Adevěrul, noiembrie 1906 (Anul 19, nr. 6178-6208)
1906-11-26 / nr. 6203
tV Dominica 26 Noembre 1906 I Cursa București-Giurgiu-București cîștigrată i autmoobilul MERCEDES pe cauciucuri Antidarapante MICHELIN Condus de D-nu Jean Cămărășescu Reprezentanța exclusivă pentru Romînia: Societatea Leonida & C-ie Magazin de expoziție: Calea Victoriei 186. Garaj modern: Str. Catunul-nou IO. iltranisfeni-ațlpii Escomunicările continuă în partidul liberal. In afară de cele anunțate de noi, și cari au fost confirmate de L’Îndependance honmaine, aflăm că prin surprindere s’a mai escomunicat și l-nul C. Dumitrescu-lași, savantul rector al Universităței și un om politic care are multe simpatii în toate cercurile politice. Se zice că s’a constituit un comitet secret sub prezidenția d-lui Vintilă brătianu, care operează aceste excomunicări și care alcătuiște,de pe acum, lista tuturor funcționarilor înalți și a demnitarilor mai principali, cari vor fi numiți sub viitorul guvern liberal. In cercurile avocaților din baroul Capitalei domnește o adevărată ferbere provocată de proectul de reorganizare a corpului de avocați întocmit de d. Mișu Antonescu decanul baroului în special zvonul răspîndit că e vorba ca acest proect să treacă fără discuțîuni serioase și prin adunarea baroului și prin parlament, stîrnește vii nemulțumiri. D. Kalinderu a declarat azi că documentele ce le-a cumpărat de la Constantinopol pentru Academie, sînt privitoare la unirea principatelor. Deasemenea d-sa a declarat că in călătoria aceea s'a interesat și de soarta romînilor din Macedonia D. P. Carp a invitat la ceai pe d nii Mihali și Vaida-Voevod, deputați români în Camera maghiară, care se află în Capitală. ÎTD-nii Marghiloman și Filipescu au depus azi cărțile d-lor la hotel Bristol, pentru d. Vaida-Voevod. La ministerul de externe ni s’a confirmat azi dureroasa veste că doamna Duiliu Zamfirescu, soția secretarului general al fostui minister, a încetat din viață într’o stațiune climaterică din Elveția. ■ Transmitem Cele mai sincere condoleanțe dureros încercatului soț. Printre liberali a produs o penibilă impresie faptul că congresul partidului se va ține la d. Vintilă Brătianu acasă. Unii văd în aceasta un fel de întărire a credinței că brătienii țin să arate că partidul liberal e partidul lor personal. Alții, cari relevă cu drept cuvînt că în Capitală sînt destule săli publice în cari s’ar fi putut aduna congresul, văd în propunerea d-lui Vintilă Brătianu ca congresul să se ție acasă la d-sa, tendința de a mărgini libertatea cuvîntului. In adevăr, cei mai mulți liberali cari doresc să vorbească, declară că buna cuviință îl va împiedica să spue tot ce gîndesc, căci ar risca să fie acuzați că a fi abuzat de ospitalitatea acordată partidului. E foarte posibil ca să se intervie pe lingă d. Sturdza ca să mulțumească d-lui Vintilă Brătianu pentru bunăvoința ce a avut de a oferi casa d-sale pentru ținerea congresului și să închirieze în acest scop vreuna din numeroasele săli publice din Capitală, dacă clubul liberal, casa partidului, este mai puțin spațioasă decît locuimța unul particular. Printre cei sosiți în București ca :Să asiste la celebrarea căsătoriei d-lui Th. Mihali, președintele clubului naționalităților din Camera ungară, cu d-șoara Elefteria Popescu, directoarea azilului Elisabeta, sunt și d na și d. dr. Al. Văida-Voivod, valorosul deputat român din Camera ungară. Cu privire la progresele militarizărei școlilor primare aflăm lucruri uimitoare. Unii instructori, uitînd că nu sînt în cazarmă ci în școală (deși cazarma ar trebui să fie considerată tot ca o