Adevěrul, octombrie 1906 (Anul 19, nr. 6147-6177)
1906-10-28 / nr. 6174
Sîmbătă 28 octombre 1906 Dr.STERIEN. CIURCU S'A MUTAT Viena VIII. Kockgasse Ho. 29 Consultațiuni cu celebritățile medicale și specialiștii de la facultatea de medicină din Viena.—Telephott 17065 MARSLEI Hotel Metropolis București, în fața Palatului Regal ' s Hotel de primul rang—100 Camere I I modern aranjate.— Lumină Electro-1 . Aeriano. Colourile încălzite, la sosirea trenurilor se găsesc Camere încălzite. — Prețurile modeste — lol-filülul persoanei care, mi-ar procura post sigur de compatabil și corespondent cu salariu de 300- 400 lei lunar, de preferință, in capitală. A se adresa la Agisitia de Publicitate Garaj SchMinef & G*i © București, Str. Karassorgewics na. 18, sub „Togo 95. 1 DE ÎNCHIRIAT O Casă Mare S bună pentru școală, birouri, II sau depozite mari, în Calea i ®. 142 nu departe de Biserica cu Sfințî și de Bulevardul Carol I. Are 38 încăperi spațioase, apă, gaz, totul la canal și una din cele mai mari curți din București, împodobită cu arbori mari și stufoși precum și alte 2 curți de serviciu.A se adresa în Calea Relicvei io» SE Dr. RIRMAN-BERA ©st asistent al Prof. Dr. HAYEKC ■ ------ OSPt VIESA ===== Specialist in bold și operațiuni de : NAS, GÎT și URECHI CONSULTAȚIUNI: ORA 2—SP. BP. STABILIT PROVIZORIU Strada Lipscani Mo. 10 in fața Palatului Justiției, aproape de Poștă, Banca Națională și Exposiție București, Str. Carp! 5000 (Colț cu Calea Ratiovei) LE o nouă administrație I Confort Modern —— I = Premii convenabile Lessiva Salipurina SPALA și albește numere adam rabil, așar și inseept timp-Face ea energiie de lamine, lucru și sâpun Nu conține chior, potasă sau sodă, garantat că nu fac rutele. Cereți la toate «trogueriile și băcăniile Reprezentanți Generali: A. BLm . Ce. BUCUREȘTII «Valea Rascovelor” (Telefon 32) Boctorul I. Vines reîntorcîndu se din străinătate și-a reluat clientela — Consult de la 1—2 și 6 —7 p. m. — Calea Călărașilor 113 Casa de Sănătate D-POI ȘAABNER-TUDURI București, str. Teilor 51 Complect reconstruită, făcîndu-se clădiri noui, tratează Boale interne, chirurgicale, nervoase și cronice. Se poate chema orice medic — Prețuri modeste — — CONSULTATIUNI: 1—3 p. m. - Telefon 2/68 S’a deschis în urmă atinse mai bine de trei milioane, in Franța cei 900,000 de aderenți ar fi un eveniment îngrijitor pentru existența partidelor actuale franceze. căci influența morală a socialismului în politica internă a acestei țări e nespus de mare. De altfel e de ajuns să se constate că orientarea politicei republicane franceze către aplicarea programului reformator radical, întrucîtva reformator, e datorită acțiunei partidului socialist, așa cum se prezintă azi, aproape micșorat, ca putere numerică. Desigur că mărit cu mult, condus la ordinea pe care a stabilit-o congresul unitar. Partidul socialist, deși n’ar avea mai mulți reprezentanți în parlament, ■ar ciștiga o tărie de întindere și de propagandă care în scurt timp ar da roade mulțumitoare, uimitoare. * Conducătorii își dau seamă de lipsa aceasta și știu cu da dăunătoare e nepăsarea marei socialiste, care se arată numai pe vreme de alegeri. De aceea ,ițiva au căutat să nască o apropiere, intre două mari organizațiuni socialiste una politică : Partidul socialist, cu 55 mii de membri, și cealaltă breslașă, Confederația muncei cu 203 mii de cotizanșî. Încercarea însă n’a reușit, căci, cum spun mai sus, congresul din Anvers a respins propunerea cu o majoritate zdrobitoare : 724 voturi, contra 34. Neutralitatea impusă de congresul sindicatelor înlătură cu desăvirșire chestia apropierii, care aru un mare răsunet. Partidul socialist va rămîne iarăși cu propriile sale puteri. * Din acest punct de vedere, congresul care se ține acum la Limoges nu mai prezintă interesul pe care l-ar fi vut dacă congresul sindicatelor ar fi atns o mînă frățească organizației poltice, căci discuția s’ar fi transportat din mediul pur muncitor în cesl alt mai deprins cu lupta pe teren politic. Totuși chestia e pusă tot de către federația din Nord (Nord a un district din nordul Franței), care e foarte puternică, zisă de asemeni și federațiaextilă. Ordinul de zi al congresului, cuprinzind 12 puncte