestrat cu cel mai mare confort, fiind astăzi cel mai frumos local din Capitală. Parc frumos, curte vastă. Tramwayul Șerban-Vodăt trece pe la poarta institutului. 1547 i S Toial abonament cu premii Lela 1 Imit „DIMINEAȚA“ a deschis un nou abonament cu premii și anume: în Bani 2000 lei. In obiecte: 1) Una masina de scris „TOST46 în valoare de 700 ke”, dela renumita companie engleză The Yost Tipewriter Co. Ltd. Sucursala în București, Calea Victoriei 71 (hotel Splendid). 2) Un stramofon perfecționat cu pavilion mare, mobil, din renumita marcă „The Star” furnizat de marele magazin de muzică Jean Feder calea Victoriei 54. 3) O mandolina napolitană foarte fină și elegantă, cu bogate ornamente de sidef, furnizată de magazinul general de muzică „La Harpa“, str. Colțel No. 5. — 4) Una mașina de cusut, de picior, Singel* perfecționat» neîntrecută în soliditate, lucrare și eleganță, complectă cu 14 aparate ajutătoare era mărci» magazin de mașini de cusut Compania draericana, piața Sf. Gheorghe, București. A.5) Una pașea de vinatoare cu două țevi, cal. 12, cheia de deschidere între cocoașe, cu triplu zăvor transversal de siguranță Greener, țava stingă choke-bore, dela marele magazin de rame B.>. Xisiaan» 44, calea Victoriei, Buurești H** rfr fmff *f v ▼v 6) Un binoclu de teatru, da sidef. 7) Un binoclu de piele tot pentru teatru. 8) Un binoclu de piele pentru cîmp, aur etc., etc. 9) Un barometru de lemn sculptat. 10) O trusă de călătorie. 11) O ogrlinulă cu trei fețe 12) Un sac de mină, de piele, cu lănțișor. 13) Un cadru pentru fotografii. 14) Un barometru de nichel. 15) 130 de diferite broge de morale. La aceste premii iau parte atît, vechii noștri abonați în curent cu plata dela 1 Ianuarie 1905, cît și nouii noștri abonați dela 1 Iunie. Abonamentul la ziarul Dimineața este : pe an ÎL leî, pe 6 luni 9 leî pe 3 luni 4.50, lunar 1.50. In străinătate îndoit. A se trimete costul în mărci sau în mandate poștale la adm. ziarului Dimineața, Str. Sărindar No. 11. București. vsf fv? vvrcTvv Trvrni f Tvrvm Epitropia Bisericeî Madona-Dudu" UICHASAVA Aducam la cunoștința absolventelor școalelor profesionale de gradu I-iI în în secția croitoriei și a lenjeriei, că de la începutul anului școlar 1906—1906, se va înființa pe lîngă școala noastră profesională de gradul I-iI și cu cursul superior practic de gradul al II-lea pentru cele două specialități arătate mai sus, conform programului Ministerului Instrucțiunei Publice și cu adăugirea exercițiului practic al limbei franceză și germană. Condițiile de admisibilitate în această școală sunt: a) Să posede diploma de absolvire al cursului de gradul I-iü secța croitorie sau a lenjeriei a oricărei scoale profesionale recunoscută de Minister. b) Să nu fi trecut mai mult de 5 ani de la absolvirea cursului de gradul I-iv. c) Să aibă o constituție destul de puternică pentru a rezista greutăților din viața practică a specialității ce și-a ales. d) Să treacă examenul de admisibilitate înaintea comisiunei respective, obținînd minimum la partea teoreică nota 6, iar la partea practică nota 8. Examenul consistă. Partea teoretică o probă în scris la limba romînă, compoziție din stilul epistolar, lucrare care va trebui să fie tradusă și în limba franceză. Asemenea o probă în scris la Matematici, consistînd dintr’o problemă de contabilitate. Oral. La limba Romînă analiza logică și etimologică. La matematici, o problemă desvoltată La desemn, o compoziție de monograme și desemne după natură. Partea practică . Atît la croitorie cît și la lenjerie o confecțiune în specialitate. Aspirantele vor trebui să-șî adreseze cererile în scris la Direcțiunea școalei în termen de la 25 August curent, pînă la 5 Septembrie viitor inclusiv, alăturând la cereri și diplomile de absolvire. In dimineața zilei de 6 Septembrie la orele 8, toate aspirantele vor fi prezinte la localul școalei, cînd li sa va cerceta actele și li se vor da explicațiuni asupra mersului examenului. Numărul locurilor este limitat la 35 pentru secția croitoriei și 25 pentru sseției lenjeriei. No. 659. 