Adevěrul, ianuarie 1909 (Anul 21, nr. 6945-6972)
1909-01-14 / nr. 6956
ír?,‘fi! ’4 januaria 1909% sa va face, un public din Afacere Rentabilă Se caută persoane harnice, oneste şi cu bună recomandaţie cu garanţie bănească, pentru o afacere foarte rentabilă, plătinduse cu fix şi provizion, etc Doritorii se vor adresa la Agenţia de Publicitate Carol Schulder & Comp., Strada Karaghiorghevici No. 18, sub „Afacere rentabilă“ Hipoteca Birou Financiar plasează şi procură bani, Ipotect. Terenuri petrolifere, Moşii, Păduri, Case, etc. Bucureşti, Str. Poliţiei, 11 bis, jos lingă Soc. de Salvare Dr. Ilie Constantinescu Specialisat la Paris şi Berlin în Boli de Ochi şi Urechi instalaţiune complectă pentru operaţiuni şi pansamente " Consultaţiunî: 4Ys—51-i d. a. -Str. StirlMţl-Vod* No. 131 Dr. A.BARASCH Dela Facultatea din Paris fost elev al profesoruîui foamier Boalele de Piele şi Sifilis BOALELE PARULUI Calea Victoreii 120 (liniă bis. Mi» _Consult. 8—12 a. nj. şi 2—5 p. m. Doctor I.BEJ1I - Chirurg la Spitalul Filantropia — Specializat la Paris Consultaţiuni chirurgicale 3—4 p. m. Instalaţiune complectă pentru operaţiuni, pansamente, Spălaturi, etc. ,le. 9, Str. Armaiţului, ap. 9 (Lingă grădina Icoanei) Telefonul din cauză de plecare se vinde total sau în parte un frumos aranjament complect. Pentru informaţiuni a se adresa : Hotel Bristol No. 8, forman contra guturaiului _ Bpsl4018(!!)) Duminică 19 Aprilie 1909 «e către reprezentanţii Camerelor de Comerţ din BUCUREŞTI şi CRAIOVA Prima Tragere M reu in Mile Oferite abonaţilor ziarului „DIMINEAŢA“ CU Casa pe Craiova liberă fe eriee sareică. Situată în cea mai trimoasă poziţie. Un dormitor complect de nuc, compus din: 2 paturi, 2 garderoape, 2 meadioare cu marmoră şi un lavoar cu marmoră, special comandate la Marele Bazaron Mobile „La Centrala“ din Str. Carol No 62. 30 Abonamente la ziarul „Adevărul“ Toţi abonaţii care nu vor cîştiga la această tragere participă cu bonurile rămase, la tragerile următoare a caselor din Bucureşti, Iaşi şi Brăila şi a celorlalte premii în valoare totală de sare . Costul abonamentului rămîne același: Pe un an Lei 20, dînd dreptul la 26 cupoane de participare; pe 6 luni Lei 0, dând dreptul la 11 cupoane de participare ; pe 3 luni Lei 6, dând dreptul la 4 cupoane de participare. Predarea se efectuează ------------ în 34 ore de la comandă CORSsmCIT ENGLEZESC — de Prima Calitate — -— predat la domiciliu în saci plumbuiți — Greutate Garantată Vinde: Banca‘'Credit «Scont Str. Karageorgevitsi, 3 Telefon 10/7 Cel mai mare succes au obținut MOTOARELE benasină $1 gazoden Sistemul TULI Comp. WIEN Special pentru Mari şi celelalte industrii Reprezentant general Inginer Bucureşti, Str Muntuleasa No. 6 Telefon 4/47 Referinţe din toate părţile ţărei Strada Şcoala Militară So 9 Specialist în: arcade ale Magdalenei, partea de sus şi de jos; piatra ungere!; grota crucei; marea biserică din Bethleem; iesla; cele trei chei ale bisericeî şi ale iesle!.. .monumentul Fecioarei; celei două grădini. Până în 1565, autoritatea nu intervenise decit ca să apere pe călugării franciscani împotriva tentativelor grecilor şi sentinţa dată In epoca aceea spune: „preoţii franciscani au singuri dreptul de-a pune lămpi şi alte ornamente în biserica şi în iesla din Bethleem şi că nu pot fi forţaţi de greci să deschidă acest sanctuar”. * încercările grecilor pentru deposedarea latinilor Dar se pare că inconvenientele unor asemenea discuţii ades repetate între latini şi alti creştini erau simp de puternic la Roma, căci papii" dertera ordin călugărilor de pe pămintul shut să nu fie exclusivi in ce priveşte pe greci, pe cari i-ar putea aduce in comunitatea lor dacă le-ar da voe să-și facă slujba religioasă in sanctuarele lor . Să aibă chiar capete acolo. Se pare a,poi că grecii, folosinduse într’o măsiră largă de facultatea ce li se dăduse, s’au servit de împrejurări grele pentru a deposeda pe latini de aceste locuiri, pe cari, prin generozitatea lăţimilor, fuseseră autorizat! să le împartă cu aceştia. , Ca o ealitie de nenorocire, sa îrviî.ui iat In 159!) ca un musulman fanatic din Spaoia, venit de sigur ca că îndeplinească preceptul pelerinaghiluî, s'a tînguit în gura' mare că locurile sfinte ale Palestine! sint în mîinile franciscanilor şi a proerccit că t-lita timp cît aceştia ::u Jvor. fi izgoniţi din Siria armate musulmane hii vor învinge pe creştini. Acest .jereenagutt cuvios se ins'nu.» așa de line îti spiritul miniş- tri'Or iul Mahomet, că sultanul dădu ordinul să