de dezbătut, prevede la No. 5 „Raporturile dintre organizația corporativă și organizația poltică a clasei muncitoare“, care e problema respinsă de reprezentanții clăii lucrătoare la Amiens. Oricâte va fi hotărîrea congresului actual în aceasta privință, ea nu poate avea o importanță Lorbită, ea va fi numai un semn termometric al stărei de spirit care domnVște între diferitele fracțiuni ale partidului socialist. Th. Cornel* O telgramă anunță că apropierea intre aceste două mari organizații a fost votată. ricicultură din București, prințesa Maria care patronează această școală și contribue h mersul frumos al artei, și dna H. Balaban, directoarea acelei școli. Succesul revine minelor necunoscute, cari au scris cu țesături alese, in mătase făcută și țesută la acea școală, visul de aur al sufletelor lor. Și e succes, căci lucrul acesta de mînă a întrecut ceea ce se face aiurea, și toți acei cari Tau văzut au afirmat că rar li s’a întîmplat să vadă atîta aplicare din partea femeei și atîta gust în lucru. Mîine, Sîmbătă, va fi inaugurarea acestei mici expoziții romînești, la care sînt chemați critici și anumite personalități pariziene. Expoziția va dura pină la închiderea salonului. Cele două vitrine se află în sala No. 6, de la catul întîi, puse într’o bună și plăcută lumină. Simt o mare mulțumire că s’au expus asemeni lucrări originale, deși contrar regulamentului Salonului de Toamnă căci numai astfel se poate arăta cinstit și cu putere creația poporului român, curată de orice intenție și meschină tendință.— Th. Cornel, spectacole — Vineri 27 Octombrie 1306 — Sala Edison. —■ In toate serile reprezentațiuni teatrale date de vestite trupă franceză „Les Capueines“. Sala Appler. — Concert zilnic dat de o orchestră militară: Circul Sidoli: Reprezentații date de cinematograful vorbitor cu „fenomenele naturei“, și lupte internaționale. Sala Frascatti. In fiecare zi 4 reprezentații date de Cinemato Biograf, țesăturile k mătase verde la Balonul de Toamnă Paris, 2 Noembrie 1906. Ca urmare la ultimul meu articol, anunț aici că colecția de țesături adusă de d-na H. Balaban la Paris este expusă la Salon d’Automne (salon de toamnă), care o ține în Marele Palat din Champs Elysées. Două vitrine izolate cuprind aceste frumoase lucrări românești, produsul de artă al școalei de sericicultură din București. In una se află brodăriile fine, batistele de mătase, betele făcute cu multă pricepere de culoare și de desemn, o hisadea lucrată în metal, frumos bătut, și decorat; în cealaltă țesăturile mai consecințe, ca vămi mari, cămășuțe meșteșugit brodate în fir de argint și de aur, colane făcute cu mare gust în decorație, șaluri de o ființă uimitoare, avînd aci o unitate de urzeală de laudă, prin care se suină mici accente de aur, ușor lucrate, aci prezentînd o horhotire care se aseamănă cu îndrăzneață pînză de păianjen. Urma artistică pa care a lăsat-o mina româncei pe aceste prețioase lucruri de casă e mult încintătoare și atrage ochiul curios, spiritul cercetător. Se desprinde din acele lucrări de răbdare și de artă o imagine sinceră și luminoasă, aceea a sufletului poporului nostru care e plin de însușiri artistice esențiale. E o laudă și un succes. Dar lauda se aduce celor cari, înțelegînd marea calitate a poporului, caută sa o conserve și s’o dezvolte într’un mod desăvirșit, și aceia, sau mai bine acelea cari au înțeles așa de înalt rolul lor, sînt trei personalități : Regina Elisabeta, care a scris „Viitorul țărei îi țese femeia“, cuvinte adinei, și căreia îi se datorește fundarea școalei de se ECOURI „PRSMZ 0SEF“ apă purgativă, recomandată de semitățile medicale. _______ Campionatul de luptă de la Circul Sidon Aseară după cum era și de așteptat.Circul a fost arhiplin. Amatorii de luptă au putut asista la una din cele mai importante lupte cari vor forma ciclul campionatului.După decisiva luptă dintre Raul de Cahors șiKrook care Morc seară a emoționat atît de mult publicul,aseara am avut pe același ambițios și strasul Krook în match cu desăvîrșitul luptător Omer de Bouillon. Locul nu ne îngădui să recenzăm modul cum ea s’a desfășurat și nimeni alt decu cei ne cunos pe Krook, își pot da seama de ce luptă aü pierdut nevenind