școală, un fel de prelungire a cursurilor secundare) transportă aci tot vocabularul și toate obiceiurile rele vizitate în cazarmă. Astfel copiii sunt urechiați, tratați cu epitete de puteri, măgari și altele. Rugăm stăruitor pe d. C. Dissescu să procedeze cu energie și cu hotărîre pentru a tăia dela început asemenea apucături primejdioase pentru educația copiilor ; nu trebue lăsat ca lucrurile să ajungă pînă acolo ca urechile instructorilor de care vorbim să facă cunoștință cu mîinile unor părinți exasperați. Ministrul de interne, contrar așteptărilor, a casat alegiile comunale din Vasluiu. D. G. Vlahuți-oustineanu a fost numit prefect al județului Ilfov. Direcția poștelor a cerut ministerului de interne un spor de 1 mii. 500.000 lei la fulger , iar prefectura poliției Capitalei un spor de 1.800.000 lei. E vorba de schimbarea prefectului de Suceava, d Bonari, în locul căruia ar veni d. Bălășescu, fost prim procuror de Ilfov. In orașul Saint-Louis (statul Alabama) s’a înființat săptăminile trecute o școală rominească. Directorul acestei Șooli este un fost institutor român din Tulcea, care a scris acum ministerului nostru de culte, cerindu-i mai multe manuale de istoria și limba romină. In școalele noastre din Macedonia s'au înscris in acest an vreo 500 de elevî, dintre cari 200 solbanezi și turci In școalele din Salonic numai s’au înscris 50 de elevi, dintre cari 45 români macedoneni, dabanezî și 2 evrei. Cazinul de la Expoziție s’a închis aseară din ordinul d-lui ministru al domeniilor. Aci cazin urma să se inchidă cu trei zile mai înainte. Cind însă s’a dus un inspector de la comisariatul Expoziției și a dat ordin să se inchidă cazinul, inspectorul polițienesc respectiv s’a opus zicind : — Pentru că Expoziția s’a închis, comisariatul nu mai are nici o putere aici , iar ei, care sunt în drept să instrumentez aici, n’am primit ordinul de a închide cazinul. S a distribuit la Cameră următorul proect de lege : Art unic —Eforia spitalelor civile din București este autorizată a întrebuința suma de 300 000 lei, provenită din vinzarea către comuna Ploești a unei suprafețe de 200 hectare teren din moșia Vatra Schitului Tirgșor, jud. Prahova, și a 70.000 lei proveniți din vînzarea vilei din Sinaia, la plata împrumutului contractat pentru cumpărătoarea moșiei Albești, din jud Argeș. 3111 Se afirmă că programul e de mult definitiv redactat de d. Vintilă Brătianu și că d. Sturdza ar fi fost silit să-l accepte fără discuție. tv. Precum se vede versiunile ocultiste sunt de așa natură incit dacă numai una din ele s’ar adeveri, ar rezulta într’adevăr că ocultiștii și frătieniștii au triumfat pe toată linia și au supus pe d. Sturdza. Rețeta d lui Vasile Lascar , supunere șefului, a avut un efect cu totul contrariu: s’a supus șeful, dacă, cum am ei«, va confirma triumful ocultei. R. X. TEATRU-MUZICA Opera italiană: Tosca cu d-na Darclée De numele divei Darclée se leagă pentru Capitala noastră seri de triumf și de desfătare cum nu le-au cunoscut decît scenele pe cari au strălucit stelele mari ale cititului, acelea cari aprind în suflete entuziasmat și lasă multă vreme în urma lor strălucirea vocei și geniului lor artistic. De aceea de câte ori Darclée revine la noi sala Teatrului e prea mică să cuprindă pe toți cei ce vin atrași de farmecul ce făgăduește acest nume. Sunt trei-patru ani de cînd, mereu disputată de marele teatre europene și americane, diva Darclée n’a mai putut apare la noi. Vocea ei a rămas aceeași voce cristalină plină de soare, plină de acea căldură comunicativă care unește inimile și stîrnește admirațiunea. Puccini, care