Adevěrul, septembrie 1907 (Anul 20, nr. 6473-6502)

1907-09-19 / nr. 6491

Anul al XIX-lea—INo. 6401 FONDATOR Alex. V. Beldimanu PUBLICITATEA: CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER a Co. București, Str. Karageorgevicila Telefon 3/4» TELEFON I Pentru Capitală No. ILIO Miercuri 19 Septembrie 19^ DIRECTOR POLITIC CONST. MINLE ABONAMENTE ! Un an .... . Lei 16.— 6 luni ..... „ 8— 3 luni .n­.. „ 4.— o lună ..... . .1.50 In străinătate îndoit Provincie și Străinătate No. 12140 Apare zilnic la «ra & searsa cu ultimele știri ale zilei ■Biarourile ziarului: Str. Sărindar, 11 Din Gtsliele partidelor Ultimele știri și versiuni atît asupra situațiunei din partidul liberal cit și asupra acelei din partidul conservator. Am întîlnit erî, din nou, pe acel­a amic al d-lui Ionel Brătianu care­ mi e acordase, zilele trecute, o convor­­r­bire asupra situației din lagărul gu­­­­vernamental și l’am întrebat : t — Ați făcut vreun pas înainte ? Mai aveți gata vreun proect ? ! Convocat! sau nu comisia parlamen­­t­­ară ? ! Iată ce mi-a răspuns : — Mergem înainte, dar greu de î tot. Ne-am înșelat grozav cînd am crezut că ne va fi foarte lesne să­­ dezlegăm repede problema țărăneas­­­­că. Să nu crez­ pe nici un om de­­ stat de la noi, care va susține că are t­oata soluțiuni practice, realizabile­­ și aplicabile, în chestia țărănească, " „Deși discutăm cu t­oții chestia aceasta de atita amar de vreme, am­­ ajuns azi la constatarea că nici unul­­ din ambele partide de guvernămint­e nu e pregătit pentru rezolvarea în î­n­tregei chestiuni țărănești. Cu crîmpeie de reforme, cu pro­­i­ecte anodine, nu se mai poate ni­meni prezenta.­­ „Trebue atacată și dezlegată în­­ întregul ei chestia țărănească și a­­­­ceasta trebuie s-o recunoaștem că­­ întîmpină cele mai mari dificultăți,­­ dar nu mai putem aminti nimic și nu ne putem mărgini la jumătăți de măsuri. „Se impune o legiferare largă așa ca să ridicăm realmente starea ță­­rănimea, economicește, cultural și polițiește. Altfel se face de rîs fi 1 guvernul și partidul nostru. „Mai bine dar s’ar retrage dacă­­ nu va avea curajul să dea cea mai largă dezlegare tuturor reformelor ' pe care le-am promis. „E adevărat că în acest spirit se­­ lucrează la alcătuirea proectelor, dar­­ unii au rămas timizi,—aceasta din­­ cauza atitudinea conservatorilor și de teama proprietarilor și arendașilor. „Dacă însă vom lucra sub aceasta­­ im­presiune, fără îndoială că și pro­­ectele vor fi incomplecte, timide și anodine. „Nu se poate clar să fim preocu­pați, la fie­care chestie, de ceia ce vor susține conservatorii, agrarienii sau chiar unii dintre noi. „După ce vom alcătui toate re­formele, atunci să stăm de vorbă cu­­ adversarii. Se poate să ne ridice o­­biecțiuni serioase, atunci să ținem seamă de ele. „Dacă însă ne vor respinge pur și simplu proectele, nu trebuie să ne speriem, ci atunci datoria noastră este ca cu ori­ce preț să cucerim toate reformele,—altfel nu merităm numele de partid de guvernământ. „Cred că așa judecă marea majo­ritate a liberalilor și numai cu a­­ceastă atitudine vom învinge abso­lut toate dificultățile și vom rezolvi cea mai mare, cea mai gravă pro­blemă a statului nostru. „Mai cred că și în guvern aț a­­juns toți la această convingere, căci aud că în ce privește reforma toc­melilor agricole, s’a hotărît fixarea unui maximum de învoieli și a unui minimum de salariu. E un punct ca­pital acesta, în reforma ce voim s’o facem. „Comisiunea parlamentară s’a ho­­tărit să fie convocată la 1 Octom­brie. Și eu cred că discuția din a­­ceastă comisie n’are să fie de mare importanță. Lupta cea mare va fi în parlament. „Am auzit că circulă o versiune ca d. Sturdza va declara că se re­trage de la putere dacă d. Carp se va opune la votarea reformelor. A­­tunci ar fi trebuit să se retragă încă de atunci cînd șeful conservatorilor a declarat că d-sa are soluțiunele d-sale! E dar de­sigur fantezist a­­cel svon, fiind­că ar isbucni un imens hohot de rîs în toată țara, dacă șeful nostru ne-ar juca o astfel de come­ie!