20 August 1005 QP inWTIP în Octomiîirie 1905 wh Vxaî&îjCi prin licitație publică la Tribunalul Bunaü, pentru eșire din indiviziune, următoarea avere, proprietatea moștenitorilor defunctului I. atâ&culeauu, I. Somemul jiărcukftî Juă. Ialomița în întindere de 11350 pogoane, dintre cari cam 1000 pogoane pădure diferite esențe, iar restul arabile, avînd gara Mărculești, de pe linia București-Constanța, la trei minute departe de conac și magazii, ecareta noul, mai mult decît suficiente. Moară cu turbină pe rit și Ialomița cu 6 perechi pietre. Afectat la credit (ratele la zi). I. Casele din Buzău, odăi, avînd grajd cu dependința parcei grădină de flori. HI. Casele din Buzău, în Ed. I. C. Brătianu, locuite actualmente de d-na Gherman. IV. Casele cu prăvăliile din Buzău, ființa Unirei (vechea Primărie), unde se aflibrăria Davmescu. V, Locul viran și prăvălia, d. Îul Str. Unirei cu piața Dacia (Magazina Jupovici). Pentru informațitnea se adresa la : D-na Elena Căpitan Idolban. Bulev. Ghica No 29 în Sinaia sau în București Str. Romană No. 103 1754 Institutul de Domnișoare BOLINTINEANU FONDAT IN ANUL 1874 Proprietate;a și direcțiunea B-nei MARIA ANGELESCU (Născută Bolintineanu) INTERNAT și ESTERRAT Cursuri primare și liceale complecte Elevelor care fac cursurile particulare în limbi streiste li se predau după programele țărilor respective, muzica se predă după programul Fortservatorsle»! unde se și depune examenul. Lucrul de mînă ca: lingerie, croitorie, broderie de lux, etc., i se dă o deosebită atențiune. nesemnul pictaua, pfrogrravura, etc, se predau în institut. Localul este pe șoseaua Jianu, lângă șoseaua ICiseleff situat în partea cea mai ridicată, frumoasă și sănătoasă a Capitalei, cu aerul cel mai curat, fiind înconjurat numai de grădini. Insttutul posedă un parc întins cum nu se găsește la nici o altă școală similară. Prețul ca la celelalte institute. * LICEUL „LOLLIOT“ București. 5 Str. Italiană, 5 (Anul V) INSTITUT BRODEî. D33 BAST Sub patronagiul și supravegherea moralo-educativă a 1*. $. Arhiereu. Nifon N. Soloesteams. Institutul are CLASELE PRIMARA, GIMNAZIUL, LICEUL COMPLECT, SECȚIUNEA COMERCIALA și o secțiune specială pentru elevii urmînd la Stat. Ca de obieciu, rezultatul examenelor generale a fost din cele mai strălucite. Reproducem ultima constatare a d-lui Inspector al Ministerului Cultelor: „întregul local se întreținem cea mai perfectă curățenia a sălii, vestualü și dormitoarele au: spațiu și lumină suficiente; bucătăria in perfectă stare de curățenie ; — starea sanitară a elevilor excelentă din toate punctele de vedere. Dr. N. Drugescu PREȚURI FOARTE MODERATE Prospectul se trimite la cerere Director : HENRY L. LOLUOT Profesor la „Liceul Lázár stagiari” înscriși în tablou și va funcționa patru ședințe. Avocații cari au funcționat vor fi dispensați de această sarcină pînă la epuizarea tabloului. Nu vor avea drept la asemenea consultațiuni decît persoanele lipsite cu totul de mijloace; starea de scăpătăciune este lăsată la aprecierea biroului. La finele fiecărei săptămîni, biroul va prezenta o listă de persoanele, a căror cauze le va găsi bine fondate ; decanul va desemna pe avocații, cari vor trebui să se însărcineze cu apărarea înnaintea instanței respective. Refuzul avocatului de a-șî îndeplini sarcina de care tratează dispozițiunea de față, fără o cauză binecuvîntată, apreciată de decan, constitue o abatere, care va atrage imputarea. Secretarii de avocați Art. 54.— Avocatul care va voia-și atașa un secretar" în serviciul lui, va trebui să adreseze decanului o cerere, prin care să indice numele, pronumele, studiile făcute sau funcțiunea ocupată și domiciliul. Consimțimîntul clientului e presupus dacă el a fost față la judecată și nu s’a opus la înlocuire. In caz de transacția sau de desistare, dacă avocatul a făcut oarecare lucrări, onorariul i se cuvine în proporție cu lucrările îndeplinite. Art. 39.—Nu este permis avocatului a impune clientului obligația de a nu se putea împăca fără consimțimîntul să îi atari convențiuni ilicite compromit demnitatea profesiunii de avocat și constituesc niște abatori cari atrag pedepse disciplinare. Onorariile avocaților Art 40.