Adevěrul, iulie 1908 (Anul 21, nr. 6765-6795)

1908-07-31 / nr. 6795

pe Joi 31 Iulie 1908 ■T» L­­ I­ on­giurgiu Desgroparea cadavrului lui Anton Petrescu ! Se știe că Anton Petrescu este Cel care luna trecută a atentat la pudoarea­ copilului Ruse. Hara­­lambie în etate de 5 ani și care în urma instrucției făcute de par­chet, a fost depus în penitenciarul­­ local. In ziua de 20 iulie încetează din viață în penitenciar. Dr. Mironescu care a fost che­mat să constate moartea, a găsit că cauza morței este depresiunea morală. Zilele acestea soția lui Petres­cu anume Ținea Petrescu împre­ună cu un nepot al acestuia anu­me I. Alexiu au reclamat parche­tului general că moartea lui Pe­trescu a provenit din cauza hoti­ei ce a suferit de la d. D. Ruse părintele copilului și cere a se dezgropa cadavrul spre a se con­stata c­ă cele ce reclamă el sunt a­­devărate. Parchetul general a autorizat desgroparea cadavrului și astăzi de substitut de procuror Nicolae Venculescu a dispus dezgroparea cadavrului. D-sa a format o comisiune din 3 medici și anume din d. dr. Mi­­ronescu, medicul orașului, dr. IProcopiu medicul spitalului și dr.Albulescu. Această comisiune de,medici împreună cu d-nul sub­stitut de procuror N. Niculescu și judecător de instrucție delegat, d. Steriade s-au prezentat la ora II a. m. la cimitirul Sf. Haralam­­bie unde se află îngropat Anton Petrescu. Aci se afla foarte multă lume care venise să asiste la autopsie. După ce comisiunea de medici a depus legiuitul jurămînt în fa­ța magistraților s'a procedat la dezgroparea cadavrului și face­rea autopsiei. Din facerea autopsiei se consta­­tă de medici că moartea a fost naturală și a provenit din cauza depresiunei morale. Față de acest rezultat afacerea se va clasa, negăsindu-se probe de vinovăția d-lui Ruse. Idem, Curierul spectacolelor p? ’ — Miercuri 30 Iulie — Parcul Oteteleșeanu: Trupa lirică romina sub condatorus d-lui O. Grigoriu va juca: Liliacul (Die Fle­­dermans), operetă în 3 acte. Grădina Rașca: Trupa de artiști al teatrului național va juca: Lea­cul d-rului Feștelei, comedie în 3 acte. Grădina teatrului Pathé Freres­— (vis-a-vis de café Bulevard), în fie­care seară reprezentațiuni cinema­tografice. Grădina terasă a Berăriei și Restaurantului „La Carpați“. In toate serile dela 7—12 și jum. seara Si Duminicele dela 5—7 d. a. concert de profesorul Ercule Pifferi de la con­servatorul din Milano. Restaurant­ă la carte și preț fix 1.60, 4 feluri. Specialitatea casei bere­­ la Pilsen din fabrica Czell. Escursiunea școalei de silvicultură folosul escursiunilor.— Organizația escursiei din anul acesta.—Sta­­■a­rea fizică a pădurilor vizi­tate.­ La noi se devas­tează nu se exploa­­­­­tează.­­Elevii școalei superioare de sil­vicultura fac la sfîrșitul fiecărui an școlar cite o escursiune de studii ,pe la diferite centre păduroase ale țărei. Folosul unor astfel de escursii e mare pentru cultura viitorilor sil­vicultori, întru­cit ele contribuesc la cristalizarea multora din cunoș­­­­tintele teoretice învățate în timpul­­ anului, căci au prilejul de a vedea ■traduse în practică cele ce li se pre­­­lau de pe înălțimea catedrei escur­­siunile’sînt din acest punct de ve­dere o puternică complectare a școa­­lei, avînd același rol pentru teorie pe care altorul îl are pentru măceș. Pe lingă cultura științifică se a­­tinge în aceste escursiunî și cultura națională deoarece el au fericita ocaziune de a-șî cunoaște țara cu frumusețile ei pitorești, poporul cu datinile și obiceiurile lui, iar toate acestea vor contribui la dezvoltarea în sufletul lor a acelei dragoste și iubiri cari îî vor îndemna ca acolo unde sunt chemați a lucra să depu­nă toată munca de care dispun, toată energia de care sunt capabili în folosul și pentru propășirea Ro­­mîniei lor, Romînieî noastre scum­­pe.O altă înaltă și nobilă menire a unor asemenea escursiuni este și cimentarea legăturilor de camara­derie dintre silvicultorii de astăzi și viitorii lor tovarăși de mîine, legă­turi absolut indispensabile orișică­rui progres în orișice ramură de activitate omenească. Pe lingă toate acestea escursiuni­­le îî obicînuesc cu oboselile, neo­­dihna, nesomnul, intemperiile, etc., de cari mai tîrziu se vor izbi foarte des în frumoasa, utila, dar și greaua lor meserie. Modul cum a fost organizată es­­cursia din anul acesta precum și fe­lul itinerarului ales, au fost de așa natură că toate cele arătate mai sus au fost pe deplin realizate. Fiecare elev avea conform însărcinărei date diferite instrumente și aparate pre­cum: higrometre pentru determina­rea, umiditatea aerului, pantometre pentru­­ aflarea pantelor, dendome­­tre pentru găsirea înălțimei arbori­lor­, ciocane pentru spartul rocelor, cutii de erborizatie pentru adunatul plantelor, saci pentru strînsul roce­lor, panglici pentru luarea circon­­ferintei arborilor, termometre, apa­rate fotografice,... etc. * In primele cinci zile ale escursiei, au vizitat sub conducerea d-lor pro­fesori : N. G. Popovici, directorul școalei, N. Saegiu, N. Iacobescu și Hașegan, însoțit fiind și de d-nii: Const. Gheorghe, D. Drămbă, silvi­cultori. Fucs, conferențiar de foto­grafie, pădurile din regiunea podgo­riei mijlocii și înalte ale ocoalelor silvice Mihăeștî, Trivalea Cotmea­­na și Jiblea. Aceste păduri, excep­­tînd Rădești din ocolul silvic Mi­hăeștî și întrucîtva Cotmeana, sînt proaste ca marea majoritate a pă­durilor