Adevěrul, iulie 1909 (Anul 22, nr. 7119-7149)

1909-07-24 / nr. 7142

Iulie 1909 ,­r.aega»BL­umisma PLUGURI de oțel cu 1,2,3,4 brazde garantat originale i­n Leipzig (Germania). Corntent de «fel entrasat. Întoarcere» ți mărunțire» brazdei perfecți». Forță de tracțiune re­dusă. »urabilitate extremă. Singurele adoptate de Domeniile Coroanei, Fer­mele Model , împărțite de guvern» Țăra­nilor și Veteranilor. FERIȚI-VA de CONTRAFACERI, itemei Marca I . STAADBHER SINGURUL DEPOZITAR BUCUREȘTI Str. Smârdan 20, ESRASSfI, CRISOTA BUD. SACI Se găsesc garantat adevărate la Kellerei EDELWEISS Sili­ patronagiul IIL S. Reginei BULEVARDUL SCHITU MAGUREANU No. 43 De la 15 August se primesc în gazdă concurente pentru școala profesională de gradul II-lea. De la * iunie se primesc în gazdă eleve admise în invățamintul I­rn­­fesional,cu deosebire gradul 83, atelierul fiind în u­cinătatea școatlei. Elevele învățămîntul p­­­rofesional vor găsi în acest atelier repetitoare,­ pentru teoria voitului, de­senul industrial, matematică, limbile romînă și franceză. Cin IU si* 5 3TB ö CP Si copile interne care doresc sa învețe t3v I IIIS fibol/ croitoria și ruinăria, teoretic și practic. ggt. Locuință cu tot confortul—Hrană bună și toate îngrijirile­­ pe Orvrm A Uricenlín se află verbal sau prin scris de la can­ LOMl­IUSIIIt­celaria atelierului. — înscrierile se primesc de pe acuma ZOE GRANT R eputație gaștigata EZÎSTEHȚA GAHANTATA jjUjJ ■ — WIE NA — B Cea ma reputată fabrică din lume pentru v­ OPSELE de DUȘUMEA (Bernsteinlackfarbe) OSAKA PESTU PAKCHETS CULORI DE EMAIL (Emailglasuren) ALB și CULORI ssy.> TOT FKI.IT. BK LACURI •*£» Se vinele la principalele Droguerii și ma­gazine de vopsele din țară pușcatî ; soldații refuză să tragă asupra mulțimei răscu­late. Și se dă dovadă de slă­biciune. Slăbiciune în felul lui Ludovic al XVI. Să fie oare într’adevăr Istoria un profesor atît de prost?“ In continuarea declarațiu­­nilor sale pretendentul se o­­cupă de popularitatea lui Al­fons al XIII. Această popularitate spune el e în scădere și a suferit mult în ultimul timp. A­­ceasta însă iară ca Alfons să fie vinovat. Acesta e un rege cavaler. Pretendentul îl res­pectă : curge singe de Bour­bon în vinele regelui. Cu o­­cazia atentatelor cari s’au în­cercat asupra lui, Alfons s’a purtat ca un bărbat. Pentru curagiul și bărbăția lui, pre­tendentul îl admiră. „Mult mai nesimpatizată de­cît regele este regina Victo­ria. Spaniolii sînt șoviniști. Ei se tem grozav de vre-o in­fluență străină. Și regina a rămas întotdeauna prea străi­nă, aceasta nu i-se iartă. Un membru al partidului meu­, d. Carrian, care în calitatea sa de consilier general al pro­vinciei Guipuzeoa, a intrat în palatul de la San Sebastian, îmi scrie că a găsit-o pe re­gina inundată de lacrimi. Re­gele este îngrijat. Regina plin­­ge. Sunt oare lacrimi cari vin prea tirziu? „La San­ Sebastian s’a de­cis soarta reginei Isabela. Car­­liștii au condus-o atunci pe regina la graniță, și au apă­rat-o atunci cînd ea le-a ce­rut o. Nimeni nu poate spune acum ce ne va aduce viitorul. „Eu m’am retras acum la Frohsdorf, care a rămas ne­locuit timp de 18 ani. Am fă­cut-o pentru a dovedi in­tențiile mele pacinice. Locu­ința mea este foarte departe de frontiera Spaniei. Și cu toate acestea eu am o sin­gură dorință, un singur ideal: fericirea Spaniei“. Cereți numai aiSs Barati*! A se feri de contrafaceri și de ape artificiale Hot de mulțumire Dr. IBARASCH Subsemnatul Adolf Leibo­­vici, domiciliat în orașul Ro­man, aduc prin publicitate mulțumirile mele Onor. So­­cietăței anonime de asigurări generale și reasigurări „¥ 00- torai” din București pentru, prompta și curanta lichidare și lichidarea daunei ce am suferit la mărfurile mele asi­gurate cu polița No. 28012 da sus zisa societate. Bela Facultatea din Paris fost elev al profesorului fournier Specialist în: Boalele de Piele și Sifilis B­OALELE PARULUI Calea Victoriei 120­­ lingă bis. SIM Consult. S—10 a. m. si 2—5 p. m. Iii­li­li si Garan­tat ab­sso­lut nevii lămăta­­re, văp­­sești ime­diat parul cărunțit sau albit, in negru brun, cas­taniu­ salt blond in­­tr'un mod atît de per­fect și de natural in­cit nu se cunoaște de­loc că părul este vilpatt, întrebuințarea mai simplă si mai ușoară ca la ori­ce altă văpsea de păr. Prețul 1, ei 2.50. La nemulțu­mire se restitue imediat costul. (ss) Adolf LeiboMiof Dr. Léon Lebouid M­edic Român __de la Facultatea din Viena . Exercită tot araul (și iarna) Exercită, «ie 15 ani Carlsbad, „Weisser Schwan“ Becherplatz C-Coru­l Samarian Medic secundar al Serviciului de boli venerice din Spit.