Adevěrul, iulie 1909 (Anul 22, nr. 7119-7149)
1909-07-24 / nr. 7142
Iulie 1909 ,r.aega»BLumisma PLUGURI de oțel cu 1,2,3,4 brazde garantat originale in Leipzig (Germania). Corntent de «fel entrasat. Întoarcere» ți mărunțire» brazdei perfecți». Forță de tracțiune redusă. »urabilitate extremă. Singurele adoptate de Domeniile Coroanei, Fermele Model , împărțite de guvern» Țăranilor și Veteranilor. FERIȚI-VA de CONTRAFACERI, itemei Marca I . STAADBHER SINGURUL DEPOZITAR BUCUREȘTI Str. Smârdan 20, ESRASSfI, CRISOTA BUD. SACI Se găsesc garantat adevărate la Kellerei EDELWEISS Sili patronagiul IIL S. Reginei BULEVARDUL SCHITU MAGUREANU No. 43 De la 15 August se primesc în gazdă concurente pentru școala profesională de gradul II-lea. De la * iunie se primesc în gazdă eleve admise în invățamintul Irnfesional,cu deosebire gradul 83, atelierul fiind în ucinătatea școatlei. Elevele învățămîntul profesional vor găsi în acest atelier repetitoare, pentru teoria voitului, desenul industrial, matematică, limbile romînă și franceză. Cin IU si* 5 3TB ö CP Si copile interne care doresc sa învețe t3v I IIIS fibol/ croitoria și ruinăria, teoretic și practic. ggt. Locuință cu tot confortul—Hrană bună și toate îngrijirile pe Orvrm A Uricenlín se află verbal sau prin scris de la can LOMlIUSIIItcelaria atelierului. — înscrierile se primesc de pe acuma ZOE GRANT R eputație gaștigata EZÎSTEHȚA GAHANTATA jjUjJ ■ — WIE NA — B Cea ma reputată fabrică din lume pentru v OPSELE de DUȘUMEA (Bernsteinlackfarbe) OSAKA PESTU PAKCHETS CULORI DE EMAIL (Emailglasuren) ALB și CULORI ssy.> TOT FKI.IT. BK LACURI •*£» Se vinele la principalele Droguerii și magazine de vopsele din țară pușcatî ; soldații refuză să tragă asupra mulțimei răsculate. Și se dă dovadă de slăbiciune. Slăbiciune în felul lui Ludovic al XVI. Să fie oare într’adevăr Istoria un profesor atît de prost?“ In continuarea declarațiunilor sale pretendentul se ocupă de popularitatea lui Alfons al XIII. Această popularitate spune el e în scădere și a suferit mult în ultimul timp. Aceasta însă iară ca Alfons să fie vinovat. Acesta e un rege cavaler. Pretendentul îl respectă : curge singe de Bourbon în vinele regelui. Cu ocazia atentatelor cari s’au încercat asupra lui, Alfons s’a purtat ca un bărbat. Pentru curagiul și bărbăția lui, pretendentul îl admiră. „Mult mai nesimpatizată decît regele este regina Victoria. Spaniolii sînt șoviniști. Ei se tem grozav de vre-o influență străină. Și regina a rămas întotdeauna prea străină, aceasta nu i-se iartă. Un membru al partidului meu, d. Carrian, care în calitatea sa de consilier general al provinciei Guipuzeoa, a intrat în palatul de la San Sebastian, îmi scrie că a găsit-o pe regina inundată de lacrimi. Regele este îngrijat. Regina plinge. Sunt oare lacrimi cari vin prea tirziu? „La San Sebastian s’a decis soarta reginei Isabela. Carliștii au condus-o atunci pe regina la graniță, și au apărat-o atunci cînd ea le-a cerut o. Nimeni nu poate spune acum ce ne va aduce viitorul. „Eu m’am retras acum la Frohsdorf, care a rămas nelocuit timp de 18 ani. Am făcut-o pentru a dovedi intențiile mele pacinice. Locuința mea este foarte departe de frontiera Spaniei. Și cu toate acestea eu am o singură dorință, un singur ideal: fericirea Spaniei“. Cereți numai aiSs Barati*! A se feri de contrafaceri și de ape artificiale Hot de mulțumire Dr. IBARASCH Subsemnatul Adolf Leibovici, domiciliat în orașul Roman, aduc prin publicitate mulțumirile mele Onor. Societăței anonime de asigurări generale și reasigurări „¥ 00- torai” din București pentru, prompta și curanta lichidare și lichidarea daunei ce am suferit la mărfurile mele asigurate cu polița No. 28012 da sus zisa societate. Bela Facultatea din Paris fost elev al profesorului fournier Specialist în: Boalele de Piele și Sifilis BOALELE PARULUI Calea Victoriei 120 lingă bis. SIM Consult. S—10 a. m. si 2—5 p. m. Iiilili si Garantat abssolut nevii lămătare, văpsești imediat parul cărunțit sau albit, in negru brun, castaniu salt blond intr'un mod atît de perfect și de natural incit nu se cunoaște deloc că părul este vilpatt, întrebuințarea mai simplă si mai ușoară ca la orice altă văpsea de păr. Prețul 1, ei 2.50. La nemulțumire se restitue