noastre, aceasta era o ur­mare firească a tăerilor defectuoa­se, a pășunatului vitelor de tot soiul, a numeroaselor delicte din partea locuitorilor comunelor me­gieșe, cari nu pricepi că arborii au și ei exigentele lor și numai respec­­tîndu-le, numai așa pot crește, dez­volta și produce lemnul trebuitor pentru satisfacerea multiplelor și variatelor noastre nevoi. Reaua stare pe alocurea a pădure­ e datorită călugărilor de tristă me­morie din naintea fericitului 1864, cînd omul cu o oală de unt, miere, cîteva ouă și o litră de untdelemn putea să fac lemne in tot timpul a­­nului, de unde și cum interesele ii dictau. Alte opt zile le-au petrecut escur­­sioniștii pe vijeliosul riü al Lotru­lui „care izvorînd din depărtatele curmături ale Parîngului, zac dea­­curmezișul partea de miază­noapte a Vîlcei, deschide plaiuri frumoase, holde neașteptate și vetre de gospo­dari în ascunzătorile munților, miș­că mori, pive și herăstrae și vine, m­îndru să-și verse în Olt undele­ î limpezi ce parc’aduc cu ele coloa­rea pajiștelor, răcoarea și freamă­tul codrilor prin cari au trecut“. Ambele versante ale răci sînt aco­perite de codrii seculari unii de fag alții de molizi și înalți, amestecat! pe ici pe calea cu trunchiurile albe ale mesteacănilo­r.Din distanță în distanță atit pe valea Lotrului cî­t și a afluenților săi, zac la pămînt, întinși în neorînduială ca în urma unui războiu năpraznic, zeci și sute de molifți, împrăștiați pe întrea­ga suprafață a versantului și dobo­­rîțî de nemilosul tăiș al securei, iar zeci de oameni înarmați cu diferite căngi, săpune și alte instrumente, luptau din greu spre a-I aduna de pe cîmpul de bătae ca să-I aducă jos, la apele Lo­trului spre a fi duși mai departe pe la diferite hherăs­­tae. In aceste păduri exploatate se poate vedea a ceea ce se citește prin ziare și revista că la noi se fac nu exploatări, ci adevărate devastări cu tunul. Cultura forestieră e cu totul com­promisă, așa că va­­ trebui multă greutate și mari cheltueli pentru a reda Lotrului bogăția pe care o a­­vea acum 25—30 de ani. După aceste opt zile, petrecute în mijlocul unor priveliști fără nu­me, cum e cascada Lotrului de la chei, unde apa se aruncă de la cîți­­va metri, printre pietrele prăvălite din înălțimile uriașe ale celor două stângi ce vor să le ațte drumul, du­pă tablouri minunate cu care „na­tura sfidează pe cel mai­­ talentat artist“, după locuri mărețe ca în basme, după dejunuri însoțite de murmurul apelor în mijlocul singu­rătatei, naturei iar pe la stîna de plăcutul sunet al fluerașului, scos de către bacii ce-și au stînile prin aceste părți uitate de lume, după toate aceste negrăite frumuseți, ce numai în povești se în­tîlnesc, ei­,­cursioniștii se îndreaptă spre valea Jiului, trecînd peste încrețiturile Car­­paților, nevizitate decît­ de regii î­­nălțimilor: vulturi și șoimi, neum­blate de cii de puii de căprioară, ne­locuite de cit de puii de urși și ne­împodobite decît pe ici pe calea de iarba cea verde, presărată cu cele mai­ felurite flori, ce caracterizează regiunea alpină înaltă. Armat! cu binocluri, escursioniștîi admiră în­treaga panoram­a munților ce ca niște uriași spintecă norii cu vîr­­furile lor gigantice. Alte­ trei zile sînt întrebuințate spre a vizita mina de cărbuni de la Pietroșani, instalațiunile forestiere, de la Cimpa precum și pădurile ce acopără versantele Jiului, aparținînd în care majoritatea moșnenilor. Des­­concen­trarea a avut loc la T.-Jiu, de unde fiecare escursionist s'a întors pe la căminul părintesc dueled cu eî, pe lingă truda îndurată în tim­pul aces­teî interesante escursii de studii, și amintirii? cele­­ nai plă­cute despre cele văzute în această frumoasă escursiune. N. G. G. Pe aici pivnițele sînt foarte a­­dînci. — Am anunțat că pîrîul „Rîpa" care a venit cu o furie înspăimân­tătoare, purta un cadavru. Cadavrul era a] îemeel Bălașa Popa, de 60 ani, din comn. Buciu­­menii, cătunul Braniștea, care a voit, să treacă Rîpa, în momentul cind­ apele veneau cu furie. Cadavrul a fost depus în drep­­­tul satului Dobrinești, de unde azi a fost ridicat de autoritățile co­munei Nicorești și transportat la primărie. De aci a fost luat de o rudă a sa T­­ilău, după ce parchetul a autorizat înmormîntarea. Se sus­ține înecarea și a unui bărbat, care călare ar fi voit să treacă apa și a fost­ luat cu animal cu tot. La Nicorești, Rîpa are 6—8 — 10 m. adincime. Inundații la Nicorești 9­9 , NICOREȘTI, 29 Iulie.— Am a­nunțat ori teribilul potop ce a căzut Duminică în regiunea Ni­­coreștilor. Viticultorilor le-a cau­zat mari pagube, mai ales celor ce șî-au­ replantat viile, căci pă­­mîntul fiind mobilizat, a fost tî­­r­îrît în vale, rămînînd mii de vite altoite, în plină vegetație, aruncate prin ududoae. Această viță e cu rădăcina la ■40—50 centimetri In pămînt. Nuci mari au fost scoși întregi din pămînt și tîrîți de apă. In că­tunul Coasta Lupei , a nă­ruit o parte din casele d-lui Bar­­bă-La­tă. Pivnița d-lui Cincu a i­nundat’o, dărîmînd’o și astupind cu pămînt 16 butoae cu­ vin. Moartea lui Petre Balaban Astănoapt­e la orele 2 și un sfert Petre Balaban, eroul dra­mei din strada Vienei, a­ încetat din viață. Toate silințele puse de medici pentru a-l scăpa cu viață, cum se vede, au rămas zadar­nice. Rana produsă de armă era prea gravă de­oarece glontele sfișiase ficatul. In afară de a­­ceasta, desnodămî­ntul fatal a fost grăbit, de faptul