Adevěrul, noiembrie 1907 (Anul 20, nr. 6533-6562)

1907-11-26 / nr. 6558

Ijimi 26 Noembrie 190? 6. S. BECHER­NU & T. ILIESCU (VLargazin fie răutăți și Bramufactură BUCUREȘTI, - Strada Linscan's, No. 26, - BUCUREȘTI Aduc la cunoștința distinsei clientele ce au sosit și s'aîi pus în viuzara, toate NOUTĂȚILE de IARNA și pentru BALURI Wife!­­rreațiuni­lIe celor mai mamite sab­iei din Franța și Engu­isra, prém: Veiours Oi­ai­son, Mătăsuri, Voaluri, Mousse Simitt — Craps de China, Ehiouissanto, Rochii de Dantelă, Rochii Pai­leiats — Postaț> merveilleux în toate, culorile închise și pastel­­,T... Stofe englezești pentru Robe, Tsilleur și de Voiagiu SPECIALITATE DE TaFFETAS pentru CĂPTUȘELI ---Taffetas gai­aintat Bonnet cu două fișiere verzi —­­r Rayou Special pentru, Lingerie, Trunburî și Layettes Pînzeturî, Olanda, Broderie și Dante te Baiisie. Ciorap?, Linge­re fricoîaîâ úe burneae, at­­,­­M $i mătase pentru Doamne $! Earv .:j_;—. Prețuri fixe și moderate zmzzi CADEREA PĂRULUI și MATREAȚA 0 înlăturați cu siguranță intrebuin­țînd Lețlisîîna. !i III 111 — Chemical Society — Preparat i­n Hore actiygduită Flaconul JLel 3.25 l­e liniare la: Farmacii, ®ro­­gn­eri; și Frizerii Deposit OBRical: Bregnena STORCESCU BUCUREȘTI, Str. Academiei, 2 In provincie se trimite contra ram­burs Brai*"» - " ■, ~ --«­Trp...^^ry^-TomwwWMll teathul minimi OPERA Luni 26 Noembrie Reprezentație extraordinară cu concursul D-nei TVOR­îfE I&UTBE3L se va cînta ____ FAUST — BILETELE LA PEDER M­UMSTENII — sub toate formele — DEBILITATEA SA NEMGA Soarele de Beșică vindecă : Periații­ tgjjsg Mărește cantitatea și forța de emisiune a urinei Tonic excelent­­ superior altor preparate Bine apreciat și prescris de medici Flaconul: Lei 3 Be­uchare la taufe familie și draperiile Dr.Doca SITIADA VERDE 1.0. 11 a fost asistent ype lingă, clinica de Gynecologie a Universitarei, și Membru perpetuu al So­cietății de Gynecologie din Berlin Faceri și boale de femei — Consultațiuni de la 3—5 p. m.­­I „STELLA“ S — Furnisorul Curței Regale — » Recomandă tot felul de: 3 Săpun fin de toaleta S. SAPUS8 0 £ KAS g­ — highenic pentru obraz — jb precum și 1 Lumânări de stearină ■i­ de­ calitatea cea mai superioară De vînzare la principalele dre § gueri, magazine de manufactură și coloniale din țară. Dr. George FISCHER Scoate «ie Ochi și Urechi Consult, dela 11—12 a. m. și 4—7 p. m. Str. Doamnei 27(Casa Alim»niștoric) Dr. (Krabmila Specialist in chirurgie ortopedică S­­­A­n­ti TAT — în Strada Ilfov, No. 6 — în dosul casei de depuneri Consult D—3 și 6—7 1 fi­iosk­iîsky — Fest .Inf­ecător • A .­V­OCJîA Strada Apollon No. 5 (Isvor) "loteria” Biserica Sf. Goess Botezătorul — din M­răila — 100.000 bilete a un leu fie­care — 35.000 Lev «Iștigori -­Tragerea în două serii. — Prima la 19 Februarie 1908 .Biletele neeșite la­­ prima tragere au­ dreptul și la a doua. Depozitul și cores­pondența la parohul Bisericei Sft. loan Botezătorul. '.Încercați Koroeni LOZURI — pentru Clasa î-a — a Loteriei Regatului Român Q La COLECTURA PRINCIPALA BOTH­A Comp București, Str. Edgar Cuinet 12* Cu prețurile oficiale : 1 les T­,2 loz 1­4 loz­ 1/S loz Lei 12 Les 6 Las 3 Lei 1.50 Comenzile de lozuri se fac prin man­date Costale si se exsecută prompt Paralel cu aceasta se • < • <?i For­marea de Soci clan de .> .igW. așa cum sunt­ organizate i­ .erman­­a, El­veția, Belgia și Franța Rolul lor ar fi eficace t' ar ajuta mult în stîrpirea acestei boli De influență ne­fastă are această ine .o die. Sä ne rea­mintim, cum englez­i au­ parvenit să distrugă multe din triburile de ,pe­ ro­șii, africane, prin nimic altceva decit prin alcool; și invers, n’avem decit să privim exemplul Danemarcei și a Elveției unde beția făcea ravagii e­­norme. In urma legislațiilor aproape draco­nice făcute contra alcoolismului, și în special în Belgia unde în vara anului 1906 s’a votat legea prin care se prohi­bită importarea alcoolului, Elveția unde ,pe lângă amendă , și închisoarea pen­tru delictul de beție, Danemarca unde societățile de temperanță,,­su­nt nenumă­rate și au prins rădăcină în inima po­porului, alcool­izmul e­r­­n descreștere, iar pătura de jos a societate­, s’a îm­bogățit. ■ După diferitele studii și date, noi am ajuns la concluzii­ următoare: 1) Față de pericolul social ,provocat de alcoolizm crearea de aziluri antialcoo­­lice destinate tratamentului fizic și mo­ral al bețivilor, se impun de urgență. 2) Internarea in asemenea aziluri va fi ordonată de tribunale In urma Cer­tificatului medical, pri in caz de­ contes­tație, a avizului medical format de trei doctori in medicina,uirmîndu-se­ aceeași procedură ca ,pentru punerea sub intere­dicție. 3) Durata deținerii va fi minimum un an și macsimum de doi ani. Liberarea condițională din azil se va putea aplica în urma avizului­­ direcției azilului și certificatului medical. 