s’o vadă. Mîngîierea acestora va fi însă seara de mîine care înscrie în program material Sturm- Omer de Bouillon. Sunt mulți cari după ideile unora preferă să se rezerve pantru finale, acestora însă le dăm prețiosul sfat de a nu pierde în serii întîlnirî ca cele ce au avut loc. E timpul sa înțelegem căzi luptele la noi a i eșit din domeniul pur al distracției. Ele sunt acum sportul favorit al publicului și nimeni nu mai are de ce se îndoi de sinceritatea unui campionat, fie el chiar sub inițiativă particulară. Relevez încă, de aseară, inimoșia admirabilă cu care campionul nostru in lupta dreaptă, Preoțescu a tratat pe negrul lila a cărui reputație ca luptător agil e bine stabilită in străinătate. Sportul acesta rezervă, am spus-o și altă dată, cele mai dorite succese luptătorului român. Rezultatul a fost asceză: Ghenjokin învinge pe Kutscike în prinderea umerilor (6 minute) Evertsenne Lohmayer cu întoarcerea brațului (8 minute). G. Preoțescu contra lui lila „Pantera neagră“ match nul. Omer de Bouillon pe Axel Krook prin întoarcerea brațului în 14 jum. minute Pentru mîine noui lupte foarte interesante : Albert Sturm contra lui Omer de Bouillon ; Kutschike contra lui Jankowsky și Jess Evertsen contra Iacob Koch. Acaparați mereu de interesul pe care îl prezintă luptele, am neglijat de a vorbi și de cel’alți artiști cari compun prtea intiia a programul cari distrează în mod delicios pblicul Grando Maud în frumoasele și periculoasele sale evoluțiuni pe simuă și salturi mortale inaime și înapoi, cult ge uenumărie și prea meritate aplauze. Clovnul Brossa cu cinii săi savanți și cu maimuțele sale ne reamintește pe dresorul Leonidi care acum cîțiva ani a delectat, publicul bucureștean cu admirabilul drestagiu al clinilor săi. Unii din clinii lui Bosia !acă mult in urmă pe elevii celebrului Scordla și sunt foarte mult aplaudați. The 3 Elrados, Trapa Grebnieff, sunt de asemenea prea bune numere iar Cinematograful ne arată tablouri fru- Uneltiri anti-românești în Grecia GALAȚI, 26 Octombrie.Electricianul Ion Petrescu, sosind aci, declară că fiind stabilit în Patras (Grecia) timp de doi ani, unde profesa ca electrician, trăind liniștit cu o soție greacă, sosind acolo de auzind doctorul Miliaresi expulzat din Galați, avu cu Petrescu o violentă discuție în stradă, doctorul insuflînd Romînia. A doua zi agenții poliției au percheziționat domiciliul lui Petrescu. Găsind portretele suveranilor romîni le-au rupt, iar numerele din ziarele romînești găsite, le-au sechestrat. Petrescu a fost arestat și dus la Atena, de unde a fost expulzat, fără a fi lăsat să și vadă soția, fiind dus sub escortă pe vaporul „Serbia". El a trimes pe ascuns un marinar la consulul Italiei Nitaluga, cerînd pașaport romînesc, ceea ce a căpătat. Petrescu povestește că lucruri grozave se petrec în Grecia.—Sylvius. * IASUEWTO.WűStXÍ* C. S. BECBEMU & I. ILIESCU Bucursști — str. Lipseanu!, He. 2S — Bucurași! fi duce la cinoștința distrnsei sale clientele că au sosit și s’au pus in vinzari fsare fLOUTAȚILE de IARNA. Postavuri culori (cisir) p. ROCHII Stofe Englezești. Linuri Fantaisie p. Rochii STOFE SPECIALE pentru COSTUME TAILLEUR VELOUR de MATASECHIFON pentru ROCHI Velour Englezesc Cotele și Simplu în toate Culorile BOGAT ASORTIMENT de TAFFETAS pentru CĂPTUȘELI TAFFETAS SIMPLU și FANTAISIE pentru ROCHI Jachete și lantaux de Damă, TMVeau XîrS Jerseuei, Flanele, Cachecorsets triptate RAION SPECIAL PENTRU LINGERIE ȘI TRUSDURI — PREȚURI FIXE ȘI MODERATE — TELEFON 12/65 Congresul funcționarilor comerciali Sosirea delegațiunilor Dela ora 5 și 40 au început să sosească trenurile din provincie încărcate cu delegații. Unele trenuri, mai a dos cel dinspre Vîrciorova, erau așa de încărcate, încât au suferit întârzieri de o oră sau două. La gara de Nord se aflau mai toți funcționarii comerciali din Capitală, cari au urat bună venire colegilor lor din provincie. Serviciul divin. Sfințirea drapelului La ora 9 și jumătate s’a oficiat un serviciu divin de către arhiereul Mimii, vicarul Mitropoliei, sfințindu-se steagul societăței, naș fiind d. Petre Sfetescu, prefectul județului Ilfov. Cortegiul s’a îndreptat spre Băile Boriei, unde a avut congresul. Congresul Constituirea