că Petre Balaban era sifilitic în ultimul grad. Acestei crude boale se datorește și traiul insuportabil ce-l făcea în ultimul timp soției sale cum și ultimul act al sau, sinuciderea. Înmormîntarea cadavrului se vă face mîîne. — Tis. Agapa c«mtorilor-ÉH­ srai­ din »)■ st­ip­ oseară a avut loc în grădina Fie­rea din șos. Iancului 22, o agapă oferită de d. general Găman mem­brilor partidului conservtar-demo­­crat din culoarea de negru. Au luat parte 273 cetățeni, in majoritate alegători ai colegiului al II-lea de Cameră. A prezidat d. Barbu Păltineanu. In tot timpul mesei a domnit o vie animație. Următorii d-ni au tinut cuvîntări îndemnînd pe tot­ la luptă pentru triumful ideei conservator-demo­­crate: general Găman, B. Păltinea­nu dr. Petre Popescu, avoc. Vasile R. Nicolaescu, Gh. Stroescu, fost a­­jutor de primar, șeful culoare­ de galben, Ilie Gornescu din Te­leorman, Dan Gheorghiu, avocat, N. Țimiraș, ziarist, C. Dimi­­trescu,, comerciant, I. R. Ioani­­tescu, meseriaș, căp. Ionescu Vasile, avocat Toma Petrescu, avocat St. G. Carpen M. Micșunescu, fost in­spector de poliție, D. M. Alexan­­drescu, proprietar și avocat, loan G. Stoian. Agapa s'a terminat la ora 1 noap­tea. Poliția a făcut tot ce i-a stat în putință să împiedice pe cetățeni de a intra în grădină. In fața gradinei se aflau nume­roși comisari, subcomisari și a­­genți, cari au încercat să intimideze pe cei ce soseau.­ Cetățenii au ve­nit însă în număr mare și­ au pă­truns în liniște în grădină. La despărțire s-a expediat o te­legramă d-lui Take Ionescu la Aix- les-Bains, prin care șeful partidului e­­ asigurat că cetățenii culoarei de negru sunt gata de luptă pentru a­­legerea col. II de Cameră. Rep. Mizeriile de la c. f. r. Scrisoarea unui lucrător Primim următoarea scrisoare din partea unui lucrător de la C. F. R., care e în măsură să cu­noască mai bine, toate mizeriile pe cari le îndură lucrătorii în chestiune.. Publicăm scrisoarea în întregi­me, deoarece e cu totul intere­santă. ■Unul dintre cele mai mari rele de care suferă robii din atelierele căilor ferate române sunt mai cu seamă accidentele, a căror pro­porție a crescut foarte mult în ultimul timp și aceasta cu atit mai mult cu cit condițiile de mun­că se îngreuiază. Personalul lucrător fiind prea puțin față cu creșterea necesită­ților acestei instituțiuni e silit sa muncească peste puterile lui, iar salariile prea mici și prețurile scăzute la lucrările cu acord si­lește pe acești robi ai statului să se forțeze și mai mult la lucru ne mai avînd vreme să se gîn­­dească la pericolele la care se ex­pun din cauza grabei prea mari. Pe de altă parte vina acestor accidente cade mai ales asupra administrației care prin ordinele date silește pe unii lucrători să facă lucrări pe care nu le cunosc și nu ține cont de gradul de a­­tenție care se cere și care poate să fie mai ridicat numai în urma odihnei și hranei mai­­ bune. ■ Această administrație nefiind făcută responsabilă de viața și să­nătatea lucrărilor, prin legi spe­ciale cum este în țările civiliza­te, nu-și pune de loc frîu zelu­lui nefast de a face economie pe spinarea și in paguba celor ce muncesc, ci se gîndește numai la gratificațiile ce le poate lua du­pă urma acestei economii. Iată un caz, care de­și s’a în­tâmplat acum 10 zile n’a ajuns încă la urechile reporterilor de ziare, din cauza, probabil a mă­surilor luate în acest sens: # Duminică seara 13 (26) Iulie lă­cătușii de invizie (din atelierele noi) Nicolae Solan și Max Maxi­milian pe cînd făceau reparația unei conducte de gaz aerian la un vagon al companiei interna­ționale în gara de Nord unde fă­ceau serviciu, gazul care scăpa prin acea conductă luînd foc de la laterna de care se serveau, lu­crătorii nu de la a unei alte per­soane care trecea pe acolo, cum spune raportul anchetei) a făcut explozie arzînd pe unul din lu­crători peste toată fața, iar pe altul la mîini. Aceștia nefiind primiți la spi­talul Filantropia sub motiv că nu e loc administrația și-a luat­ an­gajamentul să-i ingrijască acasă prin vizita medicală și prin ser­virea salariului întreg pe timpul cit va dura boala, independent de ajutorul acordat de casa de ajutor, dar nu se ține de cuvînt deoarece lucrătorii sunt siliți sa se ducă singuri la pansament pî­­nă la atelierele noi în corn. Mi­litari. Vina accidentului e direcția șefului respectiv care fiind pro­­venit chiar de acești lucrători despre nenorocirea care sar în­­tîmpla în cazul cînd reparația se va face noaptea, deoarece vor fi siliți să lucreze cu lampa, a­­cesta, n’a ascultat și a spus că interesele companiei Internatio­nale reclamă urgentă. Mulțimea de cazuri întimplate de anul trecut pîn’acum numai în atelierele din București, dintre care vreo 3 cu infirmități pe toa­tă viața, altele temporare și un caz mortal arată starea de plîns în care se află și viitorul negru ce ii așteaptă pe lucrătorii din C. F. R. Ajutoarele­­ și pensiunile acor­date de casa de ajutor (pentru care hi se retine 5 la sută din salar) în aceste împrejurări fiind prea mici, se impune neapărat, o lege pentru recunoașterea riscu­lui profesional, și deci despăgu­birea, în caz de accidente. Aceasta ar fi și ca o prevenire pentru stat, care fiind silit să plătească sume mari din budget ar lua măsuri pentru îmbunătăți­rea condițiilor de muncă și deci pentru prevenirea accidentelor. Dar cum suntem­ siguri că gu­vernele nu vor face aceasta din propria lor inițiativă soluția noa­stră este: organizarea tuturor lu­crătorilor si impiegaților infe­riori , după întreaga rețea a căi­lor ferate române în sindicat și astfel uniți să lupte ca să aibă răsunet cererea lor pentru refor­mele imediate de care e nevoe și menținerea lor pentru­­ viitor. Un lucrător din C. F. R. Marel E­urapa UTMm — Noui amănunte — Dezastrul dealurilor. — începerea lucrurii.