Adevěrul, ianuarie 1908 (Anul 21, nr. 6591-6618)
1908-01-15 / nr. 6603
Anul al XI-lea-Mo. 6668 FONDATOR AW«. V. B .Mimam» PUBLICITATE* COHCE»l»TĂ EXCLUSIV Agenției la PubLioHata CAROL SCHULDER A Co. BUB Kßfj'r Hi<K*u|<erg»l*i I6» lei»le» a‘<t Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 Apare zilnic cu ultimele știri telegrafice și telefonice de la corespondența noștri din țară Marei 15 Ianuarie !§U S DIRECTOR POLITIC CONST MINE ABONAMENTE: Un an •••••••• Lel 16 6 luni • ••»*••»n 6 3 luni «••««••• n ^ TELEFON » Pentru Direcțiune No. 14|99 „ Capitală „ 14|10 „ Provincie și Străinătate No. 13|40 și străinătate 6 declarațiile a d-lui Take Ionescu.D. I. Filipescu și arsenalul lui 1î al partidului liberal a insistat mai mult asupra legei contra trusturilor și deci a fost legitimă satisfacția membrilor din majoritatea parlamentară, căci s’a desmințit astfel categoric svonul unei interventiuni streine. D. Sturdza însă, cu toate sentimentele sale streinofobe, a vorbit cu prudență și cu mult calm, asupra măsurilor contra trusturilor. tn majoritatea parlamentară s'a redeșteptat. Insă un spirit războinic și d. Neculai Ionescu de la Brăila a înțeles că d. Sturdza e gata să prevadă isgoriirea streinilor de la arendăiște pentru a se conforma spiritului Constituției,căci arendașii streini sunt stăpînitorî ai exploatațiunelor și Constituția spune că streinii nu pot stăpîni pămînjt. Atunci d. Sturdza a fost silit să răspundă, d-lui. Neculai Ionescu și să arate că a fost rău înțeles, că așa de departe nu se poate merge, că trebuie o măsură în toate și așa a mai calmat puțin entuziasmul. , Dar deocamdată s’a clarificat chestiunea trusturilor și era necesară această clarificare. Rămîne acum să vedem întru cit proectul va da o soluțiune acestui punct din programul agrar al guvernului. ——« m » —I O declarațiune a d-lui Take lóra Conservatorii doljeni întîmpinînd emi, la gara Craiova, pe d. Take Ionescu, fostul ministru conservator le-a făcut o interesantă declarațiune Numeroșii amici ai d-lui Take Ionescu, țin, mai ales de cite ori se prepară de către boerî vre-o lovitură înpotriva acestui fruntaș, să-i facă demonstrațiuni de simpatie și devotament. De astă-dată d. Take Ionescu va putea constata și mai bine cât de mare e popularitatea sa și cum îl prețuesc partizanii săi politici. Intr’adevăr din ziua în care «boeriî“ și ciocotașii au înscenat la clubul conservator acea manifestație pur conservatoare in cap cu Nae Basol și în coadă cu Purcăruș, din acea zi demascîndu-se intenția boerilor de-a acapara totul în partid și de-a nesocoti pe d. Take Ionescu și partizanii acestuia, un curent puternic s’a manifestat în rîndurile takiștilor pentru ruptură. Natural că înainte de a se auzi cuvîntul d-lui Take Ionescu, takiștii n’au luat absolut nici o hotărîre, n’au pornit nici o acțiune. Afară de cererea de aminaire ridicată de d. Barbu Păltineanu în acea pretinsă adunare generală de la club, afară de protestările cari s-au ridicat în fața d-lui Carp contra procedurei, takiștii n’au mai făcut nici un pas. Atitudinea energică ce au avut însă la club, în prezența șefului, a avut de rezultat, deocamdată, amînarea regulare! organizațiunea Capitalei și proclamărea șefului Capitalei, deși cantacuziniștii se laudă că chiar azî vor da d-lui Nicu Filipescu șefia Capitalei. Aseară însă s’a întors din străinătate de Take Ionescu și prin urmare o clarificare a situațiunei în lagărul conservator nu va întîrzia. * * * Ceea ce voim să relevăm acum e o