—Avocatul nu va putea nici într’un caz și sub nici un cuvînt, de a refuza să restitue clientului său, la orice cerere, actele ce i-au fost încredințate. In acest caz, decanul va soma ca avocat să restitue actela și dacă el va persista în refuzul său, se va pedepsi cu interdicțiunea. Art. 4L—Avocatul care după ce se va fi angajat să asiste pe parte sau să-i facă, ori să introducă vreo reclamațiune, opoziție, apel sau recurs, nu se va prezintă la înfățișare, deși a avut cunoștință de termen, sau nu va face ori nu va introduce actele de mai sus, deși a avut cunoștință de data expirărea termenelor prescrise de lege pentru astfel de acte și din aceasta va rezulta vreun prejudiciu pentru clientul găti, se va pedepsi cu imputare, interdicțiune sau ștergerea din tablou. Art. 42.—Este cu totul interzis avocatului de a divulga actele sau confidențele ce i se vor fi făcut de vreun client, fie că va fi pledat în proces sau va fi fost numai consultat. Este asemenea interzis avocatului de a pleda contra clientului care a cerut și a primit de la el consultațiuni, asupra mijloacelor de apărare și de conducerea proceselor. Este absolut interzis avocaților de a pleda sau reprezenta fie direct fie indirect intereseu vreunei persoane în contra statului, județului, comunei sau a vreunei instituțiuni oarecare, al cărei avocat sau funcționar a fost, în afacerile de care a putut lua cunoștință din cauza funcțiunei ce ocupa. Violarea secretului profesional va atrage pedeapsa imputare sau interdicțiunei după gravitatea cazului. Consiliul de disciplină apreciind și găsind cererea admisibilă, va libera cartea de secretar, care să justifice călitatea sa și va ține o listă specială de secretari. Nici un avocat nu va putea avea decît un singur secretar. Art. 55.—Secretarii nu se vor putea amesteca în afaceri stăine decît acele ale avocatului pe lingă care este alipit. Art. 56.—Consiliul de disciplină va interveni pe lingă tribunalul de Iași de a nu se numi ca curatori giranți, consilieri judiciari, sechestru, etc. sau alte însărcinări ce se dau din oficiu în diferite cazuri prevăzute de codul de procedură civilă sau comercială, decît dintre avocații sau stagiarii înscriși in tablou, aleși din lista ce se va forma de consiliul de disciplină și care sa va trimite la fiecare secțiune. Pentru avocați Chestiunea fiind de mare interes pentru avocați, ar fi nimerit ca toate barourile din țară să studieze chestiunea și fiecare să conlucreze la noua reformă. Vechea lege nu mai corespunde timpului în care trăim și modificarea ei a fost un deziderat și al d-lui Eugen Stătescu, fost ministru de justiție sub guvernul Lidera. D. Bădărău are intențiunea de a supune proectul modificator corpurilor legiuitoare, in apropiata seziune parlamentară. E deci timpul ca avocații să înceapă a lucra. Just. Axa asa IN CUVÂND: prun cucigașa nevinovată Luiza cea frumoasă — MARE ROMAN DE SENZAȚIE LUAT DIN VIAȚA ADEVĂRATĂ — JURNALUL FEMEEI O stare de lucruri E a treia parte a răspunsului ce-i datorez d-lui profesor Scriban. D-sa, în scrisoarea publicată mai zilele trecute la această rubrică, face o aluzie ușoară la un ziar care, în a sa „Mică publicitate“, înlesnește corespondențe amoroase între fete și băeți, făcînd prin aceasta un trafic cit se poate de scandalos. In această privință sunt și eü de comun acord cu d. profesor de la Buzău. In adevăr, e scandalos să exploatezi nervii publicului, pentru a-ți umple, pur și simplu, buzunarele. Dar cui ii revine vina în toată această stare de lucruri? Eu cred că tot societățel. Societatea noastră e nevrozată , nevroza a pătruns pînă și în cele mai tainice colțuri ale ei și o roade, o zbuciumă, o frămîntă poate spre regenerarea viitoare a ei. Sîntem in declin. Aceasta se întîmplă cu toate precocitățile și societatea noastră nu-i mai mult decit o precocitată. Am făcut salturi prea mari în toate domeniile de activitate cerebrală, am voit să pătrundem tot, să cunoaștem tot, nimic să nu scape