Adevěrul, iulie 1908 (Anul 21, nr. 6765-6795)
1908-07-31 / nr. 6795
pe Joi 31 Iulie 1908 ■T» L I ongiurgiu Desgroparea cadavrului lui Anton Petrescu ! Se știe că Anton Petrescu este Cel care luna trecută a atentat la pudoarea copilului Ruse. Haralambie în etate de 5 ani și care în urma instrucției făcute de parchet, a fost depus în penitenciarul local. In ziua de 20 iulie încetează din viață în penitenciar. Dr. Mironescu care a fost chemat să constate moartea, a găsit că cauza morței este depresiunea morală. Zilele acestea soția lui Petrescu anume Ținea Petrescu împreună cu un nepot al acestuia anume I. Alexiu au reclamat parchetului general că moartea lui Petrescu a provenit din cauza hotiei ce a suferit de la d. D. Ruse părintele copilului și cere a se dezgropa cadavrul spre a se constata că cele ce reclamă el sunt adevărate. Parchetul general a autorizat desgroparea cadavrului și astăzi de substitut de procuror Nicolae Venculescu a dispus dezgroparea cadavrului. D-sa a format o comisiune din 3 medici și anume din d. dr. Mironescu, medicul orașului, dr. IProcopiu medicul spitalului și dr.Albulescu. Această comisiune de,medici împreună cu d-nul substitut de procuror N. Niculescu și judecător de instrucție delegat, d. Steriade s-au prezentat la ora II a. m. la cimitirul Sf. Haralambie unde se află îngropat Anton Petrescu. Aci se afla foarte multă lume care venise să asiste la autopsie. După ce comisiunea de medici a depus legiuitul jurămînt în fața magistraților s'a procedat la dezgroparea cadavrului și facerea autopsiei. Din facerea autopsiei se constată de medici că moartea a fost naturală și a provenit din cauza depresiunei morale. Față de acest rezultat afacerea se va clasa, negăsindu-se probe de vinovăția d-lui Ruse. Idem, Curierul spectacolelor p? ’ — Miercuri 30 Iulie — Parcul Oteteleșeanu: Trupa lirică romina sub condatorus d-lui O. Grigoriu va juca: Liliacul (Die Fledermans), operetă în 3 acte. Grădina Rașca: Trupa de artiști al teatrului național va juca: Leacul d-rului Feștelei, comedie în 3 acte. Grădina teatrului Pathé Freres— (vis-a-vis de café Bulevard), în fiecare seară reprezentațiuni cinematografice. Grădina terasă a Berăriei și Restaurantului „La Carpați“. In toate serile dela 7—12 și jum. seara Si Duminicele dela 5—7 d. a. concert de profesorul Ercule Pifferi de la conservatorul din Milano. Restaurantă la carte și preț fix 1.60, 4 feluri. Specialitatea casei bere la Pilsen din fabrica Czell. Escursiunea școalei de silvicultură folosul escursiunilor.— Organizația escursiei din anul acesta.—Sta■area fizică a pădurilor vizitate. La noi se devastează nu se exploatează.Elevii școalei superioare de silvicultura fac la sfîrșitul fiecărui an școlar cite o escursiune de studii ,pe la diferite centre păduroase ale țărei. Folosul unor astfel de escursii e mare pentru cultura viitorilor silvicultori, întrucit ele contribuesc la cristalizarea multora din cunoștintele teoretice învățate în timpul anului, căci au prilejul de a vedea ■traduse în practică cele ce li se prelau de pe înălțimea catedrei escursiunile’sînt din acest punct de vedere o puternică complectare a școalei, avînd același rol pentru teorie pe care altorul îl are pentru măceș. Pe lingă cultura științifică se atinge în aceste escursiunî și cultura națională deoarece el au fericita ocaziune de a-șî cunoaște țara cu frumusețile ei pitorești, poporul cu datinile și obiceiurile lui, iar toate acestea vor contribui la dezvoltarea în sufletul lor a acelei dragoste și iubiri cari îî vor îndemna ca acolo unde sunt chemați a lucra să depună toată munca de care dispun, toată energia de care sunt capabili în folosul și pentru propășirea Romîniei lor, Romînieî noastre scumpe.O altă înaltă și nobilă menire a unor asemenea escursiuni este și cimentarea legăturilor de camaraderie dintre silvicultorii de astăzi și viitorii lor tovarăși de mîine, legături absolut indispensabile orișicărui progres în orișice ramură de activitate omenească. Pe lingă toate acestea escursiunile îî obicînuesc cu oboselile, neodihna, nesomnul, intemperiile, etc., de cari mai tîrziu se vor izbi foarte des în frumoasa, utila, dar și greaua lor meserie. Modul cum a fost organizată escursia din anul acesta precum și felul itinerarului ales, au fost de așa natură că toate cele arătate mai sus au fost pe deplin realizate. Fiecare elev avea conform însărcinărei date diferite instrumente și aparate precum: higrometre pentru determinarea, umiditatea aerului, pantometre pentru aflarea pantelor, dendometre pentru găsirea înălțimei arborilor, ciocane pentru spartul rocelor, cutii de erborizatie pentru adunatul plantelor, saci pentru strînsul rocelor, panglici pentru luarea circonferintei arborilor, termometre, aparate fotografice,... etc. * In primele cinci zile ale escursiei, au vizitat sub conducerea d-lor profesori : N. G. Popovici, directorul școalei, N. Saegiu, N. Iacobescu și Hașegan, însoțit fiind și de d-nii: Const. Gheorghe, D. Drămbă, silvicultori. Fucs, conferențiar de fotografie, pădurile din regiunea podgoriei mijlocii și înalte ale ocoalelor silvice Mihăeștî, Trivalea Cotmeana și Jiblea. Aceste păduri, exceptînd Rădești din ocolul silvic Mihăeștî și întrucîtva Cotmeana, sînt proaste ca marea majoritate a pădurilor noastre, aceasta