Adevěrul, septembrie 1907 (Anul 20, nr. 6473-6502)
1907-09-19 / nr. 6491
Anul al XIX-lea—INo. 6401 FONDATOR Alex. V. Beldimanu PUBLICITATEA: CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER a Co. București, Str. Karageorgevicila Telefon 3/4» TELEFON I Pentru Capitală No. ILIO Miercuri 19 Septembrie 19^ DIRECTOR POLITIC CONST. MINLE ABONAMENTE ! Un an .... . Lei 16.— 6 luni ..... „ 8— 3 luni .n.. „ 4.— o lună ..... . .1.50 In străinătate îndoit Provincie și Străinătate No. 12140 Apare zilnic la «ra & searsa cu ultimele știri ale zilei ■Biarourile ziarului: Str. Sărindar, 11 Din Gtsliele partidelor Ultimele știri și versiuni atît asupra situațiunei din partidul liberal cit și asupra acelei din partidul conservator. Am întîlnit erî, din nou, pe acela amic al d-lui Ionel Brătianu care mi e acordase, zilele trecute, o convorrbire asupra situației din lagărul guvernamental și l’am întrebat : t — Ați făcut vreun pas înainte ? Mai aveți gata vreun proect ? ! Convocat! sau nu comisia parlamentară ? ! Iată ce mi-a răspuns : — Mergem înainte, dar greu de î tot. Ne-am înșelat grozav cînd am crezut că ne va fi foarte lesne să dezlegăm repede problema țărănească. Să nu crez pe nici un om de stat de la noi, care va susține că are toata soluțiuni practice, realizabile și aplicabile, în chestia țărănească, " „Deși discutăm cu toții chestia aceasta de atita amar de vreme, am ajuns azi la constatarea că nici unul din ambele partide de guvernăminte nu e pregătit pentru rezolvarea în întregei chestiuni țărănești. Cu crîmpeie de reforme, cu proiecte anodine, nu se mai poate nimeni prezenta. „Trebue atacată și dezlegată în întregul ei chestia țărănească și aceasta trebuie s-o recunoaștem că întîmpină cele mai mari dificultăți, dar nu mai putem aminti nimic și nu ne putem mărgini la jumătăți de măsuri. „Se impune o legiferare largă așa ca să ridicăm realmente starea țărănimea, economicește, cultural și polițiește. Altfel se face de rîs fi 1 guvernul și partidul nostru. „Mai bine dar s’ar retrage dacă nu va avea curajul să dea cea mai largă dezlegare tuturor reformelor ' pe care le-am promis. „E adevărat că în acest spirit se lucrează la alcătuirea proectelor, dar unii au rămas timizi,—aceasta din cauza atitudinea conservatorilor și de teama proprietarilor și arendașilor. „Dacă însă vom lucra sub aceasta impresiune, fără îndoială că și proectele vor fi incomplecte, timide și anodine. „Nu se poate clar să fim preocupați, la fiecare chestie, de ceia ce vor susține conservatorii, agrarienii sau chiar unii dintre noi. „După ce vom alcătui toate reformele, atunci să stăm de vorbă cu adversarii. Se poate să ne ridice obiecțiuni serioase, atunci să ținem seamă de ele. „Dacă însă ne vor respinge pur și simplu proectele, nu trebuie să ne speriem, ci atunci datoria noastră este ca cu orice preț să cucerim toate reformele,—altfel nu merităm numele de partid de guvernământ. „Cred că așa judecă marea majoritate a liberalilor și numai cu această atitudine vom învinge absolut toate dificultățile și vom rezolvi cea mai mare, cea mai gravă problemă a statului nostru. „Mai cred că și în guvern aț ajuns toți la această convingere, căci aud că în ce privește reforma tocmelilor agricole, s’a hotărît fixarea unui maximum de învoieli și a unui minimum de salariu. E un punct capital acesta, în reforma ce voim s’o facem. „Comisiunea parlamentară s’a hotărit să fie convocată la 1 Octombrie. Și eu cred că discuția din această comisie n’are să fie de mare importanță. Lupta cea mare va fi în parlament. „Am auzit că circulă o versiune ca d. Sturdza va declara că se retrage de la putere dacă d. Carp se va opune la votarea reformelor. Atunci ar fi trebuit să se retragă încă de atunci cînd șeful conservatorilor a declarat că d-sa are soluțiunele d-sale! E dar desigur fantezist acel svon, fiindcă ar isbucni un imens hohot de rîs în toată țara, dacă șeful nostru ne-ar juca o astfel de comeie!