“ a încheiat convorbirea personajul liberal.* In lagărul conservator se observă de asemenea oare­cari preparative pentru reluarea unei acțiuni politice mai fine—definită în chestia țără­nească.Se afirmă că, chiar înainte de a se lua cunoștiința de proectele gu­vernului, comitetul executiv conser­vator va fi chemat să se pronunțe asupra cîtor­va puncte principale și anume va decide în ce chestiuni nu va ceda, nu va face nici o concesie,­ așa ca lupta să pornească din vreme, să nu fie surprinși. Declarația făcută era de către d. Carp unui deputat liberal că nu va opune un program de reforme pro­gramului liberal, nu e ceva nou. D. Carp n’a declarat că are să redacteze și d-sa o serie de proecte, că va veni ca contra­proecte, ci sensul declarațiunei șefului conser­vatorilor a fost că va desfășura, a­­supra tuturor chestiunelor la ordi­nea zilei, vederile partidului sau ve­derile sale cari, cît va fi șef, vor trebui să fie și ale partidului. Prin urmare d. Carp n’a spus ni­mic nou­ și se vede că e chiar ho­tărît să mai fie cîtva timp... miste­­terios. Un fruntaș junimist spunea eri într’un cerc politic la Capșa : „ Eu știam că șeful era hotărît să sa restabilească în Capitală toc­mai la 1 Octombrie și pînă atunci să tacă și să ferească de orice hăr­­țuială sau năvală a „fuzionaților“ noștriî amici cari trag în direcțiuni opuse. „Ce s’a întîmplat că s’a întors acum în Capitală, n’am aflat încă. Dar prevăd că i se vor da iar asal­turi disperate din toate direcțiile partidului. „Pină acum a știut să mențină un echilibru oarecare. Dacă-1 va păstra și în lupta ce­­ pe cale s’o încingem cu liberalii atunci numai, vom ști că s’a așezat la șefia partidului și că vom lua repede puterea, a observat acest partist. R. X. Unde sunt proiectele ? Pînă acum nimic sigur nu se știe despre proiectele de reformă agr­ara ale guvernului. Opoziției conser­vatoare nu i se opune nimic dacă vroește să susție că guvernul nici nu are nici un fel de reformă pre­gătită. In discursul ce l’a rostit la in­chiderea seziunei extraordinare a Camerei, d. Dim. A. Sturdza a fă­cut între altele următoarea făgă­duială categorică: „In timpul verei, guvernul va pregăti proiectele de legi cari au a fi prezistorii Corpurilor legiuitoare. Acestei comisiuni se vor comunica, ca și celorlalți mem­bri ai parlamentului, toate lucrările pregătitoare ale guvernului. Cu moda acesta, atît comisiunea cit și membrii Corpurilor legiuitoare, vor intra deplin pregătiți în discuțiune Acum vara a trecut și nimeni nu poate spune dacă guvernul a pre­gătit sau nu proiectele de lege. Cu atît mai puțin poate spune aceasta, cu cît fiecare știe că d. Sturdza e un om de cuvînt și că decî dacă acum nu se ține de vorbă, vina nu poate fi a d-sale, ci se explică nu­mai prin faptul că d. Sturdza n’a avut ce trimite, nici membrilor co­misiei parlamentare nici membrilor Corpurilor legiuitoare, așa că nici unii, nici ceilalți nu vor intra pre­gătiți în discuția proiectelor, cu a­tît mai puțin „deplin pregătiți“. Aceasta este situațiunea acum, în ajunul deschidere a Corpurilor legiu­itoare. Guvernul n’a terminat pro­iectele de lege anunțate și Camera va trebui să intre în discuția lor fără a le cunoaște. Ad­­ u­nani la toată țara Cine n’o să le d­ea dreptate ? Căci ce fel de gospodărie e aceasta, ca 3000 de lei să decidă asupra unei decișii ministeriale ? Să se mai fae din „cazacii“ de la ministerul instrucției și să se lase în pace gimnaziile. RAZESTII S. V. Iî. Patrioți... anonimi Vorba „Ci