Adevěrul, noiembrie 1906 (Anul 19, nr. 6178-6208)

1906-11-26 / nr. 6203

t­­V Dominica 26 Noembre 1906 I Cursa București-Giurgiu-București cîștigrată­­ i­ autmoobilul M­ERCEDES pe cauciu­curi Antidarapante M­ICHELIN Condus de D-nu Jean Cămărășescu Reprezentanța exclusivă pentru Romînia: Societatea Leonida & C-ie Magazin de expoziție: Calea Victoriei 186. Garaj modern: Str. Catunul-nou IO. iltran­isfeni-ațlpii­ Escomunicările continuă în partidul liberal. In afară de cele anunțate de noi, și cari au­ fost confir­mate de L’Îndepen­dance h­on­­maine, aflăm că prin surprin­dere s’a mai escomu­nicat și­­ l-nul C. Dum­itrescu-lași, sa­vantul rector al Universităței și un om politic care are multe simpatii în toate cer­curile politice. Se zice că s’a constitu­it un comitet secret sub pre­zidenția d-lui Vintilă b­ră­­tianu, care operează aceste excomunicări și care alcătu­iște,de pe acum, lista tuturor funcționarilor înalți și a dem­nitarilor mai principali, cari vor fi numiți sub viitorul gu­vern liberal. In cercurile avocaților din baroul Capitalei domnește o adevărată fer­bere provocată de proectul de re­organizare a corpului de avocați întocmit de d. Mișu Antonescu de­canul baroului în special zvonul răspîndit că e­­ vorba ca acest proect să treacă fără discuțîuni serioase și prin aduna­rea baroului și prin parlament, stîr­­nește vii nemulțumiri. D. Kalind­eru a declarat azi că documentele ce le-a cumpărat de la Constantinopol pentru Academie, sînt privitoare la unirea principatelor.­­ Deasemenea d-sa a declarat că in călătoria aceea s'a interesat și de soarta romînilor din Macedonia D. P. Carp a­ invitat la ceai pe d nii Mih­ali și Vaida-Voevod, de­putați români în Camera maghiară, care se află în Capitală. ÎT­D-nii Marghiloman și Filipescu au depus azi cărțile d-lor la hotel Bristol, pentru d. Vaida-Voevod. La ministerul de externe ni s’a confirmat azi dureroasa veste că doamna Duiliu Zamfirescu, soția se­cretarului general al fo­stui mini­ster, a încetat din viață într’o sta­­țiune climaterică din Elveția. ■ Transmitem Cele mai sincere con­­doleanțe dureros încercatului soț. Printre liberali a produs o peni­bilă impresie faptul că congresul partidului se va ține la d. Vintilă Brătianu acasă. Unii văd în aceasta un fel de­­ întărire a credinței că brătienii țin să arate că partidul liberal e par­tidul lor personal. Alții, cari relevă cu drept cuvînt că în Capitală sînt destule săli pu­blice în cari s’ar fi putut aduna congresul, văd în propunerea d-lui Vintilă Brătianu ca congresul să se ție acasă la d-sa, tendința de a măr­gini libertatea cuvîntului. In adevăr, cei mai mulți liberali cari doresc să vorbească, declară că buna cuviință îl va împiedica să spue tot ce gîndesc, căci ar risca să fie acuzați că a fi abuzat de os­­­­pitalitatea acordată partidului. E foarte posibil ca să se intervie pe lingă d. Sturdza ca să mulțu­mească d-lui Vintilă Brătianu pen­tru bunăvoința ce a avut de a oferi casa d-sale pentru ținerea congre­sului și să închirieze­ în acest scop vreuna din numeroasele săli publice din Capitală, dacă clubul liberal, casa partidului, este mai puțin spa­țioasă decît locuim­­ța unul particular. Printre cei sosiți în București ca :Să asiste la celebrarea căsătoriei d-lui Th. Mihali, președintele clubului naționalităților din Camera ungară, cu d-șoara Elefteria Popescu, direc­toarea azilului Elisabeta, sunt și d na și d. dr. Al. Văida-Voivod, va­lorosul deputat român din Camera ungară. Cu privire la progresele militari­­zărei școlilor primare aflăm lucruri uimitoare. Unii instructori, uitînd că nu sînt în cazarmă ci în­ școală (deși cazarma ar trebui să fie