era o urmare firească a tăerilor defectuoase, a pășunatului vitelor de tot soiul, a numeroaselor delicte din partea locuitorilor comunelor megieșe, cari nu pricepi că arborii au și ei exigentele lor și numai respectîndu-le, numai așa pot crește, dezvolta și produce lemnul trebuitor pentru satisfacerea multiplelor și variatelor noastre nevoi. Reaua stare pe alocurea a pădure e datorită călugărilor de tristă memorie din naintea fericitului 1864, cînd omul cu o oală de unt, miere, cîteva ouă și o litră de untdelemn putea să fac lemne in tot timpul anului, de unde și cum interesele ii dictau. Alte opt zile le-au petrecut escursioniștii pe vijeliosul riü al Lotrului „care izvorînd din depărtatele curmături ale Parîngului, zac deacurmezișul partea de miazănoapte a Vîlcei, deschide plaiuri frumoase, holde neașteptate și vetre de gospodari în ascunzătorile munților, mișcă mori, pive și herăstrae și vine, mîndru să-și verse în Olt undele î limpezi ce parc’aduc cu ele coloarea pajiștelor, răcoarea și freamătul codrilor prin cari au trecut“. Ambele versante ale răci sînt acoperite de codrii seculari unii de fag alții de molizi și înalți, amestecat! pe ici pe calea cu trunchiurile albe ale mesteacănilor.Din distanță în distanță atit pe valea Lotrului cît și a afluenților săi, zac la pămînt, întinși în neorînduială ca în urma unui războiu năpraznic, zeci și sute de molifți, împrăștiați pe întreaga suprafață a versantului și doborîțî de nemilosul tăiș al securei, iar zeci de oameni înarmați cu diferite căngi, săpune și alte instrumente, luptau din greu spre a-I aduna de pe cîmpul de bătae ca să-I aducă jos, la apele Lotrului spre a fi duși mai departe pe la diferite hherăstae. In aceste păduri exploatate se poate vedea a ceea ce se citește prin ziare și revista că la noi se fac nu exploatări, ci adevărate devastări cu tunul. Cultura forestieră e cu totul compromisă, așa că va trebui multă greutate și mari cheltueli pentru a reda Lotrului bogăția pe care o avea acum 25—30 de ani. După aceste opt zile, petrecute în mijlocul unor priveliști fără nume, cum e cascada Lotrului de la chei, unde apa se aruncă de la cîțiva metri, printre pietrele prăvălite din înălțimile uriașe ale celor două stângi ce vor să le ațte drumul, după tablouri minunate cu care „natura sfidează pe cel mai talentat artist“, după locuri mărețe ca în basme, după dejunuri însoțite de murmurul apelor în mijlocul singurătatei, naturei iar pe la stîna de plăcutul sunet al fluerașului, scos de către bacii ce-și au stînile prin aceste părți uitate de lume, după toate aceste negrăite frumuseți, ce numai în povești se întîlnesc, ei,cursioniștii se îndreaptă spre valea Jiului, trecînd peste încrețiturile Carpaților, nevizitate decît de regii înălțimilor: vulturi și șoimi, neumblate de cii de puii de căprioară, nelocuite de cit de puii de urși și neîmpodobite decît pe ici pe calea de iarba cea verde, presărată cu cele mai felurite flori, ce caracterizează regiunea alpină înaltă. Armat! cu binocluri, escursioniștîi admiră întreaga panorama munților ce ca niște uriași spintecă norii cu vîrfurile lor gigantice. Alte trei zile sînt întrebuințate spre a vizita mina de cărbuni de la Pietroșani, instalațiunile forestiere, de la Cimpa precum și pădurile ce acopără versantele Jiului, aparținînd în care majoritatea moșnenilor. Desconcentrarea a avut loc la T.-Jiu, de unde fiecare escursionist s'a întors pe la căminul părintesc dueled cu eî, pe lingă truda îndurată în timpul acesteî interesante escursii de studii, și amintirii? cele nai plăcute despre cele văzute în această frumoasă escursiune. N. G. G. Pe aici pivnițele sînt foarte adînci. — Am anunțat că pîrîul „Rîpa" care a venit cu o furie înspăimântătoare, purta un cadavru. Cadavrul era a] îemeel Bălașa Popa, de 60 ani, din comn. Buciumenii, cătunul Braniștea, care a voit, să treacă Rîpa, în momentul cind apele veneau cu furie. Cadavrul a fost depus în dreptul satului Dobrinești, de unde azi a fost ridicat de autoritățile comunei Nicorești și transportat la primărie. De aci a fost luat de o rudă a sa Tilău, după ce parchetul a autorizat înmormîntarea. Se susține înecarea și a unui bărbat, care călare ar fi voit să treacă apa și a fost luat cu animal cu tot. La Nicorești, Rîpa are 6—8 — 10 m. adincime. Inundații la Nicorești 99 , NICOREȘTI, 29 Iulie.— Am anunțat ori teribilul potop ce a căzut Duminică în regiunea Nicoreștilor. Viticultorilor le-a cauzat mari pagube, mai ales celor ce șî-au replantat viile, căci pămîntul fiind mobilizat, a fost tîrîrît în vale, rămînînd mii de vite altoite, în plină vegetație, aruncate prin ududoae. Această viță e cu rădăcina la ■40—50 centimetri In pămînt. Nuci mari au fost scoși întregi din pămînt și tîrîți de apă. In cătunul Coasta Lupei , a năruit o parte din casele d-lui Barbă-Lată. Pivnița d-lui Cincu a inundat’o, dărîmînd’o și astupind cu pămînt 16 butoae cu vin. Moartea lui Petre Balaban Astănoapte la orele 2 și un sfert Petre Balaban, eroul dramei din strada Vienei, a încetat din viață. Toate silințele puse de medici pentru a-l scăpa cu viață, cum se vede, au rămas zadarnice. Rana produsă de armă era prea gravă deoarece glontele sfișiase ficatul. In afară de aceasta, desnodămîntul fatal a fost grăbit, de faptul că Petre Balaban era