Adevěrul, septembrie 1906 (Anul 19, nr. 6118-6146)
1906-09-26 / nr. 6144
Mercur! 27 Septembre. INSTITUTUNí Virgiliu Popescu București, str. Armenească 1 H. I Olliot, I, $»uüireotori de studii: «'Kiami și H. 5 V. Schroll. Liceu complet ți școală priniire după programa statului:eu Secție, specială de limbi moderne, cu (1 n) profesori H. Lolliot, L. Bache?0, M. W. Kchuoff, I. Maurer și alți profesori speciali. Prima școală comercială particulară, cu peste 70 diplomati și absolvenți, toț intrați in instituțiuni financiare,a case de comerciu și in funcțiuni ale statului. Are curs superior și iyimnas in comercial precum și o secție de doi ani cu studii practice comerciale agriate. — Prospecte și Anuarul școalei la cerere — .Director-proprietar: Prof. Virgiüu Popescu mmm MARELE a Hotel Metropoll in fața Palatului Regal — BUCUREȘTI — 100 camere modern aranjate cu cel mai complect confort. Oferă D-lor vizitatori ai Expoziț, cele mai convenabile, aranjamente. Paul Marcovici ----------------- DENTIST -----------------S’a întors din străinătate Consult. 9-12 și 2—6 Bulev. Elisabet:» No. îl bis (f’as a Radi von) Nicolae mariesai DENTIST — de la Facultatea din Paris — Fost elev al Dr. Janin. Michaels, H. Chauvindin. Paris Foarte specializat, pentru dinți artificiali In toate sistemele , pe plăci de aur, de cauciuc, dinți fără placă pe cerul gurei, coroane de aur, pivoturi, plombe de porcelan. Toate lucrările tehnice, de artă dentară modernă, serioasă. -------11 Turstiva Regală Dr. FRUMUSIANU .Int,oreindu-se de la stațiunea Călimăneșt-Căbmlata își a reluat consultațiunile intre H—7 seara. — Str. Cazmnița-Anastasia 11 Teatrul Casino Expoziție INSULA LACULUI TEATRU DE VARIETĂȚI In au Artiști, de primul rang, fiecare seară program nou și variat TEATRUL este in legătură cu CASINO care este deschis zilnic de la ora deschis zilnic 5 p. m. I ■, t ] ]\ M. FUELS București, Strada I.IPSCAN L Amft Palat. Dacia cursul pe ziua de 4 Sept. 19NG jj find ITASetia ainufr 190^ #dîJ 921251" 92jiji ,ni",j ííenta MBOt 1905 B.| 92 50 93 — 4J,,|Eentá internă. 1 «8,25' 911—j 4'VjOblig corn Buc 91'25 89 75 «/JjObl, , , 881- *9;-4l/,:| , jód romon, 10/— 101 — 50/ij.Obt 94 25 95 60 4Vr Seri». tune.Uur. 101— 101 - -1 5*/,| . . . 92'— 92 50 5»/Cl| , „ Orb. 98- . 98 5(1 |l » , „ Iași' 94.50 95]50 Acțiuni B.Mațion 13230— 3260.2 I „ , Agnc.ij 53ó|— 605j j . Scomp. Bu !j 175 - 486 - I 11 Cor. vai. austriac.! 104'/2 105]— | j Marci germane |j 123 25 124 l .J ^Bancnote franc í| 1Ö0 — 100 5Ű! I „ italiene h tOO1 I 101 Is/J I „ rubl hirtii' jj 2(421—| 26T|—| Lostuile Expoziției orale. Rovaniise trimit franco in.provincie Și se vind CAPITALA cu Lei 12 bucata. Liceul Sf. Gheorghe INSTITUT PARTICULAR București, Catere Victoriei SCH CERB PRIMAR cu limbile franceză si germană obligatorii CURS LICEAL COMPLECT Școală Comercială Superioară Se primesc: elevi interni, semi-interni și externi. ■ Prețurile aceleași ca la celelalte institute similar —. IOFESORI ASOCIAȚI — Director TA.. D. Speranția Noi PENTRU DOMNII AGRICULTORI Ca să obțineți o recoltă (rumesai întrebuințați numai Saramura de Griul S £ VICTORIA) care este cel mai puternic și siftUI **etne<liü contra tăciunelui (mălurea)! Saramura de grid „Victoria" care este fabricată după sistemul cet m» nou de un specialist Doctor In chimie este analizată și recomandată de Onor. Institut de chimie al Statului cu certificatul No. 708 din 14 Apriiie 1906j ^ “I . DEPOZITE IN TOATA ȚARA Fabrica^ICTAK^^“» Bucureștii, Str. Smîrdan. ATESȚIULE Înstreuiți pină ce nu veți fi vizitat cele mai mari Magazine In țară S . C. PARCHY „LA PAPAGAL“ ! — BUCUREȘTI.— Strada Lipscani 74—76 (Telefon) — IAS EFTIN CA ORIUNDE=~T .....................