“ a încheiat convorbirea personajul liberal.* In lagărul conservator se observă de asemenea oarecari preparative pentru reluarea unei acțiuni politice mai fine—definită în chestia țărănească.Se afirmă că, chiar înainte de a se lua cunoștiința de proectele guvernului, comitetul executiv conservator va fi chemat să se pronunțe asupra cîtorva puncte principale și anume va decide în ce chestiuni nu va ceda, nu va face nici o concesie, așa ca lupta să pornească din vreme, să nu fie surprinși. Declarația făcută era de către d. Carp unui deputat liberal că nu va opune un program de reforme programului liberal, nu e ceva nou. D. Carp n’a declarat că are să redacteze și d-sa o serie de proecte, că va veni ca contraproecte, ci sensul declarațiunei șefului conservatorilor a fost că va desfășura, asupra tuturor chestiunelor la ordinea zilei, vederile partidului sau vederile sale cari, cît va fi șef, vor trebui să fie și ale partidului. Prin urmare d. Carp n’a spus nimic nou și se vede că e chiar hotărît să mai fie cîtva timp... misteterios. Un fruntaș junimist spunea eri într’un cerc politic la Capșa : „ Eu știam că șeful era hotărît să sa restabilească în Capitală tocmai la 1 Octombrie și pînă atunci să tacă și să ferească de orice hărțuială sau năvală a „fuzionaților“ noștriî amici cari trag în direcțiuni opuse. „Ce s’a întîmplat că s’a întors acum în Capitală, n’am aflat încă. Dar prevăd că i se vor da iar asalturi disperate din toate direcțiile partidului. „Pină acum a știut să mențină un echilibru oarecare. Dacă-1 va păstra și în lupta ce pe cale s’o încingem cu liberalii atunci numai, vom ști că s’a așezat la șefia partidului și că vom lua repede puterea, a observat acest partist. R. X. Unde sunt proiectele ? Pînă acum nimic sigur nu se știe despre proiectele de reformă agrara ale guvernului. Opoziției conservatoare nu i se opune nimic dacă vroește să susție că guvernul nici nu are nici un fel de reformă pregătită. In discursul ce l’a rostit la inchiderea seziunei extraordinare a Camerei, d. Dim. A. Sturdza a făcut între altele următoarea făgăduială categorică: „In timpul verei, guvernul va pregăti proiectele de legi cari au a fi prezistorii Corpurilor legiuitoare. Acestei comisiuni se vor comunica, ca și celorlalți membri ai parlamentului, toate lucrările pregătitoare ale guvernului. Cu moda acesta, atît comisiunea cit și membrii Corpurilor legiuitoare, vor intra deplin pregătiți în discuțiune Acum vara a trecut și nimeni nu poate spune dacă guvernul a pregătit sau nu proiectele de lege. Cu atît mai puțin poate spune aceasta, cu cît fiecare știe că d. Sturdza e un om de cuvînt și că decî dacă acum nu se ține de vorbă, vina nu poate fi a d-sale, ci se explică numai prin faptul că d. Sturdza n’a avut ce trimite, nici membrilor comisiei parlamentare nici membrilor Corpurilor legiuitoare, așa că nici unii, nici ceilalți nu vor intra pregătiți în discuția proiectelor, cu atît mai puțin „deplin pregătiți“. Aceasta este situațiunea acum, în ajunul deschidere a Corpurilor legiuitoare. Guvernul n’a terminat proiectele de lege anunțate și Camera va trebui să intre în discuția lor fără a le cunoaște. Ad unani la toată țara Cine n’o să le dea dreptate ? Căci ce fel de gospodărie e aceasta, ca 3000 de lei să decidă asupra unei decișii ministeriale ? Să se mai fae din „cazacii“ de la ministerul instrucției și să se lase în pace gimnaziile. RAZESTII S. V. Iî. Patrioți... anonimi Vorba „Ci pandanțului“ , s’a