Adevěrul, octombrie 1908 (Anul 21, nr. 6856-6885)

1908-10-14 / nr. 6869

Marți 14 Octombrie 19089 min­g infomrafiuni Citiți în pa". IV-a Agapa soc. „A. V. Bei»­dimann“; Rezultatul aler­gărilor dela Băneasa; Des­chiderea Sinodului; Spar­gerea din Iași; Bursa ce­realelor; Mișcarea dela ibăncile populare; Otrăvi­re sau moarte naturală?; Marele Incend­ii din Iași; întrunirea sindicaliștilor din Ploești; Luptele de la Circ. In cercurile liberale se infirmă că aseară d. Sturdza a primit o tele­gramă de la Vien­­a, din partea d-lui Ionel J Bră­­știanu, care se afla ori a­­­colo, prin care ministrul de interne își exprimă părerea că delegații rog mini ar trebui s­ă pără­­sească imediat Capitala Austriei și denunțarea convenției să fie răspun­sul Romîniei la atitudi­nea Austro-Ungariei. Trebue să adăugim că­­ acest svon e răspindit de brătieniști cari, de cîteva mile, vor să prezinte pe frații Brătianu ca pe a­­cei cari se opun la poli­tica externă a d-lui Stu­rdza. Putem afirma, și credem a fi bine informați, că d. fil. B. Cantacuzino, președintele clubului conservator «srpist de la Iași, a trimis ziarului „Epoca“ un articol, sub proprie semnătură, in chestia magistraților ieșeni. Deși acest articol a fost primit :incă de acum cinci zile la redacția simului d-lui Filipescu, cu toate a­­cestea nici pînă astăzi nu i s'a fă­cut cinstea de a fi dat publicitătei. Pentru ce e astfel ignorat d. M. B. Cantacuzino, rămine ca „Epoca“ să se explice. La nevoe i-am putea da noi oarecari lămuriri. D. D. Sturdza, președintele consiliului de miniștrii se află încă la Sinaia. D-sa se va înapoia probabil Mercurî în Capitală, cind va convoca un consiliu de miniștrii D. Take Ionescu, șeful partidu­lui conservator-democrat, a im­plini­t­­ azi 50 de ani. •Se știe că prin numirea d-lui Gh. Panu­ la Banca Națională, a­­ devenit vacant un scaun de depu­tat la colegiul II din Iași. Liberalii eșeni, cari nu prea au­ dreptul să se laude cu armonia din partidul lor, au făcut o tenta­tivă pe lingă dizilența liberală ,pa sa reintre în partid, oferind in­ schimb d-lui Neculaide candida­tura pentru locul vacant dela co­legiul al doilea. 1 După cite știm, d. Neculaide a refuzat propunerea, liberalii dizi­denți de la Iași urmînd să se în­trunească inline intro consfătuire intimă, pentru a lua hotăririle ne­cesare in vederea luptei pe care o vor da la această alegere ca gru­parea politică aparte. D. Nicu Filipescu nu se mai poate plinge că suntem­ vitregi fa­ță de d-sa. Zilele trecute românul dela Făureî voind să se facă po­pular printre meseriași, angajase pe meseriașul Take Georgescu ca să scoată ziarul „Meseriașul In­dependent“. In legătură cu aceasta, d. Nicu Filipescu, cu ocazia Intrunirei de la­­ clubul carpist, a vorbit iarăși de necesitatea unui oriism de pro­pagandă conservatoare printre meseriași, adăugind însă, că n’a g­ăsit „omul" și că meseriașul re­comandat de d. dr. Mendonich, ar fi un „excroc“. Autentic. ’ - I $ •’ Din Giurgiu ni se anunță că d. Parthenescu, primarul orașului Giurgiu, ar fi demisionat. Se afirmă chiar că d. N. Pascal­­iu ar fi străin de motivele acestei demisiuni. Tot în legătură cu alegerea de la Iași, mai puttem adăoga, iarăși din sursă bine informată, că: In­tre cantacuziniștii și carpiștii ie­șeni domnește o mare deosebire de vederi în ceea ce privește ac­țiunea grupărei in viitoarea ale­gere parțială. D. Matei Cantacuzino susține ca gruparea să lupte pentru un can­didat al său, care ar putea fi d. Dim. Greceanu. Doar, lucru curios, greceniștii combat această părere și susțin să se dea Concurs d-lui A. C. Cuza, perpetuul candidat nationalist. Iată-l dar pe d. Greceanu com­bătut de ai săi. I­. P. P. Carp, Insolit de d-niî­­ Alex. Marghiloman și Nicu Fili­pescu, se va duce zilele acestea la Craiova, unde va avea loc o consfătuire la clubul conservator, carpist. De la Craiova d. Carp se va duce la Caracal, pentru a parti­­cipa la inaugurarea clubului car­­pist din acel oraș. Zilele acestea de Ionel Brătianu, ministru de interne, se va pro­nunța asupra situației de la pri­măria Brăila. Se știe că, prin demisia d-lui­­ ajutor de primar Arghir Ionescu, consiliul comunal s’a descomplec­­tat, deoarece din 15 consilieri, nu au mai rămas în­­ co­nsiliu decit șapte. In legătură cu aceasta, minis­trul de interne va avea o consfă­tuire cu d-nii Alessiu și Cociaș. Publicarea