imediat costul. (ss) Adolf LeiboMiof Dr. Léon Lebouid Medic Român __de la Facultatea din Viena . Exercită tot araul (și iarna) Exercită, «ie 15 ani Carlsbad, „Weisser Schwan“ Becherplatz C-Corul Samarian Medic secundar al Serviciului de boli venerice din Spit.Colentina Consult. în această specialitate de la 4—8. Diagnosticul Sifilisului prin ezamenul sîngelui (Reacția Wassermann - Bauer - Hecht). — Str. Pătrașcu Vodă 27 — Dr. KW- BEM Fost asistent al Prof. Dr. Hayek (Viena) Ajutor de clinica al Prof. Politzer (Viena) Ajutor de clinică al Prof . Castex (Paris) Medicul dispensarului Regina Elisabeta pentru Boli și Operațiuni de NAS, GAT și URECHI Consultațiuni de la orele 2—5 p. m. Strada Karageorgevici No. 9 colț cu str. Doamnei se fac în laboratorul de chimie alimentara, industriala și biologică din Calea Griviței 178 al Asoiațiunei Chimiștilor români. Director: M. Popescu, Chimist-Expert Analize de vinuri, băuturi alcoolice, ceara, alimente, produse industriale, spută, singe, fecale, etc. Seful sectiunei biologice Br. ¥. B. ITIÎÎSESCO specialist în urologie la Paris și Berlin Sucursala Stirbey-Voda 13 © înainte și «tupft întrebuințarea Cre,»"i .i ' '%OR3" Pastă de dinți’ lleii b , aipă de gură «L 1 130 50 Migrena, dureri de cap Nevralgii, dureri’ reumatice și de dinți, vindecă sigur „Kevralgine Jurist“ Un flacon 2.50 și o doză de bani la droguerii și farmacii. CASA DE SCHIMB N. FUELS București, Strada LIPSCANI No. 4 * Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 28 Iulie , Gump Ivriv 4°/,I lima amili. Uff racT| • 0 35 y..y6 4°■'c,l , „ 1905 a. b.) 91 — 91 50 4 ° ■! testă internă ! 90— 90 50 4 °/d0 blig. Brm. București 6 50| 87 — 5%| „ lud. si Germinales 102 — 102|30 41/9 n MI 02 25! 92 175 gO/jier. 1 unc. rurale: 97 251 97 50 4 °/c . . » I 87 25! 87 75 56/r, „ „ urb.an, 96 251 96 755«/! . . „ Iași! 93 50| 94 -b °n! Bonuri Rurale 97 50 98 — vc. I. Lașional 4300 - 4320 , AgricoleÍ! 440— 448 — . , Sc. Bac, il30 - 140 -Cor. val. austr. 1 105 —Í 106 — Mărci ‘garrrăns'l !’23 50| 124 50 Banc. franceze ! ICO 25 100 750 italiene | 100 — 101 — si rbl. hirtiî | 265 — 267 — Curierul spectacolelor — Joi 23 Iulie — GRADINA AMBASADORI—Trupa de sub direcția d-lor C. Nottara și Niculescu-Buzau. Se vor juca: „Repelinul lui Țepeluș și Nasturele lui Șpruț, comedii. PARCUL OTETELIȘANU.—Compania lirică romînă de sub direcțiunea d-lui Const. Grigoriu. Se vor cînta: Vera Violetta, operetă într’ur act, și Noaptea în Viena, operetă în 2 acte.PARCUL PRINCIAR. — In toate serile cinematograf și muzică ki itura. GRADINA RAȘCA. — Cinematograful Pathé Frérs. GRADINA „MOARA ROȘIE“. — In fiecare seară teatru de varietăți. Debuturi noul. GRADINA LIEBLICH.—Cu concursul artistului I. Kessler, se va juca: Eroul armatei, operetă în 4 acte.: Teatrul de varietăți imperial, str. Cîmpineanu 16.—In toate serile reprezentațiuni pentru familii. Program artistic din nou aranjat pentru stagiunea de vară. Debutează 3. BERNARDO, primul și cunoscutul cupletist comic romîn. Mlle Poucette, étoile de Paris Vocar ca comic german și alți artiști noul angajați. Duminicile și sărbătorile matineu cu intrarea liberă. MUZEE MUZEUL ZOOLOGIC, (șoseaua Kiseleff). Deschis Duminica și sărbătorile de la 10 — 4 d. a., iar joi de la 11—3. MUZEUL DE GEOLOGIE ȘI PALEONTOLOGIE. (Universitate).— PINACOTECA STATULUI (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu). ATENEUL ROMÂN. (vizitarea localului și colecțiilor sale). Deschis în fiecare zi 9—12 dim. 2—4 d. a. Taxa de Intrare 50 bani. MUZEUL DE ANTICHITĂȚI. (Universitate). Deschis Dumineca și Joia ca și înoate zilele de sărbători. De la 11 dimineața pînă la 3 d. a. iar pentru vizitatorii străinii sau din provincie, în toate zilele, între aceleași ore, MUZEUL ETNOGRAFIC ȘI DE ARTA NAȚIONALA (Monetaria statului, șoseaua Kiselef). Desde la orele 10 dim. pînă la 5 d. a. Süindilii gels Văleni tis munte PLOEȘTI, 22 Iulie. — Un enorm scandal, care a produs o penibilă impresie, s’a petrecut Marți seara, pe la orele 10 și jur. în grădina Năstăsescu din Vălenii de Munte. Iată împrejurările în cari s’a petrecut scadalul, culminat cu bătae, și la care au luat o parte activă d-nii profesori universitari Iorga și Cuza. Pe la orele 10 jun. în grădina