e necontestat cea mai însemnată personalitate printre compozitorii Italiei muzicale de azi, atunci cind a voit să dea scînteca de viață 0"«rei sale „Tosca“ a ales din întreaga leadă de cintreții ale Italiei pe Darclee și dacă astsizi „Iu ea“ face meunjurul lumei, actul de naștere a fost pecetluit de creatoarea rolului, de compatriota noastră Hariclea Darcle». E o înîndrie, pe care am resimțit-o din nou aseară, cu toți cînd autentica, prima și „unica“ Tosca a reapărut înaintea noastră. Cine ar putea, în adevăr, spune ca ea scena de gelozie din primul act, cine ar putea cînta mai dramatic marele duo cu Scarpia din actul al doilea, cine ar putea pune o mai profundă și mai nobilă poezie în îndurerata arie „Visi d’arte“? Au fost lacrimi în ochii tuturora cînd Darclée a ajuns la acea frază plină de suferință și resemnare : „Perche, percche, Signore?“. Și cînd a terminat ultima notă, a fost o frenezie în întraga sală, care nu s’a potolit decît pentru a asculta pentru a doua oară cu respirația reținută, valurile de dulce armonie ale acestei voci dumnezeești... Momente de acestea sînt singurele cînd realitatea dispare și ta crezi într’o lume unde tu însuți te simți mai bun. O artă para atinge asemenea înălțimi to artă într’însa scînteea divină Nu este, firește, ușoară pozițiunea cîntăreților cari înconjoară o artistă ca Darclée. Astfel tenorul Ventura, cu toate intențiunile sale, cari nu sînt lipsite de fineță, afară de cîteva momente bune, a fost, poate și din cauză de indispoziție, insuficient cu rolul pictorului Cavaradossi. Corect în Scarpia d-lui Gregoretti : mai puțin in voce însă ca de radul trecut. Bias în Angelotti, d. Alexia. Orchestra a avut unele ezitațiuni supărătoare, deși, în ginere, a mers cu destulă siguranță. Chiar faimosul solo de violoncel din actul final a eșit mult mai curat de astădata. E. D. F. Știri artistice Citim la ziarul „La Tribuna Popular“ din Monts Artder: O strălucită „Guarani“ ni a dat compania Rotoli. Strălucită în cea mai pură accepțiune a cuvîntului, D-ra Caleopi Șoinescu este aceeași tînără, frumoasă pe care am cunoscut-o la Solis acum un an în rolul Reginei Margarita de Valois din „Hughenoți": tînără, grațioasă, frumoasă și mai presus de toate, posesoarea unei voci de soprano legeră de o flexibilitate și un timbru rar, grație căror calități fusese numită o a doua Barrientos. Dorijind oarecare insuficiențe de debutantă, iu de astă dată o interpretă ideală a poeticei protagoniste din „Guarang“. — Al VI-lea concert simfonic ciclul simfoniilor Beethoven dat de orchestra permanentă a ministerului instrucțiunei publice sub conducerea d-lui Duminicu va avea loc la Ateneu Joi 50 Noembrie ora 9 seara. Programa cuprinde 1) A. Bruneau.—Preludiul din Messidor (prima audiție). 2) Beethoven. — Symfonia No 6 (pastorală). a) Allegro ma non tropo (Deșteptarea simțimintelor voioase la privirea cîmpiei) b) Andante molto moto (Scenă, la bafet —cîntarea păsărilor), c) Allegro (întrunire veselă a țăranilor, furtună, vijelie, dy Allegretto (cîntul păstorilor—expresiunea sentimentelor de recunoștință 3) Saint Saens — Phaeton poemă simfonică. 4) Tschaikowsky : a) Ouvertüre miniature, b) Danse A rabé, c) Danse dn mirliton din Suita Gasse Noisette (prima audiție). h) Wagner. — Murmurul pădure! din „Siegfried** . Prețul locurilor : Loge de jos, 12 lei ; loge de sus, 10 lei; loc rezervat, 3 lei; stalul 1, 2 lei ; stalul 11, 1 lea. Marț! 12 Decembrie ora 9 seara va avea loc al 7-lea concert simfonic. Supunerea d-lui Dim. Sturdza Ochita triumfătoare. — ministerul de interne. — Cine convoacă congresul.