decretelor privitoare la mutările în armată va mai in­­strzia cîteva zile. Acele mutări se vor face pe zi­­n­d de 15 Octombrie. Comitetul inspectorilor generali iei armatei, a decis ca fiecare me­­die de corp de armată să conducă afacerile sanitare respective, iar la Martie 1909, cînd se va întruni din nou, comitetul va decide care colonel medic să fie propus pen­tru înaintarea la gradul de inspec­tor general sanitar al armatei. l­iJi :v#*wi*Muk=ccSE In cercurile democratice din Iași se agită ideea de a se pune candidatura d-lui I. L. Cara­­giale la colegiul II de deputați din acel oraș, care urmează să se declare vacant prin numirea d-lui G. Panu ca cenzor la Banca Națională. Este acum absolut sigur că la deschiderea Camerei se vor declara vacante trei locuri la colegiul al II-lea din Capitală și anume : acel al regretatului dr. Radovici ; al doilea al d-lui Pompiliu Eliad, care a primit postul de director ge­neral al teatrelor , al treilea al d-lui Coculescu. Chiar dacă d. Pompiliu E­­liad s-ar retrage de la teatru, locul d-sale de la Cameră tot vacant va fi declarat, căci din moment ce a primit un post plătit de stat a încetat de a mai fi deputat. Ministerul de interne a revocat din funcțiune și a dat judecățe. Pe d. G. Florescu, administrator de plasă la Cetatea în județul Dolj, pentru că se pusese în sol­da a doi arendași și im­preună cu zece jandarmi rurali a bătut și schingiuit pe mai mulți țărani cari nu erau văzuți bine de acei arendași. Măsura aceasta a fost luată în urma anchetei făcută de d. i. Th. Ghica, inspector c general adminis­trativ. D. Tonel Brăianu, ministru de interne s’a înapoiat azi din con­cediu. D-sa a fost înîtîmpinat la gară de d-ni. N. N. Săveanu, secretarul general al ministerului de inter­­ne și Emil Petrescu, prefectul Ca­­pitalei. C. Brătianu a fost la minister unde a avut o întrevedere cu d. Emil Costinescu, ministru ad-in­­terim. Mline se va publica In ,,Monito­rul Oficial“ decretul pentru înce­tarea interimatului d-lui Costine­­scu. Mline fiind sărbătoare legală, autoritățile vor fi închise. In comuna Pîrșcoveni, din jud. Rom­an­ați, s'a ivit epizootia de birincă infecțioasă. Medicii militari au delegat pe d-ni. colonel Papilian, lt.-colonel Catopol și lt.-colonel Popescu-Gro­­zeanu să exprime d-lui general Theodori regretele corpului sanitar medical pentru accidentul suferit și să­ î ureze o grabnică însănătoșire. Cei trei medicii au și expediat d-lui general dr. Theodori o telegra­­mă în acest sens: „La Roum­anie, ziarul francez al conservatorilor-democrați, va sărbători mline zece ani de exis­tență. Era Duminică a­ avut loc căsă­toria d-nei Alice Plantini cu­­ Radu Rădulescu, mare proprie­tar în jud. Olt. D. lt.-colonel E. Grigorescu, co­mandantul școalelor de artilerie și geniu, care a luat parte la ma­nevrele armatei germane din luna trecută, a fost eri la Sinaia, invitat la dejun de rege la ca­stelul Peleș. D-sa s’a înapoiat chiar erî seară în­­ Capitală. D. M. Fischer, atașat militar la legațiunea austro-ungară din Ca­pitală, care se afla în străinăta­te, s’a reîntors în țară. Astăzi la orele urmînd să se țină congresul artiștilor în Ca­pitală, se anunțase în sala Dacia prima adun­are generală extraor­dinară a membrilor sindicatului. Din cauză însă că numărul ce­lor prezenți nu întrunea majori­tatea, cerută prin statute, aduna­rea generală nu s-a ținut. A urmat o simplă consfătuire intimă la care au vorbit de pre­zident al sindicatului artiștilor Th. M. Stoenescu și cîțiva mem­bri din cei prezenți. S’a decis am­înarea congresului pentru la primăvară cind artiștii din provincie vor fi mai puțin ocupați. A apărut în editura „Minerva“, volumul II, pe 1906, din impor­tanta lucrare „Colecțiunea gene­­rală a Legilor Romînie­i“, de sub direcția d-lor: Al. Kivu, Dem. C. Ră­dulescu, E. St. Bădul­escu, I. Ionescu-Dolj, G. Nedelcu, V. Ra­­țiu, A. Ștefănescu-Galațî și C. Tu­­nescu.