biroului Sala cea vastă a Băilor Eforiei se umplu numai decit, fiecare delegație din provincie adunată la un loc. Pe scenă se aflau foarte mulți comercianți fruntași, cari voiau să asculte dezbaterile congresului. Mai asista apoi d. G. Assan, președintele Camerei de comerț și d. Djuvara, șeful serviciului comerțului. La orele 10 sosește ,d. Petre Sfetescu, prefectul județului Ilfov, care este primit cu urale entuziaste. D. Gheorghiu propune ca președinte al congresului pe d. Petre Sfetescu. Congresiștii răspund cu aplauze zgomotoase. D. Petre Sfetescu luînd cuvîntul, adinc emoționat de frumoasa primire ce se face, spune că se simte foarte fericit, că i-a fost dat să prezideze primul congres al funcționarilor comerciali. Vorbesc: Preotul Hagi Bingo Dieoff, Drăgulănescu, Co3tescu, Romrnus Popescu, Luthanu, Căinaru, Mirea Demetrescu, Fanu, Ciobanu, Trandafirescu, G. Assan.* Ședința se suspendă pentru cîteva minute in care timp membrii congresului sunt fotografiați în grup. Mai departe iau cuvîntul d-nii : Turi Tache Georgescu, Ioaniu, Anca, Gheorghiu. > Declarațiile d-niî F. Sfetescu D. Petre Sfetescu spune că prezența d-lui Djuvara, reprezentantul ministerului de comerț, la congres este o garanție că legea repauzului duminecal se va vota chiar în sesiunea aceasta. D-sa își dă cuvântul de onoare, că în calitate de prefect al județului, va face apoi ca legea să se aplice (aplauze entuziaste) j Ia sfîrșit d. Sf. tescu citește moțiunea de mai jos, care este aprobată cu aplauze și urale : Moțiunea „Membrii societății funcționarilor comerciali din întreaga țară, întruniți în primul lor congres, astăzi 26 Octombrie 1906, în sala Băilor Eforiei, solicitări de la autoritățile competinte : 1) Obținerea repauzului întregei zile de Duminică. 2) Desființarea taxei de 5 la sută asupra salariului. 3) Recunoașterea societăței ca persoană morală. 4) Înființarea unei case de pensiuni și ajutor, însărcinează în acest scop pe d. Petre Sfetescu, președinte, Sp. G Gheorghiu și I. Drăgulănescu, secretarii acestui congres,spre a prezenta dezideratele congresului șefului guvernului, ministerului de comerț și industrie, precum și președinților Corpurile legiuitoare“. Congresul se închide la ora 12 jumătate. Banchetul La ora 1 a avut loc un banchet la restaurantul Bazilescu, prezidat tot de d. Petre Stoiescu. S’au ridicat mai multe toasturi. La ora 3 d. p. congresiștii au vizitat Expoziția. Anestin Evenimentele internaționale Din Rusia.— Din Camera ungară și austriacă. — Groaznic incendiu. Diferite știri însemnate. Din Rusia la închisoarea din Nola, 8 revoluționari au reușit să elibereze un deținut politic. — Rielianowski a fost însărcinat cu conducerea alegerilor. Acei candidați cari nu sunt agreați, vor fi înlăturați prin acțiuni judecătorești sau pe cel administrativă. — Țarul oferă astăzi un prînz de adio la Țarscojeselo in onoarea baronului Aehrenthal, numit ministru al afacerilor străine al monarhiei austro-ungare. Din Camera austriacă — In Camera austriacă s’a continuat, discuțiunea asupra reformei electorale. Primul ministru a făcut un apel la întreaga Cameră pentru a coopera la perfecționarea reformei electorale care va întări temeliile statului. Groaznic incendiu Un puternic incendiu a izbucnit la Canton, distrugînd 5000 case. Pină acuma colonia europeană era amenințații, dar acum este afară de pericol. Nicio victimă nu se semnalează. Diferite știri însemnate Camera franceză a discutat creditele pentru noul minister al muncei. Ministrul Viviani a declarat că acest minister a fost constituit pentru a face mai coherentă legisațiunea lucrătoare. Ministrul va lucra ca un socialist care va cuceri încrederea lucrătorilor prin fapte Datoria sa este să afle nevoile muncitorilor și să le apere libertatea. Discursul ministrului a fost mult aplaudat, cu deosebire de Clemenceau. Camera a decis afișarea discursului ministrului cu 368 voturi, contra 162 Creditul cerut a fost adoptat cu 512 voturi contra 20. — Descoperirile care se fac cu privire la intrigile în contra cancelarului Buelow sunt senzaționale. Aceste intrigi au fost înscenate de către fostul ambasador german prințul Eulenburg și de către fiul fostului ministru de război și, contele Room. Partidul acestora voiște să obțină ca Room să fie numit în locul actualului cancelar. Contele Room e de 70 ani, a fost deputat conservator, dar n’a avut niciodată rol politic. A apărat No. 63 din senzaționalul roman FiCAS — ă bani fascicola 3 bani — Congresul absolvenților școalelor comerciale Iată programul congresului ce se ține Duminică 29 Octombrie în aula școalei superioare de comerț, strada Domniței, ora 9 dimineața . 