pandanțului“ , s’a încercat a se organiza manifestația opiniei „pu­blice“ în chestia mișeliei tejghetarilor de la „Universul“ și mascalzzorii veseli cari au moștenit cu unul din testamen­tele ce le conveneau ale răposatului Ca­­zzavilan au și publicat o „indignare“ cu... „a chichi a plan“ / Din prudență și cu­raj de opinie a fost semnată „Un pa­triot“. Noi imediat am recunoscut sub „un patriot“ că ,dija Ițic Rubinstein s’a făcut pa­trio t piști „Universul“! La „Violența“ Ițic „patriotul“ a deve­nit „Un ardelean“ ! Și uite așa tot ce e „patriot“ cu perdea a’ iscălit contra „A­­devĕrului“. ....„Dăcă-i anonim, iscălesc și eu“, nu-i așa?! pap «Adeverim » Comitet E vorba ea d. Carp să convoace co­mitetul executiv al partidului conser­vator. Numai do n’ar începe să se... exe­cute intre ei membri executivului comi­tet ! Tifi o de rațiune „Conservatorul“ de aseară tratează de „disperat-inconștient“ pe ministrul instrucției. Aceasta, de­sigur, în urma articole­lor d-lui Bana asupra tonului urban in presă. „Violența* a tratat și va trata pe d. Carp de „nebun* și de d. Take Io­­nescu va anunța că s’a sinucis !... Iar „Adevărul“ va fi tratat de ziar de.... scandal!! Pomadă „Universul* care pînă dăunăzî trăia din pomadă italiană caută acum o po­madă pentru creșterea... numărului ce­titorilor !! Rig­oletto Des—$i reînființarea grmziilor Se petrece în momentul de față un lucru, care seamănă grozav­a admi­nistrație de acum două secole, sau o pașalîc din Macedonia. Este chestia desființărea și reîn­ființarea gimnaziilor. Hal­maua aceasta durează de ani de zile, sub diferite guverne. Minis­trul desființează, prin budget, cîte un gimnaziu, iar politicienii locali, pen­tru a-și menaja popularitatea, sunt obligați­a cere reînființarea—și de cele mai multe ori reușesc: nu dom că reprezintă o mare putere electo­rală, dar se ferește ministrul să-și creeze nemulțumiți în parlament și în partid. De astădată însă faptul acesta ia o față care creează precedente primej­dioase și anarhice. La Olt s’a hotărît desființarea treptată, pe clase, a gimnasiului du. Slatina. S’a făcut platformă în ale­gerile comunale și pentru a le cîști­­ga, guvernul a trebuit să promite reînființarea acelui gimnaziu. După alegeri s’au prezentat iar dificultăți și pentru a se decide reînființare, a trebuit să vie politicianii locali și să verse 5000 de lei la ministerul instrucției. Se desființase însă și gimnaziul din R.-Sărat. Cînd au văzut cei de la R -Sărat că s’a reînființat la Olt, au intervenit și ei. Li s’a refuzat. Au­ protestat, invocând precedentul. Li s’a răspuns că cei dem­­ult au dat peșcheș 5000 de lei. Sau dus la R.­Sărat, au adunat și ei 5000 de lei și au venit să cumpere dreptul de reînființare. Au dat peșcheșul și li s’a dat firmanul—dar azi înjură și tratează toate astea de moravuri turcești. ▼ Luptele romînilor din Ungaria Sufragiul universal.—Chestiunea națională.—Măsurile sama* voinicești.—Cazul Vaida Joi, 10 Octombrie nou, se va redeschide parlamentul ungar, întrunindu-se depu­tații în a doua sesiune a erei coalițio­­niste, cu siguranță cea mai importantă sesiune parlamentară dintre care a avut pînă acum Ungaria constituțională. Chestiuni de importanță vitală se vor discuta în această­ sesiune, chestiuni a căror discuție va trece mult peste ca­drele obișnuitelor discuții parlamentare atît de furtunoase. Ședințele promit a fi violente, patimile se vor deslănțui din toate părțile; opoziția—pînă acum exclusiv naționalistă, romînî, slovaci, sîrbî, poate și croați—va desfășura o energică activita­te, aducînd pe tapet toate chestiunile pendente ale Ungariei. Și cum stau astăzi lucrurile în coaliția partidelor maghiare nu e cu putință ca guvernul d-lui Wekerle să fie nevoit a da piept și cu o opoziție eșită