—Impresia pe dealuri.— Strugurii distruși.—Reparațiile în oraș—Jalea celor săraci.—Un a­­pel.—Alte pagube. PLOEȘTI, 30 Iulie.—Imediat după ravagiile cauzate de marele uragan de Sîmbătă seara, am căutat de a mă­ pune în contac­t cu administra­torii de plăși, învățătorii și prima­rii din județ, pentru a putea reda cititorilor noștri fapte precise și ur­gente. Dezastrul cel mai mare, după cum specificam în celelalte coresponden­te, a fost cauzat de acest uragan, la viile de pe dealurile noastre. Eri toată ziua, a fos­t un adevărat pele­rinaj la vis, ducîndu-se fiecare vi­ticultor să vadă paguba suferită. De asemenea, sutele de curioși, îngrozite de cele petrecute în oraș, s'au dus pe dealuri, să vadă și aci, consecințele acelui mare eveniment ceresc. Vitele , fiind călcate la pămînt sau dezrădăcinate, viticultorii au început lucrul pentru ridicarea pe araci sau îngroparea lor. Ducînd­u-te azi pe dealurile unde sin­t plantate viile, îti face impresia că te afli la începutul primăverei, cînd se desfă­șoară acea activitate, pentru dezgro­parea și legarea viilor. Lucrătorii se afla în mijlocul vii­lor și lucrează pe capete pentru res­tabilirea urgentă a relelor cauzate de vijelie, împrejmuirile viilor au fost a­­runcate de vijelie la distanțe mari. Acum viticultorii au pus din nou să se construiască aceste împrejmu­iri avînd de întîmpinat cheltuelî mari. Casele viilor, de asemenea nece­sită mari reparații, în urma rava­giilor cauzate de vijelie. E o jale să intri în vis și să vezi cum strugurii sunt îngrămădiți pe jos și terciuți­. * In oraș, cei cari dispun de bani și cari au îndurat pagube pe urma uraganului, au început să repare ca­sele, magaziile, curțile etc. Cei ne­voiași și femeile văduve, plîng pe toate cărările, despre nenorocirile ce li s’au cauzat pe neașteptate. Ei, neavînd mijloace pentru refacerea la loc a caselor, rămîn să fie ploați și Înzăpeziti pentru multă vreme. Ar fi o faptă dintre cele mai lău­dabile, ca cei puternici, să vină în sprijinul acestor victime, contribu­ind cu toțil prin liste de subscrip­ții. ■& Pagube mari, din cauza uraganu­lui, a suferit și fabrica de hîrtie Scăeni, care a fost dezvelit, ma­terialul udat și curtea distrusă. Sta­văi Fraudele din pădurile statului — Pioni descoperiri — PIATRA-NEAMȚ, 29 iulie. — Afacerea fraudelor din pădurile statului din acest județ, începe să se complice și să ia o întorsă­tură gravă. Iată cîteva detalii ce le-am cules în această privință: D. Ioan Coșel, șeful ocolului­ silvic din com­una Pipirig, făcînd zilele trecute recepție, împreună cu un d. subinspector silvic din Bacău, într’o pădure a statului de lingă Neamț, se spune că ar fi descoperit un enorm număr de arbori nemureați sustrași de la o adincime de o jum. metru și rădăcina acoperită cu pămînt. Făcîndu-se sondagiî cu sețe ascu­țite s’a dat de urma acestor fraude. Cercetările fură l­a un moment dat întrerupte, de­oarece șeful o­­colului a fost­ însărcinat să a­­siste la un proces înaintea tribu­nalului și de aci a plecat la ins­­­pectoratul silvic din Bacău. Așa stă deocamdată chestia. In localitate și mai cu seamă în orășelul Neamț, faptul acesta a făcut o enormă impresie și lu­mea discută și comentează cu a­­prindere această gravă descope­rire. Evident, că pentru moment dăm­ știrea sub cuvenita rezervă, rămînînd ca la timp să revenim cu amănunte complecte asupra acestei senzaționale afaceri. Știri teatrale Beneficiul lui Maximilian.­ Ca o consacrare unanimă a stră­lucitei creații, ce a făcut în rolul factorului poștal din EL și EA, direcțiunea trupei de la parcul O­­teteleșeanu a decis ca Vineri seara, a 6-a reprezentație a marelui suc­ces EL și EA să se dea în bene­ficiul da Maximilian. Toți ac­ei pe cari i-a fermecat talentul și verva nespus de simpa­tică a lui Maximilian, vor ține, de­sigur, să sărbătorească Vineri seara pe excelentul artist în EL si EA. IH io f5 IP! ^ fi 1*1 H' După cum s'a anunțat regele urma, să treacă eri in inspecție batalioanele c și u­rm­ători, care se află la Sinaia. Inspecția, n'a avut loc, dar s'a făcut, o defilare pe ca­re a primit-o regele cu tot timpul ploios. A fost o ploae torențială, și re­gele, deși era numai în tunică a rămas tot timpul, pe platou­. Ploaia strașnică a muiit pînă la piele pe toți. Primim la redacție o volumi­noasă dare de seamă a activită­­ței „Vetrei Luminoase Regina E­­lisabeta“, de la 1­ August 1906 pînă în prezent. Darea de seamă este semnată de directorul acelui institut, d­. R. Monske. Cu privire la articolele despre reorganizarea corpului de sar­­genți polițienești, un cititor al nostru ne atrage atenția asupra modului în care se recrutează corpul de sergenți din Berlin. Corpul sergenților de oraș din Berlin se recrutează numai din sub­ofițerii cari au­ servit 9 ani în armata de uscat sau marină. Solda acestor sergenți (Schutz­mann) este de 1­400 la 1.900 mărci pe an (1750—2375 lei) în plus 360 mărci (450 lei) indemnizația de locuință. Vaginist­rul de segenți primește de