con­siderată tot ca o școală, un fel de prelungire a cursurilor secundare) transportă aci tot vocabularul și toate obiceiurile rele vizitate în ca­zarmă. Astfel copiii sunt­ urechiați, tratați cu epitete de puteri, măgari și al­tele. Rugăm stăruitor pe d. C. Dissescu să procedeze cu energie și cu hotă­­rîre pentru a tăia dela început ase­menea apucături primejdioase pen­tru educația copiilor ; nu trebue lă­sat ca lucrurile să ajungă pînă a­­colo ca urechile instructorilor de­­ care vorbim să facă cunoștință cu­­ mîinile unor părinți exasperați. Ministrul­ de interne, contrar aș­teptărilor, a casat alegi­ile comunale din­ Vasluiu. D. G. Vlahuți-oustineanu a fost numit prefect al județului Ilfov. Direcția poștelor a cerut ministe­rului de interne un spor de 1 mii. 500.000 lei la f­u­lger , iar prefec­tura poliției Capitalei un spor de 1.800.000 lei. E vorba de schimbarea prefectu­lui de Suceava, d Bonari, în locul căruia ar veni d. Bălășescu, fost prim procuror de Ilfov. In orașul Saint-Louis (statul Alaba­ma) s’a înființat săptăminile trecute o școală romineasc­ă. Directorul acestei Ș­­ooli este un fo­st institutor român din Tulcea, care a scris acum ministerului nostru de culte, cerindu-i mai multe manuale de istoria și limba rom­ină. In școalele noastre din Macedonia s'au înscris in acest an vreo 500 de e­levî, dintre cari 200 solbanezi și turci In școalele din Salonic numai s’au înscris 50 de elevi, dintre cari 45 ro­mâni macedoneni, da­banezî și 2 evrei. Cazinul de la Expoziție s’a închis a­­seară din ordinul d-lui ministru al do­meniilor. Ac­i cazin urma să se inchidă cu trei zile mai înainte. Cind însă s’a dus un inspector de la comisariatul Expoziției și a dat ordin să se inchidă cazinul, inspectorul poli­țienesc respectiv s’a opus zicind : — Pentru că Expoziția s’a închis, comisariatul nu mai are nici o putere aici , iar ei, care sunt în drept să ins­trumentez aici, n’am primit­ ordinul de a închide cazinul. S a distribuit la Cameră următorul proect de lege : Art unic —Eforia spitalelor civile din București este autorizată a întrebuința suma de 300 000 lei, provenită din vin­­zarea către comuna Ploești a unei su­prafețe de 200 hectare teren din moșia Vatra Schitului Tirgșor, jud. Prahova, și a 70.000 lei proveniți din vînzarea vilei din Sinaia, la plata împrumutului contractat pentru cumpărătoarea moșiei Albești, din jud Argeș. 3111 Se afirmă că programul e de mult definitiv redactat de d. Vintilă Brătianu și că d. Sturdza ar fi fost silit să-l accepte fără discuție. t­v. Precum se­ vede versiunile ocultiste sunt de așa natură incit dacă numai una din ele s’ar adeveri, ar rezulta într’adevăr că ocultiștii și frătieni­­știi au­ triumfat pe toată linia și au supus pe d. Sturdza. Rețeta d lui Vasile Lascar , supu­nere șefului, a avut un efect cu to­tul contrariu: s’a supus șeful, dacă, cum am ei«, va confirma tri­umful ocultei. R. X. TEATRU-MUZICA Opera italiană: Tosca cu d-na Dar­clée De numele divei Darclée se leagă pentru Capitala noastră seri de triumf și de desfătare cum nu le-au cunoscut decît scenele pe cari au strălucit ste­lele mari ale cititului, acelea cari a­­prind în suflete entuziasmat și lasă multă vreme în urma lor strălucirea vocei și geniului lor artistic. De aceea de câte ori Darclée revine la noi sala Teatrului e prea mică să cuprindă pe toți cei ce vin atrași de far­mecul ce făgăduește acest nume. Sunt trei-patru ani de cînd, mereu disputată de marele teatre europene și americane, diva Darclée n’a mai putut apare la noi. Vocea ei a rămas aceeași voce cristalină plină de soare, plină de acea căldură comunicativă care unește inimile și stîrnește