— Escomunicările. — Comisia programista. — Cum se va face programul. Vom înregistra astăzi cîteva zvonuri cari persistă încă în unele cercuri liberale asupra așa zisei împăcări intre d. Sturdza și ocultiștii. Se dă ca cert faptul că d. Sturdza s'a supus, fără nici o condiție Ocultei și a primit absolut toate cererile ocultiștilor, declarnd că va urma politica ocultistă. Deși această extraordinară transformare a d-lui Sturdza este întîmpinată în multe cercuri politice cu mare neîncredere, totuși ocultiștii apar acum triumfători. Ocultiștii afirmă că cea d’întîi și condițiune pe care au pus-o d-lui Sturdza pentru a restabili înțelegerile în partid, a fost rezervarea ministerului de interne pentru d. Ionel Brătianu. Pentru a se pune în evidență capitularea dlui Sturdza, ocultiștii i-au cerut ca în toate convocările congresului, alăturea de d. Sturdza să semneze și d. Ionel Brătianu, ceea ce Sturdza ar fi acceptat. Eseonimileg file au fost de mai înainte hotărîte la, o consfătuire intimă ținută la cl Vintilă Brătianu. Lista celor escomunicați a fost alcătuită în așa mod iniii cl. Sturdza să creadă că întreg partidul va fi de acord în privința acestor escomunicări. Acum însă se observă o indignare generală în cercurile liberale provocată de aceste escomunicări și e ele prevăzut că faptul acesta va lua așa proporțiune încit congresul i-a fi foarte agitat. Ocultiștii susțin că comisiunea care s’a ales în comitetul executiv pentru organizarea congresului liberal, are mandatul de a redacta și programul, care va fi pe larg discutat în sinul congresului și de aceea s’au fixat trei zile de dezbateri. Știrea că comitetul executiv al partidului liberal a hotărît, după propunerea fraților Brătianu, caterisirea mai multor liberali, a produs în primul moment stupefacție, care repede s’a prefăcut în indignare, la toți liberalii de bună credință. Aceste excomunicări, departe de a întări partidul și a restabili armonia, au și avut de efect înăsprirea relațiunilor.* Un cunoscut liberal,— aj declarat Într’un cerc de oameni politici. Nimeni nu poate fi exclus dintr'un partid în care a intrat de buna voe, și din care poate oricîndeși de bună voe, — în modul cum au fost eseleși de astă dată, pentru satisfacerea unor interese politice personale, vechi și încercați liberali. „Dacă se credea în interesul partidului o judecată de caterisire, nu cîțîva oameni o puteau pronunța, ci numai congresul însuși, înaintea căruia cei acuzați puteau să se apere — și apărarea lor trebuia ascultată. Așa cum s'a procedat, Brătienii apar ca niște mari inchizitori și au în mina lor soarta oricărui liberal, care dacă ar manifesta o părere mai liberă ce nu le-ar plăcea sau conveni, riscă să fie exclus fără discuție și fără apel din partid. * Că acest liberal care s’a pronunțat astfel, are dreptate, par a simți și Brătienii. Un ziar guvernamental, și anume „Patriotul“, avînd in vedere principiul ia baza căruia brătieniștii au cerut escluderea unor adversari personali ai lor, a anunțat că au mai fost escluse și alte persoane, cari c intraveniseră de asemenea la principiul pus înainte, dar nu în sfera intereselor brătieniste. Astfel ziarul guvernamental a anunțat escluderea d-lor Take Protopopescu, Vespasian Pella, Alexandru Radovici, etc. La aceasta Independența, în care numele celor eicomunicațî nu s’a publicat pînă acum, răspunde prin următoarea informațiune : „Patriotul publică o lungă listă de diferite personalități din partidul național liberal, cari, prin hotă îrea comitetului executiv, ar fi fost excluse din acest partid. „Listă aceasta nu, e decît o pură invențiune, de un