declarațiune ce a făcut-o eri d. Take Ionescu, în gara Craiovei, conservatorilor locali cari au venit, în număr mare, să-l salute. Fiind întrebat dacă are cunoștința de cele ce s’au petrecut la clubul conservator central, d. Take Ionescu ar fi răspuns: — „Pe mine mă plouă dela 1895 și în special de la moartea lui Lascar Catargiu, în 1899, plouă, pot să zic, cu găleata, fără să fi avut asupra mea vreo înrîurire. „Politica democrată, adaugă d. Take Ionescu, este singura astăzi în stare să corespundă nevoilor poporului, ca dovadă, baronul Aehrenthal, ministrul de externe al Austro-Ungariei, cu care am avut o convorbire ori la Viena, fără a fi un partizan al votului universal, recunoaște că la statele Europei sistemul politic din trecut trebue cu totul schimbat. Nu mai merge cu guvernele cari să aibe miniștrii cari vor să lucreze după sobă“. Reproducem aceste cuvinte după nota telefonică ce ne-a transmis ori corespondentul nostru din Craiova. Intr’adevăr așa este. De la moartea lui Lascăr Catargiu, s’au îndreptat multe lovituri d-lui Take Ionescu de către „boerii“ și ciocoii din partidul conservator. L’a plouat într’una, dar se vede că a fost o ploaie de acelea cari au făcut să- crească popularitatea și autoritatea de bărbat de stat. Căci rezultatul tuturor peripețiilor din partidul conservator și al întregei acțiuni contra d-lui Take Ionescu s'a spart pînă acum în capul adversarilor acestui fruntaș al țărei. Cantacuziniștii nu pot pretinde că au triumfat în lupta lor. Au avut un triumf atunci cînd au răsturnat cabinetul Carp cu concursul d-lui Take Ionescu. Dar cînd n’au mai avut acest concurs, ei au perdute toată situația, au capitulat cu șef cu tot, în fața d-lui Carp și dacă fuziunea s’a putut realiza, în condițiile în cari s’a realizat, tot d-lui Take Ionescu se datorește, căci se știe prea bine că d. Carp n’a voit să primească șefia decit dacă și takiștii o vor primi. Se poate vorbi oare de vreun triumf al d-lui Nicu Filipescu. In cei șase ani de luptă pentru „transformarea“ partidului conservator, la ce rezultat a ajuns d. N. Filipescu ? D-sa a urmărit zdrobirea d-lui Take Ionescu și izgonirea elementului democrația din partidul conservator. Cînd s’a proclamat însă d. Carp ca șef a fost silit să ratifice fuziunea cu toți, fără nici o excepție. Prin urmare are dreptate d. Take Ionescu cînd spune că ploaia torențială cere a curs asupra lui, în timpul din urmă, nu a avut nici o înrîurirarea. E însă semnificativă, în acest moment, declarația dlui Take Ionescu, că singura politică în stare să corespundă azi nevoilor poporului, este politica democrată. Acei însă cazi au acum pretenția, în partidul conservator, de a-i imprima o notă reacționară, în special cantacuziniștii și d. Nicu Filipescu, fac toate sforțările pentru a se debarasa de elementul democratic. Natural însă că nu pe această platformă se dă lupta de către „boeri“ și ciocoi, fiindcă o asemenea luptă le-ar fi fatală. Dar e așa de transparentă tendința reacționarilor de a-și reconstitui vechea Oligarhie boierească, încît oricîte paravane ar pune pentru a nu se zări scopul lor, va fi zadarnic. Probabil că d. Take Ionescu nu se va impresiona pe cită vreme „boerii“ și cioftoii vor manifesta pentru acapararea unor șefi de culori sau a administrărei interioare a clubului. Nu pe asemenea chestiuni ridicule poate să se declare deschis procesul politic dintre d. Take Ionescu și adversarii d-sale din partid. E de prevăzut însă că foarte curând vom asista la un proces, care se