­Colentina Consult. în această specialitate de la 4—8. Diagnosticul Sifilisului prin e­zamenul sîngelui (Reacția Wassermann - Bauer - Hecht). — Str. Pătrașcu Vodă 27 — Dr. KW- BEM Fost asistent al Prof. Dr. Hayek (Viena) Ajutor de clinica al Prof. Politzer (Viena) Ajutor de clinică al Prof . Castex (Paris) Medicul dispensarului Regina Elisabeta pentru Boli și Operațiuni de NAS, GAT și URECHI Consultațiuni de la orele 2—5 p. m. Strada Karageorgevici No. 9 colț cu str. Doamnei se fac în laboratorul de chimie ali­mentara, industriala și biologică din Calea Griviței 178 al Aso­­ia­­țiun­ei Ch­imiștilor români. Director: M. Popescu, Chimist-Expert Analize de vinuri, băuturi alcoo­lice, ceara, alimente, produse­ in­dustriale, spută, singe, fecale, etc. Sef­ul sectiunei biologice B­r. ¥. B. ITIÎÎSESCO specialist în urologie la Paris și Berlin Sucursala Stirbey-Voda 13 © înainte și «tupft întrebuințarea Cre,»"i .i ' '%OR3" Pastă de dinți’ lleii b , a­­ipă de gură «L 1 130 50 Migrena, dureri de cap Nevralgii, dureri’ re­umatice și de dinți, vindecă sigur „Ke­­vralgine Jurist“ Un flacon 2.50 și o doză de bani la droguerii și farmacii. CASA DE SCHIMB N. FUELS București, Strada LIPSCANI No. 4 * Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 28 Iulie ,­­ Gump I­vriv 4°/,I lima amili. Uff racT| • 0 35 y..y6 4°■'c,l , „ 1905 a. b.) 91 — 91 50 4 ° ■! testă internă ! 90— 90 50 4 °/d­0 blig. Brm. Bu­curești­­ 6 50| 87 — 5%| „ lud. si Germinales 102 — 102|30 41/9 n M­I 02 25! 92 175 gO/j­ier. 1 unc. rurale: 97 251 97 50 4 °/c­ . . » I 87 25! 87 75 56/r, „ „ urb.­an, 96 251 96 75­5«/! . . „ Iași! 93 50| 94 -b °­n! Bonuri Rurale 97 50 98 — vc. I. Lașional 4300 - 4320­­ , AgricoleÍ! 440— 448 — . , Sc. Bac, il30 - 140 -Cor. val. austr. 1 105 —Í 106 — Mărci ‘garrr­ăns'l !’23 50| 124 50 Banc. franceze ! ICO 25 100 75­0 italiene | 100 — 101 — si­­ r­bl. hirtiî | 265 — 267 — Curierul spectacolelor — Joi 23 Iulie — GRADINA AMBASADORI­—Tru­pa de sub direcția d-lor C. Nottara și Niculescu-Buzau. Se vor juca: „Repelinul lui Țepeluș și Nasturele lui Șpruț, comedii. PARCUL OTETELIȘANU.—Com­pania lirică romînă de sub direcțiu­­nea d-lui Const. Grigoriu. Se vor cînta: Vera Violetta, o­peretă într’ur­ act, și Noaptea în Viena, operetă în 2 acte.­PARCUL PRINCIAR. — In toate serile cinematograf și muzică k­­i­­­ itura. GRADINA RAȘCA. — Cinema­tograful Pathé Frérs. GRADINA „MOARA ROȘIE“. — In fie­care seară teatru de varie­tăți. Debuturi noul. GRADINA LIEBLICH.—Cu con­cursul artistului I. Kessler, se va juca: Eroul armatei, operetă în 4 acte.: Teatrul de varietăți imperial, str. Cîmpineanu 16.—In toate serile re­­prezentațiuni pentru familii. Pro­gram artistic din nou aranjat pen­tru stagiunea de vară. Debutează 3. BERNARDO, primul și cunoscu­tul cupletist comic r­omîn. M­lle Pou­­cette, étoile de Paris Vocar ca co­mic german și alți artiști noul an­gajați. Duminicile și sărbătorile matineu cu intrarea liberă. MUZEE MUZEUL ZOOLOGIC, (șoseaua Kiseleff). Deschis Duminica și săr­bătorile de la 10 — 4 d. a., iar joi de la 11—3. MUZEUL DE GEOLO­GIE ȘI PALEONTOLOGIE. (Univer­sitate).— PINACOTECA STATULUI (Palatul Ateneului, intrarea prin str. N. Golescu).­­ ATENEUL ROMÂN. (vizitarea localului și colecțiilor sa­le). Deschis în fiecare zi 9—12 dim. 2—4 d. a. Taxa de Intrare 50 bani. MUZEUL DE ANTICHITĂȚI. (Uni­versitate). Deschis Dumineca și Joia ca și în­oate zilele de sărbători. De la 11 dimineața pînă la 3 d. a. iar pentru vizitatorii străinii sau din provincie, în toate zilele, între ace­leași ore, MUZEUL ETNOGRAFIC ȘI DE ARTA NAȚIONALA (Moneta­ri­a statului, șoseaua Kiselef). Des­­de la orele 10 dim. pînă la 5 d. a. Süindilii gels Văleni tis munte PLOEȘTI, 22 Iulie. — Un enorm scandal, care a produs o penibi­lă impresie, s’a petrecut Marți seara, pe la orele 10 și jur­. în grădina Năstăsescu din Vălenii de Munte. Iată împrejurările în cari s’a petrecut scadalul, culminat cu bă­­tae, și la care au luat o parte ac­tivă d-nii profesori universitari Iorga și Cu­za. Pe la orele 10 jun­. în grădina amintită mai