4) Crearea și răspândirea de societăți de­ temper mid­it) Supravegherea polițienească ad­ministrativă pentru cei liberați condiți­onal. 6) Interdicțiunea sau­ punerea sub con­siliu­ judiciar a indivizilor internați se va face conform regulilor codului civil în vigoare. VII) Medicul și directorul azilului vor fi direct responsabili, sub pedeapsă de destituire, în caz de liberarea condițio­nală ne­meritată. VIII) In caz de recidivă deținerea va fi de 3 ani. In an Aflăm acum că d. Ionel Brătia­­nu, ministru nostru de interne, ar fi hotărît ca în timpul vacanței par­lamentare de crăciun, d. Mihail Fe­­richide să fie trimis în misiune la Paris ca să studieze acolo regula­­mentele elaborate de ministrul fran­cez contra tripourilor. După cum am anunțat din cauza epidemiei de angină difterică și scarlatină ce bîntue orașul Galați, consiliul de igienă al orașului, a hotărît ca toate școalele primare din acel oraș să fie închise pe timp de 10 zile, lucru ce s’a și făcut. Numai școalele : secundar și profe­sional din Galați unde cu toate că zilnic lipsesc cîte 25—30 eleve fiind bolnave acasă de acest soia de e­­pidemie, totuși se ascunde acest lu­cru, aceasta numai în vedere de a nu perde comenzile de lucru făcute de persoane particulare. Primim o știre că o elevă de la școala profesională a fost cuprinsă, cu o furie teribilă, de angină dif­terică și pînă in prezent nu s’a luat nici o măsură de a o izola acasă, de­oarece și această elevă face parte dintr’o grupă de eleve, care au co­menzi importante de lucru. Atragem serioasa atențiune a d-lui ministru al instrucțiunei publice de a se lua urgente măsuri pentru în­chiderea cît mai grabnică și a a­­cestor școli, pentru ca nu din cauza hărniciei și a ahtiarei după bani, spre a face fonduri mai mari mi­nisterului, să se propage acest fla­gel în toate clasele societăței. Specialist în­­ J și Cumpărați Curierul Spectacolelor La noi In Capitală. — Joi 30 Noembrie in palatul Ateneului va avea loc un con­cert dat de către d. Aurel Eliade și ele­vii săi. In străinătate Viena. — Conflictul dintre Leo Sle­­zak, celebrul tenor și direcțiunea Ci­perei Imperiale (Hot Oper), s'a rezol­vat în condiții unile următoare : Slezak va primi timp de cinci ani cite 70.000 de coroane anual ; avînd în plus dreptul de a face cite un turneu de cîte trei luni in America pe fie­ce sezon, întreaga lume amatoare de muzică e inv­ntată de buna rezolvire a acestui conflict. — Ia Teatrul Kleinen Schauspielhaus va avea loc în curând o interesantă premieră. E vorba de comedia Die Frau Baronin (Doamna Baroneasă) în care autorul Felix Dormant­ va ținu ro­lul principal al lui Edmond Grabner. El se prezintă întîia oară pe scenă ca actor. Rom­a.­­­ La teatrul Adriano a avut loc o serată de onoare pentru Ema Carelli. S’a cintat Fadette de maestrul de Rossi, Cavalleria Rusticana și Cam­­panello (Clopoțelul) dr.. Donizetti. Distinsa prima­donă a fost acoperită cu cadouri și fiori. Milano. — Cu mult succes s’a repre­­zentat la Teatrul Manzoni o nouă co­medie într’un act de Ernesto Be, inti­tulată VEsciuso (Exclusul). Piesa a fost aplaudată cu nespusă căldură. Paris. — Celebrul tenor Van Dyck își va face noua apariție la Operă cîn­­tînd in Tristan și holda, rolul Isoldol va fi ținut de către d-ra Luiza Grand­jean. Astăzi Teatrul irațional. — Se va juca­ în matinei­: , Lipiturile satelor“, co­medie în 5 acte de V. Alexandri și M. Millo.— „rozeta“ comedie în 4 acte de Garault, și Charray. Teatrul Lyric. — Trupa franceză d­e operete v­a juca în matineu : „La fille de M-me Angot“ și seara. .,Le grand Mogol“ operetă în 3 acte. Teatrul Lieblich. — Se va juca . .,Divorțul“, dram­ă-comedie in 4 acte de Gissnet și Friedzel. Teatrul de Varietății Imperial. — In toate serile reprezentatiuni pentru familii. Program mare și foarte variat. Debutul artiștilor pentru prima oară în București. Intrarea liberă. Teatrul Bulevard. — Cinematograf „Pathe Frores” In fie­care seară. Sala Edison. —In fiecare seară cine­matograf Deser. Circul Sidoli.