Adevěrul, septembrie 1909 (Anul 22, nr. 7180-7209)

1909-09-19 / nr. 7198

xului di No. 1T.98 fO­NDATOR ALEX. V. BELDIMANU PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV Atenfiel­da Publicitate CAROL SCHULDER­­ Si Comp. BUCURESTI Atrad* Xaragnor^a­ici, 18. — Talalon 8/4 Birourile ziarului: Strada Serindar No. 11­5 Ban­ exemplarul DIRECTOR POLITIC CONST. MIN­E ABONAMENTE: Un an....................Lei 16.— 1 3 luni...... Lei 4.^ > luni. ..... „ 8.—­­ o luna....................... „ 1.50 Pentru strain­atate pretul este Tudou­ TELEFONt Directia si Administratia No. 1410 Redactia eta Capitals •• 1410 «• •• Provincia •• 14­99 99 •• St rain at a tea • » 12 40 Apare zilnic cu ultimele stiri telegrafice si telefonice de la corespondent nostri din tara si Strainatate seiimbata 19 Septembre l-rnu 9 TURNEUL AMI BRATIANU Ce s’a facut la Husi.—In cetatea d-lui Neron Lupascu.— Inspectia... electorate de la fir­lad D. Bratianu a Intreprins citeva excur­­­siuni triumfale mai mult cu autombilul §eful liberalilor se simte bine In auto­­­mobil §i ’! place si. mearga. cu o viteza | cit se poate de mare.­­ D. Bratianu in automobil se repau­­zeaza, uita de toate incurcaturile politice §i de tot­ solicitatori! care vin la minis­­terele de interne, externe si rezbel, pe care le conduce az! primul-ministru. De cind e prim-ministru d. Bratianu n’a facuit.....inspectiua!. Se impunea dlar sa se repeada in citeva judete din Mol­dova, caci prin Muntenia si Oltenia a trecut cu automobilul. Or!­cit de repede merge d. Bratianu cu automobilul, sa inspectez! trei judete, ■in lung s i in lat, in trei zile, e de­sigur un record ,pe care cu siguranta, ca nu l’a obtinut inca nici un ministru din Europa. Serios nu se poate clar vorbi de ins­­pectia primului ministru, fiindca mate­­rialmente nu e cu putinta ISL-t! da! seama de administratia unui judet aprindinte citeva minute intr’o comuna pentru a-ti aproviziona masina cu benzina si apa. Inspectia de la Falciu—un judet orop­­sit—s’a terminat cu un banchet organi­­zat de liberal!. Liberali! din Falciu sunt divizati in vre-o patru tabere. , D. Bratianu n’a avut vreme nic! sa vorbeasca cu reprezentantii acestor ta­bere, da­ti uni!—afara de d-nul Mun­­teanul—au venit la banchet. Primul-ministru a facut insa un caldu­­ris apel­ la unire, le-a proipus prefacerea liniei Crasna-Hu§!, singura linie ingusta care a mai ramas in tara. Dar cum neintelegerile liberalilor din Falciu nu sunt din cauza acestei linii, ci de alta­ nature, cu tot apelul d-lui Bratia­­nu, tot divizat, in mai multe tabere, a ramas partidul liberal din Falciu. » * * » De la Husi, d. Bratianu a continuat es­­cursiunea la Vasluiu, cetatea d-lui Ne­ron Lupascu. La Vasluiu e un loc vacant la Senat. Probabil ca aceasta a interesat mai mult pe d. Bratianu. D. Neron Lupascu este unul din acel vechi elector­ care are combinatiile sale electorate si nu prea admite amestecul centrului. Acestui reputat elector Se datoreste ale­­gerea d-lui Nicu Filipescu care, de atunci are o deosebita atractie pentru judetul Vasluiu pe care La... inspectat apoi ma­­i des de cit d. Bratianu. De­sigur, ca primul ministru a promis ?i transformarea acestui judet care n’are §osele, care se afla intr’o mare mizerie.­­ La banchetul ce i l’a oferit insa d. Ne­ron Lupascu pe domeniul sau, de­sigur ca nu s’a vorbit de mizeriile din acest ju­det uitat de cei de la centru. * * * Continuind pr­­escursiunea in judetul Tutova, de care se interesa odinioara ra­­posatul Palade, de­sigur ca d. Bratianu Va lua informatiuni asupra situatiei elec­torale locale, de­oarece §i acolo e vacant urn scaun de deputat. De o inspectiune amanuntita nu poate fi vorba. Nu e posibil ca in citeva ore sa-ti da­ seama de mersul unei administratiuni, de starea taranimei, de starea sanitara, de aplicarea reformelor agrare. Or!