admirațiunea. Puccini, care e necontestat cea mai însemnată personalitate printre compo­zitorii Italiei muzicale de azi, atunci cind a voit să dea scînteca de viață 0"«rei sale „Tosca“ a ales din întreaga le­adă de cint­reții ale Italiei pe Dar­­clee și dacă astsizi „Iu ea“ face m­eun­­jurul lumei, actul de naștere a fost pe­cetluit de creatoarea rolului, de com­­patriota noastră Hariclea Darcle». E o înîndrie, pe care am resimțit-o din nou aseară, cu toți cînd autentica, prima și „unica“ Tosca a reapărut înaintea noa­stră. Cine ar putea, în adevăr, spune ca ea scena de gelozie din primul act, cine ar putea cînta mai dramatic ma­rele duo cu Scarpia din actul al doilea, cine ar putea pune o mai profundă și mai nobilă poezie în îndurerata arie „Visi d’arte“? Au fost lacrimi în ochii tuturora cînd Darclée a ajuns la acea frază plină de suferință și resemnare : „Per­che, per­cche, Signore?“. Și cînd a terminat ultima notă, a fost o frenezie în într­aga sală, care nu s’a potolit de­cît pentru a asculta pentru a doua oară cu respirația reținută, valurile de dul­ce armonie ale acestei voci dumneze­­ești... Momente de­­ acestea sînt singure­le cînd realitatea dispare și ta crezi într’o lume unde tu însu­ți te simți mai bun. O artă para atinge asemenea înălțimi t­o artă într’însa scînteea divină Nu este, firește, ușoară pozițiunea cîntăreților cari înconjoară o artistă ca Darclée. Astfel tenorul Ventura, cu toate in­­tențiunile sale, cari nu sînt lipsite de fi­­neță, afară de cîteva momente bune, a fost, poate și din cauză de indispoziție, insuficient cu rolul pictorului Cavara­­dossi. Corect în Scarpia d-lui Gregoretti : mai puțin in voce însă ca de r­adul trecut. Bias în Angelotti, d. Alexia. Orchestra a avut unele ezitațiuni su­părătoare, deși, în ginere, a mers cu destulă siguranță. Chiar faimosul solo de violoncel din actul final a eșit mult mai curat de astădata. E. D. F. Știri artistice Citim la ziarul „La Tribuna Popular“ din Monts Artder: O strălucită „Guarani“ ni a dat com­pania Rotoli. Strălucită în cea mai pură accepțiune a cuvîntului, D-ra Caleopi Șoinescu este aceeași tînără, frumoasă pe care am cunoscut-o la Solis acum un an în rolul Reginei Margarita de Valois din „Hughenoți": tînără, grațioasă, frumoasă și mai presus de toate, posesoarea unei voci de soprano legeră de o flexibilitate și un timbru rar, grație căror calități fu­sese numită o a doua Barrientos. Dori­­jind oarecare insuficiențe de debutantă, iu de astă dată o interpretă ideală a poe­ticei protagoniste din „Guarang“. — Al VI-lea concert simfonic ci­clul simfoniilor Beethoven dat de orche­stra permanentă a ministerului instruc­țiunei publice sub conducerea d-lui Du­­­minicu va avea loc la Ateneu Joi 50 Noembrie ora 9 seara. Programa cuprinde 1) A. Bruneau.—Preludiul din Messidor (prima audiție). 2) Beethoven. — Symfonia No 6 (pas­torală). a) Allegro ma non tropo (Deșteptarea simțimintelor voioase la privirea cîmpiei) b) Andante molto moto (Scenă, la b­afet —cîntarea păsărilor), c) Allegro (întrunire veselă a țăranilor, furtună, vijelie, dy Allegretto (cîntul păstorilor—expresiunea sentimentelor de recunoștință 3) Saint Saens­ — Phaeton poemă sim­fonică. 4) Tschaikowsky : a) Ouvertüre miniature, b) Danse A rabé, c) Danse dn mirliton din Suita Gasse Noisette (prima audiție). h) Wagner. — Murmurul pădure! din „Siegfried**­ . Prețul locurilor : Loge de jos, 12 lei ; loge de sus, 10 lei; loc rezervat, 3 lei; stalul 1, 2 lei ; stalul 11, 1 lea. Marț! 12 Decembrie ora 9 seara va a­­vea loc al 7-lea concert simfonic. Supunerea d-lui Dim. Sturdza Ochita triumfătoare. — ministerul de interne. — Cine convoacă con­gresul.