din sinul coaliției. Destrăbălarea ce stăpânește viața politică a celui mai puternic par­tid maghiar, partidul independent de sub șefia aparentă a lui Kossuth și șefia reală a șovinistului conte Apponyi, mi­nistrul instrucțiunei publice, — preve­stește o criză internă ale cărei urmări nu pot să fie decit dezastroase pentru acest partid și programul său­— de odi­nioară. Programul sau de odinioară căci ideile profesate de membri acestui par­tid pe cînd era în opoziție au fost sus­pendate­ din momentul în care această opoziție a ajuns la cîrma țarei. Chastie națională Rolul român­ilor în luptele ce vor în­cepe la toamnă va fi excesiv de greu. E atît de bogat materialul de voinicii ce s’au­ săvîrșit în vacanțe împotriva romî­­nilor, în cit membrii clubului român vor avea zile grele. Declarația deputatului dr. Iuliu Ma­­niu făcută luna trecută în fața alegăto­rilor săi are să se realizeze. In interesul sufragiului universal, deputații români vor desfășura cea mai înverșunată opo­ziție, împiedecând votarea tuturor pro­ectelor cari vor ținti amînarea sufragiu­lui universal. E natural să nu vor îm­piedeca votarea unor proecte de ordin mai înalt­, cum ar fi, spre pildă, proec­­tul ministrului de justiție Günther, prin care se cere o prelungire a­ articolului de lege XV din 1899. In această lege se făcuse o încercare de a garanta după putință libertatea alegerilor, supunîn­­du-se la pedepse de bani și închisoare mai ales abuzurile săvîrșite prin mi­tuiri- Deasemenea nu vor împiedeca— decît forțați—și proectul budgetului a­­nului viitor (în Ungaria anul budgetar începe la 1 ianuarie al fiecărui an). Gu­vernul ungar pe semne, însă, are teamă mare că și acest proect va­ fi împiedecat și chiar de aceea—după cum se zvo­­nește—va veni cu un proect de budget provizoriu. In discuția asupra convenți­unei co­merciale cu Austria, deputații romîni nu vor lua parte mai activă pentru a nu-șî risipi forțele. Guvernul și de alt­minteri va întâmpina greutăți mari cu mulțumirea elementelor nemulțumite din însuși partidul sau. In schimb, romînii vor aduce în dis­cuție, în formă de interpelații, chestiu­nea națională, această chestiune pe care politicianii șoviniștî maghiari ani dearîndul ,s’au silit s’o omoare prin ig­norarea ei. volnică. S­ăsurile samavolnîce nu­ Poate nici odată nu s’a prezintat pri­lej mai favorabil pentru nivelarea aces­te­i chestiuni importante. Avem cazurile­­ de la Pănade, o nouă măsură volnică de maghiarizare a ministrului de interne Andrásy și multe alte chestiuni secun­dare. Cazul dela Pănade e cunoscut tutu­ror. Istoricul acestei brutalități nemai­pomenite, nu mai e nevoe să-l împros­pătăm. Nu e aproape ziar european care să nu se fi ocupat cu acest caz, făcînd comentarii foarte puțin măgulitoare pen­tru armata „națională maghiară“. De­putatul dr. Iuliu Maniu va desfășura în chestiunea aceasta o interpelare, în ca­drele căreia se va referi și la ancheta comisiei militare, care a constatat și confirmat toate atrocitățile săvîrșite de honvezime și relatate intîiași dată de d. Maniu. A doua chestiune ce va fi relevată pro­babil de d. dr. Aurel Vlad, deputatul de la Orăștie,­va fi o circulară a mini­strului de interne, contele Andrassy, a­­dresată ofițerilor de stare civilă. Mitro­politul gr. cat. al arhidiecesei Alba-Iulia și Făgăraș, cu reședința în Blaj, dase în vara anului trecut o circulară cătră preoții săi, în care îl roagă să-și îndru­­meze credincioșii să ceară de la ofițerii stărei civile să le treacă în registre numele românește, așa cum și-l scriü el­­ din moși și strămoși. Ministrul de in­terne, Andrassy, a dat, însă, de cu­­rînd o circulară în care îi îndrumă pe ofițerii de stare civilă­ să nu ia în con­siderare aceste cereri îndreptățite ale credincioșilor romîni, ci