se..suprime aşezămintele căluştic- franci, iar ornamente'.) să fie transportate la Constantinopole. Totuşi energicele intervenţii ale ambasadorilor Franţei şi Veneţiei izbutiră să facă să se revoace decretul marelui Senior. . Puţin după aceasta, în .1611, s’a obţinut primul firman dela Poartă, prin care se declară că călugării franci postă exclusie marea biserică din Bethleem şi iesia mai înainte ca oraşul Ierusalim să fi trecut sub dominaţia sultanului Turciei. In 1620,apăru al doilea firman, care dovedea că preoţii franciscani presimţind supărările ce vor avea prin libertatea dată grecilor, s’au încercat sâ-î zădărnicească, efectul. Acest firman spline: „Confirmind posesiunea ab antique a tuturor sanctuarelor cari o află, în puterea preoţilor latini, fără amestecul altor naţiuni, opreşte pe greci şi pe armeni, de-acelebra liturghia, de-a face alte slujbe, de-a pine-camdelabroi lămpi sau alte lucruri în locurile cari simt în puterea francilor sau de-a avea pretenţia la po-‘ 'sesiiunea sanctuarelor călugărilor latini şi că dacă zisele naţiuni ar ridica asemenea pretenții, să nu fie ascultate". In 1631, un ait firman ordonă că „dacă grecii și armenii a.fl.pune stftpîh'ire pe, unele difi săn.duareie posedate ab antiquo de călăgării franci, ăce3tes să' • le fie luate din' mită". Acest firman se explică prin faptul că murind marele vizir care pronunţă.»? în favoarea grecilor, europeni» 'iacenţi ca procesul Să fie revizuit. Lucrul s’a făcut, şi a fost cu totul in avan’tagiul latinilor. Ceva mai tirzic, un berat al marelui Senior a pronunţat excluderea grecilor dintotalitatea sanctuarelor, cu obligaţia ca să-şi retragă din ele candelabrele, lămpile şi silele pe cari le-ar fi pus. . _ , In. 1.655, un firman conţinea hotărireă că „mormîntul Fecioarei trebue să rămîe în‘puterea'călugărilor latini, cari i'afl posedat întotdeauna, şi grecii să nu-î poată nelnişti asupra acestui lucru". Uzurparea Se afirmă că în 1674 grecii au u■zurpat latinilor cele două mari sanatorii ale Si Mormînt şi iesle!,.fapt care ar dovedi că a avut Ioc o restituire şi o reluare. Dar ei nu s’au mulţumit cu atîta. După ce au fost admişi să fie Părtaşi la sanctuare, s’au grăbit să înlăture de acolo cu totul pe catolici. ■In 1689 însă s’a făcut dreptate şi călugării latini au fost tuşi din nou în posesiunea tuturor sanctuarelor lor. La fiecare schimbare de ambasador sau de urcare pe tron a vreunui mare Senior,dela 1690 pînă îa 1755, s'a obţinut mereu cîte un nou Khett şerif, care confirma drepturile călugărilor latini. .Aceştia se bucurară, multă vreme de posesiunea locurilor sfinte. Dar veni marea 'revoluţie' şi i se prezentară alte împrejurări politice'de pe urma, cărora au suferit interesele religioase. Grecii s’au folosit de ele pentru a se întoarce la primele lor pretenţii şi cînd, în 1808 ui» incendiu, care se zice, a fost opera lor, a distrus marele templu, călugării ■ lăţiţi» ne mai fiind în măsură să repare paguba, grecii le luară locul, C. să-şî facă astfel un drept. Din 1810 s’a, dat un ordin ca călugării franciscani să fie puşi îno*sesiunea tuturor sanctuarelor uzurpate de greci, dar Poarta n’avea pe atunci decit o putere nominală la Ierusalim; aşa că grecii intrigau*», prin viclenie şi corupţie, izbutiră săse menţie îa locurile lor şi chiar să fie recunoscuţi ca Stâpînî. După 1830 interveni Rusia. Ea se declară în favoarea stabilire! grecilor şi îi luă sub protecţiuinea ei aşa cum se goseau, adică fără să-i pese ce drepturî de posesiune au. * Toate cele de mai sus, de altfel rezumate şi condensate, sunt luate din documente autentice cari se află în posesia ,mea şi cari provin de la persoane imparţiale şi de toată onorabilitatea, cari au trăit în Palestina mulţi ani şi sunt de absolută bună credinţă.. Tot ce spun nu are de scop, ca franciscanii să fie puşi în posesiunea celor ce le-a fost spoliat, căci acuma acolo situaţia e bine definită pentru toate religiile, ci ca să dau o expunere istorică a acestei chestiuni a locurilor sfinte, careastăzi vine pe tapet cu atîta vehemenţă şi a făcut să curgă singe. Ultimele ştiri cari vin de la Ierusalim spun câ situaţia e foarte neliniştitoare. R. A. Guya Curierul spectacolelor — Marţi 13 Ianuarie — 1 TEATRUL NAŢIONAL. — Se va juca: „Don Carlos", poem dramatic in 5 acte de Schiller, tradus de d. G. Coşbuc. CIRCUL SIDOLI. — Reprezentaţiurte clită de:circul Sidoli. TEATRUL BULEVARD. — Realitmmarion (demonstrator Bottez), prezentaţiune a cineiaatografuhii TEATRUL LIRIC. — Trupa franceză tu d-şuara Cora la parcerie. Se va juca: „Le Chombeau“, piesă în 5 acte de Jean Richepin. TEATRU DE VARIETĂŢI IMPERIAL, strada Cimpineanu .16.