­cit ar pretinde dar ziarele guverna­­mentale cS d. Bratianu inspecteaza Mol­dova, in realitate с eful liberalilor, im­­preuna cu d-nii Haret s i Mortun, au facut o escursiune cu automobilul с i au adu­­nat la trei banchete pe ce! multumit! §i pe ce! nemultumit, dar nimic nu s’a schimbat si nu se va schimba in adminis­trare s i nici in situatia politica a liberali­lor din judetele vizitate de primul-mi­­nistru. O inspectie serioasa, in judete, din par­­tea unui prim-ministru, ar fi un eveni­­ment pentru­­ aceasta tai’S. Daca d. Bratianu ar fi facut-o de­sigur ca s’ar fi intors in Capitals cumplit de­­ziluzionat de cele constatate. Dar seful liberalilor s’a ferit de­sigur sa scoate la iveala toate relele adminis­­tratiune­, s’a ferit sa vada realitatea si de aceia a trecut prin judete dind o extra­­ordinara viteza automobilului, asa ca nou­­rii de praf de pe soselele parasite sa in­­tunece groaznica mizerie incuibata in sa­­tele din Moldova. La banchetele servite de restauratori!­­din Capitals, d. Bratianu n’a fost in­­conjurat de ace! car! sufer mizeria de la sate, ci in mare­­ parte tocmai de ace! car! ne-au adus in halul in care ne aflam. Nimic nou, nimic in SitStor, n’a spus d. Bratianu celor cu care a benchetuit. Apeluri la unire pentru ca partidul sa se tina cu­ mai mult la putere. Despre cele constatate in... inspectiile fa­cute, n’a vorbit nimic primul-ministru Si daca se va gasi cineva sa-1 interpeleze asupra administratiei, probabil ca va ras­­punde ca nici­odata Rominia n’a fost mai bine guvernata. R. X. N­A­Z B­I­T­I I­ nffi­carea chelnetilor Chelnerii cari ne servesc mereu­, s'au gindit ca n’ar fi rau sa serveasca odata §i cauza lor. In consecinta, s’au intrunit, s’­au consfatuit si a fi decis un congres la Ploesti. Era de asteptat ca chelnerii cari fac tot anul destula miscare, sa sfirseasca prin a face o miscare pentru imbuna­­tatirea soartei lor, care, in special iarna, cind lu­­mea sta mai mult la domisil, cam sufere de frig. Intre altele, se zice ca chelnerii vor sa ceara desfiintarea bac?i-ului, pentru a deveni functio­­nari cu leafa fixa—lucru In contra caruia protes­­teaza svartul meu cu pic de rom, care, in aseme­­nea caz, ar ajunge rece la destinatie. Afara de asta, fara bac?i§, hatii­gi... $ekspir, se pierde tot chichirezul Belgiei Orientului. § acuma — tal ca pled Pac. VIZITE $1 PREUMBLARI Expozijia sGoajelor ds messrii Acum cincisprezece ani anuntarea unei ase­­menea expozitiuni era Intimpinata, cu o ridicare din umeri care era judecata, ca sa nu zic osinda definitiva asupra unei asemenea... indraznete gii absurde incercari. — Ce? Expozitie de roti..i^4llapuri de brad si boloboace? Cam asta era ideea ce-gi facea lumea de acti­vitatea scoalelor de meserii si azi inca parerea ge­­nerala nu difera mult de cea de acum douazei de ani. E admis rominul-medic, rominul-avocat, rominul-om politic (mai ales!)—dar rominul in industrie si meserii nu e admis de­cit doar pentru clipeti, sau confectiuni de calitate inferioara. Cel mult daca se recunoaste ca cizmarii romini au ajuns ceva,—asta fiindca cu gheata se experimen­­teaza direct asupra uneia din partile cele mai sen­zibile ale corpului nostru... In adevar, trebue sa’l calci pe romin pe baiatura, ca sa recunoasca, din cinci in cinci, ca­ ati gi al lul eite o insugire! Daca, de asta data, Expozitia scoalelor de me­serii a stirnit ceva mai mult interes, apoi nu pu­­tin sa datoreste­­ aceasta si faptului ci­ a fost in­­stalata in pavilioanele Parcului Carol—ceea ce ne-a facut sa ne intrebam cum de in acest parc, care e bine intretinut si care a facut chiar zilele acestea admiratia vizitatorilor franceji, nu se or­­ganizeaza mai des expozitiuni—cu" deosebire in palatul artelor? Nu este unul din mersele cele mai mici ale foastei expozitiuni­­ jubilare—acela de­ a fi lasat Bucuregliului' un asemenea parc mi­nimal, tot ce avem mai frumos astazi in acest gen, in Capitala farel. §i fiindca vorbesc de el, nu s’ar putea stabili o intelegere intre ministerul domeniilor si prima­­ria Capitalei, ca, in interesul sanatastei