amintită mai sus, ședeau la o masă d-nii Iorga și Gustamnpreună cu vre-o 40 de auditori ai cursurilor de vară pe cari le țin la Văleni de Munte cei doi profesori „universitari“. Un taraf de lăutari înveselea adunarea. Cînd fu însă la chetă lăutarii nu recoltară mai mult de... 15 bani. Indignați și milinnți de minima răsplătire a muncelor, lăutarii se alăturară și se pliaseră d-lui Radu Văleanu, antreprenorul restaurantului din gara acelei localități, și depozitar de ziare la Ploești—care se găsea, de asemenea la o masă în acea grădină D. Văleanu, a comandat să se servească lăutarilor cîte o halbă de bere, cerîndu-le apoi să-l cînte ...Marseilleza“. Dar abea apucară lăutarii să-l satisfacă pe d. Văleanu, și toți cei adunați la masa d-lor Cuza și Iorga, năvăliră asupra d-lui Văleanu, și sub comanda și încurajarea celor doi profesori maltratară în mod barbar pe d. Radu Văleanu. Apoi d. Iorga porunci ca hătuitul să fie svlilit afară din gradină, lucru care se și făcu. D. Văleanu, care are numeroase leziuni, a reclamat azi cazul d-lui Emil Tonescu, directorul prefect» rei, care a orânduit o anchetă. Standr. PROPRIETAR! de MORI! Transformați morile I-v. actuale în mori cu benzină și procurați-vă renumitele englezești BATHHAR de la Societatea Anonimă Română de Comerț Furnisoare a Curței Regale București Brăila. _ Craiova Str. Smărdan 10. Bulev. Cuza 95 Str. Kogălniceanu 22 TELEGRAME Chestia ALTE AMĂNUNTE Herbere, 22 Iulie. — Se comuică din Barcelona: Canonie n ’emerario“ a sosit cu numeroșiizomeri. Populația este liniștit; să cere neîncetat liberarea primierjilor. Mai toate fabriicele crează stradele și primărie ii încă ocupate militărește. Liștea domnește la Sabadelle a taro. # Barcelona. 22 Iulie. — Orașul reia înfățișarea lui normală reulațiunea s’a restablit. S’ai jerat cîțiva prizonieri cari erai țținuți pe canoniera ,,Temerar“. Consiliul municipal a vota rezoluțiune veștejind pe autoriis ordinelor. La Mauresa răsculații au incetat trei biserici. A fost un uci doi răniți. Ordinea s’a rest?lit. Madrid, 22 iulie. — Ziarele pilică lungi amănunte despre sentimentele din Barcelona, despincendiarea mănăstirilor și bisei lor și despre conflictele sîngeror dintre trupe și cel răzvrătit fiarele afirmă că disciplina tunelor a fost perfectă, nici un so at nu a refuzat de a trage. A Kt în total 90 de iloniși si 200 rănitî. Cifrele nu sînt exacte Insa diferă mult de adevăr. Barcelona, 22 iulie. — Noapte recută a fost liniștită. Calea fată între Saragossa și Barcelona fi liberă mîine. Răsvrătițiî di Sabadell au fost dezarmat! Max [e către generalul Bonet care scut 300 de prizonieri. * Melilla, 22 Iulie. — Erîseai labilii au surprins tabăra. Cîta ofițeri și soldați au fost răniț rî uciși. NTREVEDERE INTRE FRANZ ISEF ȘI REGELE CAROL Ischl, 22 Iulie.—Placul călători împăratului Franz Josef de la Brenz la Ischl a fost modificată redarea vizitei apropiate a regei Carol al Rominiei. La 30 August împăratul va pierde la Bregenz la Viena unde în pamile zile ale lunei Septembriee va primi vizita regelui Carol Schönbrun. In cazul însă cînd regele Cal an va putea pleca în străinăta împăratul se va întoarce la fsc! ȚARUL ȘI POLITICA EXTERNĂ A FRANȚEI Paris, 22 iulie.—Ziarul Journ află că în timpul vizitei sale Cherbourg, țarul Nicolae și-a exprimat satisfacția asupra politic franceze față de Germania. Țarul a felicitat pe Pichon ci nu nicîndu’î că politica sa a pri ins o bună impresie în Germani ,Unde străduințele pentru pace sîi tot atît de mari ca și in Frânt și Germania. OPRIREA BANDELOR GRECE ȘI Viena. 22 Iulie. — ..Corespondanța Politică“ află că comandantul trupelor de la granița grecească a dat ordin să nu se pemită trecerea bandelor peste graniță. Această măsură a produs satifacție în cercurile turcești. SÎHIBÎI CONSPIRA CONTRA TUICÎEI Salonic, 22 iulie. — Comitetul tnerilor turci a comunicat organzației sirbe că se află în posesiunea unor scrisori trimise de organzația sîrbă comitetelor grecești din cari reese că sîrbii cons,pi împreună cu grecii. Comitetul tinerilor turci amenin cu închiderea gcoalelor sîrbește expulzarea institutorilor sîrbî , Macedonia și Serbia veche. TOASTUL REGELUI EDUARD I COWES Petersburg, 22 iulie. " Tonstrle schimbate la