Adevěrul, octombrie 1907 (Anul 20, nr. 6503-6532)

1907-10-14 / nr. 6516

v *7innmica I4 Octombrie Ultime in|ormațitmi O telegramă venită la mi­nisterul­ile interne, anunță din partea d-lui prefect Hai­en, din jBacău, că pădurile Slănicului și Tarcăului sînt în flacări. lt. Vla­icu, a cerut ajutor de trupe, focul luînd­ proporții uriașe, și am­enințînd să dis­trugă totul. Toate trupele cit și pompie­rii din orașele megieșe au­ fost trimise în ajutor. Iată ce ni se teie grațiasă in a­­ceasta privință din Buzău : Buzău, 13 Octomb. ora 1 p. m. Din comuna Goidești se comunică că flăcările consumă de trei zile, pă­durile d-lui Anton Carp, ministru de domenii și ale d-lui Marian. Focul, care a consumat pină acum 400 pogoane de pădure, se întinde mereu, luînd proporțiile unui adevă­rat dezastru.—Sandu. Printre reformele cu cari va veni guvernul este vorba să figureze și un proeot prin care moșiile date în arendă la particulari să fie lovite de taxe­ grele, pe cînd cele date iu arendă obștiilor sătești să fie scutite de taxe. In contra proectului acesta se ri­dică însă mulți atît fiind­că împe­dică jocul liberei concurențe cit și fiindcă ar fi neconstituțional, creînd un monopol de clasă. 1). Emil Costinescu, ministru de fi­nanțe, a amînat reîntoarcerea d-sale în Capitală pentru Luni sau Marți. Membrii Societăței Agrare așteaptă ca d.P. P. Carp să se înapoieze în Bu­curești spre a lua o atitudine fața cu reformele ce guvernul voește să facă. La alegerile de delegați pentru colegiul III de județ la Ilfov nu se vor prezenta candidați, astfel că la acel colegiu, vor vota numai a­­legătorii direcți. Încasările fiscului, în Capitala, pe primele șase luni ale exercițiului în curs, au dat un excedent de un mi­lion și jumătate față de epoca co­respunzătoare din anul trecut. Am fost întrebați de o persoană în legătură cu frații Bratianu, asu­pra informațiunei noastre relativ in chipul de a face adunare și comp­­tabilitate a onor. consul al Boliviai, d. Ițic Riubinștein, care a fost nu­mit, se știe, subdirector la Voința Națională. Spre mai multă lumină am pus sub ochii acestei persoane, chipul cum opera consulul Boliviei,­ pe timpul fericit pentru el cînd era ad­orator al Adevărului și cînd pur și simplu fura pe binefăcătorul sau Const. Mille, îl fura ea în codru. Operația se ^cea astfel : se făcea o greșală de cineva sute de lei — un minus bine înțeles—la adunarea su­melor—iar diferența era trecută în buzunarele onorabilului membru al corpului consular din România și azi subdirector la Voința Națională. έe altfel am declarat persoanei de care vorbim că sîntem gata să punem­ și sub ochii nouilor stăpîni ai lui Ilio Rubinstein, specimene de comptabilitatea lui in partidă dublă pentru el—unde asta dorea pe viitor să învețe și ci că 2 și cu 2 fac 4, nu 3. Cu toate sforțările făcute de gu­vernul american,—crad­ul financiar din Statele finite devine tot mai grav. Pînă acum se află în dificultăți de plată : Knickerbocker Trust cu un capi­tal, de șapte milioane și jumătate lei și peste trei sute de milioa­­e depozite. Această societate e pier­duta­ Trust Company of­­ America cu 12 'milioane jum. lei capital și 250 milioane lei depozite. Acest trust va fi probabil salvat. Firma de bursă și bancă Marcus Mayer cu 3.0­ milioane lei pasive. Diverse bănci mici. In sfîrșit trustul Westinghouse care e în neputință de a plăti o dato­rie de 20 milioane lei. Băncilor le-a dat asalt publicul care a venit să-șî retragă depo­zitele. Guvernul s-a văzut silit să pun la dispoziție banii statului pentru a susține... trusturile. La examenul de capacitate, pen­tru gradul de maior au­ reușit