— Escomunicările. — Comisia programista. — Cum se va face pro­gramul. Vom înregistra astăzi cîteva zvo­nuri cari persistă încă în unele cer­curi liberale asupra așa zisei împă­cări intre d­. Sturdza și ocultiștii. Se dă ca cert faptul că d­. Stur­dza s'a supus, fără nici o condiție Ocultei și a primit absolut toate ce­rerile ocultiștilor, declarnd că va ur­ma politica ocultistă. Deși această extraordinară trans­formare a d-lui Sturdza este întîm­­pinată în multe cercuri politice cu mare neîncredere, totuși ocultiștii a­­par acum triumfători. Ocultiștii afirmă că cea d’întîi și condițiune pe care au pus-o d-lui Sturdza pentru a restabili înțelege­rile în partid, a fost rezervarea ministerului de interne pentru d. Ionel Brătianu. Pentru a se pune în evidență ca­pitularea d­lui Sturdza, ocultiștii i-­au cerut ca în toate convocările congresului, alăturea de d. Sturdza să semneze și d. Ionel Brătianu, ceea ce­­ Sturdza ar fi acceptat. Eseonimileg file au fost de mai înainte hotărî­te la, o con­sfătuire intimă ținută la cl Vintilă Brătianu. Lista celor escomunicați a fost alcătuită în așa mod iniii cl. Sturdza să creadă că întreg partidul va f­i de a­­cord în privința acestor es­­comunicări. Acum însă se observă o in­dignare generală în cercurile liberale provocată de aceste escomunicări și e ele prevă­zut că faptul acesta va lua așa proporțiune încit con­gresul i-a fi foarte agitat. Ocultiștii susțin că com­i­­siunea care s’a ales în comi­tetul executiv pentru organi­zarea congresului liberal, are mandatul de a redacta și programul, care va fi pe larg discutat în sinul congresului și de aceea s’au fixat trei zile de dezbateri. Știrea că comitetul executiv al partidului liberal a hotărît, după propunerea fraților Brătianu, cate­risirea mai multor liberali, a pro­dus în primul moment stupefacție, care repede s’a prefăcut în indig­nare, la toți liberalii de bună cre­dință. Aceste excomunicări, departe de a întări partidul și a restabili ar­monia, au și avut de efect înăspri­rea relațiunilor.* Un cunoscut liberal,— aj declarat Într’un cerc de oameni politici. Nimeni nu poate fi exclus dintr'un partid în care a intrat de buna voe, și din care poate oricînd­eși de bună voe, — în modul cum au fost es­el­eși de astă dată, pentru satisface­rea unor interese politice personale, vechi și încercați liberali. „Dacă se credea în interesul parti­dului o judecată de caterisire, nu cîțîva oameni o puteau pronunța, ci numai congresul însuși, înaintea că­ruia cei acuzați puteau să se apere — și apărarea lor trebuia ascultată. Așa cum s'a procedat, Brătienii a­­par ca niște mari inchizitori și au în mina lor soarta oricărui liberal, care dacă ar manifesta o părere mai liberă ce nu le-ar plăcea sau conveni, riscă să fie exclus fără discuție și fără apel din partid. * Că acest liberal care s’a pronun­țat astfel, are dreptate, par a simți și Brătienii. Un ziar guvernamental, și anume „Patriotul“, avînd in vedere prin­cipiul ia baza căruia brătieniștii au cerut escluderea unor adversari per­sonali ai lor, a anunțat că au­ mai fost escluse și alte persoane, cari c intraveniseră de asemenea la prin­cipiul pus înainte, dar nu în sfera intereselor brătieniste. Astfel ziarul guvernamental a anunțat escluderea d-lor Take Protopopescu, Vespasian Pella, Alexandru Radovici, etc. La aceasta Independența, în care numele celor eicomunicațî nu s’a publicat pînă acum, răspunde prin următoarea informațiune : „Patriotul publică o lungă listă de di­ferite personalități din partidul național liberal, cari, prin hotă îrea comitetului executiv, ar fi fost excluse din acest partid. „Listă aceasta nu, e decît o pură