va tranșa definitiv, asupra acțiunei politice a partidului conservator față de marile chestiuni la ordinea zilei. Atunci vor fi demascați acei cari cred că se mai poate concepe reconstituirea unei oligarahii reacționare. ________K ii Za a II 11 Vizitele prezidențiale H. X. Abea a fost ales de către Nae Basol, Constantinesicu-Bîlditu și Nae Purcăruș prezidentul republicei fuzioniste și don prezident a și început vizitele de etichetă. Ale dintâi au fost făcute, bineînțeles, „băeților“ cari au operat „lovitura“. Lui nea Ilie i-a dat o poză cu „deducație“; lui ma’am Ilie i-a adus o brățară de argint... de China, iar la fiecare din cei 9 moștenitori aî lui nea Tlie cîte vin cornet cu cofeturi. Mîine prezidentul se va prizanta la jour fix la ma’am Calipsița a lui nea Petrică Friptu, iar poimîine la faivofloku lui ma’am Profirița a lui nea Mache Caimac. Și așa înainte, pănă o să’i dea gata pe „mitocani“! D. N. Filipescu și arsenalul — Neamțul știe numai de frică — Aceasta e, se vede, încă lozinca d-lui Nicu Filipescu cînd are de tratat chestiuni în cari regele e direct interesat. Cînd a interpelat pe generalul Manu asupra situației armatei, arătind superioritatea Bulgariei, se știe că ținta acestei interpelări a fost șah la rege. Și cînd e vorba de atac contra regelui se găsesc și în rîndurile liberale bărbați energici cari pun totdeauna principiile mai presus de combinațiile lor personale. Unul dintre aceștia e și d. Manolache Culoglu (Casino de Paris). De aceia onorabilul d. Manolache s’a asociat cu d. Nicu Filipescu, la interpelarea acestuia asupra concesionarei arsenalii laî. D. Manolache Culoglu are două motive puternice: mai întîiu vream"v *• Arta - - V. n A * ^ .91 TWL* * ««-i/miii/ i/1/ Mu/cuc/tu I.i"CUC U.C la Senat generalul Budișteanu pe care l’a cam repezit d. Sturdza, iar pe de altă parte d. Manolache Caloglu s’a declarat, mai de mult, printr-o broșurică pe care de altfel n'a citit-o mai nimeni, și prin care combătea teoriile d-lui Sturdza, asupra prerogativelor regelui. Era deci indicat ca acest onorabil bărbat din partidul liberal să se asocieze cu d. Nicu Filipescu ca, împreună, să dea șah regelui Pao Concesionarea Arsenalului Lumea militară și cea politică continuă să fie preocupată de chestia concesionarei arsenalului armatei. Faptul că ministrul de război s-a declarat—printr’un interview— pentru concesionare, iar d. Sturdza a refuzat să dea explicații la interpelarea d-lui general Budișteanu a întărit credința tuturor că arsenalul va fi concesionat și anume fabricei Krupp. Tratativele ce s’au urmat Continuînd să ne ocupăm și noi de această chestiune, vom arăta azî ce tratative s’au urmat pentru concesionare. D. D. Sturdza fiind ministru de război, a venit cu ideea concesionărei arsenalului și pirotehniei. D-sa era însă secondat de d. general Coandă, ca secretar general. Acesta fiind și ofițer de artilerie a putut să-și dea bine seama de actul ce voia să săvîrșească d. Sturdza și l’a consiliat să renunțe la ideia de a înstreina arsenalul. In același timp d. Sturdza a fost convins de d. general Coandă să acorde credite însemnate pentru complectarea mașinelor pirotehnice, mărindu-i considerabil puterea de fabricațiune. D. general D&anu și arsenalul Retrăgîndu-se guvernul liberal, la ministerul de räzboiu a venit d. general Manu. D-sa pe baza unui judicios și documentat raport al d-lui lt.