ur­mătorii medici jși farmaciștî-căpi­­tani în ordinea vechimei: Medicii: Popescu Ion din regi­mentul Mircea 32 ; Sava G, de la școala de fii de militari din Iași; Georgescu N. de la școala de in­fanterie și cavalerie ; Butoianu M. din minister; Constantinescu 11­ie de la școala de artilerie și geniu ; Bădescu­ G. din reg. Constanța 34; Vasilescu August din regimentul D­olj­­ și Vereanu Ion de la spita­lul militar. Farmaciștii: Vasilescu St. din reg. 2 geniu și R­ădulescu G. de la spi­talul diviziei IX. Azi la orele 12 s’a pus piatra fundamentală a clădirei ce se va ridica la Târgoviște pentru școala de ca­valerie. La solemnitate au­ azisfcat princi­pele Ferdinand, d-niî general Ave­­rescu, general Lăzarescu, colonel Socec, lt.-colonel Lupu, Dimitriu, prefect de Dîmbovița, primarul ora­șului, președintele consiliului gene­ral și numeroși ofițeri din garni­zoană. . După solemnitate a urmat un j­---- -—_„ dejun, iar la orele 2 d. a. princi­pele Ferdinand și dt. general Ave­­rescu cu însoțitorii săi, s’au înapoiat la București. .. . „Monitorul Oficial­ de azi publică știrea, că în trmp incetarea din viață a principelui Wilhelm de Wied, fratele reginei, Curtea regelui și reginei a luat doliu pe timp de 3 luni, cu începere de la 10 Octombrie. Urmarea la Tragi-comedia în tes­tamentul „Universului” cititorii o găsesc în pagina a doua. Duminică 14 Octombrie, la orele 3 p. m­., va avea loc în sala­­ Bursa Mun­­cei e o consfătuire a membrilor societă­­ței generale a­ funcționarilor comerciali. D. Pavlică Brătășanu, senator de Ro­­manați, a plecat astăzi de dimineața cu automobilul la moșia sa Poiana, fiind însoțit de către d. V. Oroveanu fost fost prefect, de Rom­anați, și d. V. Su­ditu. In urma succeselor mereu descinde, cu orchestra permanentă a ministerului instrucțiunei publice de sub direcțiunea d-lui D. Dinicu, a obținut cu concer­tele simfonice și în special marele suc­ces avut la Sinaia cu ocaziunea vizitei marelui duce Vladimir, cînd orchestra în urma invitațiunei regelui, a concor­tat în fața regelui și a marelui duce Vladimir, regele binevoind a-șî arăta înalta sa. mulțumire, a decorat propriu motto, cu ordinul Coroana Rominiei, Crucea serviciului credincios, medaliile Banu-Merenti și serviciul Credincios, pe toți membrii orchestrei. In foarte multa județe, la închiderea exercițiului financiar 1906 —1907, s’au­ lichidat complect toate rămășițele din contribuțiunile directe din anii prece­denți. Am anunțat că d. Isidor Obstgarten se află in Capitală pentru a organiza scoaterea unui album al Bucureștilor. După cum ne scrie acum d. Obstgarten, nu vroiește să introducă în acest album numai vederile exterioare, ci și splen­doarea și bogăția instalațiilor interne, pentru ca astfel albumul să redea tot far­mecul saloanelor publice și private. In acest sens d, OTBigarten roagă să­ i se permită ca să fotografieze diferitele saloane, obiecte interesante și istorice, cluburi și asociații, obiecte de artă și sport etc. etc. D-sa e convins că i se va permite pretutindeni aceasta de vreme ce-i vorba de a se publica frumusețile a­­cestui oraș într’un album care să fie­­ äs­­pîndit în toată lumea. Albumul va conține și portrete din so­cietatea bucureșteană. In total el va fi o lucrare splendidă pentru lauda orașu­lui București. D. Dimitrie Fru­nzetti, șef de gară cl. II, a fost licențiat din serviciu din cauză de boală. S’a primit demisiunea d-lai D. Balog din postul de impiegat cl. II, la servi­ciul de navigsțiune fluvială. S’a primit demisiunea d-lui conductor cl. in­ Dum­itrescu Vulcan Ioanide, pe ziua de 14 Octombrie , s. n., și Jtotdeo­­dată­ a­ fost trecut în pozițiune de con­cediu nelimitat. Am primit la redacție : Poezii de Octavian Goga, premiate de Academia Romînă. Un vol. in 8­­ de 124 de pagini. București Biblioteca pentru Inni. Editura librăriei Li­on Alcalay. 