—In fiecare seară Pro­ectograf. D. Ionel Brătianu a comis o mare gafă. Simțind delicata situațiune în care se află față cu familia Kogâlnic­eanu, a adresat o telegramă de condoleanță cu ocazia morței doam­nei Catinca Kogâlni­ce­anu,— prin prefectul de poliție,—unuia dintre membrii familiei. Pe de altă parte guvernul a oferit familiei trei mii de lei ca contri­buție la cheltuelile de înmormîn­­tare. Familia a refuzat și bine a făcut, căci nu putea primi aceasta de la un guvern care cinci luni de zile a ținut închis fără de vină pe Vasile Kogâlniceanu amărînd astfel ulti­mele zile ale bătrînei sale mame. S’a răspîndit svonul că d. I. Pro­­copiu ar fi convocat sindicatul zia­riștilor p­entru a­ se veșteji pe d. Ferechide, președintele Camerei, care a insultat presa. Știrea este falsă și­­ tendențioasă. D. Procopiu n’a avut un singur moment intențiunea de-a protesta în contra d-lui Ferechide pentru care cere cea mai mare admirațiune și cea mai perfectă stimă și consi­­derațiune. Scopul convocărei pentru astăzi a sindicatului ziariștilor este a nouă a zecea, „veștejire" a „infamilor“ de la „Adevĕrul“. Aceasta este, se vede, menirea sindicatului ziariștilor de cînd are onoarea să fie condus de d. I. Pro­copiu, de-a „veșteji" în fie­care Duminică pe cel de la „Adeverul“. Un ziar din Capitală face ori o dare de seamă de la Teatrul Lyric și laudă pe d-ra..... Suzanne Munte că are o voce sat și pe dincolo și că a cintat in opereta „ Veronsque“. Dr, Suzanne Munie e o actriță care joacă dramă și va veni tocmai în De­cembrie !.... Dacă o juca și dumneaei cum ciită artistule de la opereta franceză — apoi să te ții ! Cu­ despre confratele care face așa dări de seamă, lucrul se explică : <n contractul cu gazeta răposatului Claty­­moor și Claymoor cam avea obiceiul de a face asemenea dări de seamă, când nu mai putea suporta truda de a asista la spectacole ! Informațiuni Guvernul va recurge la o tactică foarte veche spre a înlătura pe mai mulți membrii ai majorităței să vor­bească la discuția mesajului. În primul îi va determina să ce­deze rîndul fruntașilor din opoziție, apoi se va cere închiderea discuției. Astfel proredîndu­-se e posibil ca Mercuri sau cel mult joi să se ter­mine discuția la mesaj. Se pare că d-lul D. Stere îî va fi dată de guvern ingrata sarcină de a răspunde, d-lul larga. D. Stere e singurul din fruntașii din majoritate ere s’a înscris pînă acum la discuția mesajului. Se știe că d-nul Clemenceau, pri­mul ministrul și ministru de interne al Franței, a luat o serie de măsuri foarte severe pentru închiderea dru­­­murilor și a cluburilor înde se joacă cămile. De la Cameră Deputatul țăranilor din Vîlcea, d. Șt. Drăgh­icescu, a vorbit azi cel dintîiu la Cameră, timp de aproape o oră. D-sa a exprimat în mod foarte clar nevoile țărănimei, pro­­nunțindu-se pentru reforme largi, pentru scoaterea politicei din admi­nistrație — fără care nu poate fi vorba de o aplicare serioasă a re­formelor. De asemenea s’a pronunțat d. Drăgh­icescu și pentru modificarea sistemului electoral in vigoare. Deși Camera la început n’a dat tocmai mare atențiune discursului acestui deputat țăran, totuși mai tîrzuul oratorul s’a impus și a fost ascultat apoi cu atențiune și aplaudat.­­ La orele 3 fără un sfert a luat cuvintul d. Mișu Cantacuzino. D-sa se orientează după niște notițe pe cari le are pe un caet în fața d-sase. In special în prima parte a cuvîn­­tării sale vorbește de apucăturile de­magogice ale liberalilor,­bine­înțeles în mijlocul întreruperilor majori­tății. D-sa spune apoi că prezența d-lui Spiru Haret pe banca ministerială este o atingere a ordinei, r­e’erează broșura și anexele d-lui Haret și atinge modul cum prefecții au pro­cedat la restabilirea ordinei. Cazul Manolach­e Caloglu — Presa — De cazul Manolache Culoglu se ocupă azi în primul său articol „U­­niversul". El nu arată însă ce ghișefturi a operat acest onorabil reprezentant al national de a avut nevoe să se apere in Cameră, ci rezuma numai înjurăturile pe cari faimosul Culo­glu le-a proferat la adresa noastră. Lucrul ne face mare plăcere. Ci­titorii „Universului“ vor înțelege că conducătorii acestei gazete, ei inșișl niște gheșeftari și imorali, nu pu­­teau face altfel­­ de­cît să-l apere pe faimosul Culiglu. Vroim să sperăm însă că „Uni­versul“ va reproduce și acele pasa­­gii din discursul d-lui l­ orga prin care d-sa a înfierat măcelărirea­ ne­creștinească a țăranilor—arătând a­­ceeași părtinire pentru nenorociții, dar cinstiții țărani, pe care cu multă grabă a arătat-o pentru un politi­cian ordinar acuzat că a speculat votul său de deputat pentru a stoarce unui ministru tolerarea unei case de prostituate și a unui tripou. Ziarul Conservatorul Brăilei se ocupă într’un prim articol de cazul Manolache Caloglu și scrie între altele : „In cercurile politice din Capitală se discută cu multă aprindere cazul unui deputat și fruntaș liberal, care, abuzînd de autoritatea sa, ar fi luat sub înalta sa protecție pe antreprenorul unui lupanar, dar judecățel sau­ pedepsit pentru că ar fi contravenit la legea fiscului. „Deputatul în chestiune e d. Em. Calo­glu, alesul Capitalei, membru în comi­tetul executiv liberal și colaborator per­manent al ziarelor liberale“... Povestind apoi faptele aș­a cum le-am relatat noi și cum le-a confirmat tăcerea d-lor Costinescu și Ionel Brăt­anu, sin­gurii cari ar fi fost în măsură să dea onorabilului