— In toate serile represemtaţiuni pentru "familii,. Program artistic foarte variat şi de mare atracţiune. Debutul, admiratului duet francez „Les Del-Melys", al simipaticului comic francez „Boncheril”, excelentului trio tirolez „Reuil” şi celorlalţi artişt sosiţi. Duminicile şi sărbătorile marine, cu intrarea liberă. Muzee MUZEUL ZOOLOGIC, (şoseaua Kisseleff). Deschis Joia, Duminica, şi sărbătorile, dela .10—12 a. m, şi 3—5 seara.— MUZEUL DE GEOLOGIE ŞI PALEONTOLOGIE, (Universitate).— PINACOTECA STATULUI (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu).— ATENEUL ROMÍN, (vizitarea localului şi colecţiilor sale.) Deschis în fiecare zi 9—12 dim. 2—1 d. a. Taxa de intrare 50 bani. MUZEUL DE ANTICHITĂŢI, (Tiniversitate). Deschis . Duminică debil dimineaţa pînă la 1 d. ftUZEUL ETNOGRAFIC ŞI DE ARTA RAŢIONALA (Monetăria Statului, şoseaua Kisseleff. Nefiind inaugurat încă, e deschis publicului numai cu învoirea direcțiune». Motoarele de Benzină și Bazogen I cele mai bune sunt de Sistemul Allmaim ce se vînd numai, de Casa NICOLAE FEHÉR . C-ie BUCUREŞTI BRAILA CRAIOVA Cereţi oferte speciale şi catalogul ilustrat. — Societate in Comandită — ECOURI Ni se comunică din Paris, că proprietara magazinului de corsete I. M. Théodorin S-sor, din Calea Victoriei 106, se află acolo de mai mult timp şi în curind se va înapoia în ţară, aducînd cea mai nouă croială de corset specială pentru noile toalete de primăvară, create acum la Paris, D-şara Otilia Beck, fiica d-luî dr. M. Beck, rabinul Comunităței Israelite din București, s’a logodit cu tînărul inginer, Hermann Marcus, din Freiburg. Beritortul enerţial[_ industria) Duminică la orele 2 jum. d. a. s'au întrunit la Cercul comercial şi industrial din calea Victoriei, peste 90 membri, fruntaşi, ai comerţului din Capitală, sub preşidenţia d-luî N. Zapne şi s’a luat în discuţiune deriziunea ministerului de finanţe prin care obligă pe comercianţi să anexeze facturile originale pe lingă declaraţiunile vamale. Această măsură fiind din toate punctele de vedere vexatorie pentru interesele comerciale şi industriale, Camera de comerţ din Bucureşti a intervenit încă înainte de 1 Ianuarie la ministerul de finanţe care a admis ca în loc de facturele originale să se poată prezenta copie de pe facturi fără indicaţiunea firmei cari a furnizat mărfurile. Această soluţiune făcînd încă mult de dorit, membrii cercului, în urma discuţiunilor urmate, au ales o comisihirte compusă din d-nii N. Zanne, D. G. Many, Ad. Abony, I. V. Socec, Leon Schönfeld, Iancu Rechter, I. Luca P. Niculescu, Carol Prager și Simion Mihailescu cari cu începere de ’ azi se vor întruni la Cerc în fiecare seară la orele 6, pentru a studia chestiunea în toate amănuntele ei. Pînă la găsirea unei soluțiuni. d-nii N. Zanne şi D. G. Many s’au prezentat agi d-lui Costinescu căruia i-au expus doleanţele comercianţilor şi industriaşilor. D. Costinescu a luat act de arătările delegaţilor Cercului comercial şi industrial şi a dat ordin telegrafic tuturor biurourilor vamale ca să nu mai ceară comercianţilor anexarea facturilor pentru operaţiunile de vămuire. Această suspendare s’a dat pînă la 1 Martie viitor, rămînînd ca pipă alunei d. Jipescu, secretarul general al ministerului de finanţe, împreună cu comisiunea desemnată de Cercul comercial şi industrial să găsească soluţiunea cea mai potrivită care să împace şi interesele ministerului de finanţe şi acele ale comercianţilor şi industriaşilor. Bursa cerealelor New-York ne aduce pentru Mai închidere urcară două optimi, per burfhels. Porumb pentru Mai scădere o optime .Iulie închidere scădere o optime per bushels. Chicago: Grid pentru Mai închidere urcare patru optimi, pentru Iulie Închidere urcatre trei optimi, per buhals. Porumb pentru Julie închidere urcare patru optimi per tru hers. Berlin: Gila notează Julie scădere un sfert- Secară scădere un sfert, pe tonă. Londra: Griul vînzătoriî îşi menţin preţuirile deşi cumpărătorii st' rezervaţi. Otzu! ferm vînzătoriî stînd la rezervă. Ovăzul’ferm. Timpul ger. Liverpol. Griul ,se amelioră din cauza previziunilor şicontinuă mai ferm toată ziuă, închise susţinut. In Brăila se cotează: Griu greutate kg. 78-79 lei 20.10. Grîu greutate kg. 76.77 lei 19. Griu greutate kg. 72-73 lei 17.30. Tendinţa griului susţinută. Porumbul fermiei 13 suta kg. Ovăzul susţinut 10.20 suta kg. Orzul urcare lei 11.10 suta kg. Secară urcare lei 17 suta kg. Grîu susţinut cu cererile bune. Porumb bun cu cererile bune. Scandalul din Piteşti Poliţia provoacă scandal şî maltraisază pe veteranii cari voiau să ţie o întrunire. PITEŞTI 12 Ianuarie.