încercat a se organiza manifestația opiniei „publice“ în chestia mișeliei tejghetarilor de la „Universul“ și mascalzzorii veseli cari au moștenit cu unul din testamentele ce le conveneau ale răposatului Cazzavilan au și publicat o „indignare“ cu... „a chichi a plan“ / Din prudență și curaj de opinie a fost semnată „Un patriot“. Noi imediat am recunoscut sub „un patriot“ că ,dija Ițic Rubinstein s’a făcut patrio t piști „Universul“! La „Violența“ Ițic „patriotul“ a devenit „Un ardelean“ ! Și uite așa tot ce e „patriot“ cu perdea a’ iscălit contra „Adevĕrului“. ....„Dăcă-i anonim, iscălesc și eu“, nu-i așa?! pap «Adeverim » Comitet E vorba ea d. Carp să convoace comitetul executiv al partidului conservator. Numai do n’ar începe să se... execute intre ei membri executivului comitet ! Tifi o de rațiune „Conservatorul“ de aseară tratează de „disperat-inconștient“ pe ministrul instrucției. Aceasta, desigur, în urma articolelor d-lui Bana asupra tonului urban in presă. „Violența* a tratat și va trata pe d. Carp de „nebun* și de d. Take Ionescu va anunța că s’a sinucis !... Iar „Adevărul“ va fi tratat de ziar de.... scandal!! Pomadă „Universul* care pînă dăunăzî trăia din pomadă italiană caută acum o pomadă pentru creșterea... numărului cetitorilor !! Rigoletto Des—$i reînființarea grmziilor Se petrece în momentul de față un lucru, care seamănă grozava administrație de acum două secole, sau o pașalîc din Macedonia. Este chestia desființărea și reînființarea gimnaziilor. Halmaua aceasta durează de ani de zile, sub diferite guverne. Ministrul desființează, prin budget, cîte un gimnaziu, iar politicienii locali, pentru a-și menaja popularitatea, sunt obligația cere reînființarea—și de cele mai multe ori reușesc: nu dom că reprezintă o mare putere electorală, dar se ferește ministrul să-și creeze nemulțumiți în parlament și în partid. De astădată însă faptul acesta ia o față care creează precedente primejdioase și anarhice. La Olt s’a hotărît desființarea treptată, pe clase, a gimnasiului du. Slatina. S’a făcut platformă în alegerile comunale și pentru a le cîștiga, guvernul a trebuit să promite reînființarea acelui gimnaziu. După alegeri s’au prezentat iar dificultăți și pentru a se decide reînființare, a trebuit să vie politicianii locali și să verse 5000 de lei la ministerul instrucției. Se desființase însă și gimnaziul din R.-Sărat. Cînd au văzut cei de la R -Sărat că s’a reînființat la Olt, au intervenit și ei. Li s’a refuzat. Au protestat, invocând precedentul. Li s’a răspuns că cei demult au dat peșcheș 5000 de lei. Sau dus la R.Sărat, au adunat și ei 5000 de lei și au venit să cumpere dreptul de reînființare. Au dat peșcheșul și li s’a dat firmanul—dar azi înjură și tratează toate astea de moravuri turcești. ▼ Luptele romînilor din Ungaria Sufragiul universal.—Chestiunea națională.—Măsurile sama* voinicești.—Cazul Vaida Joi, 10 Octombrie nou, se va redeschide parlamentul ungar, întrunindu-se deputații în a doua sesiune a erei coaliționiste, cu siguranță cea mai importantă sesiune parlamentară dintre care a avut pînă acum Ungaria constituțională. Chestiuni de importanță vitală se vor discuta în această sesiune, chestiuni a căror discuție va trece mult peste cadrele obișnuitelor discuții parlamentare atît de furtunoase. Ședințele promit a fi violente, patimile se vor deslănțui din toate părțile; opoziția—pînă acum exclusiv naționalistă, romînî, slovaci, sîrbî, poate și croați—va desfășura o energică activitate, aducînd pe tapet toate chestiunile pendente ale Ungariei. Și cum stau astăzi lucrurile în coaliția partidelor maghiare nu e cu putință ca guvernul d-lui Wekerle să fie nevoit a da piept și cu o opoziție eșită din sinul