sus, ședeau la o ma­să d-nii Iorga și Gusta­mnpreună cu vre-o 40 de auditori ai cursu­rilor de vară pe cari le țin la Văleni de Munte cei doi profesori „universitari“. Un taraf de lăutari înveselea a­­dunarea. Cînd fu însă la chetă lă­utarii nu recoltară mai mult de... 15 bani. Indignați și milinnți de mini­ma răsplătire a muncel­­or, lău­tarii se alăturară și se pliaseră d-lui Radu Văleanu, antrepreno­rul restaurantului din gara ace­lei localități, și depozitar de ziare la Ploești—care se găsea, de aseme­­nea la o masă în acea grădină D. Văleanu, a comandat să se servească lăutarilor cîte o halbă de bere, cerîndu-le apoi să-l cînte ...Marseilleza“. Dar abea apucară lăutarii să-l satisfacă pe d. Văleanu, și toți cei adunați la masa d-lor Cuza și Iorga, năvăliră asupra d-lui Vă­leanu, și sub comanda și încura­jarea celor doi­ profesori maltra­tară în mod barbar pe d. Radu Văleanu. Apoi d. Iorga porunci ca hătui­­tul să fie svlilit afară din gradi­nă­, lucru care se și făcu. D. Văleanu, care are numeroase leziuni, a reclamat azi cazul d-lui Emil Tonescu, directorul prefect» rei, care a orânduit o anchetă. Standr. P­ROPRIETAR! de MORI! Transformați morile I­-v. actuale în mori cu benzină și procurați-vă renumitele­­ englezești­ BATHHAR de la Societatea Anonimă Română de Comerț Furnisoare a Curței Regale București Brăila. _ Craiova Str. Smărdan 10. Bulev. Cuza 95 Str. Kogălniceanu 22 TELEGRAME Chestia ALTE AMĂNUNTE Herbere, 22 Iulie. — Se comu­ică din Barcelona: Canonie n ’emerario“ a sosit cu nu­meroși­­izomeri. Populația este liniștit; să cere neîncetat liberarea pri­m­ierjilor. Mai toate fabriicele crează­ stradele și primărie ii încă ocupate militărește. Li­ștea domnește la Sabadell­e a taro. # Barcelona. 22 Iulie. — Orașu­l reia înfățișarea lui normală reulațiunea s’a restablit. S’ai jerat cîți­va prizonieri cari erai țținuți pe canoniera ,,Temera­r“. Consiliul municipal a vota rezoluțiune veștejind pe autori­is ord­inelor. La Mauresa răsculații au incet­at trei biserici. A fost un uci doi răniți. Ordinea s’a rest?­lit. Madrid, 22 iulie. — Ziarele pi­lică lungi amănunte despre s­entimentele din Barcelona, despi­ncendiarea mănăstirilor și bisei lor și despre conflictele sîngero­­r dintre trupe și cel răzvrătit fiarele afirmă că disciplina tun­elor a fost perfectă, nici un so at nu a refuzat de a trage. A Kt în total 90 de iloniși si 200 r­ănitî. Cifrele nu sînt exacte Ins­a diferă mult de adevăr. Barcelona, 22 iulie. — Noapte recută a fost liniștită. Calea f­ată între Saragossa și Barcelon­a fi liberă mîine. Răsvrătițiî di Sabadell au fost­ dezarmat! Max [e către generalul Bonet care scut 300 de prizonieri. * Mel­ill­a, 22 Iulie. — Erî­seai labilii au surprins tabăra. Cît­­a ofițeri și soldați au fost răni­ț rî uciși.­ NTREVEDERE INTRE­ FRANZ I­­SEF ȘI REGELE CAROL Ischl, 22 Iulie.—Placul călători împăratului Franz Josef de la Br­­enz la Ischl a fost modificat­ă redarea vizitei apropiate a regei Carol al Rominiei. La 30 August împăratul va pier­de la Bregenz la Viena unde în pa­mile zile ale lunei Septembrie­­e va primi vizita regelui Carol Schönbrun. In cazul însă cînd regele Cal an va putea pleca în străinăta împăratul se va întoarce la fsc! ȚARUL ȘI POLITICA EXTERNĂ A FRANȚEI Paris, 22 iulie.—Ziarul Journ află că în timpul vizitei sale Cherbourg, țarul Nicolae și-a ex­primat satisfacția asupra politic franceze față de Germania. Țarul a felicitat pe Pichon ci nu nicînd­u’î că politica sa a pri ins o bună impresie în Germani ,Unde străduințele pentru pace sîi tot atît de mari ca și in Frânt și Germ­an­ia. OPRIREA BANDELOR GRECE ȘI Viena. 22 Iulie. — ..Corespon­danța Politică“ află că comandan­tul trupelor de la granița­ gre­cească a dat ordin să nu se pe­­mită trecerea bandelor peste gra­niță. Această­ măsură a produs sati­facție în cercurile turcești. SÎHIBÎI CONSPIRA CONTRA TUI­CÎEI Salonic, 22 iulie. — Comitetul t­nerilor turci a comunicat organ­zației sirbe că se află în posesiu­nea unor scrisori trimise de organ­zația sîrbă comitetelor grecești din cari reese că sîrbii cons,pi împreună cu grecii. Comitetul tinerilor turci amenin cu închiderea gcoalelor sîrbește expulzarea institutorilor sîrbî , Macedonia și Serbia veche. TOASTUL REGELUI EDUARD I COWES Petersburg, 22 iulie. " Tonst­r­le schimbate la Trowes"forme­a obiectul