la 1.600—2.100 mărci în plus 360 mărci pentru locuință. Ni se scrie din Paris că talentatul caricaturist Iser, care într-un timp scurt a reușit a se impune în cer­curile artistice din Franța, a fos­t trimes de revista „Le Témoir“ la Trouville, pentru desenuri. Iser publică reușitele sale lucrări în cele mai de seamă reviste di­n străinătate. Intre altele a publicat un foarte reușit desen în „Lustige Blätter“. Primim la redacție un intere­sant volum intitulat „Instruc­țiuni și formulare, întocmite în spiritul nouei legi pentru învie­­lile agricole”. Volumul este datorit d-lor Radu D. Florescu, registratorul general al consiliului superior al agri­culturei și Ilie D. Alexandrescu, secretarul inspectoratului agricol din jud. Olt. Lucrarea este revăzută de con­siliul superior al agriculturei și cuprinde toate formalitățile pri­vitoare la învoelile agricole, etc. In numărul viitor, interesanta revistă ilustrată Vilegiatura, va publica, între altele, și un con­curs de frumusețe între vizitatoa­rele stațiunilor noastre balneare și climaterice. Fotografiile trebuesc trimise re­dacției­ revistei, bulevardul Carol 5, București. Persoanele cari doresc să cu­noască condițiunile de admitere în diferitele școale, fie din țară, fie din străinătate, să se adreseze Biroului nostru de informațiuni, care în schimbul unei taxe conve­nabile, este în măsură a procura orice informațiuni privitoare la ele. A se scrie; D-lui L. Vornea, li­cențiat în drept, directorul bi­roului de informațiuni al ziaru­lui „Adevărul” București, strada Sărindar No. 11. A se alătura o marcă pentru răspuns. Societatea romina filantropică „Gloria“ va sărbători în ziua de 15 August a. c., jubileul de 16 ani , de la înființarea ei. In acea z­i la ora 10 dim. se va oficia un Te-Deum în biserica Sf. Gheorghe nou. Seara la ora 6­­, va avea loc un banchet organizat de comitetul societate­, în sala Germană din strada Brezoianu No. 17. D. Alexandru Năstase se nume­ște provizoriu, pe ziua prezentă­rii la serviciu, în postul de agent sanitar la comuna Sculeni­, jud. Iași. D. Athanasie I. Nicolau, a fost numit în postul de copist la ser­viciul minelor, în locul d-lui Iori Rainu, trecut în alt post. A fost aprobat­ regulamentul pentru­­ organizarea serviciului de ecarisaj și înființarea unui ci­mitir de animale in orașul Plo­ești, astfel cum a fost votat de consiliul comunal în ședința de la 25 Aprilie a. c. D. Dinu Popescu, actual șef can­tonier clasa I, în serviciul de po­duri și șosele, din județul Con­stanța, este înaintat în postul vacant de picher clasa III, la a­­celaș serviciu. D. G. Predescu, directorul comp­­tabilitații ministerului de inter­ne, a obținut un concediu de 30 zile. D-sa se va stabili cu familia la Sinaia. Moașa Elisabeta Pelescu, de la cercul larpen, județul Dolj, se la­să în disponibilitate. Știri militare Au obținut concedii următorii ofițeri: Administratorul de cl. 1 Vasile Vasilescu din Constanța 34, pa­tru luni. Căpitanul M. Nedelcu din 6 roșiori trei luni; căpitanul I. Răș­­canu din 8 artilerie două luni; locotenentul A. Pustia din 2 ro­șiori; două luni. D-niî căpitani P. Orleanu din 7 Prahova, R. Dumitriu din 8 ar­tilerie, G. Zăgănescu din 2 Roma­­nați 19 și d-nii locotenenți S. Geor­­gescu din 11 Siret și C. Tzănescu din 33 Tulcea fiind numiți admi­nistratori de plasă au fost trecuți în cadrele reserve!. >­î. D. locotenent S. Antoniu din 4 artilerie a fost­ transferat în cor­pul jandarmeriei rurale în inte­res de serviciu. D. S. T. V. Antonescu din jan­darmerie a fost­ mutat în batalio­nul î vânători după cerere. D. căpitan în disponibilitate G. Lipan a fost pus în retragere pen­tru caz­­ de boală. * D. sub­locot, în rezervă C. Va­­silesc­u din­­ Vlașca a fost pus în retragere pentru caz de boală. ------- ---------­ Ravagiile Furtunei BUP.DUJFNL 29’iulie. — O fur­tună îngrozitoare a căzut asupra orășelului nostru astănoapte în­soțită de ploi și manifestațiuni e­­lectrice, producînd mari pagube semănăturilor. Apa Sucevei a crescut în mod îngrozitor, asemenea și Siretul. Trenul accelerat de București a sosit la orele 5 în loc de 10 di­mineața, asemenea și trenul aus­triac, a avut întîrziere. Telefonul cu Botoșani e izolat din cauza aceasta și n’avem nici o știre din județ.. Victime omenești n’avem de înregistrat. Vom reveni cu amănunte. .9 Adevenil‘s în țară Ploești 30 Iulie Victimele automobilelor. — Un automobil, al cărui posesor a ră­mas nedovedit, trecînd cu o vite­­ză disperată prin centrul orașu­lui Cîmpina, s’au speriat caii de la căruța săteanului Ioan Dumi­tru Duță. Caii, luînd'o la fugă, au răstur­nat căruța peste numitul om­, ră­­nindu-i grav. El a fost transportat la spital. Tramvai.­ Cu ocazia plecărei d-lui Radu R. Stanian, primarul orașului în străinătate, spuneam, că se duce să studieze, printre altele, și modul de construire al tramvaelor electrice, din cele mai importante orașe germane și fran­ceze. Azi, ni se comunică în mod ab­solut sigur, că d. primar Stanian, va introduce și în orașul nostru tramvaiul electric, o necesitate ab­solută pentru toți cetățenii. Licitația pentru darea în antre­priză a lucrărilor tramvaiului, va avea loc, în luna Octombrie. De la penitenciar.