Trowes"formea obiectul discuției generale. în cercurile liberale se vede, faptul că regele Eduard a pus mre preț pe vizita parlamentarii ruși, o dovadă că țarul consieră Duma că făcând parte din vița publică a Rusiei. Extrema dreaptă este nemulțuită că regele Angliei se amescă în afacerile interne ale Asiei. Toastul regelui Eduard era 1 să adresat mai mult lui Mitchko Jutschkow, decît țarului. PRESA UNGARA SI SCRISOARI D-RULUI BABEȘ Budapesta, 22 Iulie—Ziarul Piter Lloyd publică astăzi scrisoar d-lui dr. Babeș ca răspuns la sesoarea deschisă a d-rului Hugo Piss publicată în același ziar. Răspunsul d-rului Babeș a pdus mare senzație și a provocat adevărată furtună în presa maghia (Scrisoarea d-rului Babeș a fi după cum se știe publicată Ziarul „Adevărul"). SCRIBOHIRE DE SGOMPT Copenhaga, 22 iulie.— Banca ițională a scoborît pe ziua de mai scomptul sau de la 5 la 4 juni. STAREA SANATATEI REGELT PETRU Belgrad, 22 iulie.— Contrar știlor cari au circulat în privința salvaței regelui, din loc competent declară că regele este sănătos și in ultimele zece zile nu a mai ar leșinuri. LUPTA INTRE SIRBI ȘI ALIBANI Belgrad, 22 Iulie. O luptă ce a durat două ore a avut loc lîi fortul Medare pe frontiera si turcă între un număr de albanezi postul de la graniță sîrb. Un albanez a fost ucis și mai mi răniti Cretană MASURI CONTRA EMIGRAREI MAHOMEDANILOR DIN CRETA Constă intinopol, 22 iulie. — Ziarele publică o circulară adresata preoților din Creta de către Șeikul Islam, circulară prin care preoții sunt invitați a convinge pe mahomedani că puterile au dat asigurări suficiente și să renunțe deci la planurile lor de emigrare. CONVORBIRE CU MAHMUTH ȘEFKET PAȘA Viena, 22 iulie. — Corespondentul din Constantinopol al „Corespondenței Politiiice“ a avut o convorbire cu Mahmuth Șefket-pașa care a declarat că în cazul cînd chestia cretană ar lua o turnură nefavorabilă, Turcia nu trebue să se teamă a face uz de mijloacele cele mai laiergi w pentru apărarea drepturilor eL Armata turcească e gata de mult pentru un asemenea pas. ATITUDINEA ENERGICA A PORTEI Constantinopole, 22 Iulie.—Intr’o întrevedere pe care a avut’o cu d. Gryparis, ministrul de externe a esprimat cererea Porții de a se rechema pe ofițerii greci din Creta. Poarta a asigurat cercurile diplomatice că nu va tolera la Ganeea decît purilicaul cretan. Poarta pare hotărîtă a merge pînă la capăt. • SOCIALIȘTII GERMANI ȘI VIZITA ȚARULUI Berlin, 22 Iulie. — Deși mai sunt luni de zile pînă la convocarea Reichstagului, ziarul „Vorwärts“ anunță de pe acum o interpelare a partidului social democrat în chestia supraveghere! țarului în timpul vizitei sale. ÎNTREVEDEREA INTRE ȚAR ȘI ÎMPĂRATUL WILHELM Munich, 22 iulie — întrevederea între împăratul Wilhelm și țarul Russiei va avea loc la 7 August în largul mării, nu însă în apropierea coastei Holstein. Cei doi monarhi nu vor fi însoțiți de nici un ministru. GREVA GENERALA DIN STOKHOLM Stokholm, 22 Iulie.Astăzi a fost proclamată greva generală care s-a întins și asupra muncitorilor de la căile ferate, conductele de apă și lumină. Numărul greviștilor este de 250 de mii. V Stocholm, Ü Iulie. — Știrile din centrele industriale și din provincie anunță că greva, nu e nicidecum generală. Serviciul de tramvaie a putut fi menținut. Lucrătorii municipali lucreză ca de obiceiu. Numai uzinele au încetat lucrul, dar sunt și excepții. Ordinea, nu a fost tulburată. Magazinele sut deschise. Se comunică din Malmöe că arunca In port, unde sunt puține vapoare, a încetat în cea mai mare parte. Numărul greviștilor este 1 de 45.000 dintre cari. 8.000 la Mutrkoe. Numărul greviștilor la Gaskeborg este de 10.000.x* 1 Stocholm, 22 Iulie. Amplaiații de la tramvae s’au pus azi în grevă. Comunicația cu tramvaiele și cu birjele este întreruptă, turiștii părăsesc orașul. Magazinele de arme au fost foarte frecvenate in timpul ultimelor zile de către cumpărători. Băncile au cumpărat revolvere în mare număr. Uzinele electrice sunt suprateghiate militărește. 