discuției generale. în cercurile liberale se vede, faptul că regele Eduard a pus m­re preț pe vizita parlamentarii ruși, o dovadă că țarul consie­ră Duma că făcând parte din vi­ța publică a­ Rusiei. Extrema dreaptă este nem­ulț­uită că regele Angliei se ames­­că în afacerile interne ale A­siei. Toastul regelui Eduard era 1 să adresat mai mult lui Mitch­ko Jutschkow, de­cît­ țarului. PRESA UNGARA SI SCRISOARI D-RULUI BABEȘ Budapesta, 22 Iulie—Ziarul Pi­ter Lloyd publică astăzi scrisoar d-lui dr. Babeș ca răspuns la se­soarea deschisă a d-rului Hugo P­­iss publicată în același ziar. Răspunsul d-rului Babeș a p­­dus mare senzație și a provocat adevărată furtună în presa maghia (Scrisoarea d-rului Babeș a fi după cum se știe publicată Zi­arul „Adevărul"). SCRIBOHIRE DE SGOMPT Copenhaga, 22 iulie.­— Banca i­țională a scoborît pe ziua de mai scomptul sau de la 5 la 4 juni. STAREA SANATATEI REGELT PETRU Belgrad, 22 iulie.— Contrar ști­lor cari au circulat în privința sal­vaței regelui, din loc competent declară că regele este sănătos și in ultimele zece zile nu a mai ar leșinuri. LUPTA INTRE SIRBI ȘI ALIBANI Belgrad, 22 Iulie.­ O luptă ce a durat două ore a avut loc lîi fortul Medare pe frontiera si t­­urcă între un număr de albanezi postul de la graniță sîrb. Un albanez a fost ucis și mai mi răniti­ Cretană MASURI CONTRA EMIGRAREI MA­­HOMEDANILOR DIN CRETA Constă in­tinopol, 22 iulie. — Zia­rele publică o circulară adresata preoților din­ Creta de către Șeik­­u­l Islam, circulară prin care preo­ții sunt invitați a convinge pe m­a­­homedani că puterile au dat a­­sigurări suficiente și să renunțe deci la planurile lor de emigrare. CONVORBIRE CU MAHMUTH ȘEF­­KET PAȘA Viena, 22 iulie. — Coresponden­tul din Con­stantinopol al „Cores­pondenței Politiiice“ a avut o con­vorbire cu Mahmuth Șefket-pașa care a declarat că în cazul cînd­­ chestia cretană ar lua o turnură nefavorabilă, Turcia nu trebue să se teamă a face uz de mijloa­cele cele mai laiergi w pentru a­­părarea drepturilor eL Armata turcească e gata de mult pentru un­­ asemenea pas. ATITUDINEA ENERGICA A POR­TEI Constantinopole, 22 Iulie.—Intr’o întrevedere pe care a avut’o cu d. Gryparis, ministrul de externe a es­­primat cererea Porții de a se reche­ma pe ofițerii greci din Creta. Poar­ta a asigurat cercurile diplomatice că nu va tolera la Ganeea de­cît purilicaul cretan. Poarta pare hotă­­rîtă a merge pînă la capăt. • SOCIALIȘTII GERMANI ȘI VIZITA ȚARULUI Berlin, 22 Iulie. — Deși mai sunt luni de zile pînă la convoca­rea Reichstagului, zi­arul „Vor­wärts“ anunță de pe acum o in­terpelare a partidului social de­mocrat în chestia supraveghere! țarului în timpul vizitei sale. ÎNTREVEDEREA INTRE ȚAR ȘI ÎMPĂRATUL WILHELM Munich, 22 iulie — întrevederea între împăratul Wilhelm și țarul Russiei va avea loc la 7 August în largul mării, nu însă în apro­pierea coastei Holstein. Cei doi mon­arh­i nu vor fi însoțiți de nici un ministru. GREVA GENERALA DIN STO­­KHOLM Stokholm, 22 Iulie.­Astăzi a fost proclamată greva generală care s-a întins și asupra muncitorilor de la căile ferate, conductele de apă și lu­mină. Numărul greviștilor este de 250 de mii.­­ V Stocholm, Ü Iulie. — Știrile din centrele industriale și din provincie anunță că greva, nu e nici­de­cum generală. Serviciul de tramvaie a putut fi menținut. Lu­crătorii municipali lucreză ca de obiceiu. Numai uzinele au încetat lucrul, dar sunt și excepții. Or­dinea, nu a­ fost tulburată. Maga­zinele sut deschise. Se comunică din­­ Malmöe că arunca In port, unde sunt puține­­ vapoare, a­ încetat­ în cea mai ma­­­re parte. Numărul greviștilor este 1 de 45.000 dintre cari. 8.000 la Mut­­rk­oe. Numărul greviștilor la Gas­­keborg­ este de 10.000.­­x* 1 Stoch­olm, 22 Iulie.­­ Ampla­iații de la tramvae s’au pus azi în grevă. Comunicația cu tramva­iele și cu birjele este întreruptă, turiștii părăsesc orașul. Magazi­nele de arme au­­ fost foarte frec­­venate in timpul ultimelor zile de­ către cumpărători. Băncile au cumpărat revolvere în mare nu­măr. Uzinele electrice sunt supra­­­teghiate militărește. 1 VIZITA REGELUI MANUEL LA­­ LONDRA ' Londra, 23 Iulie. — Regele Ma­nuel al Portugaliei a primit o invitație a regelui Eduard de a-l i­i­zita la Londra. Se crede că această vizită este din legătură cu planul unei căsă­torii. Regel Eduard ar avea plăcere c­a tânărul rege să se căsătorească cu o principesă engleză.