să treacă în registre numele lor—maghiarizat. O ur­mare a acestei circulări e și faptul că ofițerii de stare civilă refuză să accepte numele de botez romînești cari nu se pot traduce în limba maghiară. Cazul Vaida Un alt caz grav, cu siguranță cel mai grav și hotărîtor pentru viitorul între­gului partid național român, e cazul Vaida, îndată după redechiderea parla­mentului va avea să se tranșeze și a­­ceastă chestiune, întrebarea e: intra-va d. Vaida, acest distins și neprețuit mem­bru al clubului român, în parlament sau nu? Răspunsul e dat de împrejurări: d. Vaida va intra în parlament fiindcă trebue să între. Cum va decurge această reapariție a d-lui Vaida în parlament e greu de pro­orocit. Un lucru e cert: scandalurile de la­ 8 iunie st. n .nu se vor mai repeți. Poate va fi întâmpinat și de data acea­sta cu vorbe injurioase,—cari au ajuns termeni de conversație în parlamentul coaliționist!—dar nu se va găsi nici un deputat maghiar care să mai îndrăs­­nească a reedita vornicia din rîndul tre­cut. Poate i se va da d-lul Vaida și o satisfacție oarecare (comisia de imuni­tate însărcinată cu anchetarea cazului și-a terminat raportul) și Camera va trece la ordinea­ zilei. Romînii din par­tea lor nu vor pune piedici în calea a­­cestei aplanări pașnice, căci nu vor să se lipsească de d. Vaida, care în lup­tele ce se vor da la toamnă va putea­ fi de cel mai mare folos, fiind cel mai conștient și energic apărător al drep­turilor romînilor. Și dacă, totuși, elementele turbulente vor încerca să împiedice și data aceasta intrarea în parlament a d-lui Vaida? reeditarea volniciei din iulie trecut ar avea urmările cele mai funeste. La spa­tele deputaților români stau miile de alegători cari nu vor suferi—fiindcă nu pot—ca un reprezentant al lor să fie în două rînduri împiedecat în exercita­rea drepturilor sale constituționale. De aceasta îșî dau seama și cercurile gu­vernului ungar, care a și luat măsurile de lipsă ca ..indignarea“ deputaților ma­ghiari să se mărginească la o manifes­tație de vorbe puțin urbane și injuri­oase, mai ales pentru cei ce le folosesc. Coresp. Dr. Alexandru Vaida Voivod .mtrm ■» «S3» -» 48BU­I —~ societățile de presă cărora aparțin de 27 ani și cărora simpatiile mele și spri­jinul meu le-au­ rămas în toate situa­­țiunile pe care am fost chemat să le ocup,—in aceste societăți am învățat să apăr i­tresele și drepturile unei pro­fesii, care adesea e calomniată și care cu toate prejudecățile își menține ran­gul între cele mai cinstite, mai atrac­tive și mai folositoare. „Profesia aceasta e cea mai bună școală pentru priceperea și perceperea trebuințelor sociale. Ziaristica însă e și cea mai bună școală pentru diplo­mație. Nimic nu prepară mai bine pen­tru împăcarea pacînică a diferendelor, pentru împăcarea tezelor deosebite sau antagonice, decît studiul continuă al relațiilor dintre guverne și popoare. Siguranța și repeziciunea informațiunei, relațiunile ce se leagă intre ziariști de orice naționalitate, călătoriile, convor­birile și vizitele produc sentimentul care se ivește prin apărarea tendințelor comune ale interpreților opiniei publice din toate țările. Adaug ca congrese ca al d­v. sunt o manifestațiune cu deose­bire prețioasă și importantă a acestei idei de concepție, care trebue să pre­pare în cele din urmă să realizeze o în­țelegere generală"-'-. - -------— Meseria de gazetar — Un discurs ministerial — D.C. Banu continuând articolul d-sale asupra Presei noastre, arată că față cu trecutul, ar fi acum regres în ce pri­vește calitatea gazetarilor noștri. Din cele ce spune însuși d. Banii, reese însă în mod clar că o comparație nici nu e cu putință, gazetăria veche nea­­vînd cu cea modernă nici un fel de a­­semănare. La Bordeaux a avut loc un congres