— și cu PREȚURI ABSOLUT FIXE Ș* Mare punere în vinzare a Noutăților sosite pentru Sezon Senaturi și Mătăsuri — Cele mai splendide țesături originale franceze și engleze Taftole garantate 095 I dl taft; metru Lei “ Taftale veritabile g0 f:f:7Leia f isage%ființiiî,... se găsesc numai în ^ numai în magazinele noastre. M. Lei Volan re arată articol de reclamă VEIViile d bule, calitate superbă 0 m. Lei “ RAYON SPECIAL de ÎLINGERIE Gata și de Comandă Trusovici • — Cele mai simple și elegante — Articole «le Bule* Covoare, Einoleum, MARE DEPOZIT DE Honotarie fina Broboade, Planete, Mănuși de lină originale Dr. Jaeger și Dr. Cerkez, Sifoane, calități prima, de la 10 — 15 LEI Bucata, Perdet o S foruri, Slate de mobile fine, etc. mare raion special de încălțăminte fina — Pentru Bărbați, Dame și Copii — --------- SERVICIU SPECIAL DE EȘANTILIOANE --------Se trimite la cerere eșanHlioane gratis și franco și comenzile se efectuează prompt. Pepiniera SCAENI ..........i.... Proprietatea D-lui Petre Balaceanu CEA MAI VECHE PEPINIERA DIN TARA Pune la dispoziția D-lorî viticultori și pepinieriști un însemnat numir de vițe altoite cu struguri de vin și de masă. 6.000.000 port-altoi americani din diferite specii — Mare cantitate de altoare indigene și străine — 6.000.000 butași americani cu și fără rădăcină — din speciile cele mai rezistente — 1.000.000 Hybrizi producători direcți Americani și Franco-Americani •■ Prețuri moderate Catalogul la cerere —PETRE BALACEANU, Ploești-Scaeni Ferdinand Ameling Proprietar de moara Burdujeni — Domnilor Jaicolae fehér E Cle — Ir raișorii Cni’tei Regale — BUCUREȘTI Mi-ați furnisat un motor de benzină sistem „Christoph, Niesky“ care mă satisface în toate privințele. Lucrează exact, consumă puțină benzină și duce cu ușurință 2 perechi pietre de 42 țoluri; ar putea să mai ducă încă o pereche de pietre! ? Ci! «phili stima ‘. • .'«'jjav.LW turn' "Hi 'MAI Velours chison Velours pekin Broșeuri dubluri Fînzeturi, uni etrage limite nouveaute mătase pentru pe jumătate PREȚ Burdujeni 20 Iulie 1906 Mare specialitate de confecțiuni — pentru Doamne și Copii — Costume englezești și Foi separate. Haine,Jachete, Peierine — Cele mai nouă modele din Paris și Londra ,— Jupoane matineuri, Bluze — Rochițe și Paltoane de Copii -Gata și de comandă negre și culori Gata și de comandă prim pas pe o scenă noua pentru artist. La sfirșitul reprezentației, regizorul roagă pe public să se pronunțe, dacă artistul debutant mentă să fie angajat , insă nu prin răspunsuri scurte manifestează publicul, ci prin fluerături ți handueli, cînd artistul e slab, sau prin aplauze norații cînd din contră e buna comisie teatrală notează impresia și face un raport. A doua reprezentație urmează, apoi o a treia, după cari comisia iar însemnează rezultatul, care e înmînat la fiecare dată prin proces-verbal direcției. Astfel, cele trei proceseverbale hotărăsc, după cum se impune voința publicului, dacă artistul trebue. Sau nu ținut. Și numai după aceasta artistul poate urma cu succes seria de reprezentații ce i se acordă. D-na Olimpia Mărculescu-Georgiadescu nevoită să înfrunte acest examen popular care fu pentru dînsa cel mai frumos exemplu de reușită, deoarece sancțiunea publicului cunoscător e cea mai trainică garanție de capacitate artistică. Vocea ei desfăcută și sigură, al cărei timbru după cit spun criticii muzicali e o raritate ca intensitate, și neîntrecut ca vibrație, desăvirșita stăpînire a tehnicei muzicale, expresiunea atît a cîntului în general, uit și a jocului de scenă, ce traduce plastic euoțianta, au captivat publicul, care, de am crede ziarele franceze, unanim a aplaudat-o. Seria de interpretari 88 ■ omopune pentru Opera din Marsilia, in anul 1905 1906, din următoarele mai principale opere muzicale : „Samson și "Dalila“ de St. Saëns, „Le Prophete“, de Meyerbeer, „Herodiade“ de Massetier, „Lohengrin“, de Wagner, „Trouvere“ de Verdi etc., în cari d-na Olimpia Georgiades avu cel mai mare succes. Iata citeva aprecieri, culese la intimplate din ziarele franceze, nespus de numeroase : „D-na Georgiades posedă cea mai frumoasă din vocile de contralto care există în momentul de față—se știe că acest soi de voce e din ce in ce mai raru (Le Lyon Republicain). Un alt ziar zice : „Dar este o mare și admirabilă, artistă, despre care n’am avut încă ocazia să vorbim, e din Georgiades. „In diversele roluri interpretata de dânsa, în Assuuena, din „Trouvere”, Leonora din „fra Zăvorite“ în ta Rerne din „Hemlet“, d-na Georgiades a arătat pretutindeni o superotate vocală și scenică: artiștii de o asemenea „envergure“ sunt și rămân rari“, țde Radical du Midi.) Iar altul : „D-na Georgiades este înzestrată cu un contralto