1) Cuvîntare de deschidere și de omagiu suveranului. 2) Rolul absolvenților școalelor comerciale în organizarea noastră economică și financiară. 3) Instituțiunile unde absolventul șc. de comerț își găsește mai bine întrebuințarea : N. Comăneanu, M. D. Athanasiu (Galați), Stef. Romanescu, Sp. Iacobescu. 4) Mijloacele prin care absolvenții școalelor comerciale ar putea mai bine să pătrundă și să se plaseze în afaceri și cu deosebire in comerțul propriu zis: E. Mirea-Dmmitrescu, I. Negoescu, Constantinescu-Drancă, Mungescu. 5) Necesitatea stabilire! contabilități în partidă dublă în adțiile financiare ale statului : U Hodoș, L. Boltuș, P. Chiricescu, M. Navrea. 6) Situația absolvenților și. comerciale față cu legile în vigoare; îndatoririle și responsabilitățile contabililor; mijloacele pentru înlăturarea contabililor și experților improvizați : I. Gheorghiu, I. Rosen, Stoicoiu (T.Jiu). * Domnii congresiști pot ridica cărțile d-lor de intrare la congres pină Sîm bătă seara dela d. I. Șt. Rasidescu, 14 str. Doamnei. „Simblique tribuere*’ Primim următoarea scrisoare: Domnule director. In ziarul „Adevărul“ No. 6173 din 26 Octombrie 1906, am citit o scurtă biografie a noului ministru de instrucțiune publică, d. Const. G. Dissescu. Dați-mi voe să fac o complectare a unui nume, scump mic, pe care îl citați cu ocazia acestei biografii. Vorbiați în acea biografie de o conferință contradictorie ce s’a ținut la baroul din București în 1878 sub decanatul lui Vasile Boerescu. Citați numele de Vernescu fără vre-o altă indicațiune. Pentru ca publicul să nu confunde, tin să stabilesc că acel Vernescu era tatăl meu, George Ion Vernescu, doctor în drept dela facultatea din Paris. Eram elev în liceu, în vîrstă ca de 15 ani, și-mî aduc aminte că am însoțit pe tatăl meu la acea conferință a avocaților, cind am avut și fericirea să fiu prezentat repausatului Vasile Boerescu. Teza susținută era asupra daunelor interese, discutîndu-se principiul constitutiv al daunelor interese formulat așa de bine în brocardul latinesc : „De damno vitando, de lucro captando“ și-mi aduc iarăși aminte că tatăl meu, în susținerea tezei sale, cita foarte des pe Henrion de Pansey. D. Constantin Dissescu a combătut în adevăr cu mult talent teza susținută de tatăl meu și a meritat cu drept cuvînt elogiile adunăroi. Eu nu pricepeam pe atunci dreptul, dar am admirat facilitatea de elocuțiune și argumentațiunea strînsă cu care tînărul magistrat a răspuns tatălui meu. Am ținut să fac această rectificare sau mai bine complectare, pentru că s’a atribuit cîteodata altora — anume defunctului George Dimitrie Vernescu (Gună Vernescu) — și unele mari succese pe pe cari le-a avut tatăl meu în cariera sa de avort, cum a fost celebrul proces de la Craiova prin anul 1864 sau 1865, care a făcut epocă in analele judiciare ale Romîniei. Deci: „Laum cuique tribuere“. Mulțumindu-vă pentru ospitalitatea ce nu mă îndoesc că în interesul adevărului, veți binevoi a da loc în coloanele ziarului dv., acestei întîmpinărî, vă rog să primiți, d-le director, încredințarea deosebitei mele stime și considerațiuni. Mircea G. Vernescu Avocat, doctor în drept, profesor la liceul din Buzău. SCRIERI JURIDICE Două lucrări interesante In maldărul de cărți, broșuri și reviste sosite la redacție, zăceau aruncate de mai mult timp și doua edițiuni ale ministerului de justiție, a căror recenzie o tot amintim în nehotărîrea de a citi genul acesta de publicațiuni, în de obșt<> plicticoase. A fost o adevăată surpriză pentru noi evenimentul că ambele cărți au fost citite de noi, dela început și pînă la sfîrșit, cu un interes crescînd. Primul volum se intitulează Dreptul capului statului de amnistie și de a erta sau micșora pedepsele cuprinzînd și exercițiul