-colonel Ghenea pe atunci director al arsenalului,—a acordat un credit de aproape un milion și jumătate pentru mărirea instalațiilor de la arsenal și pirotehnie. Mărirea aceea s’a făcut în scopul de a se putea procura muniția necesară noilor tunuri cu tragere repede. S’a ținut licitație publică pentru facerea nouilor instalațiuni la care au participat toate fabricile de armament, între cari bineînțeles și uzinele Krupp. S’a contractat însă cu fabrica Skoda din Austria. Instalațiile au fost terminate și primul stoc de muniții se execută, conform contractului, chiar sub direcția personalului acelei fabrice. » Hoțiile instalațiuni Recepția nouilor instalațiuni s’a făcut de către o comisie compusă de ofițeri dintre cei mai buni din artilerie. Acei ofițeri spun că, grație mașinilor noui introduse, pirotehnia noastră este azi una dintre cele mai bune din Europa, iar arsenalul pe lângă rolul lui de pînă acum, de a fabrica chesoanele și toate trăsurile trebuitoare armatei și de a repara armele și tunurile în serviciu,—va putea pe viitor să fabrice complect și toate proecții.„___.i__ ... t î „ icicuunuxhlui atiuaic. Ofițerii de artilerie mai spun că nouile ateliere din arsenal conțin presele cele mai perfecționate și numeroase varietăți de strunguri ce contribue la o fabricație zilnică de cel puțin 200 proectile. Astfel se va putea complecta în țară nu numai stocul anual de proectile, dar și stocul de razboiu pentru nouile tunuri. Acest din urmă stoc pentru a fi executat în străinătate, ar necesita o comandă de 40 milioane lei. Se spune că direcția și acționarii uzinelor Krupp ar fi simțit că pierd un principal client în România, prin faptul că aceasta își organizează stabilimentele militare spre a produce muniția de care armata are nevoie. De aci tendința de a se obține pentru acele uzine concesionarea arsenalului își pirotehnieî armatei, înventariarea averei arsenalului Sub actualul guvern cei cari doreau să aibă concesiunea arsenalului și pli’btcliîiei au obținut permisiunea de a vizita acele stabilimente, a le studia și inventaria averea, calculînd valoarea mașinelor și puterea lor de fabricație și socotind în același timp economia brațelor de muncă și a materialelor. Asemenea cercetări au făcut inginerul Muller ca reprezentant al unei societăți din Berlin, baronul Lebenek, subdirectorul uzinelor Krupp, precum și inginerii reprezentanți ai fabricelor Erhardt și Skoda. Din inventariul făcut rezultă că mașinele, materia primă și sculele din arsenal au o valoare de peste cinci milioane lei. Avantagiie ce acest raret Ori care ar fi fabrica streină care va obține concesionarea arsenalului va avea foarte multe avantagii de pe urma acelei concesiuni, mai ales dacă va obține și dreptul de a furniza și statele streine cu produsele arsenalului și pirotehniei noastre. In primul rînd va fi avantagiul ieftinătăței lemnului, care e întrebuințat ca materie primă. Apoi ieftinătatea brațelor de muncă, pe lingă reducerea cheltuelilor de transport prin micșorarea distanțelor. Mai e de ținut în seamă și faptul că în special în Germania e acum un mare număr de lucrători fără lucru și acel număr crește considerabil prin înapoiarea din America a lucrătorilor de origină germană cari acolo nu mai găsesc ocupație. Prin înființarea unei nori fabrice în Romînia mulți din acei lucrători vor găsi aici întrebuințare. Atâtea motive sunt clar, în special pentru uzinele Krupp, de a stărui să obțină concesiunea arsenalului și pirotehniei noastre. O. Dam. D. general Averescu, ministru de război și, interesrasl fabricai Krapp ProBütul contra trusturilor A făcut o mare impresie