uimitor, ea are un „creux“ cu adevărat măreț care ar face minuni în rolul lui Phides. Ce frumoasă reprezentație a „Profetului“ am avea „Ea avut era mare succes, grație frumoasei sale voci și temperamentului său dramatic. In ultimul act mai ales avu izbucniri de pasiune cari făcură mai mare efect asupra publicului“. (Le Radical de Marseille). In line următoarele rânduri „D-na Georgiades, pentru cine și grație cui, cred, direcția a reluat „la Trouvère“, din cauza că rolul țigancei Asucena merge de la „sol“, grav, la „contrent“ ascuțit, și pentru care nu întotdeauna au direcțiunile la îndemână voci destul de sonore, destul de puternice în această întindere, numai dacă ar falsifica partiția, sau ar sări greutățile. — zic, d-na Georgiades, posedă un instrument de contralto așa de generos, așa de întins și un temperament dramatic armonizând așa de bine cu acest organ și cu fizicul sitii, hielt ajutată mereu de progresul crescînd pe care zilnic îl face, îi prevăd un viitor din Cele mai strălucite“. (Le petituséridiona!/ * Astfel, stagiunea din anul trecut la Opera din Marsilia, fu pentru d-na Olimpia Georgiades un succes definitiv, care de altminteri n’a întărit prin o nouă angajare pentru anul acesta. Insă, cînd printre picături, d-na Georgiades fu chemată pe la alte teatre de operă, la Niza, la Toulon, la Narbonne, la Carcassonne și altele, in tot lungul sudului Franței. Pretutindeni a umărit’o același succes. Cînd veni în vara asta la Paris, fiind chemată de d. Coquelin la serbarea de care amintit mai sus, talentul d-nei Georgiades^ cîștigă toate simpatiile și concursul sau fu de mult apreciat încît fără nici o interveniie, marele artist francez Coquelin a și propus compatrioatei noastre s’o prezinte la Opera din Paris. Am citit o scrisoare a numitului artist care e un document prețios pentru d-na Georgiades, și care e hotărîtor cu privire la propunerea de mai sus: tată un început cu muncă și fără gălăgie. Incet-încet mai încrezătoare ,în puterea talentului sau, deci, în guraliva reclamă, d-na Geordiades își crează un renume și va fi singura romîncă ajunsă prin calități naturale, ajunsă departe. Oricum, formată astfel, perfecționată și iutărită, dînsa se gîndește să vie și ia țară, unde, mai inălțător, să-și dezvăluiască însușirile de mare cîntăreață și căreia publicul care a iubit o altă dată, îi va face cuvenita primire. Ea va da dovada muncei sale, a luptei sale pentru o dezvoltare aleasă a talentului său puternic. Th. Cornel ECOURI La 1 Octombrie st. n. s a deschis cura de iarnă la St. Lucasbad în Budapesta.— Dintre persoanele presente cităm, după lista de cură : Heinrich Eisler cu familia, Jena ; d-na Olga Mavrokordat cu însoțitoarea, București; Franz Feiertag, Galați; inginer Horace Sanders, Londra; Fabricant Alfred Rosenthal, Mährisch-Weissbdrehen ; Franz Reiff, comerciant, Zillich; Maud Parkinson și Emilie Parkinson, București; Rev. A. Kaiuinszky, Kingston ; d-na Sultana Giucu și însoțitoarea, Tecuciu ; Căpitan Michael Kuhn, St. Petersburg; d-na Albertine Schneider, Viena; Vladimir Mihailovitsek, Belgrad; Hans Stunzl, Morgen Zülier; d-na baroană Vince Salomon, văduva baronului Michael Solomon, Székesfehérvár ; Consilierul regal Tudor Stadler cu d-na Beszterczebanga ; dr. Michael Kanota, medic, Sárospatak; dr. Andrean Szaszi, avocat, Szeged ; Emerich von Domabioy, Domahida ; Luduyig Gacsalyi cu dna, Fevergyarmat; Stefan Berzevjezy, Ungvar; Profesor Johann Zarkovics, Karlovic , d na dr. Alexander Cseh, Pta-Kalan, precum și mulți alți distinși visitatori, veniți din ț ară și străinătate la hotelurile acestei renumite stațiuni balneare, spre a găsi sănătate și distracție la St. Lucasbad . S-a deschis Bodega Modernă str. Doamnei vis-a-sis de parcul Basilescu. Aperitiveviu ui, restaurant. Dejun 2 feluri, 1 țap, an 114 vin lei 1.25. Iu salim orchestra simă litera—Mitic fenicrescu. CRAIOVA, 25 Septembrie. — La 10 dimineața sosesc la clădirile școlilor in construcție din fața bisericei Madona Dudu d-un Take Ionescu, primarul Crinitescu, prefectul Geblescu și mulți deputați și secatori, aflați în Craiova. Deasemeni dintre numeroasele persoane oficiale, zăresc pe d. Orman, prim-președinte la Curtea de apel cu mulți magistrați, Toma Florescu, director la fundația Atuan, Saulie Pavlovici președinte la Camera de meserii, școlile primare de fete, de menaj și de bieți din această circumscripție. Discursul primarului După oficiarea serviciului religios se precede la iscălirea actului comemorativ, apoi primarul Dimitescu ridicînd paharul de șampanie .