in­­vențiune, de un gust dubios. Adevărul este că numai cîțiva membri ai parti­dului liberal ale căror nume au fost pu­blicate în ziare (numai în „Adevărul“ Nota Red), au fost excluși de la con­gresul care se va ține la 3 Decembrie, în urma atitudinei lor francamente os­tilă intereselor generale ale partidului național-liberal“. Notița aceasta din Independența califică deci de prost gust că ar fi fost anunțați ca escluși din partidul liberal cîțiva membri ai acestuia cari au avut aceeași atitudine pe care au­ avut-o și cei cîțiva despre cari recunoaște și Independența că au fost excluși. De ce excluderea acelora ar fi de prost gust, și a a­­ces­tora din urmărise un gust bun? Pentru că în cazul din urmă gustul a fost bun pentru frații Brătieni ? Frumosul exemplu al caterisirilor pare a surîde cantacuziniștilor, căci iată ce scrie Patriotul, vorbind de escomunicările din partidul liberal. „Nu avem sa dezaprobăm măsura luată de d. Sturdza. Sunt momente, în viața partidelor, cînd asemenea măsuri se impun. Uitîndu și rolul și datoriile ce au către partid și șef, unii fruntași încep să-și ia acre de independență, se încearcă să se e­­mancipeze de sub autoritatea, sub care am lucrat, pentru a se înălța“. Chestiunea caterisirilor din parti­dul liberal nu e încă închisă.^ Ea va mai stîrni mari furtuni, căci sînt liberali absolut hotărâți să împiedice stabilirea unui regim personal bră­­tienist. E probabil că chiar congre­sul liberal dela 3 Decembrie va de­veni teatrul unor scene foarte puțin armonice. Rp. Escomunicările din partidul liberal Spărgători periculoși Continuindu-se cu cercetările relativ la furturile comise de pungașii Hara­­lambie Ghițulescu și Michel­­ Scherer, autorii spargere­ din str. Patriei, a mai fost arestat cunoscutul pungaș David Michel, în etate de 29 ani, fost condam­­nat ca complice. In sarcina lor s’au mai descoperit următoarele spargeri : 1. Spargerea din str. Fintînei 23, la cîrciumarul Amărășteanu, de unde s’au furat bani și marfă de băcănie. 2. Spargerea dela d. Dumitru Pe­trescu, cîrcim­ar pe ch­eiul Dîmboviței, de unde s’a furat o cantitate însemnată de tutun. 3. Din calea Rahovei No. 1,la.d. I. Dionisie, cîrciumar, s’au furat prin spar­gerea tejghelei 250 fes. 4. La d. Niță Matei, cîrciume­r în str. Izvor, s’a furat deasemenea o can­titate destul de mare de tutun și bani. E de notat, că toate aceste spargeri au fost comise cam la fel, hoții intrind inuim­i în pivniță și apoi pătrunzînd în prăvălii prin spargerea ch­ipengului. Dela Cameră Azi la Cameră mai multă ani­­mație decît de obicei. Două întrebări s-au adresat mi­nistrului de finanțe, care a răspuns la ele prin două scurte cuvîntări foarte mult aplaudate. * O întrebare a d-lui Ion Th. Fio­­rescu privea o cestiune de egalizare de pensii. Alta a fost adresată de d. Costică Rădulescu, care are un vechiu proces cu administrația m­e­­hedințeană. D. Take Ionescu a spus că ad­ministrația severineană și-a înțeles bine misiunea, că ea n’a perceput —cum a zis d. Rădulescu — biruri nelegale, ci a adunat ofrande bene­vole, din cari a reușit să constru­iască mai multa spitale și peste 50 școli. Aceasta­î face cinste! In culoarele Camerei se afirmă ca d. Nicu Xenopol a fost desemnat ca raportor general la budgete. Se consideră aceasta ca o com­pensație ce s'a acordat distinsului deputat pentr­u că anul acesta nu a fost ales raportor al adresei. In cercurile deputaților se­ ia cu meurte cunoștință de ..faptul că sta­­rea sănătății regelui merge tot mai­­ tine. . Aseară ,suveranul a putut lucra in b­iblioteca sa pînă la ora zece. j PARLAMENTUL CAMERA Urmarea ședinței de la 24 Noembrie Cercările comunale