­­ E vorba de principesa­ Patricia, fiica ducelui de Conaugut sau de­­ principesa Alexandra, fiica d­u­leiul de THws, care pare a avea m­­ai­­ multe șanse. ÎN JURUL UNEI DECLARAȚII A­L­ REGELUI EDUARD II Berlin, 22 iulie. — Cu toate dez­mințirile din sursă engleză, Hein­rich Friedling menține știrea că ,la introducerea din August 1908 r­­egele Eduard a încercat o influ­ență asupra Aust­ro-ungariei în­­ ghestia flotei germane. Știrea a fost atunci comentată le presa internațională și­ reve­lată în discuții diplomatice.­­ Negarea Angliei e tardivă, dar ele bazează pe siguranța că gu­vernul austriac va fi discret. * MANEVRELE TERITORIALE FRANCEZE­­. Paris, 22 Iulie.—Mai mulți redac­­t­ori pariziani au primit invitați­­i anul de a asista la manevrele teri­­­toriale ale armatei engleze. Invita­­­țiunea zice: Ținem să arătăm co- r­egilor noștri francezi ce s’a făcut­­ Anglia de un an încoace pen­­­ru a se spori numărul voluntan­­­­or și a se spori forțele de apărare­­ militară, * Constantinopole, 22 iulie. — D­­ryparis a declarat față de here­­­ta Porții de a se rechema ofițerii ni­gei din Greta, că acești Ofițeri au fost trimiși acolo după cererea pu­­erilor protectoare. vj Din loc competinte se declară că «arta dorește mai mul decit Gre­­cia relațiuni amicale cu Grecia, însă Bio Poarta are trebuință de a se afi o satisfacțiune Opiniunii publice. ÎNTREVEDEREA DE LA GOWES ș­i Cowes, 22 Iulie.— Regele Eduard I țarul au debarcat într’un loc sin-­ aiiratec și s’au dus după prinz la­­ sboriie în­­ automobil­. D-rul Landau — de la Facultatea din Paris — 53, — Calea Rahovei, 53 întors ln Capitală și-a re­luat clientela. Consult 8—9 a. m., 577—7­­ s p. m. De la romînii de peste munți CAMPANIA PENTRU VOTUL U­­NIVERSAL Budapesta, 22 Iulie. — Ziarul ,,Lupta” anunță că partidul na­ționalist român a ținut la Dej o întrunire la locuința deputatului Theodor Militau și sub preziden­ția lui. A fi luat parte deputații Popovici, Vaida, Vlad, Maria, Suciu și Petrovici. întrunirea a stabilit programul politic al partidului pe timpul va­canței parlamentare și a hotărît organizarea unei serii de întru­niri pentru votul universal în provinciile locuite de romîni­­­a­ Budapesta, 22 iulie. Alaltă ori a avut loc la Șomcuta Mare o întrunire populară romînească, la care au­ luat parte deputații The­odor Mihali, Alex. Vaida și Aurel Vlad. Întrunirea s-a­ ocupat cu poli­tica partidului naționalist român și cu introducerea votului univer­­sal. La urmă s’a adoptat, o rezoluție prin care se exprimă încredere in partid și se cere Introducerea votului universal egal și secret. Cucerirea aerului ASCENSIUNEA BALONULUI ZE­­PPELIN Frankfurt, 22 iulie. — ;Helicea balonului Zeppelin II a fost re­parată și arestatul a făcut azi o ascensiune de probă. Mîine dimineață la orele 3 ba­lonul va­ întreprinde călătoria spre Colonia. # — Persoana suspectă care a fost arestată Sîmbătă pe cînd lua schi­țe după balonul Zeppelin II a fost menținu­tă la închisoare și va fi dată judecatei pentru nesupunere față de autorități. CALATORIA BALONULUI ZEPPELIN Ems, 23 Iulie.­­ La ora 6.55 di­mineața, balonul Zeppelin a trecut prin Ems, înaintînd spre Koeln. Tot orașul era în picioare, acla­­mind cu entuziasm. InomMria noMii Cristian •MMMI BACAU, 22 Iulie.— Astă seară la­ ora 7 jum­. a avut loc înmormân­tarea tânărului Constantini Cris­tian, sinucisul de ora dimineață. In cimitir e o mare afluență de lume din toate straturile so­cietate!­ , prieteni, cunoscuți și necunoscuți au ținut să asiste la coborîrea în locașul de veci a simpaticului tînăr care a fost studentul. Const. Cristian. Cosciugul e acoperit, de 2 fru­moase coroane, una de flori na­turale din partea amicilor săi și una din partea familiei. Nefericita mamă a lui Cristian, care nu-1 văzuse de alaltă seară înainte de a se sinucide, cînd s’a apropiat de coșciugul in care zăcea neînsuflețit, corpul iubitu­lui ei fiu­, a izbucnit în țipete de durere și plînsete sfîșietoare cari au adus lacrimi în ochii tuturor. In si.Ret­a cîntărilor religioase de veștit pomenire se aud sus­pinere de jale ale mamei, su­rioarelor, fraților și prietenilor săi, durere cu atît mai mare cu c it nu-șî dă nimeni pe deplin sea­ma, care a fost cauza sinucide­re! acestui tînăr la o virată an de