Și exprimă satisfacția, ce simte, că a reușit să se pună temelia la locul școalei. Mulțumește cetățenilor pentru sprijinul dat și guvernului care a pus la dispoziția orașului banii trebuincioși construcțiilor. Discursul d lui Take Ionescu Ministrul Take Ionescu laudă și recunoaște activitatea prodigioasă și meritele primarului Chintescu, care a făcut sforțări pentru reușita țintei propuse, Fie în chestia pazagiilor și a apei, fie în aceea de construcții locale de școli. Mișu Chintescu și-a legat numele de acest oraș pentru totdeauna închină paharul pentru primarul celui mai viu oraș al Olteniei. Muzica cintă Deșteaptă te române La construcția școlilor „Matei Basarab“ și „Traian“ La construcția localului școlilor „Matei Basarab“ și „Traian“ din strada Regele Solomon, așteaptă de asemenea multă lume, afară de școlile primare de băeți și fete din circumscripție. A ținut un discurs directoarea Rudeauu, la care a răspuns d. Take Ionescu. La spitalul Prada Lungul șir de trăsuri pornește cu invitații oficiali la clădirea spitalului „Preda“ din strada Cuza-Vodă. Aci așteaptă doctorii Vernescu și Antoniu și numeros public din sur. Aci a vorbit d-rul Vernescu. D. ministru de finanțe i-a răspuns. La palatul administrației financiare Invitații pornesc la clădirea palatului adminstrației financiare, unde așteaptă d. Căpitănianu, secretar general de finance, administratorul financiar, cu toți slujbașii și foarte numeros public. Discursul prefectului Gelescu Se iscălește actul, apoi prefectul Geblescu ține un disenra arătând progresul rezultat din interesul manifestat pentru Craiova. Laudă in special pe d. Take Ionescu. Răspunsul l lui Take Ionescu Acesta răspunde arătînd că ceea ce s’a făcut nu corespunde decît datoriei. Doliul contribue cu a 10-a parte la veniturile statului. Pină acuma a dat luerea, și încă mult, fără a primi un schimb decit foarte puțin. Vorbește apoi la adresa prefectului ia chestia liniei ferate Craiova-Gruia, sporind că ia curind aplauindu-se neînțelegerea dintre județele Mehedinți și Dolj va începe și construcția acestei linii. Discursul architectului Negrescu Architectul Negrescu laudă călduros opera guvernului și in special pe d. Take Ionescu, care ca ministru al școalelor a ridicat arhitectura ia rangul cuvenit, il compară cu Jules Fery al Franței. Răspunsul d-lui Take Ionescu Ministrul mulțumește și e bucuros că arta romînească cu ocazia Expoziției jubiliare a putut să-și afirme meritele. De aci trăsurile au primit la școala Friscu unde sa pus temelia la școala de fete. Audiențele de la T.-Severin După anează ministrul a primit in audiență pe magistrații, funcționarii și notabilitățile orașului la domiciliul d-lui Economu. O cosfatuire intima Pentru diseară d. prefect Geblescu a fost invitat de d. ministru împreună cu deputați, senatori și alți fruntași la consfătuire. Miine dimineață d. ministru pleacă la Calafat.—«»» Cul liiistni Me Iiki Is Craiova - Funerea temeliei mai multor clădiri publice — Pilafir telegrafic — Asistenta la școala din fața bisericei Madona Dudu SPECTACOLE — Marți 26 Septembrie 1906 — Expoziția Istorică din strada Ion C. Brătianu. Vederi din războiu. Sala Edison. — In toate serile reprezentațiuni teatrale date de vestite trupă franceză „Les Capucines“. Berăria Imperială: (str. Cîmpineanu No lti). ‘ Teatru de varietăți pentru familii In fiecare seară program variat Intrarea liberă. Teatru de varietăți „Casino“. — In fiecare seară teatru pentru familii, cu trupa nouă angajată. Sala Oppler. — Concert zilnic dat de o orchestră militară. Sala Bragadiru. — la toate șoile concert dat de muzica regimentului Mircea 32. Ciroul Sidoli: Reprezentații date de cinematograful vorbitor. Congresul științelor sociale Ședința de după amiază — A doua ședință generală . După prînz, la ora 3 p. m., s’a deschis în sala No. 4 a universității, a