acestui drept in curs de 40 de ani de domnie a regelui Carol. Se vorbește aci de concepția dreptului de a orta pe vinovați în secolele mai depărtate de noi, cum se primeai in închisoare și se liberau cei căzuți in vină; despre obiceiul de a se plăti in bani moartea de om; despre reînființarea pedepsei cu moarte în 1832, desființată de regulamentul organic și reînființată apoi iar, insfirșit de faimosul colan Gavril Buzatu, ale cărui formalități de grațiere au durat 3 ani și jumătate ! Cîta deosebire azi, cînd element, suveranului se poate căpăta cu o simplă petițiune ! Nu mai puțin interesant este volumul Prerogativa capului statului de a acorda dispense pentru căsătorii, în care se vorbește de dreptul regelui da a acorda dispensa de vizață și de rudenie pentru căsătorie. In tabele cronologice, pe județe, sî de adunate în carte numele și pronumele celor ce au obținut dispensele dela 1836 pină în luna Aprilie 1906. Cunoscîndu-se cauzele ocazionale ale cererilor de dispense, s’ar putea face, folosindu-se datele cuprinse în tablou, un documentat studiu moral. Ambele lucrări sunt datorite d-lui George D. Nidelcu, simpiticul director al afacerilor judiciare de la ministerul de justiție, și felicitindu-i călduros îl sfătuim să-și publice volumele în edițiuni accesibile marelui public. Instinghierea din calea Moșilor Un început de crimă s’a săvirșit a 1 altă seară într’o cafenea de pe calea Moșilor în următoarele împrejurări : Cafeneaua Martin. — Incăerarea. — înjunghierea La No. 378 pe calea Moșilor se află o cafenea ținută de un bătrîn anume Martin și soția lui Frieda. Acest local este frecventat de oameni cu mai puțină dare pe mînă, și buni și răi. In această din urmă categorie erau clasificați eroii crimei de a saltă seară. Pe la orele 6 jumătate se aflau în cafenea mai mulți consumatori intre cari ADEVERUL si Astăzi a apărut Viata literara“. 44 sub conducerea d-lor G. Coșbuc și Ion Gorun, cu următorul bogat și interesant sumar : Plecarea d-lui Iorga de la „Sămănătorul“, de 11. Chendi, Furtună (poezie), de M. Codreanu; „Al treilea“, de Vasile Pop, Contempldre (poezie), de Dimitrie Nanu, Capul de mort (continuare), de Gh. Silvan ; Piramida (poezie), de Andrei Naum; Cronica muzicală, de B. Lăutarul; De prea de mult, de V. Demetrius; Polemica măruntă, de Al. Cazaban; Informațiuni literare și artistice.— Bibliografie. — 1a bani în toată țara — și Gheorghe Matei, fost în serviciul chiristigeriei d-lui Nicolae Dorojan, din calea Moșilor. El privea la un joc de biliard, cînd intră în local un anume Zamfir Ionescu, zis Sitaru care îl ia la înjurături și îl lovește cu un baston—lovitură ce Matei o parează. De aci se naște o încăerare. Consumatorii sar să-i despartă Sitaru, își strecoară în grabă mina în brîu, scoate cuțitul—de care nu se desparte niciodată, și lovește pe adversarul sau în abdomen,—după care fapt, dispare. Martorii oculari ai acestei înjunghieri, zăpăciți de neașteptata urmare ce avusese cearta, un moment stau să Se reculeagă. De abia cînd sîngele începuse să coloreze îmbrăcămintea înjunghiatului, cei de față ridicară de jos pe Matei și-l duseră la spitalul Colentina unde fa oprit. Acesta e faptul. Cercetările poliției.— Prinderea criminalului Toate cele ce relatarăm pînă aci, s’au petrecut repede și în liniște, înjunghierea s’a descoperit— întîmplător, — ori dimineață de către un agent al poliției, care se și puse în urmărirea criminalului Zamfir Ionescu zis Sitaru. Criminalul a fost prins tot era la o circiumă zisă „La Piperea“ de pe la obor, și adus la poliție. Se spune cafegiul Martin Cafegiul Martin, proprietarul localului unde s’a întîmplat crima ne explică în modul următor cele petrecute: — Eram la hogeac, cînd aud zgomot in prăvălie. Văd pe Sitaru luptîndu-se cu Matei. Iar să-i despart, dar și alții din prăvălie mai puternici ca mine n’au putut să-l despartă. Apoi, aud pe Matei că începe să se vaite, iar pe Sitarn ii văd că fugind afară, trîntind ușa după el. In urmă,— am văzut că lui Matei ii curgea sîngea din pintece. Cauzele înjunghiere! —Rivalitatea. O versiune — Dar din ce cauză l’a înjunghiat pe Matei? — După cine am auzit, Gheorghe Matei era un fel de spion al poliției aici în cafenea. Chiar