cercetărilor noastre. Dar toate acestea nu am voit să le săvîrșim încet și treptat, dar practic și cu statornicie, ci ne-am pelfurcat în toate direcțiunile pierzînd din vedere adevăratele noastre inclination. Rezultatul ! O oboseală prea mare de nervi, o surmenare teribilă ne-a coprins. Am devenit neurastenici; cel mai mic zgomot în jurul nostru ne supără, cea mai neînsemnată plăcere ne exaltă; simțirea ne - subtilizată, proporția dorințelor exagerată, nesatisfacerea acestor dorinți ne covîrșește, ne doboară. Și totuși, sîntem urmașii Romei !? Desigur, urmașii Romei insă ai Romei decadente ! Sufletul nostru a ajuns un fel de locaș de putrefacție morbidă, un conglomerat de patimi a căror nemulțumire ne provocă durere, ne face să suferim. Vedem la o vitrină un tablou în ulei, un nud. Ne exaltă, ne duce pînă la delir, contemplăm tabloul cu ochii injectați de patimi bolnave, facem reflexii în care viciul arde într’un amestec sălbatic de decrepitudine ljjorală și de blazare—și cu toate acestea, ne felicităm că facem artă, iar artiștii, la rîndul lor, se felicită că ne-au brodit preferințele. Teatrul social, din care cea mai fină psihologie respiră fin și delicat, nu ne place, îl respingem Sau ne manifestăm disprețul către el prin aceea că-1 evităm, preferind trupele străine cari ne aduc surprize de artă de la „dames costumees” din Paris. Iar trupele noastre ce fac ? Să moară de foame ? O ! Lupta pentru existență primează orice sacrificiu moral ! Afișele ne anunță piese numai pentru doamne și bărbați, piesele au o premieră strălucită, uneori douătrei piese alcătuesc o stagiune căci publicul e dornic de ele ; o nervo beție de oriental stăpînă toată pe ființa lui. Revistele literare nu se citesc, dintre cele francez „Sans Gone“ e „en vogue“, publiciștii mor de foame. La ce să moară da foame ? Nervii publicului sunt miniera cea mai bună din care se pot extrage mijloacele de a învinge acest neîndurător struggle for life. Și iată-le apărînd revistele pornografice, khioskurile sunt asaltate de public, fiecare să silește să ia mai de grabă revista. Un caricaturist cu bun simț ar putea simboliza foarte fin această năvălire a publicului după mîncarea ce-i place mai mult. La toate acestea bietul Gerber al ordinei publice e somnoros iar poliția de moravuri ne dă dovada celei mai excelente moralități. O, temporal O, mares? Ce vreți să facă actorii, publiciștii, pictorii ? — Și mai vă mirai că educațiunea e atît de neglesă la noi, că odraslele ni-s lăsate la voia întimplărei ? Cine sind educații ? Cine educatorii ? Cine dă nota fundamentală în toate aceste manifestațiuni ? Ar trebui o coalițiune puternică a voitorilor de bine, o societate de profilaxie contra moravurilor proaste de la noi, o societate care să procedeze cu multă tragere de inimă și cu multă energie. Fixarea unei directive nouă în educațiune, se impune , vorbe s’au spus de ajuns, a venit—gîndesc—și vremea faptelor. Pentru ajungerea idealul e nevoe însă de elemente bune, sincere și conștiente. In „Samaritaine“, Edmond Rostand ne redă, în luminoase contururi, sufletul unei femei — Fotina — o prostituată din care Christ își crează un apostol pentru răspindirea bunei vestiri. I-a dat acestei femei să bea din cupa nemurirei lumină și sublima femee rămîne uimită de perfecțiunea ideală a omului din a cărui întreagă ființă respira numai iubire, iubire, iubire... Urmați pilda acestei femei! Inițiativa bunei educațiuni de la femee trebue să pornească. Leonia POȘTA MEA. D. Lcav. Loco.