doua șediință generală a congresului, sub președinția d-lui C. Disescu. D. D. V. Roșculeț a vorbit în numele săli și al d-lui dr. Kaminsky despre viața săteanului din punct de vedere al sănătăței. Oratorul a citat interesante date statistice, din care reținem faptul că e nevoe de două milioane de franci pe an pentru a combate paludismul. Arată că populația crește în diferite procente in setia stejarului, a fagului și a stepelor, precum și pe malul Prutului. Ea scade însă între dealuri, unde sunt bălți. Medicul are într’adevăr o deosebită influență asupra mortalităței. Un important factor sanitar e și clima. D. dr. Kaminsky studiind mortalitatea pe timp 1028 a găsit că maximul de mortalitate e in Martie, regulă ce se aplică mai cu seamă pentru populația rurală. Aceasta să explică atît din pricina îmbrăcămintei, insuficiente, cît și a portului. A încheiat, exprimindu-și dorința, ca cercetările întreprinse în unele localități, să fie întinse în întreaga țară. D. C. Dissescu felicită pe d-niî de ra Roșculeț și Kaminsky și degajă din raportul d-lor critica abilă adusă administrației, nu prin atac direct, ci prin expunerea cauzelor boalelor. Propune, ca congresul să voteze dezideratul, ca administrația sa sece cît cu mai curând bălțile dintre dealuri. D. dr. Proca, ține să declare, că nu se unește cu modul de a vedea al d-luî dr. Roșculeț și-șî rezervă dreptul de a critica acest raport cînd va apare tipărit. . D. dr. Lupu medic comunal al județului Falcul, vorbește în rolul medicinei față ca boalele, care izvorăsc din starea economică a săteanului. Arată în ge mod barbar se exploatează brațele țiuindu-se țăranii ca în niște clește de fer, cu datoriile, ce se perpetuiază din an în an. Vorbind despre școlile la dispoziția țăranului, spune că lipsesc acele școli, cari să ridice pe țăran ca țăran. Vorbind de condițiile în care trăește săteanul spune, că aerul plin de miasme gunoae, bălți, locuințe neigetice, etc. in care trăește săteanul e departe de a fi aerul, de al de țară, care e cîntat de poeți. Mai ales e viciat aerul pe care îl respiră țăranul în lungile nopți de iarnă. Hrana săteanului e absolut insuficientă, iar apa cît se poate de neigienică. De asemenea e cu totul neîndestulătoare îmbrăcămintea. Toate acestea se reflectă asupra sănătăței țăranului și a mortalităței. Mulți copii se nasc de la început cu pecetea morței apropiate. Jumătate din munca celor vii se duce pentru îndeplinirea ristunui,putiu cel morți. Iată un rău economic. Pe de altă parte acest lucru determină o degenerare a neamului. După cum arată d. dr. Toma Ionescu, 60 la sută dintre cei ce se prezintă la recrutare sunt nedestoinici pentru a fi primiți in armată. Urcarea arentei de la 20 lei la 150 lei aicea a adus cu dînsa și urcarea pelagrei. Azi se mirează numărul pelagroșilor la 40 — 50 mii. Eu cred insă că trebue să fie cel puțin 300 de mii a zis uratului. Statistica e făcută numai pentru acei ce s’au prezentat înaintea medicului. Peste tot locul, pe unde a practicat oratorul ca medic, a găsit cel puțin încincit numărul pelagroșilor față de cel arătat de statistica oficială. Oratorul spune, că nu poate fi învinuit porumbul de progresul pelagrei. Cultura porumbului se face necum la condiții mai bune ca înainte, și totuși, pelagra a crescut. Țăranul e lipsit de lapte, lipsa bate la ușa sa și el devine alcoolic. Mizeria fiziologică e prielnică dezvoltarea pelagrei. Din pricina t,tarei economice rele, se provoacă și o stare sanitară rea, țăranilul neputîndu-se căuta și de altă boală. Ce poate face medicina fără de această situație ? Nimic sau aproape nimic. Și medicina preventivă,adecă igiena, și medicina curativă, nu pot propune decit îndepărtarea pricinelor boalelor și stabilirea de condiții mai bune pentru bolnavi. Medicii prescriu mediul și regimul, dar nu se pot interesa și de mijloacele de a pune in practică aceste prescripții. Un medic revine la 39 mii de locuitori ! Oratorul arată cum medicul e ca și cu mîinile legate, căci el nu poate face mai nimic, chiar dacă ar avea cele mai bune intenții. Totuși medicul are și un mare rol cultural, căci cu bunăvoință din partea sa se pot răspindi principiile igienei, și anume