D. Iorgidescu­ interpelează pe d. mi­nistru de interne cu privire la cheltui­­­rile ce se fac de către cercurile comu­nale, cu care se chaituesc mai mult de­cît cu primarii și notarii. Cercurile comunale mai ales cheltu­­asc pentru poșta rurală, și d-sa cere ca pivă la desființarea acestor cercuri, cari îi par nefolositoare, să se scutească cel puțin comunele de impozitele la cari sînt supuse pentru poșta rurală. D. G. Gr. Cantacuzino declară că va avea în vedere acest lucru la formarea noului budget. Legea meseriașilor D. Șerban interpelează pe d. ministru de domenii, asupra legei meseriilor, cari a fost făcută în pripă și care nu satis­face câtuși de puțin cerințele meseria­șilor, ci-sa roagă pe d. ministru de do­menii să vie cu o nouă lege modifica­toare a celei actualei D. J. Lahovary, ministru de domenii spune că a studiat legea meseriașilor și că în adevăr există m­ullte lacune. D-sa promite că va face tot ce-î va sta prin putință să satisfacă pe meseriași. Pensiunile portăreilor D. Prasa se ocupă de soarta portă­reilor, zice, că acest corp fiind funcțio­nari ca magistrații sub toate rapoarte, ar trebui să fie și ei pensionari. D. Greceanu, spune că va aduce în curînd un proect de lege, prisi­cari și portăreți să se bucure de drepturile pensiunei. D. G. Gr. Cantacuzino citește mai multe proiecte de lege. D. Brătescu cere cuvîntul pentru a declara că se asociază la interpolarea de deunăzi a d-lui Lascăr L. Catargiu cu privire la cele două societăți de tramvaie din Capitală, D. Virgil Anan, raportor, citește pro­iectul de răspuns la raesogiu, în mijlo­cul aplauzelor. D. Gr Tnandafil, președintele Ca­merei, roagă pe domnii deputați să intre in secțiuni. Ședința se ridică la ora 4. — Ședința dela 25 Noembrie — Ședința se deschide la orele 2 și junu. Prezenți 120 domnii deputați. Pe banca ministerială se află d-ni: Take Ionescu, general Manu­, Ionel Grădișteanu. D. Jean Florescu interpelează pe d. ministru de finanțe asupra chestiunei pensionarilor deoarece sunt două clase de pensionari: una cea nouă, cu 14 la sută ețineri, iar alta, cea veche cu 17 la sută rețineri. D. I. Th. Florescu ape­lează la d. ministru de finanțe să facă pe toți pensionarii de o singură clasă, cu un singur fel de rețineri, adică cu 14 la sută. Partidul conservator va fa­ce astfel o operă frumoasă. D. ministru de finanțe Take Ionescu răspunde că cea dintâia­­ îmbunătățire ce­­ va­ trebui să facă în chestiunea pen­sionarilor, e asimilarea funcționărilor județeni și comunali cu acel ai statului. Apoi se va vedea dacă se mai pot face și al­te îmbunătățiri. D. Take Ionescu roagă pe d. I. Th. Florescu și pe ceilalți deputați cari sus­­in acest proect, ai mai­ aștepte pînă ce se va rezolva prima chestiune. D. ministru de finanțe mai spune că excedentul cel mare ce l’am avut nu înseamnă că el va putea acoperi toate cheltuelile ce s’ar propune de acum înainte. D. d . Cozma depune o petițiune prin care locuitorii tîrgului Filipești din ju­dețul Prahova, cer ca terenurile aflate în raza orașului să fie declarate alie­­nabile. D. Boldulescu-Mediedinți spune că în jude­țul Mehedinți se încasează de la ță­rani, cu concursul primăriei și a jan­darmeriei, o taxă pentru spitale. Această taxă se percepe și sub forme de grîne, țuică, etc. Gera să se facă o anchetă și să i se pus la dispoziție condicile pentru a vedea ce se face cu banii încasați. D. Take Ionescu răspunde, că prin ajutorul acestor bani s’au făcut șapte spitale și 60 de clădiri de școli rurale, pînă în prezent. Sumele încasate s’au vărsat în mod integral pentru acele construcțiuni. Lucrul acesta este demn de imitat—spune d. ministru de finanțe. E frumos