1 VIZITA REGELUI MANUEL LA LONDRA ' Londra, 23 Iulie. — Regele Manuel al Portugaliei a primit o invitație a regelui Eduard de a-l iizita la Londra. Se crede că această vizită este din legătură cu planul unei căsătorii. Regel Eduard ar avea plăcere ca tânărul rege să se căsătorească cu o principesă engleză. E vorba de principesa Patricia, fiica ducelui de Conaugut sau de principesa Alexandra, fiica duleiul de THws, care pare a avea mai multe șanse. ÎN JURUL UNEI DECLARAȚII AL REGELUI EDUARD II Berlin, 22 iulie. — Cu toate dezmințirile din sursă engleză, Heinrich Friedling menține știrea că ,la introducerea din August 1908 regele Eduard a încercat o influență asupra Austro-ungariei în ghestia flotei germane. Știrea a fost atunci comentată le presa internațională și revelată în discuții diplomatice. Negarea Angliei e tardivă, dar ele bazează pe siguranța că guvernul austriac va fi discret. * MANEVRELE TERITORIALE FRANCEZE. Paris, 22 Iulie.—Mai mulți redactori pariziani au primit invitații anul de a asista la manevrele teritoriale ale armatei engleze. Invitațiunea zice: Ținem să arătăm co- regilor noștri francezi ce s’a făcut Anglia de un an încoace penru a se spori numărul voluntanor și a se spori forțele de apărare militară, * Constantinopole, 22 iulie. — Dryparis a declarat față de hereta Porții de a se rechema ofițerii nigei din Greta, că acești Ofițeri au fost trimiși acolo după cererea puerilor protectoare. vj Din loc competinte se declară că «arta dorește mai mul decit Grecia relațiuni amicale cu Grecia, însă Bio Poarta are trebuință de a se afi o satisfacțiune Opiniunii publice. ÎNTREVEDEREA DE LA GOWES și Cowes, 22 Iulie.— Regele Eduard I țarul au debarcat într’un loc sin- aiiratec și s’au dus după prinz la sboriie în automobil. D-rul Landau — de la Facultatea din Paris — 53, — Calea Rahovei, 53 întors ln Capitală și-a reluat clientela. Consult 8—9 a. m., 577—7 s p. m. De la romînii de peste munți CAMPANIA PENTRU VOTUL UNIVERSAL Budapesta, 22 Iulie. — Ziarul ,,Lupta” anunță că partidul naționalist român a ținut la Dej o întrunire la locuința deputatului Theodor Militau și sub prezidenția lui. A fi luat parte deputații Popovici, Vaida, Vlad, Maria, Suciu și Petrovici. întrunirea a stabilit programul politic al partidului pe timpul vacanței parlamentare și a hotărît organizarea unei serii de întruniri pentru votul universal în provinciile locuite de romînia Budapesta, 22 iulie. Alaltă ori a avut loc la Șomcuta Mare o întrunire populară romînească, la care au luat parte deputații Theodor Mihali, Alex. Vaida și Aurel Vlad. Întrunirea s-a ocupat cu politica partidului naționalist român și cu introducerea votului universal. La urmă s’a adoptat, o rezoluție prin care se exprimă încredere in partid și se cere Introducerea votului universal egal și secret. Cucerirea aerului ASCENSIUNEA BALONULUI ZEPPELIN Frankfurt, 22 iulie. — ;Helicea balonului Zeppelin II a fost reparată și arestatul a făcut azi o ascensiune de probă. Mîine dimineață la orele 3 balonul va întreprinde călătoria spre Colonia. # — Persoana suspectă care a fost arestată Sîmbătă pe cînd lua schițe după balonul Zeppelin II a fost menținută la închisoare și va fi dată judecatei pentru nesupunere față de autorități. CALATORIA BALONULUI ZEPPELIN Ems, 23 Iulie. La ora 6.55 dimineața, balonul Zeppelin a trecut prin Ems, înaintînd spre Koeln. Tot orașul era în picioare, aclamind cu entuziasm. InomMria noMii Cristian •MMMI BACAU, 22 Iulie.— Astă seară la ora 7 jum. a avut loc înmormântarea tânărului Constantini Cristian, sinucisul de ora dimineață. In cimitir e o mare afluență de lume din toate straturile societate! , prieteni, cunoscuți și necunoscuți au ținut să asiste la coborîrea în locașul de veci a simpaticului tînăr care a fost studentul. Const. Cristian. Cosciugul e acoperit, de 2 frumoase coroane, una de flori naturale din partea amicilor săi și una din partea familiei. Nefericita mamă a lui Cristian, care nu-1 văzuse de alaltă seară înainte de a se sinucide, cînd s’a apropiat de coșciugul in care zăcea neînsuflețit, corpul iubitului ei fiu, a izbucnit în țipete de durere și plînsete sfîșietoare cari au adus lacrimi în ochii tuturor. In si.Reta cîntărilor religioase de veștit pomenire se aud suspinere de jale ale mamei, surioarelor, fraților și prietenilor săi, durere cu atît mai mare cu c it nu-șî dă nimeni pe deplin seama, care a fost cauza sinucidere! acestui tînăr la o virată an de fragedă. Gael III și cauzele