sifilitic în ultimul grad. Acestei crude boale se datorește și traiul insuportabil ce-l făcea în ultimul timp soției sale cum și ultimul act al sau, sinuciderea. Înmormîntarea cadavrului se vă face mîîne. — Tis. Agapa c«mtorilor-ÉH srai din »)■ stip oseară a avut loc în grădina Fierea din șos. Iancului 22, o agapă oferită de d. general Găman membrilor partidului conservtar-democrat din culoarea de negru. Au luat parte 273 cetățeni, in majoritate alegători ai colegiului al II-lea de Cameră. A prezidat d. Barbu Păltineanu. In tot timpul mesei a domnit o vie animație. Următorii d-ni au tinut cuvîntări îndemnînd pe tot la luptă pentru triumful ideei conservator-democrate: general Găman, B. Păltineanu dr. Petre Popescu, avoc. Vasile R. Nicolaescu, Gh. Stroescu, fost ajutor de primar, șeful culoare de galben, Ilie Gornescu din Teleorman, Dan Gheorghiu, avocat, N. Țimiraș, ziarist, C. Dimitrescu,, comerciant, I. R. Ioanitescu, meseriaș, căp. Ionescu Vasile, avocat Toma Petrescu, avocat St. G. Carpen M. Micșunescu, fost inspector de poliție, D. M. Alexandrescu, proprietar și avocat, loan G. Stoian. Agapa s'a terminat la ora 1 noaptea. Poliția a făcut tot ce i-a stat în putință să împiedice pe cetățeni de a intra în grădină. In fața gradinei se aflau numeroși comisari, subcomisari și agenți, cari au încercat să intimideze pe cei ce soseau. Cetățenii au venit însă în număr mare și au pătruns în liniște în grădină. La despărțire s-a expediat o telegramă d-lui Take Ionescu la Aix- les-Bains, prin care șeful partidului e asigurat că cetățenii culoarei de negru sunt gata de luptă pentru alegerea col. II de Cameră. Rep. Mizeriile de la c. f. r. Scrisoarea unui lucrător Primim următoarea scrisoare din partea unui lucrător de la C. F. R., care e în măsură să cunoască mai bine, toate mizeriile pe cari le îndură lucrătorii în chestiune.. Publicăm scrisoarea în întregime, deoarece e cu totul interesantă. ■Unul dintre cele mai mari rele de care suferă robii din atelierele căilor ferate române sunt mai cu seamă accidentele, a căror proporție a crescut foarte mult în ultimul timp și aceasta cu atit mai mult cu cit condițiile de muncă se îngreuiază. Personalul lucrător fiind prea puțin față cu creșterea necesităților acestei instituțiuni e silit sa muncească peste puterile lui, iar salariile prea mici și prețurile scăzute la lucrările cu acord silește pe acești robi ai statului să se forțeze și mai mult la lucru ne mai avînd vreme să se gîndească la pericolele la care se expun din cauza grabei prea mari. Pe de altă parte vina acestor accidente cade mai ales asupra administrației care prin ordinele date silește pe unii lucrători să facă lucrări pe care nu le cunosc și nu ține cont de gradul de atenție care se cere și care poate să fie mai ridicat numai în urma odihnei și hranei mai bune. ■ Această administrație nefiind făcută responsabilă de viața și sănătatea lucrărilor, prin legi speciale cum este în țările civilizate, nu-și pune de loc frîu zelului nefast de a face economie pe spinarea și in paguba celor ce muncesc, ci se gîndește numai la gratificațiile ce le poate lua după urma acestei economii. Iată un caz, care deși s’a întâmplat acum 10 zile n’a ajuns încă la urechile reporterilor de ziare, din cauza, probabil a măsurilor luate în acest sens: # Duminică seara 13 (26) Iulie lăcătușii de invizie (din atelierele noi) Nicolae Solan și Max Maximilian pe cînd făceau reparația unei conducte de gaz aerian la un vagon al companiei internaționale în gara de Nord unde făceau serviciu, gazul care scăpa prin acea conductă luînd foc de la laterna de care se serveau, lucrătorii nu de la a unei alte persoane care trecea pe acolo, cum spune raportul anchetei) a făcut explozie arzînd pe unul din lucrători peste toată fața, iar pe altul la mîini. Aceștia nefiind primiți la spitalul Filantropia sub motiv că nu e loc administrația și-a luat angajamentul să-i ingrijască acasă prin vizita medicală și prin servirea salariului întreg pe timpul cit va dura boala, independent de ajutorul acordat de casa de ajutor, dar nu se ține de cuvînt deoarece lucrătorii sunt siliți sa se ducă singuri la pansament pînă la atelierele noi în corn. Militari. Vina accidentului e direcția șefului respectiv care fiind provenit chiar de acești lucrători despre nenorocirea care sar întîmpla în cazul cînd reparația se va face noaptea, deoarece vor fi siliți să lucreze cu lampa, acesta, n’a ascultat și a spus că interesele companiei Internationale reclamă urgentă. Mulțimea de cazuri întimplate de anul trecut pîn’acum numai în atelierele din București, dintre care vreo 3 cu infirmități pe toată viața, altele temporare și un caz mortal arată starea de plîns în care se află și viitorul negru ce ii așteaptă pe lucrătorii din C. F. R. Ajutoarele și pensiunile acordate de casa de ajutor (pentru care hi se retine 5 la sută din salar) în aceste împrejurări fiind prea mici, se impune neapărat, o lege pentru recunoașterea riscului profesional, și deci despăgubirea, în caz de accidente. Aceasta ar fi și ca o prevenire pentru stat, care fiind silit să plătească sume mari din budget ar lua măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și deci pentru prevenirea accidentelor. Dar cum suntem siguri că guvernele nu vor face aceasta din propria lor inițiativă soluția noastră este: organizarea tuturor lucrătorilor si impiegaților inferiori , după întreaga rețea a căilor ferate române în sindicat și astfel uniți să lupte ca să aibă răsunet cererea lor pentru reformele imediate de care e nevoe și menținerea lor pentru viitor. Un lucrător din C. F. R. Marel Eurapa UTMm — Noui amănunte — Dezastrul dealurilor. — începerea lucrurii.