acele principii, ce ar putea fi aplicate de țăran. Atunci cînd o opinie publică rurală, în chestie de igienă, se va fi format, atunci mortalitatea va scădea. In această operă medicul rural poate avea și concursul învățătorului. Principalul lucru e totuși îmbunătățirea economică a atăreî săteanului. Arată apoi că numai medicul, care ar largi convingeri democratice, va putea face ceva la țară. Acela care crede, că e novoc de o clasă inferioară și otopsită pentru existența statului, acela n’are ce căuta acolo. Grijea, sănătatea publică trebui să fie prima datorie a unui om de stat, dar aceasta nu se poate face prin discursuri, ci prin munca reală și bine condusă. Aplauze furtunoase au acoperit de multe ori vorbele d-lui dr. Lupu. D. dr. Obrejea aprobă critica adusă de d. dr. Lupu instituției de azi a medicului de plasă. D-sa susține, că fiecare comună rurală ar trebui să aibă cita un medic. Oratorul are" o violentă apostrofă la adresa acelora, care pierzînd și vremea in lupte sterpe, au uitat pe cei ce sunt la temelia statului romîn. Relevă legea votată de curînd pentru secarea bălților de pe proprietățile statului. Proprietarii particulari ar putea complecta această operă. Șadința se suspendă pentru cinci minute, pentru a se trece apoi la o altă chestia, la ordinea zilei. Hrana țăranului.—Chestia spei D. dr. Proca, raportor, reușește să susție atenția și interesul congresiștilor prin relevarea unor date din care se vede insuficiența hranei țăranului român. Țăranul e subalimentat, hrana sa fiind cu totul lipsită de variație și prea simplă. D. dr. Manolescu a vorbit despre un proect de DOJ acoperit, de țară, ca să nu pătrundă murdărie intrînsul. Oratorul a presentat și un puț în titulatură. D. I. Kalendern, președintele A cade miei online, atrage intro asteie atențiă congresului asupra spei, pe care d-sa a încercat-o și care a dat excelente rezultate ca cultură. Personal a încercat cafeaua ds soia și s’a simțit recomfortat. D. Kalendern socotește, că soia e un aliment excelent și ar putea constitui o hrană minunată pentru țăran. Oratorul a adus elogii d-lui dr. Urbeami, pentru propaganda pe care o dage d-sa, și a adăugat că in calitate de administrator al domeniului Coroanei a dat o circulară învățătorilor și diferitelor alte autorități prin care recomandă în mod insistent cultura spei. Vorbind în general de starea preuară in care se găsește țăranul român, a îndemnat pe toată lumea să aibă răbdare căci toate bălțile nu se pot seca de o dată, și aici nu se poate îmbunătăți deodată starea țăranului. Toate se vor face pe riud. D. dr. Urbeazm a mulțumit d-lui Kalenderul pentru atenția ce dă chestiei spei și a promis congresiștilor să fie în ultima ședință generală, a congresului, adică miine după prînz, o conferință demolnstrativă despre soia, în care va căuta să convingă auditorul nu cu vorbe multe ci cu produsele preparate de soia, pe cari le va aduce. Congresiștii au primit cu aplauze propunerea d-lui dr. Urbeanu. D. dr. Cherembach a propus să se dea un premiu de 200 de lei oricărui locuitor autohton, ce ar avea mai mult de trei copii. Ședința s’a ridicat la ora 7,—M Ziua a treia Azi înaintea prinzului s’a ținut ședinșă in trei secțiuni. Secțiunea Economiei sociale, a ținut ședință sub președinția d-lui M. A. Berzelius. La această ședință au fost înscriși următorii oratori : D. Rocco: Organizarea repaosului și țelul ce trebue să-l urmărim ; D. M. Stăncescu: Modificarea băncilor populare ; I. I. Răducanu : încercare de a stabili și a analiza starea materială a două gospodării țărănești; D. R. Niculescu: Rolul administrației în îmbunătățirea soartei țăranului . D. .R. Bocănescu : Starea populațiunei din regiunile muntoase. * Secția social-medicală a fost prezidată de d-ra dr. Ecateria Z. Arbore. D. dr. Cazaca a dezvoltat un intereresant raport asupra locuinței sătenilor. D-sa a adus înaintea congresului numeroase și prețioase date statistice, care au fost ascultate cu multă atenție. Intre altele d-sa a arătat că din casele țărănești, ce au două odăi, 888,89 la mie au locuita numai o odae. Chestia locuinței țăranului a fost discutată apoi de d-niî d-rn : Proca, Manulescu, Miron, Obregia și Lupu. In cele din urmă s’a hotărît ca secția să ceară fonduri dela Asociația de științe sociale, cu se va forma, pentru ca cercetările, în genul celor întreprinse de dr. Cazacu, să poată fi duse mai departe. Ca concluzie la discuția dar, s’a votat o rezoluție în sensul următor : Congresul științelor sociale, secția a treia, social-medicală, învită guvernul să ia următoarele măsuri: 1. — Pentru ameliorarea stărei populației rurale prin desființarea unor tocmeli agricole oneroase pentru țăran și a unei rente excesive asupra pământului. 