internațional al presei. D. Pich­on, mi­nistrul de externe al Franței, care a prezidat festivitățile acestui congres, a rostit o cuvântare asupra „meseriei de gazetar“, din care extragem următoa­rele, ca o contribuție de material la chestia ridicată de d. Banu și atît de puțin cunoscută la noi. D. Pichon a spus : „Presei îi dator­­sc tot ce sînt și în colaborarea zilnică la jurnalismul po­litic, s’a îndeplinit educația spiritului meu. In această ocupațiune am învățat toleranța care e prima virtute a unui politician și în această ocupație mi­­am­ cîștigat ceea ce îmi va permite să urmez onestitatea convingerei mele. la Bilanțu­l constei dela iga —Declarațiile d-lui Bourgeois, dela­­gatul Franței— Interviewat de ziarul „Petit Parisien“ d. Leon Bourgeois, prim delegat al Franței la conferința dela Haga, a de­clarat că opera conferinței, deși n’are nimic senzațional, nu e totuși de mică importanță și merită altceva decît o ju­decată ironică și un zîmbet sceptic. Munca de modificare cu care s-a o­­cupat conferința a cerut sforțări mari. D. Bourgeois a rezumat pe scurt rezul­tatele lucrărilor: 1) Conferința a decis să aplice răz­boiului maritim regatele­ prevăzute de convenția din 1864 pentru războiul pe uscat, adică : vapoarele ospitaliere vor fi asimilate ambulanțelor. 2) Operațiile războiului de uscat vor fi mai puțin crude, deoarece prescrip­țiile atenuiază rigorile bombardărilor. .8) In privința limișcărei Înarmărilor e vădit că conferința s’a cantonat într’o formulă platonică, dar faptul că confe­rința a regretat sporul înarmărilor fă­cute din 1899 indică de ajuns puterilor publice ale tuturor țărilor care e orien­tarea opiniei și ele vor trebui să fie seamă de ea. 4) S’a creat o curte internațională de prisos. Acesta e cel dintâ­n organism internațional instituit mai presus de statele suverane, e prima afirmare a unei vieți internaționale. 6) In ceea ce privește curtea inter­națională de arbitragiu, nimic nu­ a încă terminat. Totuși, plenipotențiarii s’au pus de acord asupra părței juridice a chestiunei. Cu alte cuvinte, crearea a­­cestei curți e admisă de toți delegații. 6) Prin arbitragiul obligator, confe­rința va face un pas bun înainte. Prin­cipiul acestei chestiuni va fi primit și procedura arbitragiului va fi mult îm­bunătățită. 7) D. Bourgeois dă mare importanță faptului că conferința a fixat ea însăși timpul care va trebui să treacă pînă la noua întrunire. In această deciziune ar fi un dublu avantaj : mai întîiu, că va funcționa un ruagiu mai mult în viața internațională și că această viață in­ternațională nu va mai fi suspendată. PARE R­I ȘI IMPRESS Zeppelin iată un nume care va fi numit printre cele mai ilustre ale timpului nostru. Contele Zeppelin a fost și el unul din­tre numeroșii fantastici care a crezut că a descoperit cîrma balonului. Ca și sutele de colegi ce l-au precedat, și el a fost la început puțin crezut și mult hulit. Dar astăzi Europa întreagă vorbește de dînsul, contele Zeppelin a descoperit într’adevăr cîrma balonului. După numeroase experiențe cari nu i-au reușit, după ce și-a cheltuit întreaga sa avere, Zeppelin se vedea amenințat, să rămîe și el în istoria culturală a ome­nirei ca u­nul dintre acei numeroși ne­buni cari s’au încrezut fantasiei lor și au socotit că au descoperit instrumentul cu care omul, stăpin al pămintului și apel, să devie și stapin al văzduhului. Dar s’au găst oameni de inimă, statul german chiar l-a ajutat și ultimele ex­periențe făcute au dovedit că în sfîrșit s-a rezolvat greul problem al cucerirea aerului. Balonul lui Zeppelin este solid. El e a­­devăratul „Luftschiff ”, adică adevărata corabie a aerului. Se deosibește cu totul în ce privește construcția de diferitele baloane cu cîrmă—cel francez și chiar cel german—cari au avut oarecare reu­șită.