că se găsesc prefecți cari prin asemenea colecte pot să ridice nivelul cultural și sanitar al județelor. D. Rădulescu-Metedinți cere să i se pue la dispoziție numele persoanelor­­ cari formează acel comitet. D. Jake Ionescu depune un proect de lege pentru modificarea aliniatului 2 al articolului 5 din legea sancționată în Aprilie 1905. D. Triandafil președintele Camerei fixează ziua de Mereuri pentru discu­ție răspunsului Camerei la mesaj. Camera trece în secțiuni la orele 3. SENATUL — Ședința dela 25 Noembrie — Ședința se deschide la orele 2 și 20 minute sub președinția d-lui Ghica-De­­leni. Răspund la apelul nominal 73 domni senatori. Pe banca ministerială se află domnii miniștri Jacob Lahovary și Dimitrie Greceanu. D. ministru al justiției înaintează trei proecte de lege prin cari se modifică in parte legea judecătoriilor de ocol. D. 1. Praja depune un proect de lege din inițiativa Senatului prin care se reduc taxele școlare. D. dr. Toma Tomescu cere mai multe dosare ce­­ sînt de trebuință pentru ca să anunțe o interpolare în privința re­formei în­vățămîntului superior. D. Moi­se Pacu cera un tablou relativ la situația membrilor învățămîntului, spre a anunța o interpelare. La ord. zilei nu mai este nimic și se ridică ședința la orele 2 și 40 minute, anunțîndu-se cea viitoare pentru Luni 27 Noembrie. A­DEVERUL' í amp>pi wwui11' ........ii uimi - er' vmrASiu mini tumi. CEREȚI RENUMITELE CONSERVE STRICIf­ICI CALITĂȚI SUPERIOARE.—PIIETURI IEFTINE De vinzare la toate magazinele de Coloniale din țară­ — I>epo25Ît ge­neral: SIB*. Bienala II Ultima oră teleiraSisă Ma­ioraspondentii ieșiri in Londra, Paris, Berlin, Viena și Budapesta Evenimente internaționale Tulburări studențești la Neapole Joi au avut loc grave tulburări stu­dențești în fața universităței. Studenții au pătruns cu forța în localul universi­­tății după ce au bătut pe portar și au atacat pe profesori, cari au telegrafiat imediat cerind ajutorul poliției. In stra­dă au avut loc ciocniri între trupe și studenți. Studenții au fost șarjați de armată; unii se află grav rănit. Ordi­nea nu a putut fi restabilită decît noap­tea tîrziu. Șahul Persiei pe moarte In urma știrilor extrem de alarmante care circulă în Europa despre starea sănătăței șahului Persiei, secretarul ambasadei persane din Londra a tele­­grafiat din nou la Teheran, cerînd in­formații asupra boalei șahului. O telegramă sosită”!» Paris din Te­heran anunța că. starea sănătăței șahu­lui e extrem de gravă. Moartea lui se așteaptă dintr’un moment într’altul. Tîrgoviște, 24 Noembrie Căzută în puț.—Femeea Suftana Ion Ivașcu din comuna Glodenî pe cmd voia să scoată apă dintr’un puț a căzut în el alunecînd după ghizduri. Puțul are o adîncime de 12 stînjeni și ce­l mai curios e faptul că ea a căzut cu capul in jos și s’a menținut deasupra apei. Din întîmplare venind oameni la puț au auzit țipete eșind din interior. Intinzînd de lanț oamenii au voit să o scoată afară și cînd mai era vre-o 6 metri pînă la suprafață, a căzut din nou­ în fundul puțului; lăsînd din nou gă­leata după cîte a puț­t nenorocita­te­mea a avut prezența de spirit de a in­tra iar nu găleată, de astăd­ată insă le­gată cu betele peste mijloc de lanț ca să nu mai cadă. Scoasă afară, nenorocita feroee era paralizată de spaimă și se văita de coaste. Sunt speranțe că îi vor reveni mințile. I Inspecțiuni. — D. general Tătărescu sosit în Târgoviște Joi seara a trecut la Monastirea Dealului pentru a inspec­ta școala copiilor de trupă. Duminică va părăsi garnizoana. " ntr- o Bica “ Părerile lui Stolopin despre viitoarea Dumă Petersburg, 25 Noembrie. —Ziarul „Strana“ publică o convorbire pe care a avut-o