2. — Protecția muncei. 3. — Gratuitatea pășunatului pentru vitele de lapte de pe moșiile statului și a instituțiilor de binefacere 4. — Profilaxia boalelor printr-o asistență medicală largă. 5. — Protecția copiilor prin înființarea de leagăne sătești, cantine școlare etc. înainte de a se închide ședința d. dr. Mihail a mai spus citeva cuvinte jignitoare pentru citeva foste persoane oficiale de la ministerul de interne. Oratorul a fost întrerupt de diferiți membri ai congresului și silit să retracteze cele spuse.* Secția chestiunilor sociale a ținut ședință sub președenția d-nului Zamfir C. Arbore. In această secție d-șoara Periețeanu a vorbit despre Protecția animalelor, tratând subiectul cu o rară competență și arătând că datorim animalelor cu tocul altă atenție decit hengherii. Confratele nostru Mihail Mora a dezvoltat azi în secția II următorul subiect: Presa în societate. Cum este și cum ar trebui să fie privită presa la noi! Faptul că pentru prima oară se vorbea de către un ziarist despre presă intr’un congres așa de important, a atras mult și ales public. Conferențiarul a început prin a arăta importanța presei în societate, demonstrând cu aită dreptate merită epitetul de a patra putere în stat. Constatînd progresul și făcînd istoricul ei, a fixat citeva jaloane de la Bismarck p!nă azi, adică dela persacutarea pină la respectarea ziaristului. Discută libertatea presei, dovedind că binefacerile acestei favori constituționale copleșesc cusururile și deci presa merită libertatea. Vorbește despre teoriile împăratului Wilhelm al doilea care cere diplomă ziariștilor. Cu numeroase cazuri și citații demonstrează că cei mai mari literați și ziariști au fost autodidacți, pe cînd diploma e adesea o etichetă pe un cufăr gol. Trecînd la presa romina opinează că cel mai mare rău care-i împiedică avîntul prestigiului este dezertarea oamenilor publici, cari paralel cu noile demnități nu se ocupă și de presa pe care o consderă ca un mijloc, nu ca un scop. Cercetează mentalitatea greșită a partidelor față de presă, citind cazul medaliei jubilare, acordată la toate clasele sociale, numai ziariștilor nu. Spune că presa nu va cîștiga prestigiul meritat pînă ce nu va dispare această mentalitate. Termină aducînd elogii Suveranilor, pe vremea cărora libertatea presei a fost garantată, și spune că cel mai mare devotament pentru țară l’a avut regele Carol, a cărui figură va străluci în salba națiunei române alături de cele mai splendide medalii. Conferința, foarte interesantă, a fost via aplaudata. ___ D. Socot, colonel Sc. Panaitescu a vorbit despre Educațiunea militară. Arătând ciă influența are acest fel de educație. Ce fo oase are, citează pentru importanța ei războiul ruso-japonez și deosebita atenție ce i se dă în alte țări. Recunoaște că drumul apucat, la noi , în această direcție e o inspirație fericită care va avea cele mai frumoase urmări. Economul St. Ionescu atinge subiectul următor: Stăpînirea politicească, arătând drepturile și datoriile guvernelor. Rep. Congresul învatămîntului artelor industriale și al meseriilor ZIUA Il-a Șudința se deschide la 9 jumătate dimineața sub președinția d-nului I. Kalinderu. D. Kalinderu stăruește asupra nevooi de a ne orienta, in ceea ce privește invâțțămîntul ucenicilor, după școlile din Ungaria. Dă citire telegramei pe care l-a adresat-o regele ca răspuns la telegrama pe care congresul a trimis-o regelui în ședința de oră. Se intră în ordinea de zi și ia cuvintul d. arhitect G. Sterian, administratorul casei artelor, care discută învățămintul desemnului în școalele de meserii. D. arhitect St. Burcuș iaca o contunicare asupra artei în meserii arătînd