coaliției. Destrăbălarea ce stăpânește viața politică a celui mai puternic partid maghiar, partidul independent de sub șefia aparentă a lui Kossuth și șefia reală a șovinistului conte Apponyi, ministrul instrucțiunei publice, — prevestește o criză internă ale cărei urmări nu pot să fie decit dezastroase pentru acest partid și programul său— de odinioară. Programul sau de odinioară căci ideile profesate de membri acestui partid pe cînd era în opoziție au fost suspendate din momentul în care această opoziție a ajuns la cîrma țarei. Chastie națională Rolul românilor în luptele ce vor începe la toamnă va fi excesiv de greu. E atît de bogat materialul de voinicii ce s’au săvîrșit în vacanțe împotriva romînilor, în cit membrii clubului român vor avea zile grele. Declarația deputatului dr. Iuliu Maniu făcută luna trecută în fața alegătorilor săi are să se realizeze. In interesul sufragiului universal, deputații români vor desfășura cea mai înverșunată opoziție, împiedecând votarea tuturor proectelor cari vor ținti amînarea sufragiului universal. E natural să nu vor împiedeca votarea unor proecte de ordin mai înalt, cum ar fi, spre pildă, proectul ministrului de justiție Günther, prin care se cere o prelungire a articolului de lege XV din 1899. In această lege se făcuse o încercare de a garanta după putință libertatea alegerilor, supunîndu-se la pedepse de bani și închisoare mai ales abuzurile săvîrșite prin mituiri- Deasemenea nu vor împiedeca— decît forțați—și proectul budgetului anului viitor (în Ungaria anul budgetar începe la 1 ianuarie al fiecărui an). Guvernul ungar pe semne, însă, are teamă mare că și acest proect va fi împiedecat și chiar de aceea—după cum se zvonește—va veni cu un proect de budget provizoriu. In discuția asupra convențiunei comerciale cu Austria, deputații romîni nu vor lua parte mai activă pentru a nu-șî risipi forțele. Guvernul și de altminteri va întâmpina greutăți mari cu mulțumirea elementelor nemulțumite din însuși partidul sau. In schimb, romînii vor aduce în discuție, în formă de interpelații, chestiunea națională, această chestiune pe care politicianii șoviniștî maghiari ani dearîndul ,s’au silit s’o omoare prin ignorarea ei. volnică. Săsurile samavolnîce nu Poate nici odată nu s’a prezintat prilej mai favorabil pentru nivelarea acestei chestiuni importante. Avem cazurile de la Pănade, o nouă măsură volnică de maghiarizare a ministrului de interne Andrásy și multe alte chestiuni secundare. Cazul dela Pănade e cunoscut tuturor. Istoricul acestei brutalități nemaipomenite, nu mai e nevoe să-l împrospătăm. Nu e aproape ziar european care să nu se fi ocupat cu acest caz, făcînd comentarii foarte puțin măgulitoare pentru armata „națională maghiară“. Deputatul dr. Iuliu Maniu va desfășura în chestiunea aceasta o interpelare, în cadrele căreia se va referi și la ancheta comisiei militare, care a constatat și confirmat toate atrocitățile săvîrșite de honvezime și relatate intîiași dată de d. Maniu. A doua chestiune ce va fi relevată probabil de d. dr. Aurel Vlad, deputatul de la Orăștie,va fi o circulară a ministrului de interne, contele Andrassy, adresată ofițerilor de stare civilă. Mitropolitul gr. cat. al arhidiecesei Alba-Iulia și Făgăraș, cu reședința în Blaj, dase în vara anului trecut o circulară cătră preoții săi, în care îl roagă să-și îndrumeze credincioșii să ceară de la ofițerii stărei civile să le treacă în registre numele românește, așa cum și-l scriü el din moși și strămoși. Ministrul de interne, Andrassy, a dat, însă, de curînd o circulară în care îi îndrumă pe ofițerii de stare civilă să nu ia în considerare aceste cereri îndreptățite ale credincioșilor romîni, ci să treacă în