faptul că d. Sturdza a vorbit de proectul de lege contra trusturilor arendășești în întrunirea majorități parlamentare și nu. Mintal prezentarea acestei reforme. S’a ridicat o peatră de pe inimile liberalilor. Ziarele conservatoare înmormântaseră acest proect, declarâind că guvernul a cedat unor întervențiuni streine și a renunțat la luarea de măsuri contra trusturilor. Fără îndoială că ar fi fost trist și cumplit de umilitor dacă nici în chhestiunea agrară nu s’ar putea legifera fără amestecul streinătățer. Ar fi fost o dovadă că acea independență pe care o slăvesc partidele noastre istorice, e încă departe de a fi reală. Dar de astă dată însuși șeful guvernu l Adevărurile— Greva — De ce avocații cei mai de seamă din București și Iași nu vor să se puie în grevă? — Fiindcă i-ar costa cam scump să nu mai pledeze I MProJuni^redBS. Se zice că e vorba de a se reduce cotizațiile la clubul fuzionaților. Aceasta, desigur, în urma succesului ultimului spectacol. Să sperăm, că se vor introduce și matineuri cu prețuri populare. „Adevărul“ e gata să ofere un astfel de matineu cetitorilor săi! „Dineuri“ politice Noul prezident al clubului fuzionist, d. Cantacuzino, neputînd mulțumi, de emoție, celor cari l’au ales, a decis să dea o serie de dineuri politice la cari să invite selecta adunare. Primul dineu va avea, de convivs pe Nae Bascl, Constatinescu-Bîlbîitu, Nae, Purcăruș și trei ministeriabili cantacuziniști. Rigoletto Citiți în Dimineața de azi urmarea romanului SARAFOFF — REGELE MACEDONIEI - Care a obținut eri un mare succes ram și essERAȚiuni |--------------------1—'~a'"Q Vorbeam 1j stipeticii liberale a bubi nanți. «Jt înleait de americani și de mentalitatea lor de a preface totul—chiar și arta—într’un mijloc de uimire, într’un izvor de curiozitate și senzație. Peste noapte yankeii au mai dat Europei o dovadă de ce e testare sa facă „arivismul“ lor. O telegramă a anunțat ca la New York a avut loc „repetiția generală a nuntei d-rei Vanderbilt“, care a reușit de minune. Repetiția s’a făcut cu preoți, cu toți invitații, cu mire și mireasă în costumele ce vor purta în ziua nuntei. Telegrama nu spune și numele regisorului care a pus nunta în scenă, dar deoarece s’a făcut repetiție, firește că trebue să fie și un regisor. Probabil că au fost admiși și unii spectatori privilegiați, cum se obicinuește la repetițiile generale de pe la teatre. Nu este așa, că această nuntă cu repetiție generală e tot ce poate fi mai „american“? Preoții n’au avut nimic de obiectat și au figurat cu aceiași disciplină ca și invitații, jucînda și rolurile ca niște simpli „cabotini“. Poate că e însă o filozofie superioară în toată această înscenare: ridiculizarea acestei formalități, care pune în locul simțirei intime ce trebue să sfințească un act atît de solemn ca unirea a două vieți, o pompă rece și teatrală pînă în gradul de a ajunge la... repetițiuni generale. Desigur însă că nu în acest scop miliardarul american a înscenat repetiția generală a nuntei fiicei sale. Pentru el, repetiția generală trebuia să asigure relieful necesar pompei de la nuntă. Acuma, nu știui dacă au fost admiși și gazetari. In acest caz dacă s’au apucat să facă dări de seamă asupra repetiției generale a nuntei, e posibil să aem din partea lui Vanderbilt procese contra ziarelor, cum a făcut și .Sardou proces unui ziar parizian care a publicat o dare de seamă asupra repetiției generale a unei piese a sale. Căci—de!