— Azi la ornele IO-'‘dimineaţa, sta ţinut înbiserica catedrală Sf. Gheorghe uri parastas in amintirea romînilor căzuţi în lupta dela Plahova, fiind de faţă şi membrii societăţei veteranilor „Coroana de Oţel’’,în frunte cu reşedintele lor, d. Gh. Drăghescu. Ditea terminarea slujbei, în frunte cu muzica militară, veteranii, pornesc spre sala Dacia unnde aveau intenţia să ţie o întrunire. Sosiţi aci, dupa ce parcurg străzile: Şerban-Vodă, Brătiariu şi Justiţiei, ei încearcă să intre în sală. Sunt opriţi însă de către o ceată de poliţişti, în frunte cu poliţaiul loaniţescu, sub cuvînt că preşedintele societăţei ar fi instigator şi socialist. Văzind aceasta, vâte, rănit pornesc spre statuia Independenţei, urmăriţi fiind de poliţişti, cari tiu conteneau Cu huiduelile ,şi fluerăturile. ... Lumea de prin caleintrigată de acest zgomot i eşise afară iar trecătorii se luaseră după acest convoift. Cînd au ajuns la statuia Independenţei, preşedintele societăţeî s’a suit pe piedestal şi a ţinut un mic discurs. La sflrşit, pe cînd aclama familia regală şi în timp ce muzica intona ,imnufî regal, poliţiştii incep să huiduiască din nou şi devastînd pe un covrigar, ‘aruncă cu covrigi şi brînzoae în veterani. Publicul de pe trotoare se tăvălea de rîs privind spectacolul, ce le oferea poliţia, iar veterani! indignaţi încep să mutrmure, ceea ce dădu naştere unei încăerărî, cu care ocazie fură loviţi mp.» mulţi veterani. In cele din urmă, lucrurile s’au calmat. După amiAzî m’aan întîlnit cu »in gmp te veterani, cari cu lacrimi în ochi mi-au povestit cum au fost mâ bătațî de poliție.—Far. B. Morţun la Iaşi IAŞI, 1.3 Ian.— D. ministru Morţurt a sosit astăzi aci, la orele 8 şi 1iWTUitate dimineaţa. D ri’a oferit întîmpinat la gară de d., Zdrobiri, directorul prefectureî de, poliţie şi toţi fruntaşii liberali. A descins la hotelul Traian, unde, după cîteva minute de repauz, a făcute cîteva vizite pe la liberalii din localitate. D. Morţun a venit în Iaşi pentru a figura ca martor, la căsătoria d-lui Haralanm G. Lecca, directorul de scenă al teatrului naţional, cu d-ra Nataliţa Botezatu,o nepoată a d-lui Nicu Ganc, primarul oraşului. Căsătoria civilă se va face la 3 d. a. Astă seară d. Morţun se întoarce înapoi la București. — Dan. TEATRU - MUZICA TEATRUL LYRIC. —Ttţupa d-rii Laparcerie: l’lnstinct de Kistémalkers, la Bonne intention de Fr. de Croisset. > „Instinctul“, cunoscut la noi de la reprezentaţiune Teatrului Naţional, a fost jucat aseară de trupa franceză, dela Lyric într’un chip care a întrecut toate aşteptările N’am fi atribuit atîta putere dramatică d-rei Cora Laparcerie, care a dat rolului Cecilia un relief puţin, comun. Cu deosebire scenele culminante—şi în special aceea în care vine consternata de viziunea muribundului pe care l iubeşte—au zguduit adine publicul care a izbucnit într’o călduroasă ovaţie la adresa excelentei artiste. Dar ceea ce a ajutat, ca eruoţiunea să fie şi mai adîncă a fost restul interpretaţiuneî, cu totul remarcabilă. D. Luguet a avut toată autoritatea morală în Jean Bernou, d. Hauterive a dat rolului lui André Bernou o importanță aproape nebănuită, pregătind, în mod magistral, atmosfera de teroare a izbucnirei momentului culminant al dramei.. După puternica piesă a lui Kistemaekers a urmat o comedie în două acte de Fr. de Croisset: „La bonne intention”. D-ra,Cora . Laparcerie a apărut, aci într’un rol al Jeapei Granier, jucat la Teatrul .Capucines—şi ’ a fost admirabilă în rolul, actriţei, care, ar , fi vrut, cu glndul bun, ,să ajute pe o,inistră fată să-şi recucerească logodnicul, dar infamul recurge la un truc: îi spune că ar fi fost amantul unor camarade ale ei de teatru! Ei, la asta nu poate rezista biata femee—şi i se aruncă în braţe! De la spaima, suferinţa şi ,nefaustenia eroinei din „Instinctul” d-ra Laparcerie a trecut la ispita, dorinţa, gelozia şi voluptatea sinceră a sărmanei creaturi din Comedia d-luî Croisset şi s’a arătat astfel stăpînă pe o gamă de nuanţe, de o întindere şi varietate, care a pus talentul său într’o lumină din cele mai simpatice. Eminenta artistă ne-a cucerit aseară definitiv şi va, fi, una din acelea pe cari le vom revedea totdeauna cu mare plăcere. Publicul i-a arătat-o prin vil aclamaţiune. Să nu uit pe d- Walther, care