—Impresia pe dealuri.— Strugurii distruși.—Reparațiile în oraș—Jalea celor săraci.—Un apel.—Alte pagube. PLOEȘTI, 30 Iulie.—Imediat după ravagiile cauzate de marele uragan de Sîmbătă seara, am căutat de a mă pune în contact cu administratorii de plăși, învățătorii și primarii din județ, pentru a putea reda cititorilor noștri fapte precise și urgente. Dezastrul cel mai mare, după cum specificam în celelalte corespondente, a fost cauzat de acest uragan, la viile de pe dealurile noastre. Eri toată ziua, a fost un adevărat pelerinaj la vis, ducîndu-se fiecare viticultor să vadă paguba suferită. De asemenea, sutele de curioși, îngrozite de cele petrecute în oraș, s'au dus pe dealuri, să vadă și aci, consecințele acelui mare eveniment ceresc. Vitele , fiind călcate la pămînt sau dezrădăcinate, viticultorii au început lucrul pentru ridicarea pe araci sau îngroparea lor. Ducîndu-te azi pe dealurile unde sint plantate viile, îti face impresia că te afli la începutul primăverei, cînd se desfășoară acea activitate, pentru dezgroparea și legarea viilor. Lucrătorii se afla în mijlocul viilor și lucrează pe capete pentru restabilirea urgentă a relelor cauzate de vijelie, împrejmuirile viilor au fost aruncate de vijelie la distanțe mari. Acum viticultorii au pus din nou să se construiască aceste împrejmuiri avînd de întîmpinat cheltuelî mari. Casele viilor, de asemenea necesită mari reparații, în urma ravagiilor cauzate de vijelie. E o jale să intri în vis și să vezi cum strugurii sunt îngrămădiți pe jos și terciuți. * In oraș, cei cari dispun de bani și cari au îndurat pagube pe urma uraganului, au început să repare casele, magaziile, curțile etc. Cei nevoiași și femeile văduve, plîng pe toate cărările, despre nenorocirile ce li s’au cauzat pe neașteptate. Ei, neavînd mijloace pentru refacerea la loc a caselor, rămîn să fie ploați și Înzăpeziti pentru multă vreme. Ar fi o faptă dintre cele mai lăudabile, ca cei puternici, să vină în sprijinul acestor victime, contribuind cu toțil prin liste de subscripții. ■& Pagube mari, din cauza uraganului, a suferit și fabrica de hîrtie Scăeni, care a fost dezvelit, materialul udat și curtea distrusă. Stavăi Fraudele din pădurile statului — Pioni descoperiri — PIATRA-NEAMȚ, 29 iulie. — Afacerea fraudelor din pădurile statului din acest județ, începe să se complice și să ia o întorsătură gravă. Iată cîteva detalii ce le-am cules în această privință: D. Ioan Coșel, șeful ocolului silvic din comuna Pipirig, făcînd zilele trecute recepție, împreună cu un d. subinspector silvic din Bacău, într’o pădure a statului de lingă Neamț, se spune că ar fi descoperit un enorm număr de arbori nemureați sustrași de la o adincime de o jum. metru și rădăcina acoperită cu pămînt. Făcîndu-se sondagiî cu sețe ascuțite s’a dat de urma acestor fraude. Cercetările fură la un moment dat întrerupte, deoarece șeful ocolului a fost însărcinat să asiste la un proces înaintea tribunalului și de aci a plecat la inspectoratul silvic din Bacău. Așa stă deocamdată chestia. In localitate și mai cu seamă în orășelul Neamț, faptul acesta a făcut o enormă impresie și lumea discută și comentează cu aprindere această gravă descoperire. Evident, că pentru moment dăm știrea sub cuvenita rezervă, rămînînd ca la timp să revenim cu amănunte complecte asupra acestei senzaționale afaceri. Știri teatrale Beneficiul lui Maximilian. Ca o consacrare unanimă a strălucitei creații, ce a făcut în rolul factorului poștal din EL și EA, direcțiunea trupei de la parcul Oteteleșeanu a decis ca Vineri seara, a 6-a reprezentație a marelui succes EL și EA să se dea în beneficiul da Maximilian. Toți acei pe cari i-a fermecat talentul și verva nespus de simpatică a lui Maximilian, vor ține, desigur, să sărbătorească Vineri seara pe excelentul artist în EL si EA. IH io f5 IP! ^ fi 1*1 H' După cum s'a anunțat regele urma, să treacă eri in inspecție batalioanele c și următori, care se află la Sinaia. Inspecția, n'a avut loc, dar s'a făcut, o defilare pe care a primit-o regele cu tot timpul ploios. A fost o ploae torențială, și regele, deși era numai în tunică a rămas tot timpul, pe platou. Ploaia strașnică a muiit pînă la piele pe toți. Primim la redacție o voluminoasă dare de seamă a activităței „Vetrei Luminoase Regina Elisabeta“, de la 1 August 1906 pînă în prezent. Darea de seamă este semnată de directorul acelui institut, d. R. Monske. Cu privire la articolele despre reorganizarea corpului de sargenți polițienești, un cititor al nostru ne atrage atenția asupra modului în care se recrutează corpul de sergenți din Berlin. Corpul sergenților de oraș din Berlin se recrutează numai din subofițerii cari au servit 9 ani în armata de uscat sau marină. Solda acestor sergenți (Schutzmann) este de 1400 la 1.900 mărci pe an (1750—2375 lei) în plus 360 mărci (450 lei) indemnizația de locuință. Vaginistrul de segenți primește de la 