carlisle t arată ca l’ar fi determinat pe acest om a se sinucide par oarecum explicabile pînă la un punct, însă oarecare lămuriri ce s’au aflat acum dați lumei de crezut că în, sufletul acestui june trebue să se fi petrecut o dramă teribilă care să-l fi decis a părăsi viața. * După terminarea serviciului religios coșciugul este luat pe brațe de colegii și prietenii săi și dus pînă la locul unde se va odihni pe veci. înainte de a fi coborît în mormînt vorbesc doi colegi ai săi, d-nii Mihăilescu și Paladi, arătînd calitățile superioare, ale sinucisului și regretul ce lasă prin moartea sa, printre membrii familiei, prieteni și cunoscuți. Muzica a intonat apoi marșul funebru și un vals, după care bulgării de pământ căzînd zgomotos peste coșciug, răpesc și ultima speranță a celor îndurerați de a mai vedea cel puțin o singură dată fața scumpului lor fiu și prieten. Și astfel, prin un capriciu al nemiloasei soarte, s’a stins un suflet plin de viață și care lasă ulițe regrete. —. Viorel. üima HUli a fu blii SLANIG (Prahova) Băile.— Căldurile tropicale și lipsa de ploae, ce pare a îngrijora toată lumea, face ca vizitatorii să frecventeze cu multă regularitate băile, cu deosebire cele reci. Așa pe ziua de erî, la ..Baia Roșie”, numărul celor ce venise să facii bac era considerabil. Același lucru la „Baia Verde”. Noul vizitatori.— Familia Rosenbaum, Axelrad, Finkelstein, d-na Pauker, familia Wertier, d-na Herman Bercovici, d-na Timpeanuu, Popovici, Doctorand, Moldoveanu, București ; d-na șl. sublocot. Milicescu, Giurgiu ; d-noare e Tănăssescu, d-șoara Malinescu, d-nii Eschenasy, Barbu Gani, Avram Samuel, Apfelbaum, Jean R. Blondei, Simion W. Rosen, Mitrany, București ; d-na Ecaterina Alexandrescu, Avram Mayer, Ionel Rosenfeld, Ploești , d-na și d-nul Aron Grassiany, d-na și d-nul Moritz Goldenberg, d-na și d-nul Emile Penchas, Hirsch, București. Distracții.— La „Vila Regală” orchestra lui Dinicu Ciolac distrează vizitatorii cu arii plăcute. /. G. Febra tifoidă la lai de DR. I LEBELL Tifosul s’a încuibat la Iași.—Analiza apei la Institutul Antirabic.—Măsuri incontrolabile și insuficiente.—Ce n’are Iașul.—Intervenția serviciului sanitar Iași 22 iulie 1909. Febra tifoidă bîntuie in orașul nostru de mai multe decenii, în mod endemic. Mai în toți anii și în toate anotimpurile sunt însași cazuri sporadice de febră tifoida. Germenul tific s’a încuibat la noi in permanență, favorizat fiind pe de o parte de o apă alimentară de cea mai impură calitate, din punctul de vedere bacteriologic și pe de alta de o stare generală de salubritate publică și privată, cum nu se mai observă actualmente în orașele mai civilizate. Să nu ne mirăm deci de ivirea, la intervale mai mult, sau mai puțin scurte a epidemiilor tifice, cari flese-orî sunt de un caracter foarte grav, decimînd populațiunea Iașului. Dacă la epidemia actuală s-a făcut mai multă alarmă decît oricînd, cauza este că ,astăzi chestiaapei potabile fiind rezolvită, —■ lașul avînd a dobîndi curînd o apă de o calitate superioară —■ nici autoritățile sanitare, nicî cele administrative nu și-a fi mai impus nici o rezervă, dînd cea mai mare publicitate mersului și caracterului real al epidemiei de astăzi. Am zis că germenul tific se află în permanență în Iași. In adevăr de un șir de ani, în numeroase rînduri — și în special în timpul deselor epidemii de tifos — am avut ocazia de a face împreună cu d. profesor dr. Emil Pușcariu, multe analize bacteriologice, atît ale apei din captațiunile actuale, cari alimentează centrul orașului, cît și ale apei din diverse iiitîriî de prin mahalalele lașului. In totdeauna am găsit un număr enorm de bacterii, atît comune cît și saprogene, precum și bacilii colți și în unele rîndurî, chiar și bacilul febrei tifoide. Atît captările cît și fîntînile existente sunt construite in mare parte în chipul cel mai primitiv și defectuos, așa încit se contaminează lesne prin infiltrațiunî de diverse scursuri infecțioase, din apropierea lor. . Apa fiind cea mai principală cale de propagare a febrei tifoide, lesne se înțelege cum această boală este, endemică și cum, în anumite împrejurări, se produc desele epidemii mai mult sau mai puțin grave, ca cea actuală, căci în condițiunile arătate