— Mulțumiri sincere. Scrisoarea dv. e pentru mine un îndemn la luptă. SAU Avem drepturi istorice în Macedonia? — Presei grecești — Se credea mai de demult că in Orient sînt față in față numai două blocuri. Islamizmul, reprezintat prin rasa dominantă, turcii și creștinătatea, reprezintată prin greci, considerați ca descendenți direcți ai vechilor heleni, a căror artă și literatură au stîrnit admirația lumei întregi. Așa că vedem mulți istorici chiar, înșelați în aprecierile lor, confundînd pe romani cu grecii, în timp ce grecizarea era numai superficială întrucît nu putea eși din marginile bisericei și școalei spre a se întinde mai departe în viața socială și intimă a romînilor. Acele vremuri erau o epocă frumoasă pentru grecism în care putea să conceapă o idee mare și la care un atare plan nu li se părea cu totul chimeric, de a restaura într’o zi imperiul creștin de Orient, sau mai bine, un imperiu mare care să cuprindă toate țările din peninsula Balcanică și o bună parte a Asiei minore. Visafi pe atunci delenii Atena capitală a literelor, Constantinopol capitala politică și Ierusalimul capitala religioasă. Acest plan gigantic părea un moment realizabil, și chiar opinia publică europeană, și în mod particular lumea literelor, artelor și a științelor era cîștigată pentru cauza grecească. Perspectiva zilelor frumoase ale Elaflei de odinioară și amintirile vremurilor mitologice și clasice ale Greciei obsedau pe toată lumea entuziasmată pentru greci și în avîntul imaginațiunea lor ce nu mai cunoștea margini nu vedeau departe realizarea planurilor lor atît de mărețe. In atitudinea lor, grecii apareau ca moștenitori ai Eladei, Macedoniei și ai imperiului de orient, a căror drepturi le fuseseră usurpate de dominațiunea otomană. In susținerea acestor drepturi grecii vorbeau în numele creștinătății și a civilizațiunii. Și nutreau cele mai frumoase speranțe pentru viitor. Astfel se explică cum faimoasa insurecțiune grecească, o dată isbucnită, ea electrizase nu numai populațiunile creștine din peninsula Balcanici, ci și lumea europeană , însuși Byron se duce în Grecia și moare în lupta pentru apărarea grecizmului. Astfel se explică cum Lamartine Hugo și mulți trubaduri ai Europei Intonează imnurile lor cela mai frumoase în cinstea eroilor cari redeșteptau vremurile glorioase de odinioară de la Marathon și Salamina. După ce Franța, Anglia și Rusia își unesc forțele lor navale și sdrobesc flota lui Ibrahim pașa la Navarin, visul secular al grecilor se realisează și se pun temeliile unui regat grecesc. Acest regat insă, așa cum se înjghebă, nu poate mulțumi ambițiunile grecilor și-l face să-și frămînte mintea cu ideia unei Grecii mari și să privească viitorul cu foarte multă încredere. Bucurîndu-se de Simpatiile lumei civilizate, grecii urmăresc o politică de expansiune. Dar tocmai această încercare de a constitui un stat mare grecesc, a făcut un riu imens, însă și cauzei grecești. Regatul grecesc a nimicit elenismul. Rînd pe rind elenizmul suferă lovituri din ce în ce mai tari prin scoaterea domnilor fanarioți, din Moldo-Vlahia, prin înființarea exarhatului bulgăresc care amenința autoritatea spirituală a patriarhatului ecumenic, și prin creearea de școli și biserici romînești. Acest din urmă fapt constituia pentru dînșii cel mai serios pericol, căci deșteptarea națională a romînilor din Turcia spulbera ultimele iluziuni ce le mai aveau grecii, pentru viitorul politic al regatului grecesc. Vin apoi slavii și dispută terenul grecilor în Macedonia, contestîndu-le drepturile chiar în Epir și în Tesalia, cari — fără niciun drept motivat — erau considerate ca țări curat grecești, încît lumea a început să priceapă și cu oarecare mirare, că elenismul nu a fost decît o ficțiune. ________ C. M. N. Manifestația anti-grecească din Focșani Era seară, 30 August, a avut loc în grădina publică o adevărată manifestație anti-grecească. D. V. Diamandi, profesor macedonean, și-a dezvoltat conferința sa despre „Romîniî macedoneni“. Cel d’întiia a luat cuvîntul d. L. Crainic, directorul liceului „Unirea“, rugind pe azistențî să dea ascultare luptătorului pentru națiune, profesorului Diamandi. Luind cuvîntul d. Diamandi, și abia rostind cîteva fraze, strigăte de „jos grecii“, „afară cu el din țară“ răsunată din piepturile tuturor. D. Diamandi, într’o formă oratorică aleasă, făcînd istoricul documentar al originei și dreptului de existență a națiunei romîne din Macedonia expune în mod călduros și clar, suferințele ce îndură frații noștri din partea bandelor grecești, întreținute cu bani strînși din sudoarea săteanului romîn și roagă cu căldură pe frații