1.600—2.100 mărci în plus 360 mărci pentru locuință. Ni se scrie din Paris că talentatul caricaturist Iser, care într-un timp scurt a reușit a se impune în cercurile artistice din Franța, a fost trimes de revista „Le Témoir“ la Trouville, pentru desenuri. Iser publică reușitele sale lucrări în cele mai de seamă reviste din străinătate. Intre altele a publicat un foarte reușit desen în „Lustige Blätter“. Primim la redacție un interesant volum intitulat „Instrucțiuni și formulare, întocmite în spiritul nouei legi pentru învielile agricole”. Volumul este datorit d-lor Radu D. Florescu, registratorul general al consiliului superior al agriculturei și Ilie D. Alexandrescu, secretarul inspectoratului agricol din jud. Olt. Lucrarea este revăzută de consiliul superior al agriculturei și cuprinde toate formalitățile privitoare la învoelile agricole, etc. In numărul viitor, interesanta revistă ilustrată Vilegiatura, va publica, între altele, și un concurs de frumusețe între vizitatoarele stațiunilor noastre balneare și climaterice. Fotografiile trebuesc trimise redacției revistei, bulevardul Carol 5, București. Persoanele cari doresc să cunoască condițiunile de admitere în diferitele școale, fie din țară, fie din străinătate, să se adreseze Biroului nostru de informațiuni, care în schimbul unei taxe convenabile, este în măsură a procura orice informațiuni privitoare la ele. A se scrie; D-lui L. Vornea, licențiat în drept, directorul biroului de informațiuni al ziarului „Adevărul” București, strada Sărindar No. 11. A se alătura o marcă pentru răspuns. Societatea romina filantropică „Gloria“ va sărbători în ziua de 15 August a. c., jubileul de 16 ani , de la înființarea ei. In acea zi la ora 10 dim. se va oficia un Te-Deum în biserica Sf. Gheorghe nou. Seara la ora 6, va avea loc un banchet organizat de comitetul societate, în sala Germană din strada Brezoianu No. 17. D. Alexandru Năstase se numește provizoriu, pe ziua prezentării la serviciu, în postul de agent sanitar la comuna Sculeni, jud. Iași. D. Athanasie I. Nicolau, a fost numit în postul de copist la serviciul minelor, în locul d-lui Iori Rainu, trecut în alt post. A fost aprobat regulamentul pentru organizarea serviciului de ecarisaj și înființarea unui cimitir de animale in orașul Ploești, astfel cum a fost votat de consiliul comunal în ședința de la 25 Aprilie a. c. D. Dinu Popescu, actual șef cantonier clasa I, în serviciul de poduri și șosele, din județul Constanța, este înaintat în postul vacant de picher clasa III, la acelaș serviciu. D. G. Predescu, directorul comptabilitații ministerului de interne, a obținut un concediu de 30 zile. D-sa se va stabili cu familia la Sinaia. Moașa Elisabeta Pelescu, de la cercul larpen, județul Dolj, se lasă în disponibilitate. Știri militare Au obținut concedii următorii ofițeri: Administratorul de cl. 1 Vasile Vasilescu din Constanța 34, patru luni. Căpitanul M. Nedelcu din 6 roșiori trei luni; căpitanul I. Rășcanu din 8 artilerie două luni; locotenentul A. Pustia din 2 roșiori; două luni. D-niî căpitani P. Orleanu din 7 Prahova, R. Dumitriu din 8 artilerie, G. Zăgănescu din 2 Romanați 19 și d-nii locotenenți S. Georgescu din 11 Siret și C. Tzănescu din 33 Tulcea fiind numiți administratori de plasă au fost trecuți în cadrele reserve!. >î. D. locotenent S. Antoniu din 4 artilerie a fost transferat în corpul jandarmeriei rurale în interes de serviciu. D. S. T. V. Antonescu din jandarmerie a fost mutat în batalionul î vânători după cerere. D. căpitan în disponibilitate G. Lipan a fost pus în retragere pentru caz de boală. * D. sublocot, în rezervă C. Vasilescu din Vlașca a fost pus în retragere pentru caz de boală. ------- --------- Ravagiile Furtunei BUP.DUJFNL 29’iulie. — O furtună îngrozitoare a căzut asupra orășelului nostru astănoapte însoțită de ploi și manifestațiuni electrice, producînd mari pagube semănăturilor. Apa Sucevei a crescut în mod îngrozitor, asemenea și Siretul. Trenul accelerat de București a sosit la orele 5 în loc de 10 dimineața, asemenea și trenul austriac, a avut întîrziere. Telefonul cu Botoșani e izolat din cauza aceasta și n’avem nici o știre din județ.. Victime omenești n’avem de înregistrat. Vom reveni cu amănunte. .9 Adevenil‘s în țară Ploești 30 Iulie Victimele automobilelor. — Un automobil, al cărui posesor a rămas nedovedit, trecînd cu o viteză disperată prin centrul orașului Cîmpina, s’au speriat caii de la căruța săteanului Ioan Dumitru Duță. Caii, luînd'o la fugă, au răsturnat căruța peste numitul om, rănindu-i grav. El a fost transportat la spital. Tramvai. Cu ocazia plecărei d-lui Radu R. Stanian, primarul orașului în străinătate, spuneam, că se duce să studieze, printre altele, și modul de construire al tramvaelor electrice, din cele mai importante orașe germane și franceze. Azi, ni se comunică în mod absolut sigur, că d. primar Stanian, va introduce și în orașul nostru tramvaiul electric, o necesitate absolută pentru toți cetățenii. Licitația pentru darea în antrepriză a lucrărilor tramvaiului, va avea loc, în luna Octombrie. De la penitenciar. Pînă, acum, era obiceiul, ca familiele deținuților aflați în arestul preventiv local, să nu poată vizita pe rudele lor aflate aci, decit în baza unui bilet, eliberat de prefectură și contrasemnat