­ E cea mai bogată colecție de legi și singura care cuprinde ex­punerile de motive și dezbate­rile parlamentare precum și cir­­culările și instrucțiunile minis­teriale. • Prețul vol. II de $00 pag. în 4 coase S0 lei; iar vol. I, pe 1905, de 400 pag. 10 lei. Societatea „A. V. Beldimanu“ a personalului ziarelor Adevărul și Dimineața dorește să cum­pere aproximativ zece vagoane lemne tăete, distribuite la domi­­ciliul membrilor societăței. Ofertele sa se adreseze la a­ria ziarului „Adevărul“, Să­rindar 11. * Congresul agrono­milor din țară Deschiderea congresului Era dimineață la orele 10 jum. în sala Ateneului s’a deschis con­gresul agronomilor din toată țara. Au luat parte un mare număr de agronomi. D. S. P. Radian«, președintele societatei agronomilor, în discur­sul d-sale de deschidere arată im­portanța congreselor agronomice, în cari se discută chestiuni vitale de economie națională. D-sa arată că referatele congresului din anul trecut au fost executate în mare parte de­ ministere prin introducerea învățămîntului ambulant și înfi­ințarea de nouă școli de agricul­tură. D. I. Calenderu, administratorul domeniilor Coroanei și președinte de onoare al congresului arată ro­lul­­ absolvenților școalei de agri­cultură în cîmpul economic-națio­­nal și insistă ca acești absolvenți, cari sînt­­ răspindițî pe la sate, să se ocupe cu­ mai mult posibil de ridicarea stărei economice și mo­rale a sătenilor noștri. Ședința se suspendă la orele 11 și jumătate anunțîndu-se continua­rea la orele 3 p. m. La plecarea de la Ateneu congresiștii s’au fotogra­fiat în grup. Ședința de după amiazî In ședința de după amiazî s’a dis­cutat asupra culturilor intensive și exetensive. După cuvîntările d-lor dr. Cipă­­ianu, Dabija, Strugurescu, L. P. Ri­­dianu, Lîță, Deică, Boga, Teodoriu, Constantinescu, Nicoleanu, Leonida Georgescu și Stroe, congresul s’a de­­clarat pentru cultura intensivă. Rezultatul aplicărei legei tocmelilor agricole D. Milaressi roagă biroul să i se dea voe să arate rezultatele după un an de aplicare a legei tocme­lilor agricole. D. Milaressi, face o admirabilă expunere a Încurcăturilor la cari a dat naștere legea tocmelilor a­­gricole, mai cu seamă în ce pri­vește carnetele muncitorilor a­­gricoli. D-sa propune ca să se des­ființeze actualele carnete și în loc să­­ se dea­ cite un semn distinctiv, un fel de buletine pentru fiecare muncă în parte. D. Ciupaian spune că chestia fiind foarte interesantă să fie dis­cutată în ședința de mîine. Ședința s’a ridica­t la orele 6 și 10 minute. — Tis. Ședința de azi In ședința de azi dimineață a congresului agronomilor s’au discu­tat mai multe propuneri relative la modificările ce trebuesc introduse în legea tocmelilor agricole. In vederea acestor modificări, d-nii Milaressi și dr. Cipaianu au depus cite un memoriu. Fraudele de la Direcțiunea închisorilor Am anunțat in numărul de ori al ziarului nostru despre colosa­lele fraude descoperite la direcți­unea­ închisorilor. D. Dobrovici, împreună cu co­­misiunea de anchetă care a des­coperit fraudele va prezenta azi raportul cu cercetările făcute, d-lui Ionel Brătianu ministru de Interne, care a sosit ori în țară și astăzi își reia departamentul în primire. Tot azi parchetul va începe in­strucția în această afacere. Se spune că fraudele ar fi cu mult mai însemnate de cit am a­­ratat eri.—Tif­­ iscarea in nimăiunt S'au făcut următoarele numiri și transferări în învățămîntul profe­sional: — D. Dumitru Baba a fost nu­mit ajutor maestru la secția tini­chigeriei de la școala inferioară de meserii din Brăila în locul d-lui Victor Catană. j— D-na Maria Tomescu, maes­­tră de croitorie la școala profesio­nală de fete din Ploești cu titlu de­finitiv, — D. Radu Dobrescu, cu titlu definitiv pentru specialitățile ma­tematice principale și cosmografia secundară, în învățămîntul profe­sional al băeților.­­­.D. Ion Adam șef de cultură, la școala de viticultură de la Va­lea Călugărească (Prahova). — D-ra Maria Barbu, suprave­ghetoare la școala de economie și gospodărie din­­ comuna Barcea (Tecuci) post înființat din nou. D-na Cr. Balasan, profesoare de limba franceză la școala profe­sională de fete din Vaslui, directoa­re la acea școală în locul d-nei Ma­ria Macarovici. — D-ra Speranța Iuga, profe­soară de limba romînă la școala profesională de fete din C. Lung, în locul d-rei Mina Popa, trans­ferată. D­­r. Buzdugan, maestru lă­cătuș la școala inferioară de me­serii din Buzau, în locul d-lui S. Volănescu. — D. I. Vasilache, maestru la școala elementară de meserii din Isacea, școală înființată din nou. — D. N. Dinculescu, institutor a fost numit învățător la școala e­­lementară de meserii din Isaccea, înființată pe ziue de 1 Oct. a. c. — D. Popa Petre, învățător la școala elementară de meserii din comuna Panciu. — D-ra Alexandrina