fragedă. Gael III și cauzele carl­isle t a­rată ca l’ar fi determinat pe acest om a se sinucide par oarecum explicabile pînă la un punct, însă oarecare lămu­riri ce s’au aflat acum dați lumei de crezut că în, sufletul acestui june trebue să se fi petrecut o dramă teribilă care să-l fi decis a părăsi viața. * După terminarea serviciului re­ligios coșciugul este luat pe bra­țe de colegii și prietenii săi și dus pînă la locul unde se va o­­dihni pe veci. înainte de a fi coborît în m­or­­mînt vorbesc doi colegi ai săi, d-nii Mihăilescu și Paladi, arăt­î­nd calitățile superioare, ale si­nucisului și regretul ce lasă prin moartea­ sa, printre membrii fa­miliei, prieteni și cunoscuți. Muzica a intonat apoi marșul funebru și un vals, după care bulgării de pământ căzînd zgo­motos peste coșciug, răpesc și ul­tima speranță a­ celor îndurerați de­­ a mai vedea cel puț­in o singu­ră dată fața scumpului lor fiu și prieten. Și astfel, prin un capriciu al nemiloasei soarte, s’a stins un su­flet plin de viață și care lasă ulițe­ regrete. —. Viorel. üima HUli a fu­ bl­­ii SLANIG (Prahova) Băile.— Căldurile tropicale și lipsa de ploae, ce pare a îngrijora toată lumea, face ca vizitatorii să frecventeze cu multă­ regularitate băile, cu deosebire cele reci. Așa pe ziua de erî, la ..Baia Ro­șie”, numărul celor ce venise să facii bac era considerabil. Același lucru la „Baia Verde”. Noul vizitatori.— Familia Ro­senbaum, Axelrad, Finkelstein, d-na Pauker, familia Wertier, d-na Herman­ Bercovici, d-na­ Timpea­­nuu, Popovici, Doctorand, Mol­­doveanu, București ; d-na șl. sub­­locot. Milicescu, Giurgiu ; d-noa­­re­­ e Tănăssescu, d-șoara Mali­nescu, d-nii Eschenasy, Barbu Gani, Avram Samuel, Apfelbaum, Jean R. Blondei, Sim­ion W. Ro­sen, Mitrany, București ; d-na Ec­aterina Alexandrescu, Avram Mayer, Ionel Rosenfeld, Ploești , d-na și d-nul Aron Grassiany, d-na și d-nul Moritz Goldenberg, d-na și d-nul Emile Penchas, Hirsch, București. Distracții.— La „Vila Regală” orchestra lui Dinicu Ciolac dis­trează vizitatorii cu arii plăcute. /. G. Febra tifoidă la lai de DR. I LEBELL Tifosul s’a încuibat la Iași.—Analiza apei la Institutul An­­tirabic.—Măsuri incontrolabile și insuficiente.—Ce n’are Iașul.—Intervenția serviciului sanitar Iași 22 iulie 1909. Febra tifoidă bîntuie in orașul nostru de mai multe decenii, în mod endemic. Mai în toți anii și în toate anotimpurile sunt­ în­sași cazuri sporadice de febră­ tifoida. Germenul tific s’a încuibat la noi in permanență, favorizat fiind pe de o parte de o apă alimentară de cea mai impură calitate, din punc­tul de vedere bacteriologic și pe de alta de o stare generală de sa­lubritate publică și privată, cum nu­ se mai observă actualmente în ora­șele mai civilizate. Să nu ne mirăm deci de ivirea, la intervale mai m­ult, sau mai pu­­țin scur­te a epidemiilor tifice, cari flese-orî sunt de un caracter foarte grav, decimînd populațiunea­ Iașu­lui. Dacă la epidemia actuală s-a făcut mai multă alarmă de­cît ori­cînd, cauza este că ,astăzi chestia­­apei potabile fiind rezolvită, —■ la­șul avînd a dobîndi curînd o apă de o calitate superioară —■ nici au­toritățile sanitare, ni­cî cele adminis­trative nu și-a fi mai impus nici o rezervă, dînd cea mai mare publi­citate mersului și caracterului real al epidemiei de astăzi. Am zis că germenul tific se află în permanență în Iași. In adevăr de un șir de ani, în numeroase rîn­­duri —­ și în special în timpul de­­selor epidemii de tifos — am avut ocazia de a face îm­preună cu d. profesor dr. Emil Pușcariu, multe analize bacteriologice, atît ale apei din captațiunile actuale, cari alimen­tează centrul orașului, cît și ale apei din diverse iiitîriî de prin mahalale­le lașului. In totdeauna am găsit un număr enorm de bacterii, atît comune cît și saprogene, precum și bacilii colți și în unele rîndurî, chiar și bacilul febrei tifoide. Atît captările cît și fîntînile existente sunt construite in mare parte în chipul cel mai primi­tiv și defectuos, așa în­cit se con­taminează lesne prin infiltr­ațiunî de diverse scursuri infecțio­ase, din apropierea lor. . Apa fiind cea mai pr­incipală cale de propagare a febrei tifoide, lesne se înțelege cum această boală este, endemică și cum, în anumite împre­jurări, se produc desele epidemii mai mult sau mai puțin grave, ca cea actuală, căci în