registre numele lor—maghiarizat. O urmare a acestei circulări e și faptul că ofițerii de stare civilă refuză să accepte numele de botez romînești cari nu se pot traduce în limba maghiară. Cazul Vaida Un alt caz grav, cu siguranță cel mai grav și hotărîtor pentru viitorul întregului partid național român, e cazul Vaida, îndată după redechiderea parlamentului va avea să se tranșeze și această chestiune, întrebarea e: intra-va d. Vaida, acest distins și neprețuit membru al clubului român, în parlament sau nu? Răspunsul e dat de împrejurări: d. Vaida va intra în parlament fiindcă trebue să între. Cum va decurge această reapariție a d-lui Vaida în parlament e greu de proorocit. Un lucru e cert: scandalurile de la 8 iunie st. n .nu se vor mai repeți. Poate va fi întâmpinat și de data aceasta cu vorbe injurioase,—cari au ajuns termeni de conversație în parlamentul coaliționist!—dar nu se va găsi nici un deputat maghiar care să mai îndrăsnească a reedita vornicia din rîndul trecut. Poate i se va da d-lul Vaida și o satisfacție oarecare (comisia de imunitate însărcinată cu anchetarea cazului și-a terminat raportul) și Camera va trece la ordinea zilei. Romînii din partea lor nu vor pune piedici în calea acestei aplanări pașnice, căci nu vor să se lipsească de d. Vaida, care în luptele ce se vor da la toamnă va putea fi de cel mai mare folos, fiind cel mai conștient și energic apărător al drepturilor romînilor. Și dacă, totuși, elementele turbulente vor încerca să împiedice și data aceasta intrarea în parlament a d-lui Vaida? reeditarea volniciei din iulie trecut ar avea urmările cele mai funeste. La spatele deputaților români stau miile de alegători cari nu vor suferi—fiindcă nu pot—ca un reprezentant al lor să fie în două rînduri împiedecat în exercitarea drepturilor sale constituționale. De aceasta îșî dau seama și cercurile guvernului ungar, care a și luat măsurile de lipsă ca ..indignarea“ deputaților maghiari să se mărginească la o manifestație de vorbe puțin urbane și injurioase, mai ales pentru cei ce le folosesc. Coresp. Dr. Alexandru Vaida Voivod .mtrm ■» «S3» -» 48BUI —~ societățile de presă cărora aparțin de 27 ani și cărora simpatiile mele și sprijinul meu le-au rămas în toate situațiunile pe care am fost chemat să le ocup,—in aceste societăți am învățat să apăr itresele și drepturile unei profesii, care adesea e calomniată și care cu toate prejudecățile își menține rangul între cele mai cinstite, mai atractive și mai folositoare. „Profesia aceasta e cea mai bună școală pentru priceperea și perceperea trebuințelor sociale. Ziaristica însă e și cea mai bună școală pentru diplomație. Nimic nu prepară mai bine pentru împăcarea pacînică a diferendelor, pentru împăcarea tezelor deosebite sau antagonice, decît studiul continuă al relațiilor dintre guverne și popoare. Siguranța și repeziciunea informațiunei, relațiunile ce se leagă intre ziariști de orice naționalitate, călătoriile, convorbirile și vizitele produc sentimentul care se ivește prin apărarea tendințelor comune ale interpreților opiniei publice din toate țările. Adaug ca congrese ca al dv. sunt o manifestațiune cu deosebire prețioasă și importantă a acestei idei de concepție, care trebue să prepare în cele din urmă să realizeze o înțelegere generală"-'-. - -------— Meseria de gazetar — Un discurs ministerial — D.C. Banu continuând articolul d-sale asupra Presei noastre, arată că față cu trecutul, ar fi acum regres în ce privește calitatea gazetarilor noștri. Din cele ce spune însuși d. Banii, reese însă în mod clar că o comparație nici nu e cu putință, gazetăria veche neavînd cu cea modernă nici un fel de asemănare. La Bordeaux a avut loc un congres internațional