—precum se poate întîmpla, cum spunea Sardea, ca după o repetiție generală, autorul să retragă piesa, tot așa se poate întîmpla ca după repetiția generală a unei nunți, să se retragă, fie mirele ,fie mireasa! Aceasta— fără să vreau să stric nunta fiicei miliardarului cu contele ungur B.n D. Fagure Joia viitoare 17 Ianuarie GRATUIT tuturor cititorilor noștri Memoriile lui Manolescu REGELE PUNGAȘILOR CHESTIA ZILEI „Șeful efectiv“ Nicu Filipescu s (prenstriul) Iată, in fine un șef care nu veti tras pe sfoară, ci... de sfoară A raetopisul de CONST. MINE ----------------------DUMINICA In cutare cerc, ți se laudă curajul dialog civic, îmi raporta un cunoscut: Cum de obiceiü știți să maschez aceea ce se petrece în mine, nu am dat pe față rușinea de care am fost cuprins. Curaj civic! desigur că am mai mult curaj decit mai toată lumea, că îndrăznesc să vorbesc despre lucruri de cari alții au teamă să se atingă. E posibil ca față de generala lașitate, să par că am curaj, dar în general vorbind, ași putea ca să mă laud cu această însușire? Mi se urcă sîngele în obraz de atîtea ori față de cele ce se întîmplă și totuși eu sînt nevoit să fac ca toată lumea, să tac. Și nu doar că n’ași voi să vorbesc. Sînt însă așa împrejurările vieței, încît ele îți astupă gura. Cînd te uiți împrejur și te vezi singur, cînd libertatea zisă a presei, în țara noastră, nm’i decît o toleranță, cînd mîine dacă ai fi oprit cu brutalitate să vorbești, faptul ar fi ușor îndeplinit, cînd dacă ți s’ar devasta localul, ți s’ar sfărîma mașinile și ar fi redus la tăcere, nimeni nu ți-ar veni în ajutor, atunci este firesc lucru, că trebue foarte adesea ori să fii prudent. Această prudență, însă care nu’î o lașitate, căci cel fricos, credeți dv., că nu are și el motive să fie astfel? E dacă voiți o lașitate fatală, impusă, dar pentru mine este totuși o lașitate, care mă face să sufăr. Ași prefera să fiu altfel, insesizabil și invulnerabil, să nu am răspunderi materiale prea mari, prea multe existenți să nu fie legate de actele, și de vorbele mele, așa ca să pot striga cu putere și în deplină libertate, adevărul, tot adevărul. Și cu toate acestea, ci că am curaj! Lumea aceasta trebue să fie atit de lașă, atît de jos căzută, încît chiar puțina energie și independență de care dau dovadă, să o socoate ca ceva extraordinar. LUNI De două săptămîni, citesc o carte, și îi’am timpul să o isprăvesc. E cartea lui Mirbeau 68—E8, despre care am mai vorbit și altădată, și pe care poate o veți mai găsi încă odată citată în aceste zilnice observațiuni. Intr’un capitol al cărței, Mirbeau, în chip spiritual, vorbește despre fauna drumurilor, adică despre animalele pe cari automobilul le întîlnește în drumul lui victorios și vertiginos... Descrie calul—imbecil și care nu vede decît înainte, calul autorul atîtor accidente și pentru dînsul nenorocite, și pentru ceilalți trecători ai drumurilor, calul prost și care cade victima prostiei lui... Tot așa de proaste dobitoace sînt găinele, boii, clinii, mai ales cîinii pe cînd autorul n’rtre decît vorbe bune pentru capre, porci și purcei, măgari și catîrî, pisici, pînă și gîștile și rațele sunt reabilitate. Printre animalele rǎufacatoare, autorul mai specifică încă pe bicicliști, motocicliști și automobiliști. Eu unul, dacă ași avea talentul și mai ales timpul lui Mirbeau. In loc să zugrăvesc cele văzute și simțite într’un simplu automobil, ași descrie drumul real al vieței cu toate animalele lui. Ce e viața noastră decît un automobil, de multe ori formidabil, care merge mereu înainte, merge strivind în