Manolache o splendidă sa­tisfacție, „Conservatorul Brăilei“ conti­nuă: „Fapte de natura aceasta se petrec în partidul al cărui șef predică de ani de zile principiul lui hon este vivere și care a avut îndrăzneala de a se lăuda în fața țărei că a venit la putere pentru a întrona cinstea în administrație ! „In orice altă țară un om ca d. Em. Caloglu care a fost dovedit că tripotează cu mandatul său­ nn chipul cel mai scan­dalos nu ar fi stat nici 24 ore în parla­ment, ar fi fost înfierat pentru totdeauna și nu s’ar mai fi întîlnit niciodată cu un nou mandat. La noi un asemenea om continuă a ocupa și demnitatea în parla­ment, continuă a figura in comitetul exe­cutiv al partidului sau, va rămîne și de aci înainte „fruntașul“ acestui partid pen­tru a sfida și în viitor simțul de vredni­cie și moralitate publică.“ Un fost magistrat și răscoalele — Instigatori — D. P. Popescu-Muscel care a fost izgonit din magistratură, pentru că a fost găsit figurînd pe lista mem­brilor societăței „Renașterea Națio­nală“ publică o broșură în care arată că această izgonire a fost o ne­dreptate. Intr’adevăr izgonirea s’a făcut pentru că se credea că S. R. N. ar fi avut o parte în răscoale. Lucrul s’a dovedit însă inexact. Judecătorul de instrucție al trib. Ilfov secția 3-a a trimis tuturor co­legilor săi din țară, tuturor prefec­ților și miniștrilor de interne și jus­tiție următoarea adresă : Adresă circulară No. 978 din 14-30 Aprilie 1907 D­le ministru , d-le prefect­, instructor, ,In urma tristelor evenimente prin care a trecut țara s’au început aproape la toate cabinetele, cercetări, spre a se stabili responsabilitățile și a s­e vedea dacă această nefastă mișcare nu a avut inițiativă ascunsă, și mai dinainte a­­ranjată, așa după cum împrejurămi ca acelea — mișcarea a izbucnit deodată în mai multe părți, faptul că peste tot se urma cu jurămînt, că se însemna di­­f­ferite case cu o cruce roșie sau cu una­­ neagră,, așa după cum s'a întîmplat și în Rusia și în Italia la 1898, și in fine , faptul că în toate părțile țăranii stri­­­­gau: „Vin studenții!“, care ne indrep­­­­tățesc pe toți s’o credem. „Din această grea sarcină a judecăto­rilor de instrucție, cabinetului meu i-a Venit partea de a instrui, două afaceri cu un caracter mai general și anume: Prima, Societatea secretă „R. N.“ (Re­nașterea Națională) și secundar. „înțelegeți bine că ceea ce urmăresc în aceste afaceri este de a se ști dacă so­cietatea secretă ,,R. N.“ sau..., au avut vre-o acțiune provocătoare sau vre-o in­fluență directă asupra mișcărilor țără­nești—și dacă o atare acțiune a fost, a­­poi ea s’a executat în țară și e imposi­bil să nu se fi trădat în vreun fel sau altul în cursul instrucției ce se urmează la cabinetul d­v. .,Pentru aceasta.... vă rog să binevoit, a-m­i comunica dacă din instrucția făcu­tă pînă aci de d­v. asupra răcoalelor în genere, aveți vreo indicațiune sau vreo informațiune asupra următoarelor ches­tiuni : a) Dacă vreo societate secretă ar avea afiliați printre capii mișcării din jude­­­țul d­v. și dacă nu cumva această socie­tate este ,,S. R. N.“ b) Dacă învățătorii și preoții și pro­fesorii sunt amestecați cu parte activă în mișcare, fiindcă societatea „R. N.“ se adresa mai mult învățătorilor, preo­ților și profesorilor. c) In caz afirmativ, dacă învățătorii, preoții și profesorii sunt amestecați, dacă li s’a făcut perchezițiuni domici­liare și dacă s’au găsit ceva corespon­dențe în acest sens sau cârti de membru sau apeluri ale societății secrete ,,R. N.“, iar dacă aceste perchizițiuni nu s’au fă­cut, vă rog să binevbiți a le face d­v. sau d. procuror. Și de rezultat să ne în­­cunoștințați. d) Dacă și în acest județ s’a umblat cu jurămînt și s’a luat și jurămînt să­tenilor. e) Dacă se făcea semnul crucii roș sau negru pe diferite case, după cum urma să fie incendiate sau numai prădate. 1) Dacă și în acel județ țăranii stri­gai­: „Vin studenții!“... „Am convingerea că răspunsul d-v. pe care-l aștept cît mai neîntîrziat la chestiunile de mai sus, împreună cu ale celorlalți colegi din țară, mă vor pune în măsură a vedea adevărul în acesta două tenebroasei?!) afaceri. „Primiți, etc.“ * La această ad­resă toți judecătorii au răspuns că nu au constatat a­­mestecul vreunei asemenea socie­tăți în răscoale, că n’au putut con­stata nici instigatori nici cruci ne­gre, nici roșii prin locurile răscu­late, de unde urmează deci că toate aceste povestiri era produsul unei frici ridicole ce cuprinsese toate au­toritățile noastre. D. Popescu-Muscel, care publică toate răspunsurile judecătorilor de instrucție, dedică broșura sa d-lui m­inistru al „dreptateT. A apărut No. 46 al revistei „sa­u M­I­N JE­C­A“ Cu cea mai variată materia — 10 bani numărul — d-le jude­ Tragerea loteriei privilegiate a Heptului Român CLASA VI — Ziua XVI -Azi la orele 9 dimineața a con­tinuat tragerea clasei a VI-a a lo­teriei privilegiate a statului român. Comisiunea, în fața căreia se face tragerea, se compune din d. Ca­­targiu, președinte, din d-ni. D. Ne­­nițescu, Th. Crivăț, Lahovary, ca membri : procuror Hiotu. Serviciul sanitar : dr. Popovici. Iată numerice cîștigătoare * 1 premiu a 500000 lei No.