a secondat cu mare dibăcie în „La bonne intention". E. D. F. liulUitratii moşi şi Tunari din judeţul Ilfov aduce la cunoştinţa publicului că blînd o măre desvoltare desfacerea laptelui ce procură in Bucureşti, a hotărît să mărească numărul vacilor şi bivoliţelor aşa că, să fie in măsură de a îndestula toate cererile făcute la vederea calităţei şi cftinatftţel acentul produs şi derivatelor lui. Laptele debitat este pasteurizat Comenzilese vor adresaAria Tunari, S-sorî Sebott Şoseaua Ştefan cel Mare 212 Bucureşti, de unde se va trimite ladommiciliu. Telefon 15/42 CUTIA CU SCRISORI Fals si neadevăr * * Domnule Director, in numărul 695 din 11anime al ziarului ,,Adeveriţi“, aţi dat publicităţii o pretinsă scrisoare a mea, conţinînd oarecare aprecieri privitoare la scrutinul de balotaj al colegiului 11 de Senat din Prahova. Infamia de a mă semna în josul unei Scrisori ce nu-mi aparţine o cusută cu aţă albă, şi uşor se poate vedea, că ea porneşte din oficina junimistă, căci prea coincid grozav aprecierele din pretinsa meascrisoare, cu ac»!« ale ziarului junimist „Conservatorul aparute în ziua a doua după rezultatul balotajului de la colegiul II de Senat din Prahova, ele sunt următoarele: La primul scrutin candidatul junimist d. Luca Elefterescu a obţinut 143 voturi, graţie indulgenţei guvernului şi a mijloacelor băneşti prin cari s’au corupt bună parte din aceia, ce numim zestrea guvernului. ha balotat insă, guvernul ingrijat• peste măsură de curentul puternic ce se creiase în ■ fo.iiocirea cahdidaturei democrate, n’a •cruțai. nici un mijloc, n’au rămas nici un fel de ingerințe neintrebuintate; in special zestrea bănuită, dacă nu îngăduită, a vota cu candidatul junimist la primul scrutin, v’a putut rezista presiunelor şi ameninţărilor guvernanţilor, şi a trecut imediat de partea d-luî Agrarii, susţinut de guvern, iar junimiştii reduşi la propriile lor forţe, .n? a fi, întrunit de cit şt de voturi. Acesta e adevărul şi cei interesaţi să mistifice opinia publică, susţinînd contrariul, nu simt şi nu pot fi decît junimiştii, a cărora prăbuşire cu această ocazie, a fost pusă în evidenţă admirabil da dvoastră. Mulţumiindu-vă pentru ospitalitatea ce mî-aţi acordat, primiţi asigurarea distinsei mele considerațiuni Gogu I- Zamfirescu fost ajutor de primar, Ploesst. A PEVÜ&ÜT/ TELEGRAME CRETA NU VA FI ANEXATA DE TURCIA Constantinopole, 13 Ianuarie. — Ziarele turcești publică că la Consiliul de miniștrii de erî, au fost citite depeșile ambasadoriilor turci spunînd că puterile protectoare ale Cretei ,nu permit anexarea de către Grecia.: Insula Creta va continua să fie administrată sub supravegherea puterilorprotectoare. IARASI ZVON DESPRE ABDICAREA REGELUI PETRU Semirn, 13 ianuarie. — Zvonul despre abdicarea regelui Petru, apare din nou, evident iarăși din sursă interesată, austriacă. Se spune că in vederea retragerii sale, regele Petru ar fi însărcinat pe un prieten al său din Geneva ,cu cumpărarea unei moşii. Partidul progresist va anunţa o interpelare in Skupstină cu privire la aceste svonuri FRANŢA ŞI ATITUDINEA SERBIEI Fails, 13 Ianuarie. „,Le Temps“ refuză să publice articolele ziarelor de la Belgrad, găsindu-le urea necuviincioase faţă de Franţa Marele ziar parizian zice că sirbii arată acum un patriotism aşa de obraznic şi de supărăcios faţă de amicii lor încit nimeni nu se miră dacă Serbia a ajuns în starea ei de acum prin acte nechibzuite măsuri violente pînă la regicid. REGELE PETRU ȘI STUDENŢII SÂRBI Belgrad, 12 Ian. — Făptui că ambasadorul Austriei, contele Forgach, n'a primit invitare pentru balul studenților, va avea pentru dinșii urmări neplăcute. Ministrul de Hiterne s’a interesat de acest caz și a spus că dacă în adevăr mi s’a trimis învitare contelui Forgach se va ordona o anchetă prin senatul universitar şi dacă contele Forgach va, lipside la balul studenţilor, nici regele Pietru Itu va lua parte. DEMISIA LUI TITTONI Londra, 16 Ianuarie, Ziarul „Daily News“ îşi menţine ştirea că din cauza proectului Austriei în privinţa facultăței italiene din Viena, ministrul de externe al I■taliei, d. Tittoni, se va retrage în curind. CONFERINŢA ROMÎNILOR DE PESTE MUNŢI Budapesta, 12 Ianuarie. Partidul nationalist romin a hotărtt să fină o conferinţă in ziua de 28 Ianuarie. Se speră că pina. atunci preşedintele partidului, d. Teodor Mihaly, care. e bolnav de. influenţă,' se va. restabili. CATASTROFA PE COASTA OCEANULUI PACIFIC New-York, 12 Decembrie. — Pe coasta oceanului Pacific o groaznică catastrofă a avut loc, cauzată de un val uriaş ce S’a ridicat din mare, năpustindu-se pe o întindere colosală. Multe localităţi au fost cu desăvirşire distruse, asemenea şi liniile ferate şi toate zăgazurile de pe coastă. Circulaţiae complect întreruptă. Se spijine că ’ numărul morţilor efoarte măre. SIGILAREA UNOR ACTE Roma, 12 Ianuarie.