din patria mumă să nu uite că cei 800 de mii de români din Macedonia înoată în sîngele ce zilnic se scurge din cadavrele copiilor, părinți și fraților lor sti spurse fără milă de iataganele grecilor criminali, pe cînd compatrioții lor de aci, se preumblă nesupărați și sug ca niște lipitori, ogoarele muncite cu sîngele săteanului din această binecuvîntată țară. Valorosul patriot a expus destul de bine caracterul caravanilor, începînd cu cei din vechime, făcînd o superbă comparație cu cel de astăzi, și a conchis, că deși îi se trimit scrisori de amenințare cu moartea, deși de multe ori a fost expus să-și piardă viața, pleacă fericit din țara-mamă, unde a găsit atîta dragoste, și merge la frații noștri de dincolo să-l îndemne să lupte pînă la ultima picătură de sînge, murind cu el, pentru libertatea și drepturile ei. Ultimele cuvinte ale naționalistului înfocat, au fost subliniate de numeroase aplauze și strigăte: jos țîmî! trăiască Rominia ! trăiască Diamandi! Nu trebuie să uit aci să aduc mulțumiri d-lui președinte al comisiei interimare, care a pus la dispoziție grădina publică, și d-lui Crainic care a încurajat pe conferențiar. Publicul focșănean a rămas entuziasmat de vorba caldă a lui Diamandi, și se putea constata că un curent foarte defavorabil grecilor s-a pronunțat în orașul nostru. Numeroși tineri cari simt romînește au ținut să conducă pod. Diamandi la gară, în perfectă liniște, ceia ce a conveni desigur grecilor speriați de cu seară că va fi o manifestație ostilă contra lor. La gară d. Cerchez funcționar la poștă și student, a ținut o mică cuvîntare, mulțumind d-lui Diamandi pentru munca ce o depune și unindu-i succes și drum bun, dîndu-I un frumos dar, ca amintire. Nu ne îndoim că d. Diamandi va împărtăși dragostea focșânenilor pentru romînii macedoneni și aiurea. Manrico Primcucigașa nevinovată sau Luiza cea frumoasă Cel mai mișcător roman de senzație, care s-a scris vreodată e fără îndoială Pruncucigașa nevinovată sau Luiza cea frumoasă. Autorul, care e un profund cunoscător al tuturor straielor sociale, ne descrie cu măestrie viața, așa cum e, destăinuindu-ne tainele nepătrunse ale bogătașilor. Luiza cea frumoasa a existat în realitate și căzind victimă desfrîului celor bogați, dar trândavi, suferințele ei au înduioșat pînă la lacrimi întreaga Germanie. Niciodată nenorocirile unei femei nu a fi fost mai grozave decît ale Luizei celei frumoase, fata preotului din Taubenheim. Prima fasciculă a frumosului roman Prunc ucigașa nevinovată sau Luiza cea frumoasă se va distribui gratuit tuturor cititorilor ziarelor „Dimineața“, „Adevărul“ și al romanului „Răzbunătorul săracilor“. ADEVERUL Față cu reînvierea brutală a taților în poliție, rugăm pe toți cititorii noștri să ne denunțe, fie prin scrisoare semnată cu numele și adresa exictă, fie prevemînduse personal la redacția ziarului nostru, orice bătae sau alt arbitrarii comis de funcționarii polițienești. E în interesul opiniei publice și chiar al ale acelora dintre polițiști cari dezaprobă sistemul sălbatic de a face uz de brutalitate față de cetățenii ca asemenea procedări,pe cari cu toții le-am crezut uitate, să fie date la lumină, iar cei vinovați să fie pedepsiți cu cea din urmă severitate. SPECTACOLE Mereuri 31 August Parcul Oteteleșcanu.—Compania liricăromînă de sub direcția d-lui Const. Grigoriu va cînta Moștenitorii veseli, o pretă în 3 acte. Grădina Rașca. — Trupa romînă da operete de sub direcția d-lui N. Poenaru va juca Mița Tirbușon, farsă localizată în 3 acte. Grădina Hugo.— Carpă tirolezii. Grădina Mihai Viteazu.—Ia toate serile teatru popular român. Grădina Banduziei.— Teatru de varietăți în fiecare seară. Grădina Lieblich (Jignița). — Indio— care seară teatru popular. IN CURIND: prun cucigașii nevinovați SAU Luiza cea Inimoasă — MARE ROMAN DE SENZAȚIE LUAT DIN VIAȚA ADEVĂRAT! — Telegrame din țară Spargere.—Tîlhărie.—Crimă.— Furt Bătaie mortală —Atentat împotrivă unui secretar comunal CRAIOVA, 31 August.