* 1 250000 lei No. 1 - „ 100000 lei No. 1 ciștig „ 50000 lei No. 6539­1 „ „ 40000 lei No. 17914­1 „ „ 30000 „ No. 721­1 . „ 20000 lei No. 28796 1 „ .. 15000 lei No. 44753­5 cîștiguri a 10000 lei No. 40980 27283 10 cîștiguri a 5000 lei No. 51488 30 ciștiguri a 3000 lei No. 30962 31730 33913 36696 75 ciștiguri a 2000 lei No. 38597 26395 17617 44702 43750 10609 14707 100 cîștiguri a 1000 lei No. 26109 46426 14973 33422 94670 27478 54537 7841 46617 10732 400 cîștiguri a 500 lei No. 27713 30424 46184 48377 40816 30453 16160 26278 19470 58128­­ 25071 9630 46083 45711 19767 14141 40334 48608 18775 cîștiguri a 200 lei Cifrele grase din capul fiecărui rînd arată miile :­­ 807 180 92 67 538 916 64 464 507 724 354 677 432 36 853 320 1 385 351 571 069 543 050 967 853 367 341 425 720 817 362 744 236 2 265 653 906 840 963 895 400 721 553 312 051 362 602 786 217 476 3 035 092 659 200 995 981 044 619 872 602 387 741 061 165 4 454 284 351 499 991 430 198 611 077 605 428 496 5 693 847 425 481 686 710 639 559 168 239 518 858 185 097 984 702 870 6 610 653 251 388 310 027 135 385 209 529 380 234 274 475 004 121 318 7 052 416 165 943 966 474 667 952 401 346 573 793 455 374 791 677 8 941 504 722 768 452 193 567 118 313 695 968 522 988 467 296 949 176 9 643 331 694 129 505 196 632 895 714 224 256 546 841 10 903 684 190 457 035 971 966 174 111 295 956 048 181 700 476 636 204 891 058 133 11 080 670 878 272 405 880 571 895 309 755 960 367 039 293 645 185 655 225 385 614 12 770 080 734 824 706 882 637 939 141 001 850 092 446 771 4­29 185 857 918 616 549 13 406 423 422 441 473 013 342 687 664 597 159 127 388 541 14 116 391 200 017 365 339 744 969 013 216 981 397 576 068 619 888 022 193 735 395 15 867 838 333 963 503 985 204 148 412 552 160 437 661 817 392 534 309 16 729 706 148 476 595 428 390 988 552 277 223 724 17 077 905 013 280 936 860 381 697 026 444 854 937 077 742 751 777 18 410 965 200 353 213 207 562 585 494 819 544 614 936 212 610 025 118 437 044 19 660 194 237 253 073 797 654 423 129 550 834 865 728 003 20 567 846 676 552 258 796 36­3 699 853 976 284 467 293 21 661 153 269 890 408 251 963 751 987 473 047 441 052 725 22 718 803 951 302 661 554 060 780 574 889 538 360 904 988 930 559 225 719 796 396 627 23 837 690 681 528 363 792 842 647 639 433 008 24 470 012 062 793 564 417 545 169 731 096 579 467 920 163 033 595 784 560 433 157 nH puteți juca la gg || H|j Loteria lila a fl­a 1 g min, abornîndu­2 5 201 157 485 543 319 748 532 314 325 150 653 Tol 299 494 780 752 295 461 726 titlu „Gissin­seai­“ 26 307 455 942 243 629 498 794 010 834 000 043 889 003 506 205 331 549 2­7 796 316 236 907 120 863 017 508 501 764 695 513 914 995 428 090 28 531 529 131 822 904 439 303 381 299 274 189­­ 29 465 333 694 018 263 434 830 269 391 506 468 607 444 839 702 835 801 30 140 348 721 760 937 323 832 063 504 040 159 508 688 470 131 408 31 677 099 264 105 167 947 776 258 380 284 869 270 608 682 32 475 759 358 693 560 362 161 804 239 082 33 741­­ 515 952 551 912 125 737 536 682 521 061 780 849 34 745 531 992 049 037 763 970 578 122 765 468 858 067 750 617 196 35 325 946 357 221 466 117 329 194 806 816 920 127 085 580 050 3­6 896 739 737 854 759 735 283 773 481 954 573 123 455 486 894 600 940 124 122 626 365 961 005 37 676 421 244 973 030 748 167 196 853 906 491 725 869 462 054 876 300 569 38 988 791 460 427 816 718 185 083 990 276 851 141 39 222 937 380 840 576 252 824 797 458 831 658 892 236 869 664 985 218 017 881 235 243 1­32 230 40 349 187 606 301 584 024 657 384 528 677 112 828 41 993 034 672 828 498 477 120 355 597 643 182 566 346 710 562 814 047 378 485 309 039 516 147 557 875 42 088 764 717 830 151 43 253 129 108 446 019 070­44 634 765 898 548 980 193 45 211 349 743 611 961 687 364 194 449 327 480 819 111 189 060 375 633 529 492 332 910 284 701 340 46 168 967 559 842 161 755 895 794 784 834 108 248 441 868 431 675 531 4? 