— Ministrul de război» Casata a sigilat toate actele rămase de pe urma şefului statului major al Italiei, Saletta, deoarece se crede că dînsul fusese în posesiunea unor copii de acte importante. Familia decedatului a consimţit la sigilare. DATORIILE PRINCIPESEI LUISA DE COBURG Bruxelles, 12 ianuarie.— In privinţa giuvaeriealilor reginei Belgiei, cari urmari să se vîndă la licitaţie pentru datoriile fiicei ei principesa Luiza, se anunţă că licitaţiunea nu va maî avea loc. Creditorii aupon simţit să aştepte plită cînd principasa va primi moştenirea sa. TERORIŞTI RUŞI LA LONDRA Londra, 12 Ianuarie.— Din mahalalele oraşului se semnalează multe cazuri de prădăciunî, comise de anarchişti ruşi şi se deduce din aceasta că un număr considerabil de membri aîpartidului terorist s’ar afla în Londră. Autorităţile au luat întinse măsuri spre a preveni pericolul acţiunea acestor anarchişti. INCENDIUL DIN VIDIN Sofia, 12 Ianuarie.—Se comunică din Vidin că astăzi un violent incendiu a distrus grajdurile regimentului .3 de infanterie. Din cauza lipsei de apă, focul n’a putut fi localizat, aşa că au ars grajdurile cu 6 căruţe de transport. INCIDENT DE GRANIŢA Budapesta, 12 ianuarie. .. Din Braşov se anunţă că la Bralocea în apropiere de Predeal cifiva, soldaţi români au tras de şase ori asupra unui grup de lucrători ce se afla pe teritoriul unguresc. Lucrătorul Teodor Pop a fost nemerit de uri glonte. Cu ocaziunea anchetei oficială făcută in România, soldaţii au declarat că au tras în glumă. DEZMINŢIRE Petersburg, 12 Ianuarie. — Contrariul ştiibiilor publicate, agenţia Westnik nu ştie nimic despre călătorul ţarului Rusiei la Roma. NEGUSTORI UNGURI BOICOTAŢI DE ROMINI Budapesta, 13 Ianuarie. — Zianul ultra-sovriinist ‘‘Magyarvors'zăg" anunţă din Blaj că boicotarea comercianţilor maghiari de către, romîni e atit de înverşunată că aceştia nici unear chibrituri nu mai pot vinde Situaţia negustorilor maghiar» fiind farte critică, numitul ziar invită guvernul ca să ia »năsuri spre a-î salva dela ruinare. . . EPISCOPUL ROMAN DIN GER NAUȚI NU VA FI CONFIRMAT Budapesta, în Ianuarie. O corespondenţă semi-oficioasă desminte ştirea despre apropiata confirmare a \-tpiscopului Caransabeşului, Musta. Corespondentul spune că, com Urmarea e foarte problematică, deoarece noul episcop S’a arătat, prea puţin energic in executarea ordinelor ministeriale privito arf la anchetadisciplinară in afacerea proporandieî din Căransebeş, DIN DIETA GERMANA Berlin, 13 Ian.— 11 persoane a’. restate în urma manifestaţiunilor socialiste de el» au fost trimis.' în faţa tribunalelor. Azi dimineaţă, asemenea manifestatarii s’au reînoit în apropieri, de Dieta, dar fără a provoca vreun incident. In Dietă au fost depuse luai multe moţiuni tinzînid la modificarea dreptului electoral pentru Diietapolat ministrul de interne a spus'.ca adunarea e ocupătă acum cu Statistic» privitoare la această chestie, fiid că fără o anchetă serioasă nu îi poate supune Dietei nici o propurteire serioasă; prin urmare, guvernul nu va lua parte la aceasta discuţiei totuşi, ministrul declară că va lua notă de punctele care ar putea eventual servi la proectul guvernului. Apoi, începu discuţia, în numela conservatorilor, d. Richtholen declară că trebue să semenţină bazele actuale ale dreptului electorali îa Prusia, fără ’ a se lăsa conduşi de manifestaţiunile de pestradă. Dacă guvernul ar depune un a-asemenea proect, el ar zdruncina raporturile sale cu conservatorii. Urmărea mîine. PROCESUL UNOR ROMINI DIN UNGARIA Budapesta, 12 Ian.