­­ Căci e primul la care s’a dovedit că funcționează în mod admirabil și cîrma verticală, adică acea cîrmă care pune pe aeronauți în putință de a se urca și co­borî și in linie verticală. O jumătate de oră balonul s’a ținut mergînd înainte la 20 metri deasupra nivelului lacului Ba­­denne pe care se fac experiențele. Apoi s’a urcat la 150 metri și apoi m­­ai sus, pentru a se scoborî iarăși la nivelul do­rit de Zeppelin. Toate cele­lal­te evoluțiu­ni s’au făcut cu cea mai perfectă ordine și atît de perfectă s’a dovedit construcția, nicit nici un momant balonul n’a părăsit pozițiunea absolut orizontală. De notat este că balonul Zeppelin poate fi construit in proporții uriașe și duce cu dînsul pînă la 500 kilograme de explo­zive. Cei mai mari savanți și inventatori s’au exprimat în termeni entuziaști des­pre reușita experiențelor lui Zeppelin. Dacă mai ții în seamă că balonul acesta poate sta și 72 ore în aer,—înțelegi de ce sta­tul german s’a grăbit să pui balonul sub pavilionul sau de serviciu, iar oamenii încep să vorbească de­ nevoia de a se construi un port pentru flota de — aero­nave ....—— -----­B. Sr. CHESTIA ZILEI Reformele Un țăran: Apoi am venit, că e 15 Septembre și n­­ați spuseră că la 15 ne dați reformele ! Corni Mitiță : Studiem, studiem ! Un țăran: Nu știu ce-o ți aia. Dar vorba ce ne dați și cînd ne dați ?! Situația politică în Germania .— Politica d-lui de Bü­low — Noul program naval.— Blocul „hotantat“. — Legea electorală prusiana.—Pozițiunea dificilă a cancelarului. Noul program naval Prințul de Bülow se pregătește din vreme pentru campania parlamentară. Deși Riechstag-ul se deschide în Noem­­brie, cancelarul vrea să se asigure de mai înainte. Principalul proect de lege ce i se va prezintă, va fi un nou­ program naval. Nu e vorba de-a spori numărul unită­ților de construit, ci de-a reforma meto­dele administrative. Durata serviciilor vaselor de linie va fi redusă de la două­zeci și cinci­ la douăzeci de ani. In 1916, flota germană nu va cuprinde, după cum fusese prevăzut în preceden­tul program, decît patruzeci de cuira­­sate și douăzeci de crucișătoare cui­­rasate. Dar toate aceste vapoare vor avea o valoare de luptă superioară celor pre­văzute la început. După amiralii germani, această flotă omogenă și nouă va putea să rivalizeze atunci cu cele ale puterilor navale cele mai bine înarmate. Afară de aceasta, bateriile de coastă vor fi construite la Wilhelmshaven, la Cushaven și la Helgoland. Se vor orîn­­dui pe coasta mării Nordului niște fo­curi mari, cari vor îngădui flotei ger­mane să-și facă în siguranță toate re­parațiile de care va avea nevoe. Ansamblul acestei cheltueli se va ri­dica la aproape 150 de milioane de mărci, cari vor fi repartizate pe patru sau cinci exerciții și acoperite pe cale de împrumut. Totuși, aceste proecte, care comportă pentru cele mai multe vapoare echipa­­bil mai numeroase, cheltueli de între­ținere mai considerabile și un număr mai mare de artileriști în forturi, vor a­­duce și un spor permanent în budgetul cheltuelilor marinei. Acest spor e eva­luat la vre-o zece milioane de mărci. Blocul „hotentor‘ Aceste sporuri de cheltueli fac nece­sare impozite noul, cari trebue—cel pu­țin se speră—să echilibreze budgetul, pe care reorganizarea financiară din anul trecut n’a fost de ajuns ca să-l întă­rească. Cu toată această necesitate, can­celarul a hotărît să amîne pentru anul viitor­ dezbaterea fiscală. In adevăr, blocul—blocul ,,hotentot“, cum spune d. Bebel—blocul conservator­­liberal va vota, probabil, legea navală. Li­beralii vor fi răsplătiți de buna lor voință prin noul legi asupra bursei și asupra dreptului de întrunire. Dar cancelarul nu îndrăznește încă să supue alianța conservatoare-liberală la o cerere de impozite, cu atît mai mult cu cît intr'o asemenea materie, interesele­­ domină partidele și oamenii se grupează nu după opinii, ci după folos: agricul­­­torii deoparte, industriașii de alta.