Constanti­nescu, ajutoare de maestră la­ șc. profesională de fete din Giurgiu. — D-ra Agripina Iv­așcu Vasiliu, maestră suplinitoare, la catedra de desemn și caligrafie de la școala profesională de fete din Vaslui, în locul d-nei Burghele, detașată. — D-ra Elena Codreanu, insti­tutoare suplinitoare la catedra de limba franceză ,la școala profesio­nală ele fete din Galați. — D. Mateescu I. loan, maestru dogar la școala elementară de viti­cultură din Odobești, în locul d-lui Iordăchescu­ demisionat. . D. S. Rădulescu, actual maes­tru fierar, diriginte al școalei ele­mentare de meserii din Balș (Ro­­manați), în locul d-lui V. Anghe­­luță, demisionar, iar d. Leonida Caraman, maestru rotar la aceiași școală. — D. Ton Ionescu maestru fierar la școala, elementară de meserii din comuna Măicănești, județul R. Să­rat, în locul d-lui Urlățeanu, cu, mutat imediat de la circumscrip­ția 17. Ancheta făcută de numitul sub­comisar, fiind dovedită părtinitoa­re a fost respinsă de d. inspector Rafail și de d. Emil Petrescu, pre­fectul poliției Capitalei, și din or­dinul d-lor s-a procedat la o nouă anchetă. Ancheta stabilește vinovăția prem­­iului Noile cercetări au fost făcute de către d. comisar Belian. Au fost ci­tate la comisariatul circumscripției 17, încă de acum două zile, atît mama copilului cît și toți martorii oculari arătați de noi la timp între cari și d-na Ida Lilovic. Interogatoriul numiților martori a fost luat alaltăeri, cînd stabilindu­­se vinovăția d-lui Griguță Cantacu­zino, a fost chemat și d-sa la cir­cumscripție. Eri prensul, in urma citației pri­mite s’a prezentat la comisariatul circumscripției 17 unde a fost supus la un nou interogator. La început d. Griguță Cantacuzi­no a declarat că nu este vinovat. Luat de scurt prensul a fost silit să mărturisească, că mergea cu vi­­teză și că mergea cu automobilul pe stingă, contra regulamentului. Li­starea copilului Mironescu s-a a­­gravat. Tis. Ever.imente internaționale Evenimentele din Serbia In fiecare zi a­re loc în Belgrad altă manifestație patriotică și pe ziua de azi a avut loc un mare meeting al femeilor sârbe. Au luat parte la acest meeting peste 20.000 persoane. Au vorbit cu entuziasm mai multe din doamnele din Belgrad, s’au adus la­ude Rominiei pentru atitudinea ei prietenească și în urmă s’au organizat manifestații pe stradă. In fața ministerului de externe s’au făcut ovații genera­lului Vucotici, apoi a fost aclamat prințul moștenitor. Se pregătesc apoi mari ma­ni­­festațiuni prințului, care pleacă într’o misiune la Petersburg. El e numit salvatorul patriei, deoare­ce singur a primit să fie condu­cătorul acelei misiuni. Austria nici nu vrea să audă de compensațiuni pentru­ Serbia. In acest timp Serbia urmează cu concentrarea trupelor. D. No­­vacovici a avut la Constantino­­pole o lungă convorbire cu ma­rele vizir și cu reprezentantul Muntenegrului. Lucru neliniștitor. Bulgarii din Serbia au fost expulzați în massă. In rezumat, entuziasmul patrio­tic al sârbilor nu a fost un sim­plu foc de pa­ie, el durează, agită din ce în ce mai mult poporul și dacă nu se declară războiul, apoi cauza e că guvernul sîrb voește să cunoască mai întîi bine, păre­­rea tuturor țărilor prietene, sau dușmane Serbiei. Cu unt prinț inimos ca­ acela al Serbiei, ne putem aștepta oricînd la grave evenimente în acea țară. Conferința europeană Nimic nu pare mai greu in pre­zent decit asigurarea­ că va putea 111 Acciul­is aoril si strada Isior Ancheta a stabilit complecta vino­văție pren­sulul Griguță Can­tacuzino.­ Victima se află în stare gravă Cititorii cunosc toate împrejură­rile în cari­e. Griguță Cantacuzino­­prensul a călcat cu automobilul pe copilul Const. Mironescu, din str. Corbului No. 8 pe cînd trecea cu automobilul pe str. Isvor. O lovitură celor cari voiau să mu­­șamalizeze afacerea Am arătat încă de la început cum prensul a căutat pe toate căile ca isprava lui să fie mușamalizată. Acei cari s’au pretat la această afa­cere au fost „Societatea de salvare“ care încă de la început a ținut as­cuns accidentul și a refuzat să dea ambulanța pentru a duce pe copil la spital și subcomisarul Ștefănes­­cu, care după cum s'a dovedit, pro­babil după stăruințele prensului, a umblat pe str. Isvor și prin împre­jurimi ca să găsească martori favo­rabili d-lui Griguță Cantacuzino. Faptele acestea nu puteau rămî­­ne însă în ascuns. Ele s’au dovedit toate. „Societatea de salvare“ a fost dezaprobată de toți pentru această purtare, iar subcomisarul Stefănel­ să aibă loc o conferință euro­peană. Telegramele ne aduc ști­rile cele mai contrazicătoare. Se poate scoate însă concluzia­, că Rusia, mulțumită talentului de convingere all d­-lui Isvolski, a reușit să convingă pe Germania de necesitatea unei conferințe. Anglia, ale cărei intențiuni nu se cunosc însă bine, e în momentul de față mentorul Turciei. Alte evenimente Germania Ascensiunea balonului lui Zep­­pelin a dat rezultate excelente. Marți va vea loc o nouă ascensiu­ne.