condițiunile a­­rătate apa din Iași se infectează lesne de defecțiunile tifoide cu cari comunică prin infiltrațiune.,­­ Apa nu este însă singura cale de transmisiune­­ a tifosului: mai sunt în special în Iași, o mulțime de alte căi și alți agenți cari se în­sărcinează de a transmite și în­tinde molima peste tot locul, multe din ele fiind absolut incontrolabile în starea actuală de lucruri. Laptele, legumele, fructele și chiar pjnea și celelalte alimente zilnice se pot contamina ușor în timp de epidemii, fiind în contact cu bol­navii de tifos sau cu cei care îi în­conjoară. Produsele aceste conta­minate se arunc zilnic în centrul orașului, pro­­pagînd astfel germenul tific prin populație. Defecțiunile tificilor, scursurile precum și cantitățile mari de apă provenite din băile ce se fac zilnic acestor bolnavi ca tratamen­t, se var­să de obicei­ în ogradă sau pe locuri virane din apropiere, din cauza lip­sei canalurilor de scurgere, iar la­trinele actuale stagnate și rău con­struite, nu sunt destul de încăpă­toare pentru a primi acese scur­­geri, ele nefiind canalizate. In unele mahalale nici nu există latrine și excrementele se depun pe suprafața solului. Trecător­ii căl­­cînd pe acele locuri, le transportă din loc în loc. De asemenea aceste defecțiuni uscîndu-se se ridică cu culbul în fier și sînt duse de vînturi în celelalte părți ale orașului. La împrăștierea acestui germen servesc și muștele care roiesc în preajma acestor focare de infecție.­­ Față de multitudinea acestor a­­genți de infecțiune, este cu nepu­tință de a se lua măsuri radicale într’un oraș ca lașii, care din punc­tul de vedere al salubrității publice și private lasă nici de mult de do­rit. lașul n’are apă pură, n’are cana­­luri și latrine sistematice, și nici un spital de izolare. Evitarea ivire­ epidemiilor de tifos în Iași este actualmente cu neputin­ță, de­oarece precum am arătat mai sus, germenul tific rezidă în per­manență, fiind favorizat în condițiu­­nile arătate în dezvoltarea și pro­­­pagarea lui. Măsurile indicate pentru stînjeni­­rea epidemiei, odată ivită, sunt insă de asemenea cu totul iluzorii, în actuala stare de lucruri. Așa bună­oar­ă, cea mai princi­pală măsură radicală pentru oprirea mersului unei epidemii, este fără în­­­doială izolarea cît se poate de stric­tă a primelor cazuri ivite. lașul însă nu posedă încă pînă as­tăzi, un spital de izolare bine orga­nizat pentru asemenea scop. Apoi la populația nevoiașe din to­t calitate medicul, de obicei­, nu este chemat la începerea boalei, așa în­cît pînă la venirea acestuia, pînă la avizarea serviciului sanitar și mai cu seamă pînă la intervenția acestuia, boala are tot timpul să se propage în toată libertatea, iar în acest interval alimentele provenite din asemenea locuri sunt pînă una­­alta zilnic vândute și consumate în centrul orașului. Măsura luată de serviciul sanitar ca populația să nu bea de­cît apă fiartă sau bine filtrată măcar, nu se poate lesne supraveghia în apli­carea ei, la stabilimentele publice, și ea devine chiar incontrolabilă în locuințele private, la o populațiune de 70.000 locuitori, ca aceea a Ia­șului, care nu este mai de­loc pre­gătită pentru paza unei salubrități conștiincioase. Dezinfectarea conductelor de apă­­ ,și a fîntînelor — ordonată ca măsu­ră de higiena de către serviciul sa­­­­nitar — este de asemenea insu­ficientă, de­oarece apa ajunge in conducte deja contaminată în cap­­tațiile ei defectoase de la Aroneanu, iar fîntînile continuă a se infecta zil­nic prin infiltrațiunile ce au loc prin pereții lor construiți primitivi. La ce dar poate ajuta dezinfectarea lor, dacă­­ focarele și cauzele infecțiunei rămân neschimbate ? Deci în epidemia actuală socot că intervenția ser­iciului sanitar nu poate fi de mare folos și epidemia­­ tifosului își va iaca evoluția, dispă­­rind ca și celelalte de pînă acuma. Sperăm char, ei cu aducerea a­­pei de la Timișești și cu canalizarea orașului. Iașul va scăpa de acest flagel care a costat, atîtea victime. DR. I. LEBEL. Zepelinul și Șpriț Este de­sigur unul din cele mai mari succese din astă seară acela pe care-l obține Zepelinul lui Țepeluș și Nasturele lui Șpriț la grădina­­ Ambasadori". Invențiunea Zepelinului conjugal și năzdrăvăniile la cari dă loc stîrnește­­ o veselie nespusă. In ce privește Nasturele lui Șpriț, creația lui