cînd a dat Sitaru în el a spus : „Tu ești de ai poliției, liaî ?... Intrebînd pe vre-o cîțiva mușterii ai cafenelei, cari spuneau că au fost în seara crimei de față, parte din el spus că cei doi eroi, erau rivali din cauza unei fete anume Joița Gheorghe, de fel din Fundeni (Ilfov), care se baucură de o rea reputație. Victima reușise în timpul din urmă să ia pe fata Joița la el acasă — căci simțise că ea are parale. Sitaru, care trăia de mai mult timp cu ea in concubinaj, a căutat să-și răzbune, și și-e răzbunat. Starea victimei. Ancheta Vizitînd pe victima la spital, ni s’a spus, că starea sa nu e gravă, deoarece in noaptea precedentă a fost operat la paratomie de către d-na dr. Rainer, și s’a constatat, că cuțitul nu a atins nici intestinele, nici stomacul. Pacientul prezentă o rană de 1 cm și jumătate, deasupra ombilicului. Criminalul este anchetat la poliție. El a mărturisit crima și dă drept cauză a actualului sau, faptul, că Gheorghe Matei i-a luat amanta. Aseară pe la 6 și jumătate el a fost confruntat la spital cu victima. —rep— Cereț No. 20 din pasionatul roman Contele de Monte Cristo de ALEX. DUMAS tatăl — 5 bani fascicola în toată țara, 5 bani — FOIȚA ZIARULUTI „ADEVERUL“ munzit nin ROMAN de LUDOVIC DAUȘ CARTEA INTÎIA CAPĂI Cuțitul cu plăcelele de fildeș Și Vanghele aștepta nerăbdător. De ce ? El singur n’ar fi putut răspunde dar îl fascinau plăselele acelea de fildeș... Simțea ca o nevoe să aibă cuțitul, să-l strîngă, să-l ascuză de ochii oamenilor. Avea ca o presimțire că îi va fi de trebuință, cîndva, nu știa el singur cind. Tot ce-l preocupa era că dorea cuțitul, ca pe un lucru fără de care nu se simțea în largul lui, ea și cînd i-ar fi fost mîna dreaptă legată... O presimțire vagă îi spunea pare că să-l ia, căci ii va fi de folos, odată, cine știe unde !... iu ce scop ?. Cine poate pătrunde tainele destinului? Și oare se gîndește în orice clipă omul la ceea ce are să facă o oră maî pe urmă ?.. Cu filozofări ca acestea nu-și trudea mintea Vangele. Un instinct,—criminal poate,—instinctul omului care s’a gîndit cu puțin înainte la o crimă, și care va fi muncit de acelaș gind și mîine, nu-i da pace și-l făcea să caute cu jind la cuțitul lui Ioan. — Ahido l’așî avea mai iute !.. Dar nu i se împlinea voia, și cu tot necazul grecului, cuțitul nu cădea din briul flăcăului ! — Parcă-i un făcut! scrîștii Vanghle și-i veni să țipe. Și’i prinse grija că cineva, vr’un țăran îutîrziat, putea să-i întâlnească, să se prindă în vorbă cu ei și astfel să-i zădărniciască pianul. Și apoi cuțitul putea să nu cază... Tremurînd de nerăbdare el se apropia de Ioan și luîndu-I brațul intr'o explozie bruscă de simpatie, vorbi de ce-i ardea omului : — Am auzit și eu că o fată frumoasă Ileana, și vrednică, lucru mare. Ce mici mîndri ați face. Zou, e păcat să mai amînați nunta, că niciodată amînarea nu-i bună... — Asta zic și eu ! strigă ban al lui Năstase. — Lasă am să pun și eu un cuvînt pentru tine, urmă Vanghele, și-l mîngîie încet pe umăr și-l bătu ușor pe spate... Am să spun eu părinților fetei și au să priceapă... Ce poți face astăzi să nu lași niciodată pe mîine. Și zicind acestea, în vreme ce Ioan înflăcărat de nădejdea unei fericiri apropiate, făcea un gest larg ridicîndușî căciula pe ceafă. Vanghele furișă mîna spre brîul flăcăului și trase cuțitul. — Să vezi c’o să faceți curînd nunta ! zise voios grecul. Mi s'a bătut ochiul și acesta e cel mai bun semn. — Bun zici ? — Nici nu se poate mai bun. Ioane ! esclamă Vanghele ascunzînd cuțitul în buzunarul paltonului. Cînd îți menesc ceva să știi că ese, eu totdeauna aduc noroc la casa omului. Dar iatara ajuns, noapte bună și să auzim cu bine. — îmi vinzi mărgelele ? întrebă boan revenind la prima lui idee. — Ți-am zis că da ! șopti voios grecul. — Atunci nu mi se dai ? Iaca eu am banii gata... și dacă vrei merg acasă la dumneata... Și flăcăul voi să scoață banii. — Nu acu, mîine ! strigă Vanghele, mîine ! Cez de dimineață ei cu căruța în poarta mănăstirei. Pe mîine Ioane. Și se despărțiră. CAP. III Dramul crimei Grecul intră in curtea unei căsuțe de sub dealul Filioarei. — Dumneata ești, coane Vanghele ? întrebă o femee deschizînd ușa dela tindă. — Eu