apa din Iași se infectează lesne de defecțiunile tifoide cu cari comunică prin infiltrațiune., Apa nu este însă singura cale de transmisiune a tifosului: mai sunt în special în Iași, o mulțime de alte căi și alți agenți cari se însărcinează de a transmite și întinde molima peste tot locul, multe din ele fiind absolut incontrolabile în starea actuală de lucruri. Laptele, legumele, fructele și chiar pjnea și celelalte alimente zilnice se pot contamina ușor în timp de epidemii, fiind în contact cu bolnavii de tifos sau cu cei care îi înconjoară. Produsele aceste contaminate se arunc zilnic în centrul orașului, propagînd astfel germenul tific prin populație. Defecțiunile tificilor, scursurile precum și cantitățile mari de apă provenite din băile ce se fac zilnic acestor bolnavi ca tratament, se varsă de obicei în ogradă sau pe locuri virane din apropiere, din cauza lipsei canalurilor de scurgere, iar latrinele actuale stagnate și rău construite, nu sunt destul de încăpătoare pentru a primi acese scurgeri, ele nefiind canalizate. In unele mahalale nici nu există latrine și excrementele se depun pe suprafața solului. Trecătorii călcînd pe acele locuri, le transportă din loc în loc. De asemenea aceste defecțiuni uscîndu-se se ridică cu culbul în fier și sînt duse de vînturi în celelalte părți ale orașului. La împrăștierea acestui germen servesc și muștele care roiesc în preajma acestor focare de infecție. Față de multitudinea acestor agenți de infecțiune, este cu neputință de a se lua măsuri radicale într’un oraș ca lașii, care din punctul de vedere al salubrității publice și private lasă nici de mult de dorit. lașul n’are apă pură, n’are canaluri și latrine sistematice, și nici un spital de izolare. Evitarea ivire epidemiilor de tifos în Iași este actualmente cu neputință, deoarece precum am arătat mai sus, germenul tific rezidă în permanență, fiind favorizat în condițiunile arătate în dezvoltarea și propagarea lui. Măsurile indicate pentru stînjenirea epidemiei, odată ivită, sunt insă de asemenea cu totul iluzorii, în actuala stare de lucruri. Așa bunăoară, cea mai principală măsură radicală pentru oprirea mersului unei epidemii, este fără îndoială izolarea cît se poate de strictă a primelor cazuri ivite. lașul însă nu posedă încă pînă astăzi, un spital de izolare bine organizat pentru asemenea scop. Apoi la populația nevoiașe din tot calitate medicul, de obicei, nu este chemat la începerea boalei, așa încît pînă la venirea acestuia, pînă la avizarea serviciului sanitar și mai cu seamă pînă la intervenția acestuia, boala are tot timpul să se propage în toată libertatea, iar în acest interval alimentele provenite din asemenea locuri sunt pînă unaalta zilnic vândute și consumate în centrul orașului. Măsura luată de serviciul sanitar ca populația să nu bea decît apă fiartă sau bine filtrată măcar, nu se poate lesne supraveghia în aplicarea ei, la stabilimentele publice, și ea devine chiar incontrolabilă în locuințele private, la o populațiune de 70.000 locuitori, ca aceea a Iașului, care nu este mai deloc pregătită pentru paza unei salubrități conștiincioase. Dezinfectarea conductelor de apă ,și a fîntînelor — ordonată ca măsură de higiena de către serviciul sanitar — este de asemenea insuficientă, deoarece apa ajunge in conducte deja contaminată în captațiile ei defectoase de la Aroneanu, iar fîntînile continuă a se infecta zilnic prin infiltrațiunile ce au loc prin pereții lor construiți primitivi. La ce dar poate ajuta dezinfectarea lor, dacă focarele și cauzele infecțiunei rămân neschimbate ? Deci în epidemia actuală socot că intervenția sericiului sanitar nu poate fi de mare folos și epidemia tifosului își va iaca evoluția, dispărind ca și celelalte de pînă acuma. Sperăm char, ei cu aducerea apei de la Timișești și cu canalizarea orașului. Iașul va scăpa de acest flagel care a costat, atîtea victime. DR. I. LEBEL. Zepelinul și Șpriț Este desigur unul din cele mai mari succese din astă seară acela pe care-l obține Zepelinul lui Țepeluș și Nasturele lui Șpriț la grădina Ambasadori". Invențiunea Zepelinului conjugal și năzdrăvăniile la cari dă loc stîrnește o veselie nespusă. In ce privește Nasturele lui Șpriț, creația lui Niculescu-Buzan