gust dubios. Adevărul este că numai cîțiva membri ai partidului liberal ale căror nume au fost publicate în ziare (numai în „Adevărul“ Nota Red), au fost excluși de la congresul care se va ține la 3 Decembrie, în urma atitudinei lor francamente ostilă intereselor generale ale partidului național-liberal“. Notița aceasta din Independența califică deci de prost gust că ar fi fost anunțați ca escluși din partidul liberal cîțiva membri ai acestuia cari au avut aceeași atitudine pe care au avut-o și cei cîțiva despre cari recunoaște și Independența că au fost excluși. De ce excluderea acelora ar fi de prost gust, și a acestora din urmărise un gust bun? Pentru că în cazul din urmă gustul a fost bun pentru frații Brătieni ? Frumosul exemplu al caterisirilor pare a surîde cantacuziniștilor, căci iată ce scrie Patriotul, vorbind de escomunicările din partidul liberal. „Nu avem sa dezaprobăm măsura luată de d. Sturdza. Sunt momente, în viața partidelor, cînd asemenea măsuri se impun. Uitîndu și rolul și datoriile ce au către partid și șef, unii fruntași încep să-și ia acre de independență, se încearcă să se emancipeze de sub autoritatea, sub care am lucrat, pentru a se înălța“. Chestiunea caterisirilor din partidul liberal nu e încă închisă.^ Ea va mai stîrni mari furtuni, căci sînt liberali absolut hotărâți să împiedice stabilirea unui regim personal brătienist. E probabil că chiar congresul liberal dela 3 Decembrie va deveni teatrul unor scene foarte puțin armonice. Rp. Escomunicările din partidul liberal Spărgători periculoși Continuindu-se cu cercetările relativ la furturile comise de pungașii Haralambie Ghițulescu și Michel Scherer, autorii spargere din str. Patriei, a mai fost arestat cunoscutul pungaș David Michel, în etate de 29 ani, fost condamnat ca complice. In sarcina lor s’au mai descoperit următoarele spargeri : 1. Spargerea din str. Fintînei 23, la cîrciumarul Amărășteanu, de unde s’au furat bani și marfă de băcănie. 2. Spargerea dela d. Dumitru Petrescu, cîrcimar pe cheiul Dîmboviței, de unde s’a furat o cantitate însemnată de tutun. 3. Din calea Rahovei No. 1,la.d. I. Dionisie, cîrciumar, s’au furat prin spargerea tejghelei 250 fes. 4. La d. Niță Matei, cîrciumer în str. Izvor, s’a furat deasemenea o cantitate destul de mare de tutun și bani. E de notat, că toate aceste spargeri au fost comise cam la fel, hoții intrind inuimi în pivniță și apoi pătrunzînd în prăvălii prin spargerea chipengului. Dela Cameră Azi la Cameră mai multă animație decît de obicei. Două întrebări s-au adresat ministrului de finanțe, care a răspuns la ele prin două scurte cuvîntări foarte mult aplaudate. * O întrebare a d-lui Ion Th. Fiorescu privea o cestiune de egalizare de pensii. Alta a fost adresată de d. Costică Rădulescu, care are un vechiu proces cu administrația mehedințeană. D. Take Ionescu a spus că administrația severineană și-a înțeles bine misiunea, că ea n’a perceput —cum a zis d. Rădulescu — biruri nelegale, ci a adunat ofrande benevole, din cari a reușit să construiască mai multa spitale și peste 50 școli. Aceastaî face cinste! In culoarele Camerei se afirmă ca d. Nicu Xenopol a fost desemnat ca raportor general la budgete. Se consideră aceasta ca o compensație ce s'a acordat distinsului deputat pentru că anul acesta nu a fost ales raportor al adresei. In cercurile deputaților se ia cu meurte cunoștință de ..faptul că starea sănătății regelui merge tot mai tine. . Aseară ,suveranul a putut lucra in biblioteca sa pînă la ora zece. j PARLAMENTUL CAMERA Urmarea ședinței de la 24 Noembrie Cercările comunale D. Iorgidescu