de unul dintre membrii parchetului. ADEVERUL Azi, prin schimbarea personalului acestui arest, prin numirea d-lor Ganciu, director și C. Dănescu, grefier, aceste reguli grele, au dispărut. In urma unui raport adresat prefecturei, s’a hotărât, ca familiile deținuților condamnați, să-i poată vizita de două ori pe săptămînă: Joia și Duminică, între orele 10—12 dimineața și 3—5 după amiază. Cei aflați sub instrucție, nu vor putea fi vizitați, decit cu ordinul parchetului. Diverse. — D. dr. Z. Popescu, medicul primar al orașului, s’a înapoiat din concediu, reluîndu-și ocupațiunea. Viol. — Femeia Fofteia Marin, din strada Isvoarele, a reclamat poliției, că individul Gheorghe Florescu, in unire cu altul, a pătruns aseară în casa sa, și prin violență, a necinstit pe fiica sa Anica, in etate de 13 ani î. Stavăr ; Predeal, 29 Iulie Eșili, Henri Surber, Ion Comșa, Al. Pollak, A. 1. popescu, D. Ionescu, N. Budișteanu, T. Păunescu, capit. I. Folesicu, A. H. Frachter, Eug. Ștefănescu, Max Hotter, Haim Birnfeld, Isidor Marcus, Costescu-Comaneamx Intrali: Emil Boteanu, S. Stamatiade, Zoe Tocilescu, Caton Lecca, Mauriciu Blank, Paul Catargi, Gh. Roseanu, dr. N. Socolescu, Maria C. Hiotu, Camille de Roma, Ghila Petrescu, C. Radulescu, Aurel Balaban, Samoil Penchas, D. Popescu, sublocot. C. Turbatu, Zoe Constantinescu, Albert Steiner, G. Diaconescu. Astra Cazul de la spitalul din Buzău Ancheta procurorului general — Istoricul cazului — BUZĂU. 20 iulie.— Cititorii cunosc cele apărute în ziarele noastre asupra cazului senzațional de la morga spitalului „Gîrlași" din Bufi.Date fiind întorsăturile ce afacerea aceasta a luat, și gravitatea ei mai cu seamă, în ziua de 29 Iulie procurorul general, d. R. Ștefănescu a sosit la Buzau pentru a ancheta cazul. „ In cele ce urmează vom relata amănuntele luate azi cu ocaziunea anchetei procurorului general —presa fiind invitată de a asista la anchetă care a început la ora 2 p. m. la tribunalul local, și a durat pînă la 4 ore. înainte de a relata fiecare depoziție. Ținem să spunem că d. procuror general a făcut numai o sumară anchetă, rămînînd apoi ca numai comisiunea de medici-experți cum și medicul legist care va participa la dezgroparea și autopsia cadavrului să se pronunțe categoric asupra acestui caz curios. Cel dinlii și care a fost ascultat a fost medicul spitalului „Gîrlași”, d. dr. Inolescu care a declarat în esență următoarele: „In seara zilei de 13 Iulie, la ora 8 s’a prezentat la spital femea Iiinca Ilie Diaconu care era servitoare Ind. Teișanu. Femeia a fost internată, asistată fiind de moașă. Ea spunea, că, trebue să nască. A doua zi Luni, la ora 8 dim. am venit la spital și moașa îmi comunică că femeia de la Teișanu a venit la spital. Fr. gan.— Această femee a fost în serviciul d-tale? — Da, am avut-o șase ani doicăa. copil. Am examinat femeea, — continuă d. dr. Inotescu, *— și constat că este gravidă, că are doi copii și că sunt morți. Uterul avea proporții imense. Fr. gen.— Ea îșî da seama că copiii sunt mort. Doctor.— Da, pentru că zicea că de 3 zile nu-l mai simte. Mai constat atunci că colul uterului era redus la o membrană. Și pentru că se plîngea de junghiuri,,.... și căldura, m’am preocupat atunci de starea ei generală. N s’a luat cu sonda urina care a fost analizată de moașă, și a fost găsită încărcată cu albumină. Ilinca Diaconu a declarat că de 2 săptămînî avea călduri și de cîteva ori îî venea ferbințeală se băga în putină cu apă rece. Continua s’o examinez, și am găsit lichid la ambii plămîni. Dimineața, cînd am văzut-o, temperatura era 44 grade, și i-am făcut o injecție cu cafeina. Aceasta era starea ei Luni 14 Iulie. Dimineața la ora 8 am lăsat-o cu moașa și am făcut vizita bolnavilor. întors de la vizită, am examinat-o din bou și era în stare delirantă, pulsul nu se mai simțea. Proc.esa.— Nu v’ați gîndit să scoateți copii pentru a o salva pe ea, dacă copiii erau morți cum spuneți? — Am reflectat, dar era inutil,— începuse agonia. I-am mai făcut o injecție cu cafeină. La orele 8 p. m. a murit. Am văzut-o din nou: era înțepenită, cu pete cadaverice. Nefrita acpră adusese rigiditatea. La ora 4 p. m. a fost transportată la morgă, cînd am dat ordin ca familia să fie anunțată telefonic la Păltineni. A doua zi Marti, am ordonat subchirurgului să aranjeze pentru autopsie, subchirurgul însă fiind bolnav și neputind suporta mirosul, am renunțat la autopsie. A treia zi. Miercuri, infirmeria Marita anunță că prin fereasta de la morgă a observat că cearșaful cul, care era învelit cadavrul, era cu sînge și intrînd înăuntru, între coapsele cadavrului erau doi soți. Pr., gen. — Cînd vi s’a spus aceasta nu vi s'a părut curios? — Nu, pentru că s'au mai văzut cazuri cînd gazele produse în abdomen în timpul putrefacției — așa cum este cazul cu llinca — să expulzeze feti!. Trebue să maî adaug că personalul a observat la morgă cum pîntecele cadavrului se umfla enorm văzînd cu ochii. Proc. gen.— Cum ațî trecut diagnosticul în tabelă? — Diagnosticul a fost nefrită , compliant! sarcina generală. Proc. gen.