—Niște necunoscuți au spart astă noapte ușa unei camere din dosul caselor d-lui Ștefan Dinulescu, din strada Petru Rareș, și au încercat să se introducă înăuntru spre a fura. Fiind surprinși, spărgătorii au dispărut fără a fi putut săvirși furtul. —• Pe cînd femeia Elvira C. Vătceanu, din comuna Băileșui, se înapoia din comuna Tălpaș, a fost atacată în drum de către individul Gheorghe Tîndălescu, care, după ce a bătut, o mortal, a jefuit-o de banii și de toate lucrurile pe cari le avea cu dînsa. In complicitate, locuitorii Ion St. Andrei și M. S. Salam, din comuna Drabova, au tăiat cu topoarele pe consăteanul lor Patru M. Niță. Victima oin agonie. Criminalii, cari au săvîrșit condamnabila lor faptă din răzbunare, au fost arestați. Niște făcători de rele au spart în noaptea precedentă prăvălia comerciantului Costică P. Ion, din comuna Georocu-Mare. Prin acea spargere, s’a furat suma de 420 lei, mai multe lucruri de valoare și o cantitate însemnată de mărfuri. In urma cercetărilor făcute de către autorități, s’a stabilit că autorii spargere sunt indivizii Stan N. Terței, Mitrică St. Gogoșoiu și Tudor Popa Țenea. Ei au fost înaintați parchetului. — Pentru că săteanul Ion Preda, din comuna Cordești, îșî cerea "înapoi calul care fusese închis la oborul de gloabă, guardul cîmpean Ion Popescu l’a bătut mortal, cu patul poștei. Victima s’a plîns autorităților. — Săteanul Mihail I. Nărînzovu, din c.° EUIla T‘u» avea nevoie de niște certificate false și a cerut secretarului comunal sa ’i se producă. Deoare secretarul nu s’a învoit la asemenea fals — mare minune !— Nătămzoiu I-a zdrobit capul cu o lance de fier. Victima e pe moarte. Scînteia Numirile în magistratură. — Zvon neîntemeiat IAȘI, 30 August. — Spre seară au sosit decretele de numire in magistratură întocmai după cum a arătat ziarul Adeverul. — Zvonul despre amînarea alergărilor de cai este absolut neîntemeiat. Dor Fapte diverse Copil părăsit. — Azi dimineață femeia Zamfira Albu, din str. Kitila 18, a găsit un copoil părăsit în apropierea azilului „Leagănul“, in vîrstă ca de 2 —3 săptămîni. FOITA ZIARULUI „ADEVERUL“ — 15 — DIAMANTUL NEGRU Roman de senzație de FR. IMLLMER CAP. 8 Monk vrea să plece la America Arestare — Așa e, dar cine dracu ar fi crezut că... — Da, da, ai dreptate, dar cum se face că nu l-a urmărit tovarășul d-tale ? — Să vedeți , el a văzut o birjă în curtea hotelului, a întrebat cine pleacă și ’i s’a răspuns că pleacă ministrul. Cînd a văzut pe moșul cu favoriți albi urcîndu-se în trăsură, el nu s’a mișcat de lîngă hotel ca să nu-î scape pungașul. — Bine, dar a trebuit să o recunoască după cutia ce avu în mină. Și apoi portarul nu s’a mirat cînd a văzut plecînd un moșneag în Iocul unui tînăr ? — Ah, nu v-am spus tot! Ascultă, el, pungașul și-a schimbat mutra in trăsură pe cînd s’a dus la hotel. In cutie avea barba falsă, așa că intrînd în hotel fusese deghizat. Nu ne venise în gînd a întreba ce mutră avea străinul cînd a intrat în hotel. — Dar cutia ? — Cutia a lăsat-o în trăsură cu ordinul de a ducea-o înapoi acasă. Azi dimineață am putut găsi birjarul care mi-a spus că i-a părut cam ciudat faptul că omul se deghizase în trăsură, dar după cît pot înțelege vizitiul a fost cam afumat și fiindcă i-a dat două coroane bacșiș, nu s’a mai interesat. Vedeți dlar domnule comisar cum am fost eu tras pe sfoară de acel hoț de actoraș și cum... Nu i-am dat timp a mai pălâuri mult ci l-am concediat. Chiar în acea zi actorul fu arestat în Goteborg, printr-o cerere telegrafică din partea mea. Se găsi la el o sumă neînsemnată și fu trimes în Castiania, unde am aflat că fusese logodit cu Evelina, că cheltuise banii în ajunul plecărei, dar nu l-am putut dovedi că a luat parte la furtul diamantului. După cîteva zile îi se dete drumul, dar îl fu interzis de a părăsi orașul, căci trebuia să fie martor în procesul Evelinei. * Trebue să mai spun ca a fost în ziua cînd m’a sculat din somn agentul păcălit. După cum am mai spus aveam de gînd s’o arestez în acea zi pe Evelina. A mai aștepta era timp pierdut după ce fugise actorul. Și fiind că agenții îmi comunicară că ea plecase la mamă-sa mă decisesem a profita de această