~ Se anunţa din Arad că astăzi s’a judecat procesul intentat romînilor loan-* Curăţ Nicolau Czigan, Adrian Cure, Nicola« Marcian, Miha’î Varian și Mihaî Kiş din Kovasxincz pentru răspîndire de scrieri agitatoare. . La interogatoruil martorilor acuzăreî s’a constatat că acești martori tratau în duşmănie cu acuzaţii şi că dânşii sunt cunoscuţi ca sperjuri de profesie. Faţă de -’ aceste constatări, Curteaa achitat o, parte din acuzaţi, menţinind acuzarea numai contra, lui Ioan Cure, Mihai Varian şi Mihai Kiş. Urmîndu-se dezbaterile, e’ă constatat şi nevinovăţia acestor acuzativ Curtea i-a achitat şi pe dinşii. Procurorul însă a anunţat apel contra acestei sentinţe. Nea Ghiţă (No. 11) Asociaţia funcţionaiior de asigurare Primim următoarea scrisoare:,. Domnule director, In interesul adevărului vă rugăm să publicaţi în onor. dv. ziar că tot ce s’a scris pîriă acum In chestia funeionarilor de asigurare nu a pornit dela comitetul „Asociaţiei funcţionarilor de asigurare”. Comitetul se mai ..crede.. dator să arate că. la constituirea „Asociaţiei” au luat parte numai funcţionari ai societăţilorde asigurare şi că înfiinţarea ei .nu i se datoreşte. nici unei iniţiative străine, lucru nn deapjins puripscuit .tuturor membrilor cari au luat parte la fondarea acestei asociaţii. Cu această ocazie rugăm, B.e. toţi funcţionarii deasigurare , să ne dea mai departe sprijinul,top Comitetul asociației Adunarea generală a funcţionarilor poliţieneşti Aprobarea dârei de seamă.— Complectarea consiliului da administraţie. Ori după ,-amiazî la orele .4, ,societatea de împrumut,‘ ajutor şi, economie a funcţionarilor prefecture! poliţiei Capitalei, a, ţinut adunare generală, cu ocazia îmîplinirei unuî an dela înfiinţare, pentru,prezentarea bilanţului pe’anul 1908 Şi votarea buidgetuluî pe anul IBOOrp-ISUO. A prezidat, d. Emil Petrescu, pregetul pe anul viitor. Din darea de seamă imprimată, rezultă că bilanţul pe 1908 se prezintă la: venituri şi cheltueli cu lei 57.991 38. Budgetul pe 1909 se arată cu iit 34.500 la venituri şi cu lei 8700 la celtuelî, de ,unde un excedent de lei 25.800. Membrii prezenţi în mare număr au aprobat bilanţul şi au votat budgetul pentul viitor. In urmă s’a procedat la com plectareaconsiliului de adiministratie. Această complectare urmează a se face într’o aduoare viitoare, lista prezentată neîntrunind majoritatea absolută. Şedinţa s'a ridicat la orele 7 seara.—d— Cereți * 57 FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ HOJlI DC COPII (Un vol« de» enfantik Pari») — Mare roman de reportagiu — de LOUIS FOREST A șasea in 3. asvirli. în aer ae . cinci metri. Nu căzusem Încă, Dină la locul unde se întindea sfoara că lui din nott aruncat mai »jus și toti așa înainte. Nu pot să’țî explic cine m’a tratat astfel şi prin , ce mod am fost jucăria unui joc de aşternut. Desigur, e încă o misiune a luî Flax. Nu cred în puteri supranaturale, dar acest om treme sa cunoască toate meşteşugurile drăceşti! !Da, eram jucăria unei puteri nevăzute! Mă invirteam împrejurul meu, când cu picioarele In jos, cînd cu picioarele în sus. .. — Toate aceste lucruri sint doarciudate! 4 «tftl Aji făcut salturi periculoase Intre cer și pămlnt o furnică înaripată, învirtită de furtună, ar putea povesti o intim-plane la fel cu a mea. Adică, ajungînd la acest punct, nu măi poate povesti nimic. Căci, cu respiraţia tăiată, cu gura plină de singele care îmi curgea din nas, am leşinat. Cel mult dacă îmi aduc aminte o lrainină subită în noapte, ur fulger...Şi apoi, nu mai ştiu nimic pînă îr» momentul cînd nţi-ai dat seama că sint într’un pat bun, că, de cîte ori îmi mişcăm rin deget, tot corpul îmi pricinuia dureri, dar că atit cît nu mi- i mişcam măbucuram de o senzaţieplăcu-, tă de linişte şi de siguranţă. Acum, scumpul meu prieteni sînt obosiii, lasă-mă tn pace. Du-te. Telegrafiază. feti vreau să dom. . Aceasta e povestirea ce mi-a fâcut-o Rudolphe Hermlein, întins între cearceafurile calde și albe. Si lai v'am scris nimic despre misterul copilului alb, care face aci. obiectul tuturor ■convorbirilor. Copilul a alb? In adevăr, sitii din hid nebuni sau realitatea a devenit nebună? Barbarus Un nou punct de întrebare. — copilul alb? e Melchthal, îs AUgîist. — Atmosfera de invitație în mijlocul căreia trăim la Melchtal, adăogată la supranaturalul evenimentelor , aj1'-căror Bîaftirl sintemn Tape să se nască în fie-care oră ti. nouă'le* &eridă, mai mult sau maî .puțin fabuloasă. Evit să fiu complicele tuturor poveştilor de zine cu care confraţii mei, dp îa ziare Împreunează firele de telegraf. ' • BlSsaraghios să .inventezi și să' exagerezi faptele cînd însuși adevărul pare de necrezut. : Iată, pentru ce nu. v’fm telegrafiat încă nimic despre Copilul alb. Dar astăzi mă împinge actualitatea să es din prudenta mea rezervă., Ce e Copilul alb ? Ce erî, dăm acest nume unui fel de fantomă vagă, unei apariţiunî pe care au zărit-o toţi locuitorii din MelChtal. Pe de altă parte, o întîmplare cumbasă, neliniştitoare irită foarte rău pe cîţiva dintre roî. Cum îndrăzneşti, veţi zice, să vorbeşti de fantome în epoca noastră de ştiinţe exacte? Cititorii noştri să se