al presei. D. Pichon, ministrul de externe al Franței, care a prezidat festivitățile acestui congres, a rostit o cuvântare asupra „meseriei de gazetar“, din care extragem următoarele, ca o contribuție de material la chestia ridicată de d. Banu și atît de puțin cunoscută la noi. D. Pichon a spus : „Presei îi datorsc tot ce sînt și în colaborarea zilnică la jurnalismul politic, s’a îndeplinit educația spiritului meu. In această ocupațiune am învățat toleranța care e prima virtute a unui politician și în această ocupație miam cîștigat ceea ce îmi va permite să urmez onestitatea convingerei mele. la Bilanțul constei dela iga —Declarațiile d-lui Bourgeois, delagatul Franței— Interviewat de ziarul „Petit Parisien“ d. Leon Bourgeois, prim delegat al Franței la conferința dela Haga, a declarat că opera conferinței, deși n’are nimic senzațional, nu e totuși de mică importanță și merită altceva decît o judecată ironică și un zîmbet sceptic. Munca de modificare cu care s-a ocupat conferința a cerut sforțări mari. D. Bourgeois a rezumat pe scurt rezultatele lucrărilor: 1) Conferința a decis să aplice războiului maritim regatele prevăzute de convenția din 1864 pentru războiul pe uscat, adică : vapoarele ospitaliere vor fi asimilate ambulanțelor. 2) Operațiile războiului de uscat vor fi mai puțin crude, deoarece prescripțiile atenuiază rigorile bombardărilor. .8) In privința limișcărei Înarmărilor e vădit că conferința s’a cantonat într’o formulă platonică, dar faptul că conferința a regretat sporul înarmărilor făcute din 1899 indică de ajuns puterilor publice ale tuturor țărilor care e orientarea opiniei și ele vor trebui să fie seamă de ea. 4) S’a creat o curte internațională de prisos. Acesta e cel dintân organism internațional instituit mai presus de statele suverane, e prima afirmare a unei vieți internaționale. 6) In ceea ce privește curtea internațională de arbitragiu, nimic nu a încă terminat. Totuși, plenipotențiarii s’au pus de acord asupra părței juridice a chestiunei. Cu alte cuvinte, crearea acestei curți e admisă de toți delegații. 6) Prin arbitragiul obligator, conferința va face un pas bun înainte. Principiul acestei chestiuni va fi primit și procedura arbitragiului va fi mult îmbunătățită. 7) D. Bourgeois dă mare importanță faptului că conferința a fixat ea însăși timpul care va trebui să treacă pînă la noua întrunire. In această deciziune ar fi un dublu avantaj : mai întîiu, că va funcționa un ruagiu mai mult în viața internațională și că această viață internațională nu va mai fi suspendată. PARE RI ȘI IMPRESS Zeppelin iată un nume care va fi numit printre cele mai ilustre ale timpului nostru. Contele Zeppelin a fost și el unul dintre numeroșii fantastici care a crezut că a descoperit cîrma balonului. Ca și sutele de colegi ce l-au precedat, și el a fost la început puțin crezut și mult hulit. Dar astăzi Europa întreagă vorbește de dînsul, contele Zeppelin a descoperit într’adevăr cîrma balonului. După numeroase experiențe cari nu i-au reușit, după ce și-a cheltuit întreaga sa avere, Zeppelin se vedea amenințat, să rămîe și el în istoria culturală a omenirei ca unul dintre acei numeroși nebuni cari s’au încrezut fantasiei lor și au socotit că au descoperit instrumentul cu care omul, stăpin al pămintului și apel, să devie și stapin al văzduhului. Dar s’au găst oameni de inimă, statul german chiar l-a ajutat și ultimele experiențe făcute au dovedit că în sfîrșit s-a rezolvat greul problem al cucerirea aerului. Balonul lui Zeppelin este solid. El e adevăratul „Luftschiff ”, adică adevărata corabie a aerului. Se deosibește cu totul în ce privește construcția de diferitele baloane cu cîrmă—cel francez și chiar cel