— De ce n'ațî consemnat în vreun act că a murit cu copiii morți în cu? — N'atz consemnat, dar afirm pe cuvînt că pruncii erau morți în pîntece. Moașa Maria Gosilescu, care este moașa spitalului spune: Ilinca Diaconu a venit Duminică seara, ploua; am dus'o în sala de a faceri pentru că se plîngea de dureri, am examinat-o și am văzut colul încă lung, i-am făcut apoi o clismă. Atunci seara i-am văzut temperatura și era de 39 gr.; a doua zi ea s’a ridicat la 44 gr. Și deși hotărîsem să-î fac o bac, am renunțat din cauza temperaturei. Froc. gen. — Am constatat că copiii erau morți? — N’aveam siguranță, dar totuși mi se părea că sunt mort pentru că n’auzeam bătăile cordului; cînd s’a întors doctorul de la vizita bolnavilor intrase în agonie, îi s’a mai făcut o injecție cu cafeină, dar zadarnic. La ora 2 p. m. ea a murit. Proc. gen.— Cînd a fost dusă la morgă ? — La ora 4, două ore după ce murise. Proc gen. — In morgă a intrat cineva atunci? — Seara portarul ca sa vadă dacă vreuna din jupînese uiu-i scosese o verighetă ce avea în deget. A găsit-o în aceeași poziție cum fusese adusă. Tocmai Miercuri o femee dintre jupînese mi-a comunicat că femeea din morgă trebue să fi pleznit, căci a văzut sînge pe cearșaful cu care era învelită. Proc. gen. — D-ta ai intrat s'o vezi ? — Da, și am văzut între picioarele ci doi feti cu placente. Picioarele erau umflate, după cum întregul corp era colosal de umflat și exala un miros care făcea imposibil de a sta în morgă. Au mai fost ascultate de către d. procuror general, infirmiera Marita Orașca, portarul care este și grădinarul spitalului Ștefan Ungureanu și subchirurgul G. Somnea. In decursul depozițiilor medicul d. dr. Inotescu a comunicat că o femee din spital narează că, pe cînd cadavrul unei femei era dus la cimitir, oamenii ce o duceau au auzit un zgomot, îngroziți au lăsat-o jos și atunci s-a constatat că expulzase doi feți. " Ancheta a fost teminată la orele 4 cînd procurorul general a comunicat că judecătorul de instrucție d. Cătuneanu este sesizat că s’au luat masuri ca un medic legist să sosească din Capitală pentru a azista la autopsie, întocmindu-se o comisiune de expert care să se pronunțe asupra mecanismului de expulzia feților pe timpul putrefacției, prin gazele produse în abdomen. Sandu Bursa cerealelor Americane aduce o urcare la grafi de șapte optimi centi. Tendința continentului european este astăzi în genere mai plăcută. In Brăila au sosit crl. 136 vagoane, din cari 98 cu grîu. S’a vîndut: Grin ,de kgr. 74 cu lei 18.60, de kgr. 75—76 cu lei 19—111.50, de kgr. 77—78 cu lei 19.50 —20.50, de kgr. 79-80 cu lei 20-20.80 suta de kgr. vagon linie. Orz de kgr. 62 cu lei 14.40 suta de kgr. vagon linie. Ovăz de kgr. 33—17 cu leî 11.30 —13 suta de kgr. vagon linie. Porumb de kgr. 76 cu lei 14.40 suta de kgr. vagon linie. S’a mai vîndut: * 1 * 3 * 1 * 60 vagoane grîfi de kgr. 76 basa 75 minimum cu 4 la sută corpuri străine, cu leî 19.50 suta de kgr. șlep bordo Brăila; 24 vagoane de kgr. 80.800 cu lei 21.25 suta de kgr. șlep bordo Brăila. Orz, 22 vagoane kgr 69 cu ser 16.50 suta de kgr. bordo Brăila. 27 FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ PHLIHIUL REGĂSIT — Mare roman popular — Tînărul abia isprăvise gîndirea nd s’auzi o detunătură, spăimîntoare răsunînd în anticameră. La zgomotul acesta de spaimă, ■chestra suspendă acordurile ei și intuitorii se opresc. Se privesc c’o iremenire care” se schimbă în faimă cînd un asistent speriat, are aprudența d’a striga: „ E o exploziune de gaz... trece să fie un început de foc. La aceste vorbe, mulțimea curinsă de panică, se repede spre a-i ca să fugă. Din fericire că adevrul asupra cauzei acestei detunări fost ghicit de Clovis, care se reede în pragul salonului și opresc pe primii fugari anunțînd cu voce are_ Doamnelor și domnilor, nu va emeti de nimic... nu e nici explozie nicî incendiu... e numai că d. Rocanir a strănutat. Oricît de asigurătoare era acea explicațiune nu putură să liniștească temerile, căci, în mijlocul tăcerei care urmă după vorbele artistului, s'auziră gemete înăbușite din anticameră. Pentru ca să se asigure pe deplin asistența, nu trebui decît aparițiunea d-rei Flora, care veni în salon văzînd cu lacrimi. Vesela, subretă căută puțin cu ochii pe cin'ta în grupuri apoi, văzînd pe Felicia care stă țeapănă în costumul ei de enigmă, ea se repede spre falsa stăpînă de casă și pe cit Îi fu cu putință stăpînindu-șî rîsul zise: — Un lăcătuș, dură Racomir, trebue să trimit iute să ducă un lăcătuș. . Clovis înțelege că, dacă vorbește, Felicia va compromite pe stăpîna ei care lipsea. Intervine repede între două cameriste întrebînd grăbit: — Ce s’a întîmplat? Flora, împrejurul căreia mulțimea se înghesuiește curioasă, sfirșește prin a’șî modera veselia și poate să răspundă. — Aflați că pe el, Rocamir l’a găsit un strănut groaznic... — N’avem ce afla... totî știm de asta, o întrerupse artistul. — Da, dar un strănutat care i-a sguduit capul atit de tare, că d’o dată viziera căsei sale s’a închis. — El și? — Hs. și, fierăria aceia e bine înțepenită în toate încheieturile așa că, cu toată silința mea, n’am putut să’i ridic viziera... D. Rocamir e înjur,lu gemind și se, disperă... nu e nici cu putință ca să'I ridic casca ale cărei agrafe le-a forțat puind-o. 1 Cu tot respectul datorit stăpînului casei, caraghioslîcul lui nefericit aduce în mulțime o veselie de care Clovis se grăbește ca să profite pentru ca să scape situațiunea compromisă a d-nei Rocamir, căci s'ar putea mira văzînd pe aceia care o ia