­­ La prim­ul dat eri la Curtea din Berlin, au asistat ministrul Iswolsky și ambasadorul Germa­­niei la Petersburg. Austro-Ungaria S-a început anchetarea mare­ a­­faceri de corupție din Budapes­ta. Se spune­­ că sunt amestecate multe persoane sus­­puse. — Consilierul intim budapestan Laskocî, care s’a sinucis, era un maniac religios. .............. Turcia Marchizul Pallavicini, ambasa­­dorul austriac la Constntinopol, a făcut noul demersuri pe lingă Poartă, cu privire la boicotarea ■mărfurilor austriace. ____, R­usia Se dezminte știrea cu privire la un pretins conflict între principe­­le Fürstenberg, consilier intim al ambasadei austro-ungare, și gi­­rantul ministerului rus de afaceri străine. __ ___ , Japonia Vizita flotei americane nci, a dat naștere unei neașteptate în­­frățiri între America și Japonia. Portugalia In insula Terceira din Azore, mor cite 7 persoane pe zi de ciu­­mă bubonică. Statel­e­ Unite Recolta din anul acesta în pro­vinciile Manitoba, Lascasevan și Alberta se ridică la 125 milioane dolari. Cum e vremea Cerul s’a înseminat astă noapte pe scurtă durată numai în nordul extrem al Moldovei și în cîteva loca­litățî din partea sa centrală, unde a fost îngheț slab și pe alocuri bru­mă. Crivățul a continuat a sufla destul de tare în regiunea de cim­­pie pînă peste noapte, de cind s’a liniștit. Timpul se menține pretu­tindeni tot rece, temperatura aici ziua cit și noaptea a variat puțin; cea mai ridicată din cursul zilei plus 12 grade la Armășești (Ialomi­ța) și Sulina și cea mai coborâtă de peste noapte —1 grade la Botoșani A mai plouat cite, puțin în vestul Olteniei și pe alocuri în regiunea de câmpie a Munteniei, unde a fost numai burniță. Starea mărei potri­vită. Presiunea atmosferică a mai cres­cut în Moldova cu 2 la 3 mm., iar în restul țării a fost aproape stațio­nară, ea se găsește în general către 776 milimetri. Ultima oră Textul întîmpinărei magistraților din Iași Suntem­ în măsură să dăm în în­­tregime textul întîmpinărei pe care magistrații Curtei de apel din Iași, au redactat’o, sub forma unui proces­ verbal încheiat în secțiuni unite. Acest document a fost înregistrat și apoi trimis d-lui ministru de justiție. Iată.l. ț. PROCES VERBAL Curtea de apel din Iași Secțiuni Unite Azi 8 Octombrie 1908.—No. 6561. Curtea convocată de d, prim pre­ședinte, pentru a lua cunoștință de adresa d-lui ministru al justiției No. 22.4417 din 3 Octombrie, a. c. Văzînd că prin acea adresă se a­­trage serioasa atențiune a Cursei de apel din Iași, asupra indulgenței e­­xagerate și uneori inexplicabile, pe care ar arăta-o in aplicarea legilor penale, și este invitată să pue mai multă severitate în judecarea infrac­țiunilor penale, oricare ar fi persoa­nele trimise în judecata ei; Considerînd că magistrații de orice grad sunt depozitarii suveranității na­ționale, că în pronunțarea judecă­ții lor și în aplicarea pedepselor ei nu pot avea altă călăuză declt spiritul de dreptate și conștiința lor. Considerînd că fără această suve­ranitate neinfluențată și netimorată, judecătorii nu ar putea să-și înde­plInească înalta misiune pe care o au în stat. CONSIDERÎND CĂ DACĂ CURTEA A PUTUT RĂMINE IN­DIFERENTĂ FAȚĂ DE CLEVE­TIRILE DIN AFARĂ, EA NU POA­TE, FĂRĂ O SCĂDERE DE PRES­TIGIU VĂTĂMĂTOARE IN PRIMA LINIE ORDINEI SOCIALE, SĂ RĂ­­MÎNĂ NEPASATOARE LA BĂNUE­­LILE DE PARȚIALITATE CE RE­IESE DIN ADRESA D-LUI MINIS­TRU DE JUSTIȚIE, CĂCI D-SĂ NE RECOMANDĂ MAI MULTĂ SEVE­RITATE ÎN JUDECAREA INFRAC­ȚIUNILOR PENALE O­ICARE AR FI PERSOANELE TRIMISE ÎN JU­­DECATĂ, ca și cum Curtea ar fi făcut vreodată deosebiri de per­soane, lucru ce dealtminteri, nici nu este prevăzut în raportul comisi­­unea de anchetă, care din contra, constată că Curtea își face datoria pe deplin și că justițiabilii pot