800 bani exemplarul. D.L. Voi­nea, licențiat, în drept, ‘direc­torul biroului de informațiuni admi­nistrative al ziarului „Adevărul“, se pune la, dispozițiunea publicului din în­treaga țară pentru a procura, prin bi­roul ce conduce, informațiuni di ori­ce naturii. Lămuriri in orice chestiune militară si de­ recrutare cu privire­ la dreptul ce fiecare ar avea la serviciu cu­­ termen redus, la serviciul cu sclnm­biU, la scu­ti­­e de armată, chestiuni de supușenie străină etc. Se arată, actele legale ce fiecare trebue să producă pentru a-și dovedi drepturile. Se rezolvă numai pe­­ cale legală orice afacere militară și se­ îndeplinește de birou pe lângă autoritățile respective toa­te formalitățile necesare în acest­­ scop. A se scrie pe adresa: L. Voinea, licen­țiat în drept, directorul biroului de in­­formațiuni al ziarului ..Adeverii!“. Bu­curești îl. str. Sărindar, 11. De vorbit personal la orele 9—1,1. dim­. ș­i 5—7 p. m­. la birou. D. Ioan Atîrnasiu­, profesor universi­tar, a fost numit director al școalai su­perioare de îm­picină veterinară, în locul d-lui A. I. Locusteanu, care a dem­­­sionat din acest post, D. Ioan Atanasiu este în­deajuns de cunoscut in lumea științifică din țară și din străinătlae. D-sa aduce un bogat material de reforme pentru reorganiza­rea școalei superioare de medicină ve­­terioară. Reorganizarea poliției Capitalei E vorba ca de la 1 Aprilie 1908 să se reducă cite două­ circumscripții de fiecare inspectorat polițienesc. Totodată însă este vorba ca cu începerea noului an budgetar să se mărească personalul atașîndu-se la fiecare circumscripție cite un ofițier de poliție sau age­nt speri«!, cu însărcinarea de a distribui citațiile și diferite alte cirtiî. De asemenea se studiază desființarea claselor la subcomisari și introducerea gradațiilor la comisari și subcomisari. Condițiile de admitere la ctitorii de poliție vor rămîne aceleași. Se spune că desființarea circumscrip­țiilor ar fi o măsură budgetară. Căci sînt circumscripții unde se­ plătesc, cite 3.500 loi anual. Aceste sume se vor a­dauga la mărirea tururilor la subcomi­sar­ cari sînt, foarte împovărați. Vom reveni cu­ alte amănunte re­lativ la îmbunătățirile ce s’ar mai face. G. K. Știri teatrale Azi Sîmbătă 13 Octombrie*, orele 8 jum. seara va avea loc în sala teatru­lui „Dacia“ un mare festival artistic, dat de d. I Montaureauu, in memoria lui B. P. Ilajdău. Se vor juca frumoa­sele piese : „Băcanul cu 3 gineri" (sau­ Troî crai dela răsărit), comedie în 2 acte de B. P. Haldan, „Vladuțul ma­mei“, comedie într’un act de Lupescu și monologări zise de Montăureanu. Eveniment senzațional! Părea, noroadelor și să mă ierte di­rectorul Adevĕrului, dar o să î-o lați îna­inte, anunțînd de urgență acest eveni­ment arhi-senzațional : directorele „U­ni­versului“, Virgil Dărăscul, avocatral, a luat pana de Toledo in mînă și iscălește... altceva decit un testament, deși după declarația sa că scrie pentru ultima (dar și pentru prima oră !) se poate spune că omul acesta numai „ultime voinți“ sem­nează. El scrie — sau­ mai bine zis el sem­nează—lucruri zdrobitoare, ca orice po­lemist de forță: Primo, el­ declară solemn că „nu vede cu „ochi tăi apariția oricăror alte ziare de „informațiuni“. Mai în­ții îi o rectificare: eminentul po­lemist de forță nu poate vedea cu ochi buni—­indiferent ce. Fatalmente e osîn­­dit să vadă cu ochi răi, fiindcă, pardon de expresie, e sașiu, se uită cu un ochiu­ la slănină și cu altul la făină, ceea ce însă nu e­rau într’o prăvălie ca a „Trni verselului“. Trebue să fi n Insă recunoscători că un factor, ca să zicem așa constituțional de importanța sașiului avocățel „nu vede cu ochi că," apariția oricăror altor ziare de informațiuni“. Ce ar fi fost, dacă un așa factor poștal vedea cu ochi răi ase­menea apariții—și ordona pur și simplu suprimarea lor ? Nu e vorba, noi înțelegem de ce nu vede cu ochi răi apariția oriclor ziare de informațiuni. Fiindcă cu cît vor fi­ mai multe ziare de informațiuni, cu atîta va lucra mai bine foarfecă și se va îmbogăți în informații prăvălia „Universelului“. Secunde , sașiul avocățel mai declară că „oricite ziare vor mai apare, „Univer­sul“ nu va păgubi nimic absolut.“. Dezvoltarea presei trebue clar privită— cu unul la slănină și cu altul la făină!— din punct­ de vedere al pagubei sau ne­­pagubei ,,Universelulu!“ ! Noi zicem, din contră , eî și ! Chiar dacă ar păgubi „Uni­verselul“, ar rezulta să nu mai ap­ără și alte ziare ? Dar poate că eminentul polemist a voit să spună că „Universelul“ nu poate pă­gubi „nimic absolut" dacă ar apare și alte ziare, deoarece „Universelul“ e o bă­cănie, nu un ziar? A Um­e­ noi nu mai a­­vem da obiectat „nimic absolut“. Terz­a: Dărăscu de la „Dară“ mai sem­nează în testamentul săli de polemist că „Universelul“ d-sale s’a „menținut“. La sindicat declarase că de cînd d-sa i-a a­­sigurat sașia d-sale colaborare, ar fi „sporit“. Luăm act de rectificare: un ziar e însă ca și un popor, cînd nu face decit să se „menție“ și nu merge înainte, atuncî­ vorba aia ! —dă îndărăt, ceea ce nu e de mirare, sub di­­recția d-lui.. Indărăscu. Quarto, sașiul polemist ia precauția de a semna și a acuza totodată oarecum pe moștenitorii lui Cazzavillan că avuse­seră grija de a consulta „destui avocați cuminți“ dar cu tot dinsul a fost mai pișicher în chestia testamentului. Asta o să se vadă mai târziu­. Quinto­­ pe Mille îl face nebun ! Ia ă o boală care nu poate amenința pa d­­indărăscu, fiindcă a nebuni înseamnă a și perda mințile și așa ceva nu i se poate întîmpla d sale—et pour cause. Ac­estea fiind deocamdată voințile mele — dar nu și ultimele—aduc la cunoștința noroadelor cele cuprinse în testamentul de azi , 1 sașiului met! proopi­inte și spu­­nîndu­-î la revedere, semnez cu mina meci Klaps. A se citi în pagina patra. î. Urmarea forței: Nea­mul Crimei, cei trei Borgia 2 Darea de seamă a șe­dinței de eri a consiliului comunal al Capitalei 3. Darea de seamă a șe­dinței de eri a Camerei de comerț din București. IU 6.000.000 VIȚE ALTOITE Perfect selecționate, bine sudate, viguroase ====== din »KAJÎLawI ===^===== ■ sub direcțiunea, D-lui F. Caspar! (Mediaș) VIȚE ALTOITE de producțiune mare VIȚE ALTOITE pentru vinuri desert Varietăți de Drăgășani, Cotnari, Dealu mare, Odobești, Panciu, etc. etc. Specialități de Champagne, Lanterne, Rhin, Tocai, etc. Comandele se fac prin corespondență la Direcțiunea Pepinierelor Știrbiey Drăgășani și în București la Biroul de vînzare al Produ­selor Principeluui B. Știrbey și la casa "W. Staadecker. Precum și la voiajorii noștrii autorizați de direcțiune. Telegrafie Din Camera franceză Interpelarea deputatului Gauthier Paris, 12 Octombrie.