­­ Pînă, a­­cum, era obiceiul, ca familiele deținuților aflați în arestul pre­ventiv local, să nu poată vizita pe rudele lor aflate aci, de­cit în baza unui bilet, eliberat de prefectură și contra­semnat de unul dintre membrii parchetului. ADEVERUL Azi, prin schim­barea persona­lului acestui arest, prin numirea d-lor Ganciu, director și C. Dă­­nescu, grefier, aceste reguli gre­le, au dispărut. In­ urma unui raport adresat prefecturei, s’a ho­tărât, ca familiile deținuților condamnați, să-i poată vizita de două ori pe săptămînă: Joia și Duminică, între orele 10—12 dimineața și 3—5 după a­­m­iază. Cei aflați sub instrucție, nu vor putea fi vizitați, de­cit cu ordi­nul parchetului. Diverse. — D. dr. Z. Popescu, medicul primar al orașului, s’a înapoiat din concediu, reluîndu-și ocupațiunea. Viol. — Femeia F­ofteia Marin, din strada Isvoarele, a reclamat poliției, că individul Gheorghe Florescu, in unire cu altul, a pă­truns aseară în casa sa, și prin violență, a necinstit pe fiica sa Anica, in etate de 13 ani î. Stavăr ; Predeal, 29 Iulie Eșili, Henri Surber, Ion Comșa, Al.­­ Pollak, A. 1. popescu, D. Ionescu, N. Budișteanu, T. Pău­­nescu­, capit. I. Folesicu­, A. H. Frachter, Eug. Ștefănescu, Max Hotter, Haim Birnfeld, Isidor Marcus, Costescu-Comaneamx Intrali: Emil Boteanu, S. Sta­­matiade, Zoe Tocilescu, Caton Lecca, Mauriciu Blank, Paul Ca­­targi, Gh. Roseanu, dr. N. Soco­­lescu, Maria C. Hiotu, Camille de Roma, Ghila Petrescu, C. Ra­­dulescu, Aurel Balaban, Samoil Penchas, D. Popescu, sublocot. C. Turbatu, Zoe Consta­ntinescu, Al­bert Steiner, G. Diaconescu. Astra Cazul de la spitalul din Buzău Ancheta procurorului general — Istoricul cazului — BUZĂU. 20 iulie.— Cititorii cu­nosc cele apărute în ziarele noastre asupra cazului senzațional de la morga spitalului „Gîrlași" din Bu­fi.Date fiind întorsăturile ce aface­rea aceasta a luat, și gravitatea ei mai cu seamă, în ziua de 29 Iulie procurorul general, d. R. Ștefănes­cu a sosit la Buzau pentru a an­cheta cazul. „ In cele ce urmează vom relata amănuntele lua­te azi cu ocaziunea anchetei procurorului general —pre­sa fiind invitată de a asista la anchetă care a început la ora 2 p. m. la tribunalul local, și a durat pînă la 4 ore. înainte de a relata fiecare depozi­ție. Ținem să spunem că d. procuror general a făcut numai o sumară anchetă, rămînînd apoi ca numai comisiunea de medici-experți cum și medicul legist care va participa la dezgroparea și autopsia cadavrului să se pronunțe categoric asupra a­­ces­tui caz curios. Cel dinlii și care a fost ascultat a fost medicul spitalului „Gîrlași”, d. dr. Inolescu care a declarat în e­­sență următoarele: „In seara zilei de 13 Iulie, la ora 8 s’a prezentat la spital femea I­­iinca Ilie Diaconu care era servi­toare In­d. Teișanu. Femeia a fost internată, asistată fiind de moașă. Ea spunea, că, trebue să nască. A doua zi Luni, la ora 8 dim. am venit la spital și moașa îmi comunică că femeia de la Teișanu a venit la spital. Fr. gan.— Această femee a fost în serviciul d-tale? — Da, am avut-o șase ani doică­­a. copil. Am examinat femeea, — conti­nuă d. dr. Inotescu, *— și constat că este gravidă, că are doi copii și că sunt morți. Uterul avea pro­porții imense. Fr. gen.— Ea îșî da seama că copiii sunt mort­. Doctor.— Da, pentru că zicea că de­­ 3 zile nu-l mai simte. Mai con­stat atunci că colul uterului era re­dus la o membrană. Și pentru că se plîngea de junghiuri,,.... și căldura, m’am preocupat atunci de star­ea ei generală. N­ s’a luat cu sonda urina care a fost analizată de moașă, și a fost găsită încărcată cu albumină. Ilinca Diaconu a declarat că de 2 săptămînî avea călduri și de cîte­­va ori îî venea ferbințeală se bă­ga în putină cu apă rece. Continua­ s’o examinez, și am găsit lichid la ambii plămîni. Dimineața, cînd am văzut-o, tem­peratura era 44 grade, și i-am făcut o injecție cu cafeina. Aceasta era starea ei Luni 14 Iu­lie. Dimineața la ora 8 am lăsat-o cu moașa și am făcut vizita bolna­vilor. întors de la vizită, am examinat-o din bou și era în stare delirantă, pulsul nu se mai simțea. Proc.­esa.— Nu v’ați gîndit să scoateți copii­ pentru a o salva pe ea, dacă copiii erau morți cum spu­neți? — Am reflectat, dar era inutil,— începuse agonia. I-am mai făcu­t o injecție cu cafeină. La orele 8 p. m. a murit. Am văzu­t-o din nou: era înțepeni­tă, cu pete cadaverice. Nefrita a­­cpră adusese rigiditatea. La ora 4 p. m. a fost transporta­tă la morgă, cînd am dat ordin ca familia să fie anunțată telefonic la Păltineni. A doua zi Marti, am ordonat sub­­chirurgului să aranjeze pentru au­topsie, subchirurgul însă fiind bol­nav și neputind suporta mirosul, am renunțat la­ autopsie. A treia zi. Miercuri, infirmeria Marita anunță că prin fereasta de la morgă a observat că cearșaful cul, care era învelit cadavrul, era cu sînge și intrînd înăuntru, într­e coapsele cadavrului erau doi soți. Pr., gen. — Cînd vi s’a spus a­­ceasta nu vi s'a părut curios? — Nu, pentru că s'au mai văzut cazuri cînd gazele produse în abdo­men în timpul pu­trefacției — așa cum este cazul cu llinca — să ex­pulzeze feti!. Trebue să maî adaug că persona­lul a observat la morgă cum pîntece­­le cadavrului se umfla enorm vă­zînd cu ochii. Proc. gen.— Cum ațî trecut diag­nosticul în tabelă? — Diagnosticul a fost nefrită , compliant! sarcina generală. Proc. gen.