publice, a­­­cest pare sa fie luminat cel putin atita cu­­e ne­­­voie pentru ca lumea sa­ poata benef­icia de el in­ timpul verei? Daua azi, la serbarile „Horel“, miile de vizitatori au plecat cu regret, pe inserate, luna fiind singura lampa in acest imens. S i incintator pare... * * * ...Dar su­­ma TP sore la expozitia gcoalelor de meserii. Ea cuprinde, de astadata, intreaga scara a acestor gcoale, de la acele din umilele comune rurale ale diferitelor judete, pina la scoala supe­­rioarii de meserii din Bucurestl—ui, ceea ce e o excelenta dispozitie, cuprinde si lucrarile unora din absolventii acestor scoale instalati in pro­­­priile lor ateliere, precum este un dormitor com­plect, de un gust foarte distins, al unui absolvent al scoalei de meserii din Caracal, daca nu ma in­ger. E o lucrare care merita sa fie vazuta si mai ales cumparata, caci numai scumpa nu e. Intr'un colt, am zarit o mescioara cu patru scaune in jur, totul in lem­n alb cu ornamentatie de motive taranegti in negru gi_ perm­itele scau­­nelor in piele de cojocel brodata cu arniciu. Pe cit de fericita, pe alita de simpla gi de artistic executata e aceasta inspiratie. Nu mai vorbesc de mobila moderna, de o sufragerie in stil romi­­nesc, iaragi de un re­marcabil bun-gust si de un gir nesfirgit de articole de gospodarie saseasca si oriigeneasca la care se poate constata un real progres ca soliditate, gust gi slil. Vor fi unele lucrari executate sub supraveghe­­rea gi cu concursul maestrilor—dintre cari multi sint gi romini—dar nu face indoiala ca daca in noua ani de zile am ajuns la rezultatele pe cari le vedem in expozitia de rindul acesta—apoi peste anul noua an­i vom avea o pleiada de absolventi tot atit de talentati ca si aceia de la Caracal... E o dezvoltare catre care se cuvine sa indreptam toata luarea noastra aminte. Am vazut ca s’a relevat in unele ziare faptul ca in launtrul expozitiei si pe diferitele obiecte figureaza busturi, portrete si foarte des numele actualului ministru de instructie, d. Spiru Haret. De­sigur ca la noi, e un merit—deci era o dato­­rie—cu diferiti­ minigeri de instructie cari­­ s’au perindat in ultima noua ani de zile, nu au­ adus atingere dezvoltarei normale a invatamintului meseriilor. Daca insa persoana d-lui Haret e cu deo­sebire simpatizata in s­colile de meserii—si mai cu sea­­ma in cele din comunele rurale—marturisesc fanii inconjur ca, la capitolul acesta, activitatea­ actu­­alului ministru al instructiunii ar trebui sa stir­­neasca­ mai mult ambitiunea decat invidia barba­­tilor politici din diferitele partide. Si acum un sfat: faceti o primblare prin parcul Carol si intrafi­ de vizitati aceasta expozitie. N’o sa va para rau. Emil □. Fagure. > m* functionarismul la noi C­ei functionari avem si cum sunt platiti Functionarii mari si mici Cite nu s’au scris la noi despre plaga functionarismului. Ca avem prea multi functionari e cel mai mic repros ce se face administratiunilor noastre. Acest re­­pros se bifurca in doua, pe deoparte se afirma ca s’a­r putea face aceiasi treaba cu mai putin! function­ari, pe de alta ca functionari! sug budgetul §i vlaga tare!.­­ In buletinul statisticei publicat de bi­­roul statistic al ministerului domeniilor de sub directia distinsului nostru statisti­cian, d-rul L. Cotescu, gasim interesante­­ amanunte asupra functionarismului la noi, extrase din tabelele publicate de mi­nisterul Industriei si comertulm. ’ Rezulta ma­­inti! ca am avut in Rominia in 1908 cu pensionar! cu tot 123.768 func­­tionari car! incasau pe an din budgetele statului, judetelor, comunelor si eforiilor 156,330,850 lei. Daca comparam aceste ci­­fre cu cele ale statisticei functionarilor din 1902—1903 constatam ca cel putin in aceasta directie am realizat considerabile progrese, caci atunci nu am avut decit 112.174 functionari, care nu incasau decit 126 milioane 41.226, ceea ce insemneaza ca nn numai cine! an! numarul functiona­­rilo­r a crescut cu 