—Deputatul Gau­thier desvoltă o interpelare asupra apă­rarei naționale. Amintește emoțiunea o­­piniei publice in Iulie trecut în urma­ demisiunniî a tr­ei ,generali Hagron, Mi­chel și Metzinger. Oratorul analizază în urmă­ cartea lui Humbert citind unele din revelațiunile­ acestuia; amintește încheierea cărței lui Humbert­ care spu­ne că Franța nu este apărată și cere ministrului să­­ declare dacă Humbert este sau nu calomniator. Oratorul adau­gă că indisciplina în­ armată este o cau­ză de dezurgan­­zare în armată, pe care Humbert­­ asupra relei, stări a fortif­icațiu­­ne și anarhia denunțată la marinii prin raportul lui Monis. Deputatul Messimy protestează în contra­ afirmărilor lui Humbert asupra relei stări a fortificate­lor de est Dînsul l- a găsit pe acestea în bună stare ca­­ și pe toate lucrările de­fectuo­ase semnalate de către Humbert, a cărui bună­ credință, a trebuit să fie sur­­unde în doi ani de zile s’au cheltuit 250 arunce. (Aplause). După ce­, vorbește­­ Garod care reproșea­­lui Hagron și lui Michel de a fi pă­răsit postul lor de onoare în schimbul unei excelente retrageri, se știe la tribu­nă ministrul de rasboia Pic­quart in sco­pul zice dînsul de a asigura­­ ura. Mini­strul reproșează lui Humbert că nu a pus destulă reservă în destăinuirile sale și apoi afirmă: „Sîntem apărați, și bine apărați!“ (Aplause). In urmă Picquart protestează în contra ziselor lui Hum­bert despre un pretins faliment al ar­tileriei noastre; acest cuvînt va uimi în mod dureros pe­ bravii soldati cari se luptă în Maroc­ (aplause). Picquart citește rapoartele ofițerilor de la Casa­blanca în cari se certifica că mitraliere au funcționat in mod perfect. După 13124 cartușe trase toate piesele erau în bunii stare. De asemenea artileria de munte a funcționat perfect. Este fals ca noi am fi inferiori, in ce privește­ m­itralieu­­sele, mai cu seamă în raport cu Ger­mania.­ Paris, 12 Octombrie.—Camera a adop­tat în unanimitate un credit de șase mi­lioane pentru victimele inundatiunilor. Cavaleria franceză Paris 13 Octombrie. — Ministrul de­ r­azboiü combate criticile formulate de generalul Zaniglóis Cu privire la legea pentru organizarea cavaleriei și asupra stagiului de trei ani. El zice că Franța are o superioritate asupra trupelor garm­ane și nu este de­­parte de a o egala și în ceea ce pri­vește numărul tunurilor. Intru­ cît pri­vește temerea pentru o decretare de războiu și o eventuală invaziune a tru­pelor străine, ministrul de războiui zice că aceasta face parte din d­omeniul ipo­tezelor. Scopul de a concilia exigențele mili­tare cu regimul democratic, va fi atins de armată și menținerea disciplinei, este condițiunea existenței naționale Oratorul exprimă speranța că adunarea se va asocia la votul de încredere dat soldaților și ofițerilor. Camera adoptează in unanimitate un ordin de zi al generalului Gervais prin care se exprimă încrederea in guvern că va urma realizarea reformelor nece­sare apărărei D«ți‘ouale și încrederea tn devotamentul și valoarea armatei* Ședința a fost apoi ridicată. — [Colonia ungară din București* mi-a răspuns el. — Escelente domnule, [i-am ripostat, nu puteți zice aceasta pentru că în Bu­curești nu se găsesc unguri, ci evreo­­maghiarî și despre aceștia sunt sigur că nu și varsă sîngele, ci mai curind fug în alte părți unde sunt în siguranță de orice vărsare de singe. Ambasadorul acesta, continuă d-rul Lueger, nu cunoaște pe nimeni afară de unguri, nu respectă alte interese decit pe acele ale ungurilor. Și eu zic, domni­lor, că noi trebue să cunoaștem și inte­resele popoarelor balcanice, mai ales ale celor slave, și să atragem atenția lor a­­supra Austriei. * In discursul său d-ral Lueger a vor­bit apoi de Bosnia și Herzagovina și a continuat critica prostitelor lui An­­drassy. Ocupându-se cu chestia băncei a zis : „Să încerce numai ungurii cu ideea lor de a face o bancă separată și, e sigur, că, peste puțin timp, vor renunța la toate planurile lor referi­toare la separațiunea băncilor“. In partea finală a discursului prima­rul Vioneî a