german—cari au avut oarecare reușită. Căci e primul la care s’a dovedit că funcționează în mod admirabil și cîrma verticală, adică acea cîrmă care pune pe aeronauți în putință de a se urca și coborî și in linie verticală. O jumătate de oră balonul s’a ținut mergînd înainte la 20 metri deasupra nivelului lacului Badenne pe care se fac experiențele. Apoi s’a urcat la 150 metri și apoi mai sus, pentru a se scoborî iarăși la nivelul dorit de Zeppelin. Toate celelalte evoluțiuni s’au făcut cu cea mai perfectă ordine și atît de perfectă s’a dovedit construcția, nicit nici un momant balonul n’a părăsit pozițiunea absolut orizontală. De notat este că balonul Zeppelin poate fi construit in proporții uriașe și duce cu dînsul pînă la 500 kilograme de explozive. Cei mai mari savanți și inventatori s’au exprimat în termeni entuziaști despre reușita experiențelor lui Zeppelin. Dacă mai ții în seamă că balonul acesta poate sta și 72 ore în aer,—înțelegi de ce statul german s’a grăbit să pui balonul sub pavilionul sau de serviciu, iar oamenii încep să vorbească de nevoia de a se construi un port pentru flota de — aeronave ....—— -----B. Sr. CHESTIA ZILEI Reformele Un țăran: Apoi am venit, că e 15 Septembre și nați spuseră că la 15 ne dați reformele ! Corni Mitiță : Studiem, studiem ! Un țăran: Nu știu ce-o ți aia. Dar vorba ce ne dați și cînd ne dați ?! Situația politică în Germania .— Politica d-lui de Bülow — Noul program naval.— Blocul „hotantat“. — Legea electorală prusiana.—Pozițiunea dificilă a cancelarului. Noul program naval Prințul de Bülow se pregătește din vreme pentru campania parlamentară. Deși Riechstag-ul se deschide în Noembrie, cancelarul vrea să se asigure de mai înainte. Principalul proect de lege ce i se va prezintă, va fi un nou program naval. Nu e vorba de-a spori numărul unităților de construit, ci de-a reforma metodele administrative. Durata serviciilor vaselor de linie va fi redusă de la douăzeci și cinci la douăzeci de ani. In 1916, flota germană nu va cuprinde, după cum fusese prevăzut în precedentul program, decît patruzeci de cuirasate și douăzeci de crucișătoare cuirasate. Dar toate aceste vapoare vor avea o valoare de luptă superioară celor prevăzute la început. După amiralii germani, această flotă omogenă și nouă va putea să rivalizeze atunci cu cele ale puterilor navale cele mai bine înarmate. Afară de aceasta, bateriile de coastă vor fi construite la Wilhelmshaven, la Cushaven și la Helgoland. Se vor orîndui pe coasta mării Nordului niște focuri mari, cari vor îngădui flotei germane să-și facă în siguranță toate reparațiile de care va avea nevoe. Ansamblul acestei cheltueli se va ridica la aproape 150 de milioane de mărci, cari vor fi repartizate pe patru sau cinci exerciții și acoperite pe cale de împrumut. Totuși, aceste proecte, care comportă pentru cele mai multe vapoare echipabil mai numeroase, cheltueli de întreținere mai considerabile și un număr mai mare de artileriști în forturi, vor aduce și un spor permanent în budgetul cheltuelilor marinei. Acest spor e evaluat la vre-o zece milioane de mărci. Blocul „hotentor‘ Aceste sporuri de cheltueli fac necesare impozite noul, cari trebue—cel puțin se speră—să echilibreze budgetul, pe care reorganizarea financiară din anul trecut n’a fost de ajuns ca să-l întărească. Cu toată această necesitate, cancelarul a hotărît să amîne pentru anul viitor dezbaterea fiscală. In adevăr, blocul—blocul ,,hotentot“, cum spune d. Bebel—blocul conservatorliberal va vota, probabil, legea navală. Liberalii vor fi răsplătiți de buna lor voință prin noul legi asupra bursei și asupra dreptului de întrunire. Dar cancelarul nu îndrăznește încă să supue alianța conservatoare-liberală