ocazie pentru a o aresta, scutindu-l pe Erik de neplăcerea de a avea scandal în casa lui. Eu n-am fost și nici nu sunt partizanul acestor fel de ocupații, dar eu m’am hotărît a o aresta, din mai multe motive. Eram sigur că Evelina furase diamantul numai din cauza actorului îmi era milă de dînsa și doream ca să nu fie arestată cu brutalitate. Eram apoi sigur că și mamă sa știa despre furtul comis. Voiam deci să le arestez pe amîndouă și speram s’o fac pa bătrîna să vorbească dacă o voi învinge prin surprindere. Eraț orele 9 dimineața cînd am placat cu birja însoțit de un agent îmbrăcat civil. Ajuns la locuința bătrînei, am spus birjarului să stea acolo, pe polițist l-am lăsat în curte și eu singur m’am urcat sus Lîngă ușă m’am oprit ascultînd dar vocile ajungeau nelămurite și deschizînd ușa am văzut că odaia era goală, tocmai în camera cealaltă vorbea cineva. — Să fi făcut cum ți-a zis mama ta nenorocit-o, ți-ar fi fost și ție bine și ni! ea n’așî fi suferit. Era glasul furios al bătrînei Raisen, întrerupt de un plîns înăbușit apoi un glas tînăr răgușit de patimă și durere. TuFar a apropiat mai mult de ușă deși’mî fu scîrbă de încercarea mea. —^Nu mai vorbi mamă ! Tu știi că n'ași fi făcut niciodată pentru nimic în lume, ori ce ași fi tăcut înainte, dar nu se mai poate schimba. Acum nu’mi rămîne decît să mă ucid.... ah de ași avea puterea.. Aci glasul îl se stinse în hohote de plîns și de exclamația furioasă a bătrînei. Imediat ușa se deschise și pe prag văzut pe scîrboasa bătrînă pe cînd fică sa ședea culcată pe pat cu capul ascuți în pervis. Nici odată nu m’am simțit mai râu decît atunci. Blestemele unei mame inconștiente și datoria de și polițist, astea nu le luam eu în seamă , nu vedeam decît pe nenorocita față, cu fața galbenă ca de cadavru, cu ochii măriți de spaimă și de desnădejde. Dar ea avea o energie cum nu mi se întîmplase să mai văd. Se sculă de pe pat, își netezi părul și începu ea întîi a vorbi. Iglasul îi era stins, dar liniștit, pe cînd tot sîngele ii dispăruse din față. — Ați venit pentru a mă aresta, domnule Monk, fiindcă am furat diamantul lui Erik. Da v-am așteptat eri și azi. Eri poate că ași fi negat dar azi nu mai neg. Eu am luat diamantul! Duceți-mă la închisoare și condamnați-mă — dar iute ! Bătrîna se roși ca focul la auzul acestor cuvinte ale ficei sale. Ea încercă de cîteva ori s’o întrerupă dar în atitudinea și cuvintele nenorocitei fete era o demnitate cărui nici bătrîna nu putu rezista. —Nu pierde curajul, Evelino,i-am răspuns eu plin de compătimire. Se vor găsi circonstanțe atenuate pentru vinovăția dumitale dacă vei fi sinceră și vei mărturisi totul, pedeapsa va fi ușoară, se poate chiar că.... Tînăra fată mă întrerupse . — Vă mulțumesc pentru amabilitatea dumneavoastră d-le Monk, sunteți om de treabă eu nu doresc să mi se micșoreze pedeapsa. V-am spus că eu am furat diamantul. Mai mult nu voi spune chiar de m’ați supune turturei. — Pentru D-zeu n’o lua atît de tragic, Evelino... Acum bătrîna nu se mai putu stăpîni. — Ah, ce înseamnă asta, Evelino, tu măr.... Proasta ! Nu asta n’o îngădui pe ea! Să spui astfel de minciuni ! Vedeți, domnule comisar că e nebună și nu știe ce spune ! — Mai bine ai face să te îngrijești de d-ta, madam Raisen, și ai mărturisi unde sunt banii ce ați luat pe diamantul vîndut cu 5000 coroane. Poate că banii sunt 1&, dumneata. Scumpe amice, nu te voi obosi, nici nu mă voi mai chinui descriindu-ți această scenă. E destul să-țî spun că bătrîna părea o furie , mințea strigînd că nu știe nimic nicî de bani amei de diamant. Fata nu mai rosti nici o vorbă de atunci și pînă la proces. Pe bătrîna am urcat-o în birje și ea nu se opuse. In fața judecătorului, scena se repetă. Fata mărturisi furtul, dar nu voi să mai dea alte detalii, ci se rugă să fie cît mai curind condamnată. Bătrîna din contră declară că fica sa e nebună și susținea că nu știe nimic, și la percheziție nu sa găsi In casa lor nici un ban. Printr’o scrisoare i-am comunicat lui Fink găsirea diamantului și arestarea Evelinei cum și declarația ei. (Va urma X