spus următoarele : „Ungurii ne amenință momii ca compromisul acesta este ulti­mul. E posibil. Vom vedea însă ce se va întîmpla după aceea. Să nu vorbească însă prea mult un­gurii fiindcă se prea poate întâm­pla ca să nu obție nici acest ul­tim compromis. Se spune despre mine că eu am strigat în­totdeauna . „Să ne scă­păm de unguri“, acuma ea zic : „Să ne separăm de clica evreo­­maghiară“. mmmmmmmam T­e­s»e­r­sí­ff K­a­i c și Teatrul Lyric : Paris-New-York, co­medie in 3 acte, du Ir­aneis de Croisset și Emanuel Arene, cu d-na Constance de Linden. Una din piesele care a căzut cu mult succes la teatrul Ilérane, după „La Sa­­velit“ este „Paris-New-York“, cu toate că rolul principal, acela al văduvei ameri­cane care vine la Paris să ia de soț pe fiul unui nobil scăpătat, era Gabrelle Iléjane, desigur una din cele mai spiri­tuale artiste di­n zilele noastre, iar acela al bătrînului duce de S­oncevaux de ma­rele Baron. Și era natural să cadă această piesă, căci tema vinăt­orea americancelor după nobleță franceză’ a arhi-banatizată și re­sursele dramatice și d­e humor ale Celor doi autor), n'au nimic ingenios în această lucrare. D-na de Linden a imitat destul de bine accentul american și a avut fru­moase momente dramatice în scena de gelozie a ședinței picturale, fără ca rolul să ofere prilejul unei creațiuni in care să poată eși mai mult la relief personalita­tea artistică. Ansamblul cu totul mediocru și deco­rurile-în special „bal­­ul de la hotel Ritz 1—de un ridicul deplorabil. E. B. F. I. N. Hagienoff No. 32, STRADA VIILOR, No. 32, (Filaret) Telefon «­„ CEL MAI MARE DEPOU de LEMNE de FOC --------—­ erasi TOATA ȚARA —— <­­=i 8 milioane "BrLLL.^­Car 8 milioane Se găsesc In Depou de vînsare cu: 32 Lei mia kilogr. 32 aduse la domiciliu Atențiune.— Lemnele nu se transportă descoperite, ci în căruțe­­ închise și plumbuite. — INSTALAȚIUNE MECANICA — Comen­zile prin telefon sau­ prin poștă. CARBOUEUM AVENARIUS PATEÄT r Exoelerat «oaiservsaíoir ni I^emamÍTiI = De vînzare numai la Reprezentanța Generală FABRICA E. LEÍSIEL — Bncareștî Sueeesal ígrraiíureí Sfâii de sâmînțâ Invențiune: MisM HiglllllSSi (Alexandria) -----------— Braistaf și isáaliüí !a Sxpszifu Bațmli db Bncareșfi --------------­ Numeroase certificate și scrisori, recunosc superiorita­tea acestei mașini asupra tuturor celor­l’alte fabricați­unii similare, setea simplă, minmta 1 cinuri zilnic, testă tei 75 „ Silă „ „ 11 „ „ in­ Comenzile se primesc de pe acum la sediul fabricei pe adresa: SAMY M. CAPPON, Giurgiu Instrucțiuni asupra acestei ingenioase invențiuni se trimit gratis la cerere. [ Purtați numai TiffFOT eramT?] C. f. no.Vă’KT &. C­le. — LYON Specialități pentru Rechi calități su­perbe EXTRA GA­­­ANTATE Toate mâtusurile nou-b­eau ț­esute pe fișieră firma G. I. J­­ONNET, Lyon. Știri artistice Concertul STod­ara­ finl. — Pentru a arăta simpatia lor pentru violonistul Const. Nottara-fiul trei merituoși muziciani, d-nii Ștefănescu. Krenk și Fuchs au compus și dedicat tînărului artist cîteva compo­­zițiuni pe cari le va ciuta pentru întîia oară în concertul sau de Sîmbătă 20 Oc­tombrie, la A­teneu. Concertul, care e patronat de regina, va atrage întreg Bucureștiul. Compromisul pro-Ungar — Violentul discurs al d-rului Lueger — Viena, 13 Octombrie.