953 603 746 231 570 142 184 610 801 084 755 48 425 879 138 143 454 414 636 099 103 232 755 762 043 49 860 137 570 933 250 242 994 626 164 409 692 50 154 489 486 217 333 702 505 422 925 379 490 688 617 888 51 244 668 581 970 375 363 627 961 318 639 591 400 185 391 708 743 158 882 644 955 222 491 528 135­52 818 223 181 123 907 169 807 849 730 127 468 213 339 005 809 204 5ß9 540 697 704 638 989 5­3 654 704 659 623 596 578 614 864 597 762 111 701­54 144 681 308 650 716 221 275 218 490 429 685 486 682 089 1S9 470 451 5­5 743 752 652 485 857 589 640 465 419 330 527 004 011 882 489 162 335 147 628 1ÖS 636 434 56 770 402 326 303 358 035 316 056 910 075 150 433 579 6­7 756 46 í 851 54s 104 913 716 874 274 515 435 790 312 587 669 004 778 372 669 710 58 257 676 988 55­8 085 897 262 056 NSS 412 057 033 663 438 120 59 446 145 874 331 340 3­7 671 882 032 239 945 475 909 836 973 979 603 Tragere» va continua Marți. Jtenscru ori­ c­e comande He lozuri­ adresa­r ți-va cu încredere la : Colecturn Prin­cipalii Felix Grun­d Comp. BUCUREȘTI, STR. ACADEMIEI No. 1 Prețul Imnurilor clasa l-a: « op­time Lei 1.50; un sfert W 3 ; o jumătate Lei O;­rul lor Întreg Lei 12. Comenzile însoțite de costul lor prin mandat poștal, vor fi efectuate prompt. AJDJé VÜRLTI Corpurile uiuitoare CAMERA Ședințe, dela 24 Noembre 1907 — Ședința se deschide la orele 1 ium. sub președinția d-lui M. Ferechide.­ Sunt prezenți 108 d-nl deputați. Pe banca ministerială se află d-nil: D. Sturdza, Spiru Haret, Em­il Costinescu V.­ G. Morțun, Tom­a Stelian și I. I. C. Brătianu. D. iii. Ferech­ide, președintele, atrage atențiunea persoanelor cari asistă la tribune să nu tulbure desbaterile ,prin aprobări sau­ dezaprobați, căci va fi ne­voit să ia măsiuri de ordine, după cum e­l a fost silit să dea ordin a se eva­cua tribuna publică. Dă cuvintul d-lui St. Drăghicescu, de­putat de Vîlcea. Discursul d-lui St. Drăghicescu D. St. Drăghicescu spune că în ședința de er­­d. Iorga s’a ridicat în apărător al țăranilor. D-sa ca mandatar al țarei, ești din si­nul țărănimei, declară, că îî place să asculte cu sfințenie pe oamenii învățațî ca d. Iorga. Dar oratorul de erî nu a fost la înălțimea, așteptată, mai cu sea­mă că, în­ loc s’o apare, d. Iorga a ata­cat țărănimea punînd-o mai prejos de alte neamuri. D. Drărghicescu în numele a cinci mi­lioane de țărani cari l-au trimis în Ca­meră, urează sănătate și viață lungă su­veranului. Apoi roagă adunarera să-l as­­culte c­u bunăvoință, deși declară că este lipsit de meșteșugul vorbirei. . C­înd au izbucnit răscoalele din Mar­tie, M. S. Regele a făgăduit zece refor­me pentru îmbunătățirea stărei țărăni­me­. Țăranii poartă acel manifest în sin, așteptînd să se transforme în legi punctele cuprinse în­ el.“ Enumără rînd pe rînd acele puncte. Cere să se desființeze nedreptățile­­ și abuzurile cari au tronat pînă acum, să se lumineze țărănimea­ care zace în în­tuneric. Crede că acestea sînt cauzele revoltelor de astă primăvară. Arată starea de iobăgie a țăranului pînă la 64, cînd Vodă-Cuza le-a dat pă­­mînt. In,să șta constatat că acea împro­prietărire nu a fost îndestulătoare. Co­­misiur­ea însărcinată să distribue pă­­mîntul nu și-a cunoscut bine îndatori­rile. Din această cauză, pămîntul a că­zut în mîinile altora, iar imașurilor li s’a schimbat deșii­ națiunea. Dela 64 înainte, pînă astăzi, starea ne­norocită a țărănimei se mărește. Intre țăran și boer s’a croit o Hnie­­ de sepa­­­rațiune. Toate greutățile statului apasă aproape numai asupra țărănimei. Ea a fost nedreptățită în­totdeauna la ju­decată, stoarsă de avocați. Fi­ind lipsit de pămînt, țăranul este nevoit a se învoi la proprietar și la a­­rendaș. Arată cît de împovărătoare sînt pentru el condițiunile de muncă. Cu învățătura la sate stăm rou. E de­osebire între școala de la țară și cea de la oraș. Starea învățătorului sătesc este mizerabilă . In schimb i se cere o muncă înzecită față de cea a institutorilor. In­strucțiunea la sate costă pe stat cel mult șapte milioane de lei, în vreme ce pen­tru orășeni se cheltuește peste 15 mili­oane lei. Apoi învățătorii au o sumă de însăr­cinări extrașcolare, bănci grădini de cultură etc. Școlarii noștri sunt într’o disproporție uimitoare față de contingentul școlar al altor țări, din cauza lipsei de îngri­jire față­ de el. Învățătorii ar trebui retribuiți cel pu­țin cu 120 lei lunar și să fie desărcinați de obligațiunile extrașcolare, ca bănci­e etc. Elevii să fie îndatorați, după termi­narea cursului primar, să urmeze la o școală de adulți pînă la vîrsta de 19 ani, spre a își­ reîmprospăta astfel cunoștin­țele deja căpătate. Apoi să se mai înfi­ințeze, pentru fiecare cerc de 3—4 co­mune, școli de agricultură și meserii, al căror absolvenți să­ aibă serviciul mili­tar redus la un an și să mai fie scutiți de bir timp de doi ani, ca recompensă. Vorbind de cult, oratorul spune că s’au făcut prea multe reduceri de preoți. Din această cauză, un preot servește u­­neori la 3—4 biserici și populațiunea de lă țară suferă. Spune că ar trebui cel puțin cite un preot de biserică, care să se ocupe de aproape de țăran, căutînd a’l ridica prin povețe și predici în bi­serică. Țăranului îî lipsește dreptatea și