a­­vea deplină încredere într’însa. Că dacă în afacerea Gutmann, singurul fapt concret accentuat, Camera de punere sub acuzare a pus în libertate pe prevenit pe ca­uțiune de 10.000 lei, aceasta s-a făcut pentru că dinsul suferise deja închisoare preventivă, in­strucția era deja terminată, și faptul săvîrșit de dinsul era de natură a nu putea atrage decit închisoare corecțională. Că, prin urmare, nu poate fi vor­ba de indulgență neexplicabilă în cazul de față, atunci cînd chiar în materie de crimă este admisă elibe­rarea pe cauțiune prin legea spe­cială. Iar subsemnații: T. Crivăț, Em. Cernătescu, Anton Suciu, cari am admis eliberarea pe cauțiune, de­clarăm că niciodată n’am regretat, și nici n’o regretăm decizia că am dat. (Se știe că in raportul comi­­siunei de anchetă se afirmă că­ Curtea regretă acea decizie. N. R.). Față­­ de tocile acestea Curtea constată că și-a îndeplinit totdeauna da­toria în limitele legilor, în deplina sa conștiință, fără a­ ține vreodată seamă de orice conside­­rațiuni extrinse, fie în ve­derea persoanelor, fie în vederea curentelor ce s’ar fi încercat a se face, ne­­avînd alt ideal și netin­zind la alt fel decit pa­za și stricta aplicare a legilor pentru a garanta ordinea și prestigiul ma­­gistraturei , însărcinează pe d. prim­­președinte a, comunica d-lui ministru al justiției, că va continua a-și îndeplini datoria și de aci înainte ca și pînă in prezent, cu aceiași imparțiali­tate, și că în aplicarea pedep­selor și proporționalizarea lor va ține seama numai de împrejurările faptelor și de conștiința lor. (sl.) I. T. Brrnda, D. Gh. Sofian, Al. Hina, Ant. Suciu, D. Grigorovici, C. Buzdugan, Gh. Sturza, C. Grigoriu, Sa­vel Zăhărescu, D. Porfiriu. Asasinarea ini Marco Rozata Sinaia, 13 Oct.— Aci a sosit ști­rea că cunoscutul antreprenor de lucrări Marco Rozata, care are la Cîmpina o fabrică de cărămizi, iar la Sinaia o fabrică de var, a fost împușcat, în Sicilia, lîngă Traiani. Iată și cîteva amănunte asupra împrejurărilor în cari s’a săvrîșit acest asasinat: Rozata avea o Inelare în apro­piere de Traiani și ridicase vreo 70.000 de franci de la o bancă din oraș. însoțit de un tovarăș al său, el porni cu trăsura la șantier. La o cotitură a drumul!! — cam mun­tos în partea locului — trei hoți înarmați cu puști se iviră, strigînd călătorilor: „Capul la pămînt!“ — după cum e obiceiul bandiților ita­lieni pentru ca victimele să nu le vadă fața. Nenorocitul Rozata se sculă insă repede în picioare pentru a vedea de cine e amenințat. In acel mo­ment fu însă împușcat. Tovarășul lui Rozata și vizitiul, reușiră s’o ea Ia­lagă și țipetele lor tură auzite de lucrătorii de la șan­tier, care e la o depărtare de vreo­ două sute de metri. Bandiții auzind zgomotul lucră­torilor care alergau în ajutor, ce ză­­pad­­a, părăsiră victima și dispă­rură. . m­IV­ERUL Rozata, grav rănit, murt a doua zi. Asum­a iii s’a­ găsit banii in­tacți. S’a deschis o anchetă. Rozata era un bărbat ca de vreo patruzeci de ani, bine cunoscut* și­ apreciat printre constructorii noș­tri. — H. ________ Grav accident intre Comarnic și Sinaia Ni se telefonează din Sinaia că un grav acci­dent care ar fi putut avea urmări nenorocite, s’a în­­timplat azi intre Comar­nic și Sinaia. Imediat după trecerea trenului accelerat de A­­rad, care pleacă din Bu­curești la orele 8 dim­., la felm. 56, o stîncă enormă s’a rupt din munte și s’a prăbușit peste linia fe­rată. S’au­ luat imediat mă­suri pentru curățirea li­niei. Se va face și o cercetare de către ingineri, dacă nu e nevoe de oare­cari lu­crări de întărire. Toate trenurile cari ai­ venit în urma Aradului, n’au mai putut trece și circulația se face prin transborda­re. TELEGRAME MM fisra-Mgar — In ajunu­l unei înțelegeri — Paris, 13 Octombrie. — Marele vizir Kiamil­ Pașa a declarat ur­­mătoarele corespondentului zia­rului „Templ cu privire la tra­tativele dintre Turcia și Bulga­ria: „Chestia liniei ferate, orientale se va tranșa de către o comisiune mixtă. In ce privește despăgubirile pentru tributul Trumelieî, consi­liul de miniștri bulgar discută a­­cum această chestie și e de aștep­tat să ne înțelegem în scurt timp. „ Vor sosi în curînd la Constan­­tinopol noul delegați, și, adaugă zîmbind marele vizir, însuși prin­­cipele va veni la Constantino­­pol“. „ Cu privire la sosirea delegatu­­lui sîrb Novacovici, marele vizir a spus: — Eă am recomandat Serbiei o atitudine cit se poate de mode­­rată. Manifestații la teatrul din Belgrad ■ Belgrad, 13 Octombrie.