—In ședința de o zi a Camerei s’au­ continuat dezbaterile asupra com­promisul­ui Cu Ungaria. In decursul dezbaterilor primarul Vi­­enei, doctorul Lueger, a ținut un lung discurs. D-rul­ Lueger a început ptin a cri­tica cu mare asprime procetele de com­­­promis. El a atacat cu vihemență pe ongurî numindtV „evreo-m­agh­iari“. Intre altele d-rul Lueger a spu­s : „Noi nu­ putem lua o­­ atitudine defi­nitivă in chestia compromisului pină ce mnui int­ lin­im vom primi din partea Ungariei asigurări depline și liniștitoare față de îngrijirile noastre. Noi pretin­dem o declarație liniștitoare cum că ungurii nu vor mai primi de acum îna­inte nici un avantagiu în chestiile mi­litare. Noi avem nevoe de o armată austro-ungară, iar nu de una kossu­­tistă, pentru care nu vom face nici un fel de sacrificiu. „Maî pretindem apar o declarație li­niștitoare cum că posturile de ambasa­dori și legatuinile nu se vor mai um­ple» numai cu unguri. Din această cauză s'au­ comis in trecut greșeli grave in Balcani. „Actualul ambasador din Constantino­­pol, Palavicini, e un ungur. Mam rău­ ambasador ca, acesta nici nu se poate concepe. Nu zic ,că el este­ maghiar, ci maghiar on, pentru că numele lui nu este unguresc, ci italian. Cu Palavicini am putut face o trista experiență în timpul cînd mă aflam la­­ București. „Știi­ că eu t­’am dus la Bucu­rești pentru ca acolo sa mă pun în legătura cu politica rom­înească, cu care, o declar din nou­, simpa­tizez Ce nu e’a făcut atunci pentru a se împedica această, călătorie a mea ? Eu, totuși, m’aus­p­­us și mă bucur că am fost acolo. „In București s­ am­ vorbi! ”» Palavi­cini, care m’a ardș­ rufat astfel : — Știți oare d-v. că s’ar fi putut întîmpla o mare nenorociri­, o adevărată baie de singe ? Și atunci l-am­­ Întrebat : — D­ie­rente, și oare cine a vrut să aranjeze această baie de sînge ? —• vft­­­­ [UNK] .. .­. . ‘.... A­DEVERUL,. O scrisoare a d-lui Alex. Beldiman Londra, 13 Octombrie. — Ziarul „Times“ publică o lun­gă scrisoare a d-lui A. Beldi­man, delegatul Rom,iiter la conferința păcei de la Maga, adresată lui bir Edward Erg în privința arbitragiului o­­bl­i­gator­iu. Se știe că­­ în urma cererei de a se închide discu­țiunea asupra acestei chestiuni, d. Beldiman nu a putut râs­­punde delegatului Angliei. ETABLISSEMENT EDISON T­EATRU DESEE Cea mai elegantă și mai mare între­prindere la Arta Cinematografică - MARE SUCCES — Asta seara Sîmbătă 13 Octombrie — MARE RE­P­EZENTAȚIUNE­­­­.Începutul la orele 9 se ora precis Casino de Paris Strada Regală 8 SwwiSe Blazek - Gemene lipite, un fenomenal nature! — Artiste virtuose cea mai mare a­tracțiune a sumei H1E1­ Ü111 OM. U Atracțiune ne mai văzută,în București Represent»«­se vor urm­a zilnic începînd a ora 4 p. m. cu prețuri reduse.—Seara de la 9—Ujum^r^iicen­tație Highi-Life: țaimoan­e slan­d pe arcuri se închiriază și se vinde SINIGALI.LA Calea Rah­ovei 122 CÂINE mic, picioare scurte, lung la corp și la urechi, culoare castanie deschisă (aurie), rasă basset — a fost pierdut în seara de 3 . Octombrie curent în vecinătatea stradei Melodiei. Numele lui Wald Va primi o bună recompensă cire-l va aduce proprietarului Alexandru Brioara- Str­adelodiei No. 2. MĂRIA COOPERATIVA GAMBLINUS - PIAȚA TEATRULUI NAȚIONAL - servește : Cea m­u­i buna BERE BRADABIRÜ cu începere de Duminică 7 Octombrie mmm delicioase — Gustări alese, mîncări excelente — SMNT CU PILEȚUIU REDUSE Șampanie — înferite Idelieururi Locului radical reparat și admi­rabil înfrumusețat, este vizitat de un public numeros și ales. Loc de întîlnire după teatru ; bufat Joogat. m­mm Mm H Str. Sm­îrdan Sop. 53 colț cu Șelari a reînceput regulat cursurile de v­io­­ara, J­ iana, Violoncel, Flaut, Antindolină, P­rincipâl etc. Școala și Profesori autorizați de Onor Minister. Pentru Înscrieri și informațiuni a se a­­dresa in ori­ce zi la Cancelaria Scoalei. Director R. W2DAS Profesor de vioară c­a PTFalÎSt ca asociat cu 70.000—100.000 Lei se­­ zatjlă la o mare întreprindere industrială. Cîștig sigur 25—30% garantat. Oferte sub Mercur 12 la Agenția Schulder , Co. București, str. Karageorgevici 18. ____ Dr. i. BRUSCH BISa FaGastâatea din Paris fost elev al profesorului foander Boalele de Piele și Sifilis BOALELE FARULUI Calea Victoriei 180. (lîngă Bis. Alba) Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p. m. CASA DE SCHIMB M.FIRRELS București, Strada LIPSCANI, Azo.fî| Rord­ Palat Dacia \ cursul pe ziua de 13 Octom. 