interpelează pe d. ministru de interne cu privire la cheltuirile ce se fac de către cercurile comunale, cu care se chaituesc mai mult decît cu primarii și notarii. Cercurile comunale mai ales cheltuasc pentru poșta rurală, și d-sa cere ca pivă la desființarea acestor cercuri, cari îi par nefolositoare, să se scutească cel puțin comunele de impozitele la cari sînt supuse pentru poșta rurală. D. G. Gr. Cantacuzino declară că va avea în vedere acest lucru la formarea noului budget. Legea meseriașilor D. Șerban interpelează pe d. ministru de domenii, asupra legei meseriilor, cari a fost făcută în pripă și care nu satisface câtuși de puțin cerințele meseriașilor, ci-sa roagă pe d. ministru de domenii să vie cu o nouă lege modificatoare a celei actualei D. J. Lahovary, ministru de domenii spune că a studiat legea meseriașilor și că în adevăr există mullte lacune. D-sa promite că va face tot ce-î va sta prin putință să satisfacă pe meseriași. Pensiunile portăreilor D. Prasa se ocupă de soarta portăreilor, zice, că acest corp fiind funcționari ca magistrații sub toate rapoarte, ar trebui să fie și ei pensionari. D. Greceanu, spune că va aduce în curînd un proect de lege, prisicari și portăreți să se bucure de drepturile pensiunei. D. G. Gr. Cantacuzino citește mai multe proiecte de lege. D. Brătescu cere cuvîntul pentru a declara că se asociază la interpolarea de deunăzi a d-lui Lascăr L. Catargiu cu privire la cele două societăți de tramvaie din Capitală, D. Virgil Anan, raportor, citește proiectul de răspuns la raesogiu, în mijlocul aplauzelor. D. Gr Tnandafil, președintele Camerei, roagă pe domnii deputați să intre in secțiuni. Ședința se ridică la ora 4. — Ședința dela 25 Noembrie — Ședința se deschide la orele 2 și junu. Prezenți 120 domnii deputați. Pe banca ministerială se află d-ni: Take Ionescu, general Manu, Ionel Grădișteanu. D. Jean Florescu interpelează pe d. ministru de finanțe asupra chestiunei pensionarilor deoarece sunt două clase de pensionari: una cea nouă, cu 14 la sută ețineri, iar alta, cea veche cu 17 la sută rețineri. D. I. Th. Florescu apelează la d. ministru de finanțe să facă pe toți pensionarii de o singură clasă, cu un singur fel de rețineri, adică cu 14 la sută. Partidul conservator va face astfel o operă frumoasă. D. ministru de finanțe Take Ionescu răspunde că cea dintâia îmbunătățire ce va trebui să facă în chestiunea pensionarilor, e asimilarea funcționărilor județeni și comunali cu acel ai statului. Apoi se va vedea dacă se mai pot face și alte îmbunătățiri. D. Take Ionescu roagă pe d. I. Th. Florescu și pe ceilalți deputați cari susin acest proect, ai mai aștepte pînă ce se va rezolva prima chestiune. D. ministru de finanțe mai spune că excedentul cel mare ce l’am avut nu înseamnă că el va putea acoperi toate cheltuelile ce s’ar propune de acum înainte. D. d . Cozma depune o petițiune prin care locuitorii tîrgului Filipești din județul Prahova, cer ca terenurile aflate în raza orașului să fie declarate alienabile. D. Boldulescu-Mediedinți spune că în județul Mehedinți se încasează de la țărani, cu concursul primăriei și a jandarmeriei, o taxă pentru spitale. Această taxă se percepe și sub forme de grîne, țuică, etc. Gera să se facă o anchetă și să i se pus la dispoziție condicile pentru a vedea ce se face cu banii încasați. D. Take Ionescu răspunde, că prin ajutorul acestor bani s’au făcut șapte spitale și 60 de clădiri de școli rurale, pînă în prezent. Sumele încasate s’au vărsat în mod integral pentru acele construcțiuni. Lucrul acesta este demn de imitat—spune d. ministru de finanțe. E frumos