că meseriile, oricît ar fi de elementare trebue să aibe ca temeiu arta. D. inginer Sterian, subdirectorul școalei superioare de arte și meserii din București, vorbește despre reorganizarea școalelor de meserii, cari să producă meseriași culți și buni profesioniști. D. Corban, directorul școala de meserii din Iași, face o obiecțiune la cele afirmate de d. Sterian in sensul că actuala organizare a școalelor de meserii e bună. D. Dimitriu vorbește în aceeași chestiune. D. Ton I. Paraschivescu, directorul școalei inferioare de meserii din Pitești, tratează despre școalele de meserii în genere și stabilește că e nevoe de specialiști pentru a avea meseriași capabili. D. M. Mihăileanu, directorul școalei inferioare de meserii din Buzău, discută asupra modului de organizare al școalelor de meserii. D-sa e de părere că trebue o schimbare a programelor actuale din școalele de meserii. D. D. Zăvoianu vorbește despre școalele inferioare de meserii, cari trebuesc îngrijite sub toate raporturile de guvern. D. Alexandrescu, directorul Bursei Muncei, roagă, congresul să admită ridicarea ședinței, restul comunicărilor tipărindu-se în volum. D. Kilinderu e de aceeași părere. D. Bujoiu se opune. D. Kalinderu argumentează necesitatea de a se respecta programul. Ședința se închee la ora 12 și un sfert. Apoi, congresiști.Țin grup, sunt fotografiați în fața universităței. Ultime informații Ministerul de finanțe a autorizat serviciul de marcare din Capitală sa extragă aurul și argintul in stare pură și să facă analiza barelor de aceste metale. Pentru aceste operațiuni, serviciul de marcare a fost autorizat să perceapă, ca taxă de laborator, pentru, prelucrări, 25 bani de fiecare gram de aur plus cinci lei pentru operațiune și 6 bani de fiecare gram de argint plus un leu pentru operațiune. Pentru analiză, biroul va percepe 3 lei pentru o bară, sîrmă sau plăci de aur și un leu pentru o bară, sîrmă $ cu plăci de argint. D. Nicu Popp, mare proprietarin Dolj, unul din fruntașii junimiști din Craiova, a cerut inserieret sa în clubul conservator și a trecut ca membru în comitetul de redacțiune al ziarului „Acțiunea conserv viitoare Prin oficiul veterinar Predeal, s-au exportat, în cursul lunilor Iulie, August și Septembrie, 180.000 kilotină și 360.000 kgr. piei de miel. „Monitorul Oficial" de astăzi publică decizia consiliului de miniștri prin care odată cu înapoierea din concediu a d-lept prim ministru G. Gr. Cantacuzino, încetează interimatul d-lui general Manu, ministru de războiu. Regele a primit din partea suveranului Spaniei o scrisoare de mulțumira pentru conferirea ordinului Carol I. Veniturile vamale pe a doua decadă a lunii Septembrie au fost 1.357003 lei, cu un plus de 481.625 față de aceeași decadă a anului trecut. Taxa de juri. la sală a fost de 179.870 lei 80, cu un plus de 20.022 lei față de decada corespunzătoare a anullui trecut. Cinematograful vorbitor de la Expoziție, de ilDgă arene, atrage moft publicu marele tablou al manevrelor armatei române și care are un deosebit succes. Citiți în pagina I-a a numărului de față : Cronica teatrală (Deschiderea stagiunea — „Despot-Vodă“ de Emil D. Fagure. Cronicele teatrale vor urma să apară în Adavcrul în tot cursul stagiunei, în fiecare Marți. Ni se scrie din R.Vîlcea : Abilul comisar d. Niță Vasilescu de pe lingă poliția din localitate a pus mina pe un mare hoț de buzunare din țară, anume Leon Leibovici, dar care purta falsul nume de Leoaică Popescu-Țăranu, de fai din București, strada Măcelari No. 35. Acest pungaș își exercita misiunea numai în trenuri, și de cînd s’a deschis Expoziția se stabilise pe linia Piatra- Olt-Gîrbeni pe care a făcut mari pagube călătorilor. Cu trenul de astă seară el a fost trimis poliției de siguranță din București. D. maior I. Chirițescu, inspector militar general școlar, a fost autorizat a semna, în numele ministerului, corespondența ținută cu toate școalele publice și particulare române de băețî la cestiunile în legătură cu introducerea instrucției militare obligatorii in școală. S’a prelungit pînă la 15 Octombrie a. c. termenul pentru depunerea, la direcțiunea generală a serviciului sanitar, a celui mai bun model de cuptor mobil, § f