— De ce n'ațî consem­nat în vreun act că a murit cu copiii morți în cu? — N'atz­ consemnat, dar afirm pe cuvînt că pruncii erau morți în pîntece. Moașa Maria Gosilescu, care este moașa spitalului spune: Ilinca Dia­conu a venit Duminică seara, ploua; am dus'o în sala de a faceri pentru că se plîngea de­ dureri, am exami­nat-o și am văzut colul încă lung, i-am făcut apoi o cl­ismă. Atunci seara i-am văzut temperatura și e­­ra de 39 gr.; a doua zi ea s’a ridicat la 44 gr. Și deși hotărîsem să-î fac o bac, am renunțat din­ cauza tem­peraturei. Froc. gen. — Am cons­tatat că copiii erau morți? — N’aveam siguranță, dar totuși mi se părea că sunt­ mort­ pentru că n’auzeam­ bătăile cordului; cînd s’a întors doctorul de la vizita bol­navilor intrase în agonie, îi s’a mai făcut o injecție cu cafeină, dar za­darnic. La ora 2 p. m. ea a murit. Proc. gen.— Cînd a fost dusă la morgă ? — La ora 4, două ore după ce murise. Proc gen. — In morgă a in­trat cineva atunci? — Seara por­tarul ca sa vadă dacă vreuna din jupînese uiu-i scosese o verighetă ce avea în deget. A găsit-o în aceeași poziție cum fusese adusă. Tocmai Miercuri o femee dintre jupînese mi-a comunicat că­ fe­meea din morgă trebue să fi plez­nit, căci a văzut sînge pe cearșaful cu care era învelită. Proc. gen. — D-ta ai intrat s'o vezi ? — Da, și am văzut între picioa­rele ci doi feti cu placente. Pi­cioarele erau umflate, după cum în­tregul corp era colosal de umfla­t și exala un miros care făcea imposibil de a sta în morgă. Au mai­ fost ascultate de către d. procuror general, infirmiera Mari­ta Orașca, portarul care este și gră­dinarul spitalului Ștefan Ungurea­­nu și subchirurgul G. Somnea. In decursul depozițiilor medicul d. dr. Inotescu a comunicat că o femee din spital nareaz­ă că, pe cînd cadavrul unei femei era dus la ci­mitir, oamenii ce o­ duceau au au­zit un zgomot, îngroziți au lăsat-o jos și atunci s-a cons­tatat că ex­pulzase doi feți. " Ancheta a fost­­ teminată la orele 4 cînd procurorul general a comunicat că judecătorul de instrucție d. Că­­tuneanu este sesizat că s’au luat masuri ca un medic legist să soseas­că din Capitală pentru a azista la autopsie, întocmindu-se o comisiu­­ne de expert­ care să se pronunțe asupra mecanismului de expulzia feților pe timpul putrefacției, prin gazele produse în abdomen. Sandu Bursa cerealelor America­ne aduce o urcare la grafi de șapte optimi centi. Tendința continentului euro­pean este astăzi în genere mai plăcută. In Brăila au sosit crl. 136 va­goane, din cari 98 cu grîu­. S’a vîndut: Grin ,de­ kgr. 74 cu lei 18.60, de kgr. 75—76 cu lei 19—111.50, de kgr. 77—78 cu lei 19.50 —20.50, de kgr. 79-80 cu lei 20-20.80 suta de kgr. vagon linie. Orz de kgr. 62 c­u lei 14.40 suta de kgr. vagon linie. Ovăz de kgr. 33—17 cu leî 11.30 —13 suta de kgr. vagon linie. Porumb de kgr. 76 cu lei 14.40 suta de kgr. vagon­ linie.­­ S’a mai vîndut: * 1 * 3 * 1 * 60 vagoane grîfi de kgr. 76 basa 75 minimum cu 4 la sută corpuri străine, cu leî 19.50 suta de kgr. șlep bordo Brăila; 24 vagoane de­ kgr. 80.800 cu lei 21.25 suta de kgr. șlep bor­do Brăila. Orz, 22 vagoane kgr 69 cu ser 16.50 suta de kgr. bordo Brăila. 27 FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ PHLIHIU­L REGĂSIT — Mare roman popular — Tînărul abia isprăvise gîndirea nd s’auzi o detunătură, spăimîn­­toare răsunînd în anticameră. La zgomotul acesta de spaimă, ■chestra suspendă acordurile ei și intuitorii se opresc. Se privesc c’o i­remenire care” se schimbă în faimă cînd un asisten­t speriat, are aprudența d’a striga: „ E o exploziune de gaz... tre­ce să fie un începu­t de foc. La aceste vorbe, mulțimea cu­­rinsă de panică, se repede spre a-i ca să fugă. Din fericire că ade­vrul asupra cauzei acestei detunări fost ghicit de Clovis, care se re­­ede în pragul salonului și opres­c pe primii fugari anunțînd cu voce are­_ Doamnelor și domnilor, nu va emeti de nimic... nu e nici explozie nicî incendiu... e numai că d. Roca­­nir a strănutat. Oricît de asigurătoare era acea explicațiune nu putură să linișteas­că temerile, căci, în mijlocul tăce­rei care urmă după vorbele artistu­lui, s'auziră gemete înăbușite­­ din anticameră. Pentru ca să se asigure pe de­plin asistența, nu trebui decît apa­­rițiunea d-rei Flora, care veni în salon văzînd cu lacrimi. Vesela, subretă căută puțin cu o­­chii pe cin­'t­a în grupuri apoi, vă­­zînd pe Felicia care stă țeapănă în costumul ei de enigmă, ea se re­pede spre falsa stăpînă de­­ casă și pe cit Îi fu cu putință­ stăpînindu-șî rîsul zi­se: — Un lăcătuș, dură Racomir, tre­­bue să­­ trimit­ iute s­ă ducă un­ lă­cătuș. . Clo­vis înțelege că, dacă vorbește, Felicia­ va compromite pe stăpîna ei care lipsea. Intervine repede între două cameriste întrebînd grăbit: — Ce s’a întîmplat? Flora, împrejurul căreia mulți­mea se înghesuiește curioasă, sfir­­șește prin a’șî modera veselia și poate să răspundă. — Aflați că pe el, Rocamir l’a găsit un strănut groaznic... — N’avem ce afla... totî știm de asta, o întrerupse artistul. — Da, dar un strănutat care i-a sguduit capul atit de tare, că d’o dată viziera căsei sale s’a închis. — El și? — Hs. și,­ fierăria aceia e bine în­țepenită în toate încheieturile așa că, cu toată silința mea, n’am pu­tut­­ să’i ridic viziera... D. Rocamir e înjur,l­u gemind și se, disperă... nu e nici cu putință ca să'I ridic casca ale cărei agrafe le-a forțat puind-o. 1 Cu­ tot respectul datorit stăpînului casei, caraghioslîcul lu­i nefericit a­­duce în mulțime o veselie de care Clovis se grăbește ca să profite pentru ca să scape situațiunea compromisă a d-nei Rocamir, căci s'ar putea mira văzînd pe aceia