— La tea­trul Național de aci s’a jucat a­­seară drama „Pera Seghedinas“, al cărei subiect e luat din eveni­mentele petrecute sub Carol 111, cu ocazia răscoalei sârbilor din Ungaria. In piesă, Seghedinaș ține un discurs înflăcărat în­potriva austriacilor și ungurilor. Discur­sul acesta a dat prilej publicu­lui să manifesteze zgomotos con­tra Austro-Ungariei. Agitațiile din Belgrad Belgrad, 13 Octombrie.—. Princi­pele moștenitor Gheorghe însoțit de misiunea specială sîrbească a ple­cat prin Viena spre Petersburg. Iar voivodul Vukolicî a plecat prin Sandjacul din Novi­ Bazar, spre Cetinje, Belgrad, 13 Octombrie.­­ Erî a avut loc adunarea de protestare con­vocată de femeile din Belgrad în­ contra anexărea ambelor provincii Bosnia și Herzegovina. Zece mii de manifestanți, bărbați și femei au venit spre a protesta în contra faptei Austro-Ungariei. S’a a­­doptat în mod unanim o rezoluție învizind poporul sîrb să boicoteze mărfurile austriace și germane. Apoi s’a citit memoriul adresat femeilor­­ din Franța, Anglia, Rusia și Roalinia, rugîndu-le să se îm­potrivească la procedarea violentă a Austro-Ungariei. Manifestanții au făcut ovațiuni in Manifestanții au făcut ovațiuni în fa­ța legațiunilor Angliei, Turciei și Fran­ței, ca și de asemenea în fața pala­tului principelui moștenitor și sub ferestrele voivodului Vukotici. Știre falsa Belgrad, 13 Octombrie.—Pentru a face cît mai uluite dificultăți Ser­biei se răspîndesc, din sursă aus­triacă, tot felul de versiuni false. Astfel s’a comunicat erî că în tim­pul noptei au fost arestați doi in­divizi cari au vrut să arunce în aer legațiunea austro-ungară. Poliția din Belgrad publică, in mod oficios, că această știre este lipsită de orice temem. Consfătuire între Iswolski și ministrul Rommiei Berlin, 12 Octombrie. — Minis­trul de externe al Rusiei Iswolsky a avut o lungă consfătuire cu mini­strul Romínig­ 1?. Berlin. RESTAURATORUL fakn Smmitrescu Aduce la cunoștința clientelei sale că cu începere de la 1 Oc­tombrie cor. a deschis și la eta­jul 1 mai multe săli în care se va servi la amiaz masa cu aceleași prețuri ca și în sala de jos, iar seara se vor servi mese în sa­loane speciale și se vor primi comenzi pentru banchete. «K­ras­ ssa, sta mutat Viena VIII. Koehgasse So. 29 Oonsultațiuni cu celebritățile me­dicale specialiștii de la facultatea de medicină din Viena. Telefon 17065 Moriarty contra lui SSierBeck­ Holmes Piesă în 5 acte și 1 tablou de Pierre Decourcelle. Tradusă de D-nul I. St. Decu. Biletele la Magazinul de musică Degen, lângă cofetăria Capșa, și la casa Teatrului Liric. Circul Sidoli Astăzi Luni 13 Oct. 1908 — la orele 9 seara — Reprezentațiune de Ga­lă Continuarea Plai Har­tuple Interna­tionale pentru Championat vor lupta : — Premiul de consolație — Premiu de consolație Noël­le Bordelais contra Fournier Jr. Luptă hotărîtoare p. championat Aimable Calmete contra Fritz Müller Math de sfidare Luptă liberă. în a­­fara de Championat. Premiul de 500 lei oferit de un sportsman din București. Jimy Esson scoțian contra Ozaja șampion ungur pînă la rezultat. Luptele vor fi precedate de către Marele Cinematograf „Eclips“ cu vederi cu totul noul și senza­ționale pentru București Program schimbat. Seria III-a De remarcat Un Episod din războiul Sclavilor CHESTER H BIECK Tric-ciclist senzațional, uimitor în sal­tul mortal cu bicicleta peste o trăsură LES SERRAS Jongleri și gladiatori de forță -THE P 5 R if, fi­­i S -Gentilomii acrobați dublu salt mortal de pe umeri CASA DE SCHIMB I. FUELS București, Strada LIPSCANI No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 11 Oct. 1908 J Gump, IVSnâ i °/o litota amor. 1305 eosî. 89|50 90 l— lo/o . „ 1905 a. b| 8915'l 90 — 10/ Rentă internă 90175 91 25 •0|o SHIP-earn- jar. 1903 8fil7b 87 50 40" „ . 1901 86,75 87 50' o . , jud. 99 s­i 100 50 k­/2 „ . „ 90 50 91 — ",°|o ’’Or. Func. rural 99 — 99 50 l“lo . . . 87 - 87 75 5°L . „ urb. îiu. 96 75 9(50 5V„ , . „ Iași 93 25 94 — Ac. B. Națională 4100 4130— „ „ Agricolă 390 — 400­— , „ Sc. Buc. 120— 130— Cor. val. austr. 