asigure. Nu sunt aplecat spre nici o’ slăbiciune a Spiritului Nu mă servesc astăzi de cuvinte îrtuprumutate dinvocabulare de magie, fiindcă im pot să Jnlpebuinţez temepimai precişi pentru a caracteriza" :fenome»»Ole a’căror martorî am fost eui şi .mulţi’alţii, oameni'de seamă, nu naivi şi .supertiţios». înainte de expediţia în care a căzut Alain Bermani Victima zelului sau,numai el singur văzuse „copilul alb”. Se poate vedea, semnalat,acest, incident în telegrama prin care a-a aflat nenorocita .noastră . intimplare. Acolo vă vorbesc în treacăt despre o aratare, un fel de iluziune optică pe care, tam întlm-pi-nat-o în lunigul druimului. Sărmanul meu Caanajrad înergea în capul micei noastre, trupe, cînd, după ce sări o mică moviliţă, opri deodată şi-şi ridică felimarul pjentru a putea vedea mai departe... Apoi, fără să spună nimic, îşi urmă drumul. După vreo suta de metri, el făcu acelaşi gest brusc şi întrebă pe Rudolph Hemulin, care mergea în urma lui: —Nu vezi ceva acolo, nu, tocmai dieparte de a fi? — Ceva alb? — Da... ceva care se mișcă. — Ce poate să fie'? Lucrul alb care..’’ se clătina în noapte dispăru,, apo»reapăru, din nou pentru a ma dispare odată. .Muntenii noștri îl băgară de seamă in maîmulte rînduri. Cît despre mine, mărtuirisesc că Tam văzut de roal-bine de zece ori in tot parcursul drumului. , Era un fel de umbră luminoasă care se desemna pe fondul nopțeî. Ni se părea ca sintem jucăria unei iluzii optice- Eu, mai cu seamă, am dat ideia că Sîntem prada unor năluciri colective, otoloseala din ultimele zile, neliniştea continuă în care am stat, influenţa psihologică a'forţelor naturale' cu care am avizit de luptat,, puterea nervilor noştri vizuali obosită ide negură, aşteptarea primejdiilor în care ne aruncăm, toate aceste la un loc contribuiau să ne facă să visăm trezi. Lind urmârindu-ne, cînd întrecîndu-ne, mica pată albicioasă ,ne însoți pînă lingă munții cari înconjoară Frutt. Pe urmă, dispăru. Ne-ar fi rămas, fără îndoială,din amintire, credința că am. avut de a face cu un simplu’fertomen curios, dacă astăzî Melchtahl ni ar fi arătat toţi locuitorii că au avut şi ei o viziune asemănătoare. Vreo treîzeci de locuitori ne-au semnalat existenţa fantomei din seara aceia. Unii dintre martori sunt oameni de ispravă care nu vor putea spune, niciodată minciuni. Domni i Cleperit, baronul de văutremesse şi d. Fiamiuene declară categoric că au văzut şi eî ,,copilul alb“. Intîiul l'a văzut la marginea Melchiahluluî cel de fil doilea l’a văzut tăind drumul din grădina hotelului Alpenhof; iar d. baron de Vautremesse l'a, întîlnit lîngă lac. Toate aceste informaţiunî se potrivesc 'între ele, dar rămln tot nelămurite. Toţi au văzut ceva în Întuneric, dar nimeni nu poate să spună ce anume a văzut. Ut» siu'giîr lucru pare stabilit: i,copilul alb" n’ă maî apănit după ora zece seara, ora în care Alain Bernard, Rudolf Hermelein, muntenii şi eu am plecat spre înălţimile din Frutt. Cu toate acestea, două cumetre cari, locuesc împreună, susţin că ar fi'văzut apariţia pe la i»iezul nopţeî. Ea şedea in genunchi, In.mijlocul, drumului, intr’o înfăţişare rugătoare şi purta împrejurul frunţe» ,un nimb strălucitor. Nu prea cred cu spusele acestor bune femei- Se prea poate ca evenimentele din ultimele zile să fi întors multe .capete slabe. Am căpătat 0 mărturie mai de ■seamă.. • Rudolph Hermelein, astăzi vindedecat, spune curioșilor -cari nu se plictisesc,.cu întrebările ,ca, cu cîteva clipe înainte de a fi 'fost aruncat în sus, a văzut enigmatica fantomă. — V'S.m maî spus, povestește ei, că atunci cînd fui cam la’patruzeci de metrii adineime, am auzit vocea limpede a unui copil' care striga: Ține-l Ambroisei... El Mite! copilul cu .vocea cur Viii proecta în jurul lui un fel de’pată luminoasă care semână ca ■ forma vaporoasă care ne-a urmărit In timpul .ascensiune!. Dar să poate să nu fie decît o potrivne.. După această povestire, apariţia a fost botezată „copilul alb” Afară de această. Intimidare, destul de misterioasă, mai e. una numa puţin curioasă. încercarea de a ,lua .fortăreaţa cu asalt, care se isprăvi cu-; moar- - tea colaboratorului , nostru, f»î ho-' târtta In urma unei marî consfâtuiri ţinute în casa lui Alain Bernard, cîteva ore înainte de bună»* rea el în executare. . ”. La consfătuire, luaseră’parte cC. • patru muntenî cari trebuiau să ne însoțească. Dürrer, Hennioi», Bemard și ea. Planul fu hotărî* cu voce înceată. Ne temeam să nu fim auziți, de vre-. tm vecin. HesEsbán nete conjura* sg(ț - ”" .(Vă