care o ia drept dînsa stînd așa rece fată cu întîmplarea bărbatului ei. Faptul e că, su­b vălurile­ ei, Fe­licia, care nu știe ce să facă, e gata să murmure. — Nu pot cu toate astea să le a­­răt nasul... stăpînă-mea ar fi pîr­­lită. Așa­dar c’o adevărată grabă se agață de brațul lui Clovis cînd vine și’I spune: — Dați-mî voe d-nă să vă urmez lîngă soțul dv.. ca să văd­­ dacă nu voi avea noroc mai mult ca Flora ca să’I scap din închisoarea sa. ’ Și tîrăște pe Felicia care mur­mură. — Voi profita să mă duc să’mi pui papucii... M’am săturat de pan­tofii doamnei, înainte d’a­eși Clovis întîlnește în calea lui pe coaforul Paul zis Er­nest. — Pot să vă fiu folositor la ceva? întrebă bărbatul­ Zulemi. — Da, din partea doamnei, spu­neți orchestrei să reia cadrilul, răspunse gravorul. Intr’o sală în care invitații nu intră tînărul zice Feliciei: — Fugi unde vrei... Vei sfîrși prin a face vre-o borobeață care ar da de gol șiretenia... nu mai pune picioarele în bal. •­­— Știți cu în ce să-mi pun pi­cioarele, fiți liniștit... Apoi se duse în odaia ei mor­­măind: — Sunt sigură c’am făcut bătă­tori pentru toată viața. Abia dispăruse, cînd Clovis, aude la­­ spatele lui o voce care o în­treabă : — Unde se duce oare d-na Roca­mir? Dacă caută pe bărbată-său, e în vertitoria unde l’am închis. Este Fiora care ajunse pe tînăr în urma căruia rămăsese. — Se duce să vadă dacă, în cu­tia de bijuterii, n’are vre’un clește pentru cască,­­ răspunde artistul fără ca să se oprească din mei». Dar Flora îl apucă de braț și’l oprește de a eși din sală zicîndu’l repede și încet. — Nu voi găsi alt loc mai bun pentru ea să vă spun aceia ce m­i-a spus stăpînă­ mea. — Aud­ făcu gravorul care ră­mase pironit pe loc. — Doamna mi-a spus că, cum amî fost ascultător, aveți dreptul la o răsplată. — Așă ... mi-a făgăduit-o. — Prin urmare, veț! spune d-lui Gravoiseau că vă plictisiți în bal și că­ vă duceți să vă culcați. Apoi vet­ plcca... — Bun. Apoi... sper că răsplata nu stă în a mă trimite să mă culc? — Aveți răbdare. Veti sta in. o­­daia d­v.. cum veti voi, pînă la patru ore tocmai. — Ș’apoi? — Veți veni la d-na, care vă pof­tește sa supați amîndoi —Cu neputință! strigă Clo­vis,care nu-i veni să creadă urechilor lui. —Dacă nu mă credeți, nu veniți, vă privește pe d-v., reluă Flora împingînd pe arist ca să iasă din sală. Cînd în anticameră, subreta ză­­rîște pe tînăr spre micul vorbitoriu unde gemetele fostului droghist se îndesesc. — Acum, adăogă ea, nm să scă­păm pe maimuța cu trompă. Orbit de vizieră, ale căror­ găuri pe jumătate înfundate nu-1 lăsă să vadă d. Rocamir, ca un zăpăcit, merge­­ de la un zid la altul izbin­­du-se de cel ce ese în cale. Clovis se apropiase, și apucînd de brat maimuța pentru a face să stea locului, bate cu degetul în cască întrebând: --Ești tot înăuntru d-le Rocamir? La sunetul acestei voci pe care o recunoaște, droghistul scoate un țipăt de bucurie, apoi cu un ton ru­gător. —..Ah! scumpul meu amic, zise el, d-ta care eș­ti artist în toate, tre­bue să­ știi ca să-mi desfaci casca. Fă-mă să scap. — Ții așa de mult!... In locul d-tale ași sta astfel... Ar fi omul cu masca de fier din secolul al 19-lea. Ar fi în același timp istoric și ori­ginal. Rămîi dar d-le Rocamir, cre­­de-mă, rămîi. — Ași muri de foame. — Ba nicidecum... Te-ar hrăni c’o țeavă prin o gaură a vizierei... nevasta d-tale ar fi fericită și min­dră ca să-ți dea dovada asta de de­votament. — Știe ficaliza de accidentul meu ? Cînd i s’a spus a leșinat strigînd Cerule, n’o să-l mai văd de loc. — Dar am spus să cheme un lă­cătuși. — O știu, pentru ca să sfărîme casca cu lovituri de ciocan, nu e așa? aî idee­ bună! — Nu, nu, cu lovituri de ciocan! urlă fostul droghist disperat. — Pentru ce nu? Lovind cu pu­tere un lăcătuș puternic, sîn­t si­gur că după cîteva ciocane ar face să sară casca în lîndări. — Da, dar sunt eu înăuntru. — Uite, așa este... uitasem asta. Tot vorbind, Clovis sucește și în­vîrtește casca și pare că obosește în sforțări zadarnice pentru a face să iasă cîr­ligele din încolăceala lor. Plinind oarecare putere îl ar fi fos­t cu putință ca să scape pe bietul om, dar vrea să se amuze cu suferin­țele lui. — Ai­ fă cu el, nu mai pot. Tre­bue să te hotărîști să stai așa d-le Rocamir. — Cu toate astea trebue să fie un mijloc care să mă poată scăpa de căsca asta? gemu prizonierul. — Da, știm unul... dar nu cred că-l vei întrebuința. — Ba da, vorbește, vorbește. — Am auzi că frigînd homarii se scot ușor din coaja lor. — Să mă frigă! repetă idiotul ca o voce sfîșiată de teroare. Artistul crede că a venit momen­tul să libereze pe nenorocit din cas­că și strigă: — Ah! are un­ secret! stai! pare­­mi-se că l’am ghicit. Poate că-tî voi zmulge capul... dar cine riscă nu cîștigă. Atunci apăsînd pe copci care ce­dează Clovis deschide în sfîrși­t fe­lul de cravată de fier care strîngea gîtul ghindocului. In același timp cînd omul cu trompa ieși din cotețul lui o voce pronunță încet vorbele: — Vezi, frumos capriciu, c’ai fi făcut mai bine dacă te îmbrăcat în Arlechin. E d-na Rocamir care venind de la balul Operei s’a suit sus pe scara de serviciu, s’a îmbrăcat repede cu costumul Enigmei pe care’l dă Felicia, spunîndu-i ce­ea ce se întîmplase cu vălurile ridicate,­­ea sosește pentru ca să asiste la scăparea soțului ei. La vederea nevestei lui, scum­pul bărbat ia un aer înduioșat și cu un ton grav. fVa urmatf

Next