106 — 1071— Mărci germane 124— 125; — banc. franceze 101 — loljoO „ italiene 100— 10f — . m­bl. hîrtii 265— 261;­Buni AGENȚI plasatori de Vi« Cß psus» pentru cantități »ăn bulă­lii­ mari de vin. Oferte sub A­B. 77 la Agenția de l’aîilicitate Carol Schulder Comp., București, Dr. Cobilovicil de la Facultatea din Paris Fost medic șef de spital Boli interne și de femei j Instalaționi specialá pentru frapantu­­l Boalel’or Venerice (S­filiîice)­­ Str. Alexandru Lahovary 4 ■ (lângă Biserica Albă) Uousalt, 2— 4p m.- Telefon 17 1 901 Divizare și D@ închiriat Una casă elegantă, situată în Str. Viitor No. 22, colț cu Str. Biserica Popa-Chițu, com­pus din 6 camere pentru stă­­pîn și sufragerie parchetate, bac, odăi pentru servitori, bu­cătărie, cămară, spălătorie și pivniță spațioasă, încăperile excelent impărțite, gaz, servi­ciul toat - legoul, curte mare așternută cu mozaic, grădină frumos aranjată. Chiria convenabilă. Dorito­riî a se adre­sa Str. General Lahovary, No. 2. Ca prim Contabil eventual și Șef de birou­, se oferă ,u­­nei case comerciale sau industriale de ori­ce branșe, un rutinat contabil­­bilanți­er, cu vaste cunoștinți comer­ciale, perfect cunoscător al limbilor romînă și germană, versat în ori­ce lucrări de biutou, energic și foarte activ. Angajament imediat sau mai tîrziu. Reflectanții bine-voiască a se a­­dresa sub H. B. Cutia poștei 11S. AN­UNC­IU In ziua de 25 și 26 Octombre a c, urmează a se face Sfinți­rea Bisericei din cătunu Gruia comuna Heresci jud. Ilfov. Situată pe șoseaua București Ol­tenița, distanța 28 k­m. din Bu­curești. Donator N. G. Dumitrescu Bulev. Pache 137 Fob­iol p. Confecționarea vmului Bila — Calea Griviței 250 — [Telefon 16 ] 20­ A pus în vânzare calități excelente de Lem­ne ne Foi Fag și Carpen y1 gij IHIa de amestecate FAG CURAT Lei 21 CER . . . .gij COJITE. .­­Lei 30 Tăiate, și spintecate în lungime normală.—Estra scurte (20 cm.) 1 Led­mia Kgr. fu plus Pen­tru căratul și așezatul lemnelor, pe care căruțașul le descarcă lângă căruță, se trimete la cerere un om cu coș contra plătei 1 leu pentru lOOO sa­i 300 Itgi*. Creptarea Exactă aSselut garantata­i­osii nai SG Cum­păi’ă covoare orien­tale eririlabite de bună cali­tate. A se adresa sub W. C. B. căsuța poștală No. 178. PSJD^IA' SIBIHKEÜ Secretar immusetsl fabricată­ de 3 LMMNOT'stOUCiffil,Pain M^ 49, Rue Vivienne PASÎS® Dr. Haianson loc la facultatea din Viena fost elev al prof. Jiothnagel Specialist în : Esalele interne, și de nemi B dnl Elisabeta Mo. 67 Contrastațiunni «la* la 1—4 p. m. US9B1TS8 1î Dr. Theophil Silben» Inginer chimist București pasagiul Român, 15 Telefon 13 , 18 — Analize de ori-ce natură — Alexandru Corban Avocat S'A MUTAT Calea Călărașilor No. 81 Dr. A. BIRASCH De la Facultatea din Paris fost elev al profesorului fournier Specialist în: Soarele de Piele și Sifilis BOALELE PARULUI Calea Victoriei ISO (Ungi­bis. MM) Lom^st.a—10, a. tu. și 3­* 6 »• «a lilsii­i Motoarele i Gaz Sărat — Sistem — „Trad­ul & C ©.*1 Viena CD printr’o construcție foarte solidă și simplă. CM la luilluijj Prezintă cele mai noi perfecționări teh­nice, avînd aprin­derea magne­to - electrică, , mersul foarte regulat, pu­tere de cai re­se­rvă foarte mare, astfel că, după un r­­ decurs chiar de mai mulți ani, puterea lor normală rămîne cons­tantă. Referente de prima ordine din toate părțile țărei unde au fost instalate aceste motoare REPRESENTANT GENERAL PENTRU ROMANIA BaggStor So G^OSS s Bn întrJmtut a Pla.6­1 E&TBUL LIRIC (Propr. d-lui Leon St. Popescu) Reprezentațiuni Populare Azi Luni 13 Octombrie 1903 (orele 8 luni seara precis) Pentru a 9-a oară marele succes, piesa 7­UHHLOOO Vițe americane alouite din vițele cele mai rezistente si cu varietățile cele mai alese, furnizează : Pepinierele PETRE BALACEANU. Gara Semeni cele mai vechi pepiniere din țară, medaliate la mai multe expozițiuni, sub direcțiunea unui specialist de seamă. — Terenul pepinierei irigabil Singura pepinieră din țară dînd un procent de prindere de 600/0 și autenticitatea varietăților — Prinderea fiind mare putem vinde cu prețuri mai scăzute ca ori­cine — if^Pepiniera de JP ®$8­ SWIMTIM&I *1111 Cataloage ilustrate, cu prețuri și instrucțiuni precise pentru plantarea vitelor și pomilor, se trimit gratis și franco la cerere. Telefon interurban prin PLOEȘTI.— Stațiune de cale ferată la poarta pepinierelor. D-nii cumpărători sunt invitați a vizita pepinierele spre a se convinge despre exacta etichetare a varietăților. Adresa telegrafică și telefonică. Petre Bălăceanu — Gara Semeni aduse la domici­liu

Next