un reporter politic a acestuia cu primul ministru Stoly­­pin cu privire la Dumă. Stolypin a repetat iară vechea­ lui afirmare, că e deplin convins că activitatea nouei Dume se va con­­forma vederilor guvernului, iar dacă lucrul acesta nu se va realiza. Duma va fi dizolvată Reporterul de mai sus a întrebat atunci pe primul ministru dacă nu crede că o asemenea lovitură de stat va fi desconsiderată de Eu­ropa civilizată. Acesta din urmă a răspuns : Europa nu se amestecă în treburile lăuntrice ale imperiului rusesc și că dînsa voește numai ca conven­țiile încheiate cu fiecare țară să fie respectate de Rusia. Și în această privință guvernul rus a fost tot­deauna corect. In chestia Marocului Madrid, 25 Noembrie. — Mini­strul afacerilor străine, răspunzînd unei întrebări, a declarat că acțiu­nea Franței și a Spaniei va fi co­mună și cu aprobarea celorlalte na­țiuni. Poliția se va stabili mai în­­tâiü în cele opt porturi prevăzute în actele dresate la Algesiras. Dacă serviciul acesta va da rezultate bune, poliția se va întinde și în in­teriorul Marocului și ea va deveni un fel de gardă civilă. Puterile franco-spaniole par suficiente pen­tru a garanta securitatea străinilor Demisia unui ministru rus Petersburg, 25 Noembrie. — E vorba ca Gurcov să demisioneze. falnicii : soție, copii, frați, surori, na­poți, nepoate, cumnați, cumnate și rude ia durerea a vă anunța pierderea prea­ubitului lor soț, tată, frate, unchiu, cumnat și rudă SIMON BRAUEL în vîrstă de 54 ani a cetat din viață după o scurtă viață Vineri 24 Noembrie cor. Ceremonia funebră va avea loc Du­­minică 26 cor. ora 3 p. m., la cimitirul Israelit, șoseaua Filantropia unda se a­­flă depusa remășițile mortuare. sufer „Adevărul“ la țară Iași, 24 N­oembrie Furt. — Astă noapte s’a comis la casa de bagaje dela C. F. R. un furt de 1.800 lei prin potrivire de chel la casă. Bănnolile căzînd asupra însuși casierului, Tomiță Dim­itriu, el a fost arestat. El însă neagă cu hotărîre. Chestia apei. — Luni se va întruni consiliul comunal pentru a discuta re­zultatele ultimei licitațiuni. Se­ crede că ori se va a proba oferta d-lui ingi­ner Gananäü ca fiind cea mai avanta­­gioasă, ori se va anula licitația, fixîn­­du-se alta. D. Vasile Buțureanu­ va fi probabil numit inspector al învățămîntului profe­sional. D. general Z­arca a plecat la Bucu­rești pentru a lua parte la ședința co­mitetului inspectorilor. Consiliul de război și de aici va judeca în curînd, intre alt­­e, și pe fostul ban­cher­ Farma din București, care va fi apărat de d. Crim­­ancea. CIRCUL SIDOLI­­ íumai pentru Saal zile SîmMtă 25 No­em­­brie 13ÍMS Orele 9 seara Prima reprezentație Cinematograf­ilograf Vederi senzaționale și comice Biletele de vînzare la Casa Circului . Dorește sa dea lecțiuni de violoncel în sch­imbul pen­siune!— A se adresa ,sub inițiala M. la redacția a­­cestui ziar. M. I. NEGREANU = AVOCAT = Strada Miroea­­­i ®, 82 Un bun stenograf cunoscând bine limbile romînă și germană, găsește loc imediat, bâîie rSÎ Sitait. A se adresa la redacția ziarului «Adevărul“. O absolventa a facultățeî de litere dispunînd de cîte­va ore libere dorește a da lec­­ț iî în familie. Prețuri modeste. A se adresa La administrația­­ Ja­rului pentru Domnișoara Mag­dalena. Rarele magazin Oriental S. OJABOt­UOi, it»f§fti Actualmente: MNspoziție de 1­ 0¹ ® A66!3 Wr­esstale Desenurî și C'iflori speciiste — Calitate garantată A 40**/ NB.—Toate Cfflioarele expuse sunt cu Prețurile marcate pe fie­care și absolut Fise, sinfsurul mijloc pentru am fi­tori spre a se putea­­ convinge a fii pentru calitățile speciale și superioare cît și despre Prețurile JBxcepțion­ale de SSSfin "Tikți

Next