Niculescu-Buzan în or­donanța Șpriț o să rămîie de po­mină. Aseară publicul a rîs cu lăcrămî și atît duetul cit și cupletele au fost frenetic aplaudate și bisate. Astă seară pentru a 3-a oară Zepelinul lui Țepeluș și Nasturele lui Șpriț. . Constituționalismul­­ anului Telegramele de azi dimineață ne-a și adus textul toast­elor ținute pe bordul vasului „Victoria and Albert“ de către țarul Rusiei și­ regele Angliei. Au ajuns, atît de banale aceste schimburi de cuvin­te Intre suverani în cit ele nu prezintă în genere nici un interes. Cu toate acestea ultimul voiaj al Țarului a fost­ întreprins în­ condițiuni ne tocm­ii obișnuite. Evenimentele din­ Balcani sunt încă în mintea tuturor și Rusia a avut să sufere o înfrângere diplo­matică egală cu cea­ de la Muk­den. Este fapt, stabilit azi că Ru­sia a consimțit, la anexarea Bos­niei și Herțegovin­ei numai în ur­ma amenințărilor Germaniei că alt­fel ocupă Polonia rusească. Or, Rusia e departe de a se simți în stare să ducă un războiu cu Germania. In întrevederile actuale dintre țarul Rusiei cu președintele Fai­lures și cu regele Eduard, de­si­gur că discuția asupra situației din Balcani a ocupat primul loc și sperăm că toate diferendele au fost înlăturate ast­fel­ că pacea să fie cu totul asigurată în penin­sulă. Alianța franco-rusă va ieși în­tărită în urma întrevederei dintre țar și președintele republicei franceze, iar înțelegerea cui An­glia a­ fost de­sigur mai bine ci­mentată în convorbirile dintre re­gele Eduard și țar. Dar toasturile ținute pe bordul vasului „Victoria and Alber­t“ prezintă un mare interes și pen­tru politica internă a Rusiei. Anglia a arătat și de astă dată că or cit de mult ar ține la apăra­rea intereselor sale de politică ex­ternă, ea știe totuși a trimite un cuvînt de încurajare acelora cari luptă pentru libertate. In toastul său regele Eduard a­­minitește de vizita membrilor Du­mei la Londra și a adăugat că speră că cele văzute de membrii parlamentului rus vor contribui la strîngerea legăturilor între Ru­sia și Anglia. Țarul în răspunsul său vorbește, A froW’i.. și 61 de vizita deputaților ruși la­ Londra. Pentru prima oară un suveran străin vorbește țarului autocrat și stăpîn al tuturor Rușilor în a­­cest fel, amintindu-i că azi nu conduce, el singur politica externă a­ Rusiei și că membrii parlamen­tului rus au consfințit înțelegerea între cele două puteri. Prin aceste cuvinte toasturile a­­cestea au eșit din banal și Duma rusească tr­ebuie să fie recunos­cătoare Angliei că a obținut de la țar ca într’o ast­fel de între­vedere el Să recunoască însemnă­tatea vizitei oficiale a membrilor Dumei. Este aceasta, o slabă consolare, o mîngăiere pentru, intrega demo­crație din Anglia și Franța care a protestat în­potriva vizitei ța­rului. Și e locul să amintim aci că în momentul in care întraga demo­crație europeană a primit cu groa­ză știrea că prima Dumă rusească căpătată cu atîta­ vărsare de sin­ge a fost dizolvată, un englez, fostul prim ministrul Campbell Bannermann a strigat, de pe tri­buna Camerei Deputaților din Londra: Duma, a murit! Trăiscăi Duma! Hotărît, Anglia rămîne țara care, în mijlocul lașității ceiorlante pu­teri are curajul de a spună u­n cuvînt de încurajare luptătorilor pentru­ libertate. I­ mersul epizootiilor in­tern După ultimul buletin sosit la di­recția serviciului sanitar, au hăm­ul­it în țară, de la 8 (21) Iulie pînă­ la 16 (29) iulie 1909, următoarele1 epizootii repartizate pe județe: Vărsatul oilor: 14272 cazuri, în județele: Dolj, Fălciui, Mehedinți, Muscel, Prahova, Romana­ți, Teleor­man, Vilcea și Vlașca. Brinca mnfecțioasă: 345 cazuri, în județele: Argeș, Botoșani, Brăila, Buzău, Covurluiu, Dolj, Ilfov, Neamțu, Olt, Prahova, Putna, Vil­cea și Vlașca. Pneumonia contagioasă: 43 ca­zuri în județele: Dorohoi, Fălciu și Mehedinți. Cărbune bacteridien: 47 cazuri, în județele: Fălciu­, Gorj, Ilfov, Neamțu, Prahova, Putna, R.­Sărat, Romanați, Teleorman, Tutova și Vîlcea. Răpciugă: 9 cazuri­ în județele: Botoșani, Constanța, Ilfov și Teleor­man. Turbarea: 15 cazuri în județele: Bacău, Govurlia, Fălciu­, Gorj, Iași, Ilfov, Muscel, Putna, Roman. Rîia: 329 cazuri în județele: Constanța, Dorohoi, și Tulcea. Dnzina: 2 cazuri în județul Cons­tanța. Cîrceagul: 67 cazuri în județele­ Dolj și Mehedinți. Pasteureloza: 2 cazuri în județul Dolj, <

Next