lu­mina. D. Drăghicescu laudă proectele de legi ale trasei rurale, tocmelilor agricole, cîrciumilor și judecătorilor ambulanți. Se îndoește, însă, că aceste legi vor fi aplicate. Cam asta a fost soarta tuturor legilor și măsurilor bune. Este de părere a se reforma în­­ mod larg sistemul electoral, introducându-se colegiul unic sau votul universal. Nu­mai astfel se vor remedia relele și se va înfringe primejdia politicei. Oratorul care reducerea unor dări prea apăsătoare pentru țărani. E de părere să se desființeze taxa filoxerică și să se facă o revizuire generală a proprietăței rurale. Spune că o cadastrare a pămîntul­ui­ ar preveni multe și foarte multe pro­cese de revendicare. Termină declarînd că va vota cu în­credere proectele. Discursul d­in s ffif. Cai­*aonsino D. M. Cantacuzino se bucură că: în împrejurările prin cari trecem suvera­nul nostru se află într’o stare de per­fectă sănătate. Au trecut zilele de grea încercare de acum opt luni, cînd credeam că opera unei jumătăți de veac va fi nimicită. Vorbește de primejdia înspăimîntătoa­­re care ne amenința atunci și cum, în fața acelui uragan, au încetat ca prin minune pasiunile, iar patriotismul cel mai luminat ne-a însuflețit pe toți. A­­rată cît de mare trebue să fi fost peri­colul, dacă s’a recurs la legea cea mai drastică, starea de­ asediu, precum și la suspendarea altor legi în vigoare pînă atunci.­­ Reformele nu vor fi folositoare, dacă nu vor fi înțelese și pătrunse de toți. Arată necesitatea imperioasă a acestor reforme. Orice clasă socială, într’un stat, are drept la o egală îngrijire din partea noastră.. Energia și vitalitatea unui neam nu atîrnă numai de însușirile fizice, de puterea râzboinică, ci de­­ propășirea morală a sa. Arată că între guvernanți și țărani s’a săpat un șanț adinc, care nu se va putea umple acum decit cu sacrificii. Răspunderea o avem cu toții, toate partidele din țara asta. Dar răspunderea este mult mai mare a prtidului liberi (Protestări, întreruperi). D. M. Cantacuzino urmează: Arată că răspunderea liberalilor o poate ilustra cu exemple destul de bine cunoscute. Astfel, la Ploești, cînd sub guvernul liberal s’a declarat o republică... detro­­narea și isgonirea unui mitropolit, cum a fost Ghepadiș... apoi rolul pe care l-au jucat liberalii, cînd cu revolta ofi­țerilor de cavalerie... toate acestea nu ne arată că partidul liberal a contribuit în atîtea rînduri la dezordine? Prin urmare, răscoalele au fost pre­gătite încă de mult, prin spiritul de anarhie care domnea peste tot. In toiul răscoalelor d. Haret răspîn­dea la sate o broșură (o arată), can într’un stil exaltat, nu putea decit S scoată din minte și să arunce populațiu­nea rurală în focul revoltei. Citește un pasaj din broșura d-lui Haret. D. Cantacuzino arată că unul din re­lele mari de cari sufereau partidele poli­tice, era amestecul insolit și pus la cal al unor elemente tinere, nepricepute și ale politicei Aceste elemente tulburau ordinea. Studenții au fost amestecați mereu în luptele politice. Partidul liberal facet mereu demagogie și tulbu­ra neînceta ordinea publică. De la 1876, liberalii au stat 19 ani la putere, pe câtă vreme con­servatorii n’au guvernat decit 11 an­­i cui era, prin urmare, vina mai mare dacă nu a partidului liberal? D­vs. ați sădit anarhia și dezordinei în spirite. — Voci: Dar strada Eneî? Dar 888. 1).Cantacuzino: Nu mă gindeam să a­duc învinuiri nimănui; dari, d­vs. mi provocați. D. Gantacuzino citește o circulară a prefectului de Putn­a, care spune c­ă in­­voelile s­e fixează 2 din 5, se desființează plocoanele către arendaș și alte dări mă­runte (aprobări.) Oratorul spune că spiritul acestor mă­­suri este anarhic, care face tot­ mai mari nesiguranța între țăran și proprietar Nimeni nu trebue să se amestece în­tre părțile contractante. Oare acesta să fie­ rolul prefectulu­­iie a înfățișa tuturor pe proprietar ca pi­n apăsător al țărănimei? Vorbește de cazul prefectului Tari care s’a amestecat în atribuțiunile jus­tiției, deținînd pe niște cetățeni fără nici o formalitate și în mod ile­gal. Reamintește cazul procurorului Pandelescu și dă citire, raportului acestui magistrat către d. . ministru de justiție, raport rămas fără nici o ur­mare. Citește mai multe acte, din care, se constată cum oamenii­ urmăriți de instrucție au fost aleși în consiliul co­munal al orașului. Alexandria. Oratorul se întreabă ce îndrumare dreaptă se va da în viitor, cînd atîtea ilegalități se comit pretutindeni. Guvernul, în guvernarea de 8 luni, n'a știut să pregătească măcar am­­­s­­fera prielnică votării reformelor. Spune­­ că legea­ tocmelilor agricole nu va da roadele așteptate. Ea este cea mai groza­vă servitute impusă proprietăței. Marea proprietate a fost, și in trecut și