drept dînsa stînd așa rece fată cu întîmplarea bărbatului ei. Faptul e că, sub vălurile ei, Felicia, care nu știe ce să facă, e gata să murmure. — Nu pot cu toate astea să le arăt nasul... stăpînă-mea ar fi pîrlită. Așadar c’o adevărată grabă se agață de brațul lui Clovis cînd vine și’I spune: — Dați-mî voe d-nă să vă urmez lîngă soțul dv.. ca să văd dacă nu voi avea noroc mai mult ca Flora ca să’I scap din închisoarea sa. ’ Și tîrăște pe Felicia care murmură. — Voi profita să mă duc să’mi pui papucii... M’am săturat de pantofii doamnei, înainte d’aeși Clovis întîlnește în calea lui pe coaforul Paul zis Ernest. — Pot să vă fiu folositor la ceva? întrebă bărbatul Zulemi. — Da, din partea doamnei, spuneți orchestrei să reia cadrilul, răspunse gravorul. Intr’o sală în care invitații nu intră tînărul zice Feliciei: — Fugi unde vrei... Vei sfîrși prin a face vre-o borobeață care ar da de gol șiretenia... nu mai pune picioarele în bal. •— Știți cu în ce să-mi pun picioarele, fiți liniștit... Apoi se duse în odaia ei mormăind: — Sunt sigură c’am făcut bătători pentru toată viața. Abia dispăruse, cînd Clovis, aude la spatele lui o voce care o întreabă : — Unde se duce oare d-na Rocamir? Dacă caută pe bărbată-său, e în vertitoria unde l’am închis. Este Fiora care ajunse pe tînăr în urma căruia rămăsese. — Se duce să vadă dacă, în cutia de bijuterii, n’are vre’un clește pentru cască, răspunde artistul fără ca să se oprească din mei». Dar Flora îl apucă de braț și’l oprește de a eși din sală zicîndu’l repede și încet. — Nu voi găsi alt loc mai bun pentru ea să vă spun aceia ce mi-a spus stăpînă mea. — Aud făcu gravorul care rămase pironit pe loc. — Doamna mi-a spus că, cum amî fost ascultător, aveți dreptul la o răsplată. — Așă ... mi-a făgăduit-o. — Prin urmare, veț! spune d-lui Gravoiseau că vă plictisiți în bal și că vă duceți să vă culcați. Apoi vet plcca... — Bun. Apoi... sper că răsplata nu stă în a mă trimite să mă culc? — Aveți răbdare. Veti sta in. odaia dv.. cum veti voi, pînă la patru ore tocmai. — Ș’apoi? — Veți veni la d-na, care vă poftește sa supați amîndoi —Cu neputință! strigă Clovis,care nu-i veni să creadă urechilor lui. —Dacă nu mă credeți, nu veniți, vă privește pe d-v., reluă Flora împingînd pe arist ca să iasă din sală. Cînd în anticameră, subreta zărîște pe tînăr spre micul vorbitoriu unde gemetele fostului droghist se îndesesc. — Acum, adăogă ea, nm să scăpăm pe maimuța cu trompă. Orbit de vizieră, ale căror găuri pe jumătate înfundate nu-1 lăsă să vadă d. Rocamir, ca un zăpăcit, merge de la un zid la altul izbindu-se de cel ce ese în cale. Clovis se apropiase, și apucînd de brat maimuța pentru a face să stea locului, bate cu degetul în cască întrebând: --Ești tot înăuntru d-le Rocamir? La sunetul acestei voci pe care o recunoaște, droghistul scoate un țipăt de bucurie, apoi cu un ton rugător. —..Ah! scumpul meu amic, zise el, d-ta care ești artist în toate, trebue să știi ca să-mi desfaci casca. Fă-mă să scap. — Ții așa de mult!... In locul d-tale ași sta astfel... Ar fi omul cu masca de fier din secolul al 19-lea. Ar fi în același timp istoric și original. Rămîi dar d-le Rocamir, crede-mă, rămîi. — Ași muri de foame. — Ba nicidecum... Te-ar hrăni c’o țeavă prin o gaură a vizierei... nevasta d-tale ar fi fericită și mindră ca să-ți dea dovada asta de devotament. — Știe ficaliza de accidentul meu ? Cînd i s’a spus a leșinat strigînd Cerule, n’o să-l mai văd de loc. — Dar am spus să cheme un lăcătuși. — O știu, pentru ca să sfărîme casca cu lovituri de ciocan, nu e așa? aî idee bună! — Nu, nu, cu lovituri de ciocan! urlă fostul droghist disperat. — Pentru ce nu? Lovind cu putere un lăcătuș puternic, sînt sigur că după cîteva ciocane ar face să sară casca în lîndări. — Da, dar sunt eu înăuntru. — Uite, așa este... uitasem asta. Tot vorbind, Clovis sucește și învîrtește casca și pare că obosește în sforțări zadarnice pentru a face să iasă cîrligele din încolăceala lor. Plinind oarecare putere îl ar fi fost cu putință ca să scape pe bietul om, dar vrea să se amuze cu suferințele lui. — Ai fă cu el, nu mai pot. Trebue să te hotărîști să stai așa d-le Rocamir. — Cu toate astea trebue să fie un mijloc care să mă poată scăpa de căsca asta? gemu prizonierul. — Da, știm unul... dar nu cred că-l vei întrebuința. — Ba da, vorbește, vorbește. — Am auzi că frigînd homarii se scot ușor din coaja lor. — Să mă frigă! repetă idiotul ca o voce sfîșiată de teroare. Artistul crede că a venit momentul să libereze pe nenorocit din cască și strigă: — Ah! are un secret! stai! paremi-se că l’am ghicit. Poate că-tî voi zmulge capul... dar cine riscă nu cîștigă. Atunci apăsînd pe copci care cedează Clovis deschide în sfîrșit felul de cravată de fier care strîngea gîtul ghindocului. In același timp cînd omul cu trompa ieși din cotețul lui o voce pronunță încet vorbele: — Vezi, frumos capriciu, c’ai fi făcut mai bine dacă te îmbrăcat în Arlechin. E d-na Rocamir care venind de la balul Operei s’a suit sus pe scara de serviciu, s’a îmbrăcat repede cu costumul Enigmei pe care’l dă Felicia, spunîndu-i ceea ce se întîmplase cu vălurile ridicate,ea sosește pentru ca să asiste la scăparea soțului ei. La vederea nevestei lui, scumpul bărbat ia un aer înduioșat și cu un ton grav. fVa urmatf