în ordonanța Șpriț o să rămîie de pomină. Aseară publicul a rîs cu lăcrămî și atît duetul cit și cupletele au fost frenetic aplaudate și bisate. Astă seară pentru a 3-a oară Zepelinul lui Țepeluș și Nasturele lui Șpriț. . Constituționalismul anului Telegramele de azi dimineață ne-a și adus textul toastelor ținute pe bordul vasului „Victoria and Albert“ de către țarul Rusiei și regele Angliei. Au ajuns, atît de banale aceste schimburi de cuvinte Intre suverani în cit ele nu prezintă în genere nici un interes. Cu toate acestea ultimul voiaj al Țarului a fost întreprins în condițiuni ne tocmii obișnuite. Evenimentele din Balcani sunt încă în mintea tuturor și Rusia a avut să sufere o înfrângere diplomatică egală cu cea de la Mukden. Este fapt, stabilit azi că Rusia a consimțit, la anexarea Bosniei și Herțegovinei numai în urma amenințărilor Germaniei că altfel ocupă Polonia rusească. Or, Rusia e departe de a se simți în stare să ducă un războiu cu Germania. In întrevederile actuale dintre țarul Rusiei cu președintele Failures și cu regele Eduard, desigur că discuția asupra situației din Balcani a ocupat primul loc și sperăm că toate diferendele au fost înlăturate astfel că pacea să fie cu totul asigurată în peninsulă. Alianța franco-rusă va ieși întărită în urma întrevederei dintre țar și președintele republicei franceze, iar înțelegerea cui Anglia a fost desigur mai bine cimentată în convorbirile dintre regele Eduard și țar. Dar toasturile ținute pe bordul vasului „Victoria and Albert“ prezintă un mare interes și pentru politica internă a Rusiei. Anglia a arătat și de astă dată că or cit de mult ar ține la apărarea intereselor sale de politică externă, ea știe totuși a trimite un cuvînt de încurajare acelora cari luptă pentru libertate. In toastul său regele Eduard aminitește de vizita membrilor Dumei la Londra și a adăugat că speră că cele văzute de membrii parlamentului rus vor contribui la strîngerea legăturilor între Rusia și Anglia. Țarul în răspunsul său vorbește, A froW’i.. și 61 de vizita deputaților ruși la Londra. Pentru prima oară un suveran străin vorbește țarului autocrat și stăpîn al tuturor Rușilor în acest fel, amintindu-i că azi nu conduce, el singur politica externă a Rusiei și că membrii parlamentului rus au consfințit înțelegerea între cele două puteri. Prin aceste cuvinte toasturile acestea au eșit din banal și Duma rusească trebuie să fie recunoscătoare Angliei că a obținut de la țar ca într’o astfel de întrevedere el Să recunoască însemnătatea vizitei oficiale a membrilor Dumei. Este aceasta, o slabă consolare, o mîngăiere pentru, intrega democrație din Anglia și Franța care a protestat înpotriva vizitei țarului. Și e locul să amintim aci că în momentul in care întraga democrație europeană a primit cu groază știrea că prima Dumă rusească căpătată cu atîta vărsare de singe a fost dizolvată, un englez, fostul prim ministrul Campbell Bannermann a strigat, de pe tribuna Camerei Deputaților din Londra: Duma, a murit! Trăiscăi Duma! Hotărît, Anglia rămîne țara care, în mijlocul lașității ceiorlante puteri are curajul de a spună un cuvînt de încurajare luptătorilor pentru libertate. I mersul epizootiilor intern După ultimul buletin sosit la direcția serviciului sanitar, au hămulit în țară, de la 8 (21) Iulie pînă la 16 (29) iulie 1909, următoarele1 epizootii repartizate pe județe: Vărsatul oilor: 14272 cazuri, în județele: Dolj, Fălciui, Mehedinți, Muscel, Prahova, Romanați, Teleorman, Vilcea și Vlașca. Brinca mnfecțioasă: 345 cazuri, în județele: Argeș, Botoșani, Brăila, Buzău, Covurluiu, Dolj, Ilfov, Neamțu, Olt, Prahova, Putna, Vilcea și Vlașca. Pneumonia contagioasă: 43 cazuri în județele: Dorohoi, Fălciu și Mehedinți. Cărbune bacteridien: 47 cazuri, în județele: Fălciu, Gorj, Ilfov, Neamțu, Prahova, Putna, R.Sărat, Romanați, Teleorman, Tutova și Vîlcea. Răpciugă: 9 cazuri în județele: Botoșani, Constanța, Ilfov și Teleorman. Turbarea: 15 cazuri în județele: Bacău, Govurlia, Fălciu, Gorj, Iași, Ilfov, Muscel, Putna, Roman. Rîia: 329 cazuri în județele: Constanța, Dorohoi, și Tulcea. Dnzina: 2 cazuri în județul Constanța. Cîrceagul: 67 cazuri în județele Dolj și Mehedinți. Pasteureloza: 2 cazuri în județul Dolj, <