astăzi, apărătoarea neamului. O voce. Nu este adevărat! D.Cantacuzino: Nu vă grăbiți să în­trerupem­,­onorate coleg! Nu veți putea dovedi cu argumente protestarea d­vs. (Se suspendă ședința pentru cinci mi­nute.) D. Cantacuzino la redeschiderea șe­dinței, spune că proectul tocmelilor a­­gricole lovește marea proprietate, care are o înaltă misiune socială. Citește un articol al lui Kogîlniceanu,scris cu prilejul împroprietărirei, care semn că aceasta nu se făcea la 64 în­ scopul zdrobirei miarei proprietăți. „Mai bine mi-așî fi tăiat mîna, de cît aș fi sub­scris asemenea lege, cînd­­ aș fi fost,con­vins că ea atinge, drepturile marei pro­prietăți“, scrie Kogîlniceanu. Oratorul spune că, dacă Romînia se poate făli cu o clasă producătoare, lumi­nată și cultă,­aceasta se datorește nu­mai existenței marilor proprietari. Spune că o lovitură dată la noi marei­prietăți ar lovi­­ o mulțime de alte interese vitale, cari mișună în jurul a­­cesteia. Proectul tocmelilor agricole , este pre­dominat de un spirit de argumentare primejdios și autoritar. El împiedică desvoltarea normală și pacinică a țarei. Căci, dacă ne uităm în istoria popoare­lor, progresele s’au efectuat în mod li­ber și nesilit, iar ni­ prin reglementare. Arată c­ă la Sparta­ pămîn­turile cu­cerite aparțineau­ colectivităței, care nu se putea înstrăina cu nici un chip, fără învoirea statului. Se știe unde a ajuns Sparta. Ei bine, acolo vrea guvernul să ne conducă prin spiritul ce a imprimat re­formelor sale? Oratorul citește un pasaj din econo­mistul francez Leroy-Beaulieu, referitor la înțelesul și importanta muncei In economia politică. , Voci: Reveniți la chestie! D. Cantacuzino: Sunt perfect In­ces­­tilinca pe care o tratez și să nu mă întrerupă decit acela dintre d-vs. care se va încumeta să­ combată pe Beaulieu. D. C. Iarca, vă rog să vă mărginiți la subiectul d-vs. 1 D. Cantacuzino­ D-le Iarca, cer să’mi respectați cuvintul. D. președinte intervine, fugind pe d-niî deputați să lase pe orator a vorbi. în liniște, D. Cantacuzino continuă. Vorbește des­pre împrejurările critice, naturale și economice, în cari se află țară noastră. Arată situațiunea noastră geografică și spune că sîntem aruncați, aici, ca o stîncă în mijlocul oceanului furios. Pentru cuvinte politice, pentru cuvin­te geografice,­­pentru cuvinte de moment ne trebuesc­ reforme cumpănite și echita­bile pentru toți. ~ D. D. Sturdza spune că ar fi bine ca parlamentul să intre, cit mai de grabă în discuțiunea proectelor Prin urmare, roagă Cameo­ara să­­ binevoiască a se în­truni și mîine, Duminică. Se pune la vot cererea d-lui prim-mi­­nistru și se admite cu majoritate de voturi. Discursul d lui N. Rautu D. N. Rantu, deputat de Botoșani, luînd cuvintul, spune că, pînă astăzi temelia țarei noastre a rămas tot țără­nimea. Și cînd această temelie s’a zgu­duit astă primăvară, ne-am Cutremurat cu toții. ’l ] Arată starea țăranului din trecut:, Vorbește despre formarea marilor lati­fundii, odată cu venirea fanarioților. De atunci încep și condițiunile grele ale vieței la țară. Egumenii greci exploa­tează alături cu ceilalți­­ proprietari. Re­­strîngerea dreptului la pămînt se accen­tua din ce în ce mai mult, în ambele principate. Arată că, pe atunci, fruntașul plătea pămîntul mult mai eftin de­cît mijlo­cașul și codașul. Regulamentul organic face și mai multe înlesniri proprietari­lor. In Moldova era cea mai puternică oligarhie.­­ Vorbind de legea de împroprietărire dela 64, zice că are­­ m­­ult­e lipsuri, cari în mare parte se resimt și astăzi, împărți­rea­­ pămîntului i’a făcut tot pe fruntași, mijlocași și codași. ■"Aceasta a fost baza împroprietărire­ de atunci,­ distribuire cu desăvirșire nedreaptă. Apoi nu s’a ținut seamă de situația și calitatea pă­­mînturilor, făcîndu-se și în această pri­vință mari nedreptăți, căci se dau ducii hatar.­i Oratorul spune că în Moldova, imașu­­rile sînt una din marile cauze ale mize­riei săteanului, care­ trebue adesea să plătească o l­una sau două, numai ca să își poată plăti tirana bietelor-vite ! Legiuitorul de la 64 nu și-a dat seama că trecerea de la păstorie la plugărie nu se face deodată, ci încetul cu înce­tul. Alt ron al legei de la 64 este neîmpede­­carea fracționărei pămîntului, prin înzes­trare sau trecere la copii, astfel că mulți țărani bine împroprietăriți atunci, as­tăzi nu mai posedă nici o palmă deloc Din această cauză, țăranul, orlett de intensivă ar fi cultura pe care ar face o pe pămîntul sau, nu se poate îndestula. Vorbește de justiție si »pr­e că drep­tatea se dă greu țăranilor. Ea se împarte mai lesne celor bogați. Oratorul spune că «oare îi»m»g­î»o trebuesc îndreptate Fo»e mv, bine să avem cîteva «ico»ne de­­ ăiaia care să stea bine, de cît 2—3 sute de ani

Next