­­ O asemenea discuție, ar fi pentru cen­tru un nesperat, prilej de a se apropia­­ de conservatorii agrarieni. Dar decît­­ să se tulbure armonia blocului,decît­­ să i se dea elemente noul de discordie,­­ se preferă să se lase mai bine ca să­­ dureze situația budgetară încurcată. Cu­­ un cuvînt, mobilele politice o iau îna­intea mobilelor fiscale. Lneg­ea electorală prusiana ! Această hotărîre a prințului Bülow se­­ explică ușor. Un ministru nu caută nici­odată să se joace cu dificultatea. Or, în acest moment, cancelarul are destul cu regularea spinoasei chestiuni a legei electorale prusiana. I Nu doar că votul universal, cerut cu­­ mai mult zgomot decît convingere de­­ către partidele liberale—și chiar de cen­­­tru—e socotit ca un­ pericol serios, ci pentru că trebue să se lucreze astfel ca Conservatorii să fie deciși s­ă renunțe la votul indirect și pe clase, care I­ fac sta*­pini pe parlamentul prusian. In Prusia, micii proprietari nu sînt dispuși să se alieze cu liberalii și nu simt nevoie de reforme. Cancelarul se măgulește totul cu ideea că o să ob­­ție de la ei concesiuni, cari să poată fi primite de liberali. De alminteri, aceștia, ca și centrul, nu țin la votul universal. Ei îl cer cu multă gălăgie fiindcă se tem de progresele so­cialiștilor și vor să le evite, pe cît e po­sibil. Ei știu­ că dacă s’ar institui în Prusia votul universal, ar pierde multe scaune în parlament în folosul social­­democrației. Pozițiunea dificilă a cancelarului Problema oficială e deci de­ a redija o lege electorală, pe care radicalii să o poată primi ca un progres și căreia conservatorii să nu-i refuze aderarea. Dacă nu izbutește cancelarul și ajunge la un eșec asupra acestui punct, si­tuația lui în Reichstag s-ar complica și menținerea liberalilor în majoritate el va deveni dificilă. Fără îndoială, răspunderea ministe­rială nu există în Germania. Dar prin­țul de Bülow s'a pronunțat prea hotărît pentru formula blocului și s’a angajat prea mult în acest sens, ca să se mai poată îndrepta spre centru. Pozițiunea lui, deci, mai înainte de deschiderea parlamentului, rămine a­­proape aceeași pe care a avut-o în vre­mea seziunea. Numai prin minuni de echilibru poate dînsul să menție unită o majoritate pa­radoxală. Obstacolele pe cari le întil­­nește în Preichstag se agravează prin cele pe cari le întîlnește în Prusia. Cancelarul are de a face cu oameni pe cari totul le desparte și a căror unire îi e indispensabilă. Aceasta e una din părțile cele mai delicate. E greu de precizat dacă acest abil om politic va izbuti în scopul sau. N. Era viața marelui duce de Baden ■— Anecdote nostrme — Marele duce de Baden Frederic a murit. Casa noastră regală avea legături de familie cu răposatul, atît prin mama regelui nostru, pre­cum și prin prințesa Maria. Puțini suverani sînt azi în Eu­ropa atît de popular , de intimă cu poporul cum a fost răposatul ma­rele duce de Baden. E încă în a­­mintirea tuturor marea senzație ce a produs faptul că marele duce in­vitase la palat pe deputatul socia­list Dreesbach și avea cu dînsul dese întîlniri și consfătuiri. Date fiind relațiile intime dintre ma­rele duce și­ popor, se înțelege că acum se povestesc multe anecdote cu privire la aceasta. Astfel primind odată un țăran în au­diență și văz­înd că acesta se zăpăcește de emoție, i-a spus: „Cu mine poți să vorbești ca și cu primarul din satul d-tale“. La o expoziție de agricultură un țăran văzând ca marele duce se interesează mult de­ situația sa personală, ii spune: „Ți-am găsit să te intereseze tocmai a­­ceast» pa d-t»“.

Next