că se găsesc prefecți cari prin asemenea colecte pot să ridice nivelul cultural și sanitar al județelor. D. Rădulescu-Metedinți cere să i se pue la dispoziție numele persoanelor cari formează acel comitet. D. Jake Ionescu depune un proect de lege pentru modificarea aliniatului 2 al articolului 5 din legea sancționată în Aprilie 1905. D. Triandafil președintele Camerei fixează ziua de Mereuri pentru discuție răspunsului Camerei la mesaj. Camera trece în secțiuni la orele 3. SENATUL — Ședința dela 25 Noembrie — Ședința se deschide la orele 2 și 20 minute sub președinția d-lui Ghica-Deleni. Răspund la apelul nominal 73 domni senatori. Pe banca ministerială se află domnii miniștri Jacob Lahovary și Dimitrie Greceanu. D. ministru al justiției înaintează trei proecte de lege prin cari se modifică in parte legea judecătoriilor de ocol. D. 1. Praja depune un proect de lege din inițiativa Senatului prin care se reduc taxele școlare. D. dr. Toma Tomescu cere mai multe dosare ce sînt de trebuință pentru ca să anunțe o interpolare în privința reformei învățămîntului superior. D. Moise Pacu cera un tablou relativ la situația membrilor învățămîntului, spre a anunța o interpelare. La ord. zilei nu mai este nimic și se ridică ședința la orele 2 și 40 minute, anunțîndu-se cea viitoare pentru Luni 27 Noembrie. ADEVERUL' í amp>pi wwui11' ........ii uimi - er' vmrASiu mini tumi. CEREȚI RENUMITELE CONSERVE STRICIfICI CALITĂȚI SUPERIOARE.—PIIETURI IEFTINE De vinzare la toate magazinele de Coloniale din țară — I>epo25Ît general: SIB*. Bienala II Ultima oră teleiraSisă Maioraspondentii ieșiri in Londra, Paris, Berlin, Viena și Budapesta Evenimente internaționale Tulburări studențești la Neapole Joi au avut loc grave tulburări studențești în fața universităței. Studenții au pătruns cu forța în localul universității după ce au bătut pe portar și au atacat pe profesori, cari au telegrafiat imediat cerind ajutorul poliției. In stradă au avut loc ciocniri între trupe și studenți. Studenții au fost șarjați de armată; unii se află grav rănit. Ordinea nu a putut fi restabilită decît noaptea tîrziu. Șahul Persiei pe moarte In urma știrilor extrem de alarmante care circulă în Europa despre starea sănătăței șahului Persiei, secretarul ambasadei persane din Londra a telegrafiat din nou la Teheran, cerînd informații asupra boalei șahului. O telegramă sosită”!» Paris din Teheran anunța că. starea sănătăței șahului e extrem de gravă. Moartea lui se așteaptă dintr’un moment într’altul. Tîrgoviște, 24 Noembrie Căzută în puț.—Femeea Suftana Ion Ivașcu din comuna Glodenî pe cmd voia să scoată apă dintr’un puț a căzut în el alunecînd după ghizduri. Puțul are o adîncime de 12 stînjeni și cel mai curios e faptul că ea a căzut cu capul in jos și s’a menținut deasupra apei. Din întîmplare venind oameni la puț au auzit țipete eșind din interior. Intinzînd de lanț oamenii au voit să o scoată afară și cînd mai era vre-o 6 metri pînă la suprafață, a căzut din nou în fundul puțului; lăsînd din nou găleata după cîte a puțt nenorocitatemea a avut prezența de spirit de a intra iar nu găleată, de astădată insă legată cu betele peste mijloc de lanț ca să nu mai cadă. Scoasă afară, nenorocita feroee era paralizată de spaimă și se văita de coaste. Sunt speranțe că îi vor reveni mințile. I Inspecțiuni. — D. general Tătărescu sosit în Târgoviște Joi seara a trecut la Monastirea Dealului pentru a inspecta școala copiilor de trupă. Duminică va părăsi garnizoana. " ntr- o Bica “ Părerile lui Stolopin despre viitoarea Dumă Petersburg, 25 Noembrie. —Ziarul „Strana“ publică o convorbire