Paraschiva. Da Vasile acasă ? — Acasă. — Cald în odae ? — Cald. am făcut un foc ușor în vatră. — Uitare’s obosit. Să auzim de bine și mîine ! zise grecul și intră într’o cameră de alături,—trăgîndu- l după dînsul. Cînd se văzu singur, scoase un oftar de ușurare. Se apropia de vatră, și în lumina unui jar cu flăcări încă, scoase din buzunar cuțitul și 1 privi lung. Deodată sări ca ars drept în picioare, toti o privire scrutătoare jur împrejur, ca și cînd s’ar fi temut să nu’l surprindă cineva, și ascultă cu urechea întinsă. Totul domnea intr’o tăcere adîncă. — Nu mi-l somn ! șopti el... și am o neliniște ciudată... Ei ! ce să fie oare ?... Și apropiindu-se din nou de vatră privi pentru a două oară cuțitul la lumina focului. Dar cum sta cu ochii țintă, admirînd lama de oțel, cu încrustaturi aurite pe ca* cu vîrful ascuțit și subțire, deodată chipul mareei Epraxia se impuse privirilor sale. Vanghele încruntă ochii și văzu roșu. De ce să aștepte ? Nu i s’a spus oare că maica Epraxia a luat cișitul de pe moșie, că avea să plece să-și plaseze banii la loc sigur Mîine ! va pleca poate chiar, miine ! Hm ! și el Vanghele, nu voia ca ea să plece... Nu ! nu voia asta, nu ! S’a săturat să fie tot omul de nimic de pînă acum... Da ! s’a săturat de calicie... Vrea și el să fie cineva !.. Viață-i asta, să rătăcească mereu pe drumuri vînzînd măsline 1 mărunțișuri Pentru asta a venit •cl tocmai din Grecia, pentru asta ?... Acum era momentul sau niciodată ! Să vrea numai și va da o lovitură mare și va pune in sfirșit mîna pe destui bani, și-și va deschide toate drumurile! El șopti . — Acu-I acu, Vanghele. /Să te vedem, ce ești înatare ? Ești născut să fii rob toată viața,—sau ca să fii un om și jumătate Acu-I acu, Vanghele ! Gîndurile năvăleau grămadă, unde frumoase căci erau iluziile lui de viitor, altele pline de spaimă, căci tremura să ia o hotărîre. Va putea el să scape ? Va ști și el să dea lovitura astfel ca să nu lase urme Și oare n'a fost amăgit Epraxia poate n’are mai nimic pe lîngă dînsa, poate și-a trimis banii prin altcineva, poate se zice numai că-i bogată ! Și cum va pătrunde pînă la dinsa? Dacă va fi surprins, — atunci ce are să se facă Și iar : — Te duci la ocnă Vanghele dacă ești prins ! Ia seama, căci te joci cu focul ! Avu un fior, o tresărire ca și cînd i-ar fi fost frig și s’ar fi văzut sub pămint, în fund de tot, cu lanțuri de picioare și tăind la sare. Trîntindu-se pe un scăunaș își răzimă coatele de genuchi, își lăsă capul pe-o min și stătu multă vreme, privind focul. — Ce să fac, ce să fac ? Deodată avu un tremur și crunt . — Ce maî stau, par’c’așî fi o cîrpă, par’c’ași fi muere ! Și chiar muerele nu șovăe ca mine. Ce am ajuns să mă tem și de maica Epraxia ? Ia o stîrpitură de femee... Un pumn în moalele capului și nu mai suflă ! Privi iar cuțitul luat de la ban și vesel : — Iată,, murmură el, cu ce s’o trimit și mai ușor pe ceea lume ! Se gîndi că nimeni n’are să-l afle, să-l bănuiască... Și apoi ce bine-I cădea cuțitul lui Ioan la împrejurarea asta ! Bun cuțit, și cunoscut de toți oamenii... Dac’o fi și-a trebui să se găsească un vinovat se va căuta în altă parte Cit despre el, Vanghele, va ști bine să șteargă orice urmă de pa dînsul, și se va ascunde bine. El trase din nou cu urechea. O sală mică, un fel de tindă, despărțea odaia lui de a gazdelor. Vasile și Paraschiva trebuiau să doarmă adînc, căci îi auzea sforăind cu putere. Vanghele zîmbi. Fără să se mai codească mult, îmbrăcă un suman de-al lui Vasile, aflat în odae, deschise încet fereastra și strecurindu-se afară a lipi la loc cu băgare de seamă și fără zgomot. Era tírziu și întuneric beznă. O bură de ploae cădea rece și deasă; casele dormeau în întuneric și țipenie de om pe-afară, încet, plecîndu-se pe după garduri, oprindu-se din cinci în cînd ca să mai tragă cu urechea Vanghele merse drept spre mănăstire. Ajuns în dreptul porței cele mari, el se abătu la stînga, apoi la dreapta pe ulicioarele strimte și pustii ce duceau spre munte, printre chiliuțele tot mai rare ale maicelor. Sări un gard, trecu o grădină, apoi mai sări un gard, și deodată pătrunzînd pe partea de din dos în incinta mănăstirei, se dosi sub cerdacul maicei EprarU (Va urma). 1