la o cerere de impozite, cu atît mai mult cu cît intr'o asemenea materie, interesele domină partidele și oamenii se grupează nu după opinii, ci după folos: agricultorii deoparte, industriașii de alta. O asemenea discuție, ar fi pentru centru un nesperat, prilej de a se apropia de conservatorii agrarieni. Dar decît să se tulbure armonia blocului,decît să i se dea elemente noul de discordie, se preferă să se lase mai bine ca să dureze situația budgetară încurcată. Cu un cuvînt, mobilele politice o iau înaintea mobilelor fiscale. Lnegea electorală prusiana ! Această hotărîre a prințului Bülow se explică ușor. Un ministru nu caută niciodată să se joace cu dificultatea. Or, în acest moment, cancelarul are destul cu regularea spinoasei chestiuni a legei electorale prusiana. I Nu doar că votul universal, cerut cu mai mult zgomot decît convingere de către partidele liberale—și chiar de centru—e socotit ca un pericol serios, ci pentru că trebue să se lucreze astfel ca Conservatorii să fie deciși să renunțe la votul indirect și pe clase, care I fac sta*pini pe parlamentul prusian. In Prusia, micii proprietari nu sînt dispuși să se alieze cu liberalii și nu simt nevoie de reforme. Cancelarul se măgulește totul cu ideea că o să obție de la ei concesiuni, cari să poată fi primite de liberali. De alminteri, aceștia, ca și centrul, nu țin la votul universal. Ei îl cer cu multă gălăgie fiindcă se tem de progresele socialiștilor și vor să le evite, pe cît e posibil. Ei știu că dacă s’ar institui în Prusia votul universal, ar pierde multe scaune în parlament în folosul socialdemocrației. Pozițiunea dificilă a cancelarului Problema oficială e deci de a redija o lege electorală, pe care radicalii să o poată primi ca un progres și căreia conservatorii să nu-i refuze aderarea. Dacă nu izbutește cancelarul și ajunge la un eșec asupra acestui punct, situația lui în Reichstag s-ar complica și menținerea liberalilor în majoritate el va deveni dificilă. Fără îndoială, răspunderea ministerială nu există în Germania. Dar prințul de Bülow s'a pronunțat prea hotărît pentru formula blocului și s’a angajat prea mult în acest sens, ca să se mai poată îndrepta spre centru. Pozițiunea lui, deci, mai înainte de deschiderea parlamentului, rămine aproape aceeași pe care a avut-o în vremea seziunea. Numai prin minuni de echilibru poate dînsul să menție unită o majoritate paradoxală. Obstacolele pe cari le întilnește în Preichstag se agravează prin cele pe cari le întîlnește în Prusia. Cancelarul are de a face cu oameni pe cari totul le desparte și a căror unire îi e indispensabilă. Aceasta e una din părțile cele mai delicate. E greu de precizat dacă acest abil om politic va izbuti în scopul sau. N. Era viața marelui duce de Baden ■— Anecdote nostrme — Marele duce de Baden Frederic a murit. Casa noastră regală avea legături de familie cu răposatul, atît prin mama regelui nostru, precum și prin prințesa Maria. Puțini suverani sînt azi în Europa atît de popular , de intimă cu poporul cum a fost răposatul marele duce de Baden. E încă în amintirea tuturor marea senzație ce a produs faptul că marele duce invitase la palat pe deputatul socialist Dreesbach și avea cu dînsul dese întîlniri și consfătuiri. Date fiind relațiile intime dintre marele duce și popor, se înțelege că acum se povestesc multe anecdote cu privire la aceasta. Astfel primind odată un țăran în audiență și văzînd că acesta se zăpăcește de emoție, i-a spus: „Cu mine poți să vorbești ca și cu primarul din satul d-tale“. La o expoziție de agricultură un țăran văzând ca marele duce se interesează mult de situația sa personală, ii spune: „Ți-am găsit să te intereseze tocmai aceast» pa d-t»“.