calea lui, fie intenționat pe dușmani, fie fără de voe pe imbecili ? Cine îl pune să’țî iasă în cale, cînd nu sînt de talie să te doboare și să te distrugă, cine îi pune să nu fie prudenți, să meargă pe laturea drumului, în loc să țină mijlocul semănat cu atîtea primejdii? Ar fi un frumos tablou, acest cinematograf veșnic nou și totuși atît de vechi, sub alte haine și forme, căci de cînd este lumea, viața a fost o luptă și la ea au căzut cei mai slabi cari s’au pus să înfrunte pe cei mai puternici,, ori simpli imbecili, cari fără nici un motiv s’au găsit în drumul victori șilor’ pa cînd datoria lor era să se dea la o parte. MARIT IM în salonul meu, o nouă bucată de pictură, e portretul fiicei mele, făcut de Luchian, Mie îmi place opera aceasta, iutii fiindcă ’I copilul meu zugrăvit acolo sus pe părete, alături de prima mea fiică, opera maestrului Bellet apoi fiindcă lucrarea o găsesc foarte bună și al treilea fiindcă’ făcut de pictorul pe care-l cred unii din cei mai talentați din țara noastră—fapt și declarațiune pentru care rog pe ceilalți artiști romîni să nu se supere. Portretul acesta însă îmi place și din alt punct de vedere și anume din cauza obiecțiilor ce provoacă. — Dar nu seamănă de loc, declară unii. — Seamănă perfect, parcă vorbește, se rostesc alții... iar în jurul acestei asemânări ori neasemănări, se încinge o lungă discuțiune, ceea ce pentru un stăpîn de casă, tăcut ca mine, este o foarte mare plăcere deoarece poate tăceai Taci ascultînd discuțiunile, dar în acelașî timp, mă gîndesc, ceva să zică toate afirmațiunile oamenilor, mai ales acele istorice. Dacă oamenii nu se pot pune de acord asupra unui fapt așa de simplu al unui tablou dacă seamănă ori nu cu modelul—fapt eminamente controlabil, fiindcă model și copie sunt de față,—ce trebue să zicem de ceea ce s’a petrecut aiurea orî de ceea ce s’a întimplat în cursul istoriei? Barba lui Ștefan cel mare, culoarea părului lui Napoleon, caracterul cutărui erou al istoriei, faptele lui, toate nu sunt decit impresiunile personale, ale unora numai, cari însă fixate fiind pe hîrtie, azi sînt luate ca adevăruri adevărate, pe cînd desigur ele sînt tot așa de contestabile, ca și părerile musafirilor mei asupra portretului lui Luchian. MIERCURI E un lucru pe care nu-1 neg, că nu prea vorbesc mult și că îmi place mult să tac, ceea ce este un defect colosal, pentru aceia cari se duc in lume. Acolo cucoanele cer ca să fie amuzate. Nu importă dacă spui prostii ori lucruri de seamă— dar este de preferat să spui prostii. Totul e însă ca să vorbești, să nu-ți facă gura, să ai talentul de a robi atențiunea societate!. Făcind astfel ești reputat om de spirit și cu această reputație poți ajunge departe da tot, pînă și ministru. Eu, cum această pretențiune nu o am, mă consolez cel puțin că pot să tac. Dacă tac mai am însă un motiv. E acela că vorba este aproape inutilă... Ea aproape nu convinge pe nimeni și nu abate pe cineva din drumul lui. In parlament, dacă ești In opoziția vorba ta este nefolositoare, findcă ea nu poate să facă nici un râu guvernului. Fiind amic al guvernului, tot astfel, cuvintele tale nu vor convinge opoziția—și dacă ești aplaudat fie în parlament, fie în întruniri publice, aceasta se datorește faptului că ideile tale nu sînt ale tale ci ale multimei, care te ascultă și care aplaudîndu-te se felicită pe sine însăși, se bucură că i se cîntă în strună. (Iulie Marți BIBLIOTECA AVENTURILOR CELEBRE GOANA după MILIOANE SI 20 bani, In toată țara, bani 20 ==s J