pe care a avut-o un reporter politic a acestuia cu primul ministru Stolypin cu privire la Dumă. Stolypin a repetat iară vechea lui afirmare, că e deplin convins că activitatea nouei Dume se va conforma vederilor guvernului, iar dacă lucrul acesta nu se va realiza. Duma va fi dizolvată Reporterul de mai sus a întrebat atunci pe primul ministru dacă nu crede că o asemenea lovitură de stat va fi desconsiderată de Europa civilizată. Acesta din urmă a răspuns : Europa nu se amestecă în treburile lăuntrice ale imperiului rusesc și că dînsa voește numai ca convențiile încheiate cu fiecare țară să fie respectate de Rusia. Și în această privință guvernul rus a fost totdeauna corect. In chestia Marocului Madrid, 25 Noembrie. — Ministrul afacerilor străine, răspunzînd unei întrebări, a declarat că acțiunea Franței și a Spaniei va fi comună și cu aprobarea celorlalte națiuni. Poliția se va stabili mai întâiü în cele opt porturi prevăzute în actele dresate la Algesiras. Dacă serviciul acesta va da rezultate bune, poliția se va întinde și în interiorul Marocului și ea va deveni un fel de gardă civilă. Puterile franco-spaniole par suficiente pentru a garanta securitatea străinilor Demisia unui ministru rus Petersburg, 25 Noembrie. — E vorba ca Gurcov să demisioneze. falnicii : soție, copii, frați, surori, napoți, nepoate, cumnați, cumnate și rude ia durerea a vă anunța pierderea preaubitului lor soț, tată, frate, unchiu, cumnat și rudă SIMON BRAUEL în vîrstă de 54 ani a cetat din viață după o scurtă viață Vineri 24 Noembrie cor. Ceremonia funebră va avea loc Duminică 26 cor. ora 3 p. m., la cimitirul Israelit, șoseaua Filantropia unda se află depusa remășițile mortuare. sufer „Adevărul“ la țară Iași, 24 Noembrie Furt. — Astă noapte s’a comis la casa de bagaje dela C. F. R. un furt de 1.800 lei prin potrivire de chel la casă. Bănnolile căzînd asupra însuși casierului, Tomiță Dimitriu, el a fost arestat. El însă neagă cu hotărîre. Chestia apei. — Luni se va întruni consiliul comunal pentru a discuta rezultatele ultimei licitațiuni. Se crede că ori se va a proba oferta d-lui inginer Gananäü ca fiind cea mai avantagioasă, ori se va anula licitația, fixîndu-se alta. D. Vasile Buțureanu va fi probabil numit inspector al învățămîntului profesional. D. general Zarca a plecat la București pentru a lua parte la ședința comitetului inspectorilor. Consiliul de război și de aici va judeca în curînd, intre alte, și pe fostul bancher Farma din București, care va fi apărat de d. Crimancea. CIRCUL SIDOLI íumai pentru Saal zile SîmMtă 25 Noembrie 13ÍMS Orele 9 seara Prima reprezentație Cinematografilograf Vederi senzaționale și comice Biletele de vînzare la Casa Circului . Dorește sa dea lecțiuni de violoncel în schimbul pensiune!— A se adresa ,sub inițiala M. la redacția acestui ziar. M. I. NEGREANU = AVOCAT = Strada Miroeai ®, 82 Un bun stenograf cunoscând bine limbile romînă și germană, găsește loc imediat, bâîie rSÎ Sitait. A se adresa la redacția ziarului «Adevărul“. O absolventa a facultățeî de litere dispunînd de cîteva ore libere dorește a da lecț iî în familie. Prețuri modeste. A se adresa La administrația Jarului pentru Domnișoara Magdalena. Rarele magazin Oriental S. OJABOtUOi, it»f§fti Actualmente: MNspoziție de 1 0¹ ® A66!3 Wresstale Desenurî și C'iflori speciiste — Calitate garantată A 40**/ NB.—Toate Cfflioarele expuse sunt cu Prețurile marcate pe fiecare și absolut Fise, sinfsurul mijloc pentru am fitori spre a se putea convinge a fii pentru calitățile speciale și superioare cît și despre Prețurile JBxcepționale de SSSfin "Tikți