1307 j Cump. jj Vînd 4'/o Benta anüpT 1S03 m­s. "=FT25" 8» — 4% . , 1905 a. b. 87 25 88 — 4 °/o Rentă internă 88 25 88 75 4»/o Oklit.gH». ÍS5. 1903 87 — 87 75 46/„ , „ „ 1906 87 — 87 75 50­0 „ , jud. 99 75 109 25 ni[2 „ » „ 00 25 00 75 5 °/ Ser. Func. rural 90 25 99 50 4ü­ r . » . 86 25 87­­ 5% » „ urb. Bu. 96 25 9e 80 Solo . . * Iași 92 50 93 25 Ac. R. Națională 35 80 — 3600 — „ „ Agricolă 390— 410 — „­­ Sc. Buc. 115— 125 — Cor. val. austr. 105 — 106 — Mărci germane 123 25 124 — banc. franceze 100 50 101 25 „ italiene 100 — 1011 — r­­ubl.hîrtie 265 — 268— ”Se caută pentru o afacere de primul rang un „Comanditar cu 109.000 lei. Ofer­tele în scris sub „Comanditar se vor adresa Agențiie­ de publicitate Carol Schulder et. Co. București str. Ka­­rageorgevicî 18. _______ fKr ERM STERIfIN Specialist in Coais interne și sifilitice Vechiu medic al Eforiei spitalelor civile Consultațiile dela IO—12 și dela 5—7 Str. Bitessis­tisaá, lao. 22 1­­ 1.1GGREIHB București — Str. Episcopiei No. Mirii ® străin în ori­ce limbă șî îegalisarea lor oficială de către Ministere și Con­­sulate și se poate facerile către: Biroul Os informațiuni' al ziarului „Adevărul“ DSresis? L. N­SIN­EÂ, Licențiat în drept Cel dîn provincie vor trimite actele sub plic recomandat pe adresa Biroului. Cei din Capitala vor vorbi personal,cu d-1 Voinea, la birou, orele 9—10 a. m. și 5«­> p. m. București, str. Sărindar, U.tt AN’ Se asigură de discretiune­a1j3^Sti­lu­lOl Unidai IÎ nici o shaină pînă nui veți vizita CROITORIA M. LEGALL București — Str. Smîrdan, Ho. 4 (vis-a-vis fie Collaro) a sosit un bogat asortiment de stofe engleze și ww#B*s.Se­ franceze pentru comenzi. Croiala elegantă PREȚIERÎ FOARTE HSPUSE m. B. FAmw­ „LA PAPAGAL“ București—STRADA LIPSCANI 74 -76-Toleton CELE MAI MARI MAGAZINE DIN IAMA Scsise zilnic csls Kiaî Spleiîd SîS ® și o stâăți da sezon • S­enaturi și Hâîâsiri -- IODTAȚI E^CLDSUSE PENTRU I«a­mm Iffl ROMIHIA -! TOATE /IfÎSIC HAUXES «E.W »R­ISE ¥ Jc. LiI li m­ouT«A»tes fasis specialitate fie confectium - pentru DOAMNE și COPII — Costume englezești și Foi separate negre și culori COMARDA, HAINE, JACHETE, PELERINE COMANDA^ — cele mai non’i modela de PARIS și DOKORA — JUPIUNE, MATINEU»­,SLUZE, BOSH­IE,și PALTOANE pentru copii I Taffelas «eritaMfe 0. i. Ilu­li­a Ba­­loyan - GARANȚI­A L’USAGE -Se găsesc numai în magazine­le noastre.—A se observa bine marca țesută, pe fișieră ■ ____________' și a se feri de imitați am ordinare _____ LINGERIE -Mara SPECIA­LA­TATE în — TRASSCURI i de la cele mai modeste la cele mai ele­gante Covoartsi—Pedale: LINOLEUM STOFE DE MOBILE RAION SPECIAL de ÎNCĂLȚĂMINTE FINA-MODERNA FEKTiJit ® FIXE, mai eftine ca ORI-UIVJMA . EȘANTILOR sRTNF ® IMIT GRATIS și FRANCO în TOATA ȚARA sunt mai»’ti COMERCIANȚILOR de BĂUTURI Depoziții­ de mmm 1Mini­miSr“ Mrs Germantfm­ JjIJvftttli «Ut Hill ! Secretul Frumusețe! — BUCUREȘTI — ATo. 107, Calea Victoriei No. 101 Vinde Vinuri recolta 1S65 — 20.000 decalitri — CC PKB'.TR'ÎJI COVVHVIUMIE Vânzare cu grei­sie la 5 Ésutu­ri în m E«crotu! Frumuo ®!«! Fabricați da ui fiNOT BOUCHEU Parti­ff ABFÎIMSTO 19, RUS VIVIENNE 19, . Specialist în: NOU­TATI' S­UPE­RBE CA A s» feri de contrafaceri Cereți numai admirata

Next