11.594, iar sumele ce in­­caseaza cu nu mai putin de cit 30 milioa­ne 289.624 lei. •& Dar din statistica aceasta mai vedem ci­teva lucruri foarte curioase. Astfel statul roman plate­ste o treime dintre functiona­ri! sa! -i anume 43.031 cu mai putin de 50 lei lunar, — adicu, cu mai putin decit este trebuincios unui om ca sa duca o viata omeneasca. Alta treime s i anume 42.833 functionari e platita cu mai putin de 100 lei lunar. Mai pot­ vedea un lucru, anume ca pe cind 43.031 functionari! platiti cu mai pu­tin decit 50 lei lunar, costa in total 13 mi­lioane 142.051 lei pe an, 1577 functionari platiti cu mai mult de 600 lei lunar, costa in total 15 milioane 92.272 lei. §i se mai vede­t i alta ceva, ca cel mai mare spor de functional*!' s’a realizat la cei platiti peste­ 600 lei lunar. Asa ca pe cind dela 1902 pina la 1908 numarul func­tionarilor platiti cu mai putin de o suta de lei lunar, a crescut cu numai 14 la suta, acela al functionarilor platiti cu 600—700 le! lunar s’a­ impatrit aproape, al celor cu 700—799 le! lunar s’a intreit aproape si al celor cu peste 1000 le! lunar s’a dublat. * Ce! mai mult! functionari dintre toate administratiile statului, i! are calea fera­­ta. Aci sint in total 17837 functional*!, care costa pe an 21 milioane 895.236 lei pe an. Dar $i aci putem constata unele lucruri interesante. Am a 1552 functionari platiti cu mai putin de 50 lei lunar necesita pe an 305.747 Lei, pe cind 38 functionari cu 800.899 lei incaseaza 389.760 lei, adica­ cu vreo 80.000 lei mai mult decit cei din­­tiiii. Cu deosebire interesanta, mi s’a parut rubrica :,Alte autoritati" in care se cu­­prinde: Casa bisericei, Casa gcoalelor, Ca­sa de depuneri si Casa de dotatie a pastei. Aci 12 functionari cari au mai mult de o mie de lei lunar incaseaza 201.600 lei a­­nual, pe cind 105 functionari cu leafa de 100—124 lei lunar nu incaseaza de­cit 137.548 lei, adica jumatate cu­ cei doispre­­zece inalti functionari. B. Ce face sindicatul presei Nimeni nu ne va banui de simpatii pentru „E­­poca“,—dar fiecare ?fie ca sintem gazetari min­­dri de meseria noastra, a careia demnitate vroim s'o tinem sus. Asa fiind intrebam si noi, ce face sindicatul presei,­­al caruia presedinte se rasfata acum la­­ Lon­dr­a printre gloriile ziaristicei internationale, —ce face sindicatul presei fata cu ultima scri­­soare deschisa a subdirectorului serviciului sani­­tar? Afacerea aceasta are doua fete si doi vinovati: primul 1­ui cel mai mare vinovat este .,Vointa Na­­tionalit" pentru ca a dat ospitalitate unei scrisori­ ,prin care redactorii unei gazete erau tratati de „slugi“. Al doilea vinovat este subdirectorul ser­viciului sanitar, acest functionar platit din banii public si care si-a­ permis sa trateze in acest chip pe’niste ziaristi. Trece-va sindicatul, sub cotl­ducerea faimosului domn Procopiu, gi asupra acestul incident, con­firm\ nd astfel ceea ce—noi stim—este in convin­­gerea tuturor politicianilor, anume ca redactorii ziarelor de partid sint' niste slug!, cari pot fi mal­­tratate in tot ch­ipul? Cit despre noi, am aratat de mult, c3. cea mai mare piedica pentru propagirea breslei gazetaresti la noi, sint ziarele acestea de partid, cari, prin ele Ingi­le nu pot avea nici­ o veleitate de independen­ta, care e temelia meseriei noastre.­ci trebue sa scrie ce dicteaza politicianil, cari il nesocotesc in asemenea conditii ca pe niste slugi. Adt. Adeveruri *• Cu d’a sila Primul ministru a cerut la Vasluiu, ca­ gi aiu­­rea, sa nu i se faca receptie oficiala, spune o foaie a sa, cu toate astea tot pragul a fost pavoazat!... Ce sa-I faci lumea?... Cu d’a sila vrea sa’l sar­­batoreasca pe d. Ionel Bratianu ! E popular—nevoie mare! Comert.— ., Cu privire la negustoria cu curti, pe care o in­­visteze p­rofesorii haretigti, se poate spune ca, sub­­­tiri cum sint, intretin... „un comert­ intelectual... ft. agreabil". Solutie In urma simpatiilor pe cari le-a intimpinat in tata, e vorba ca „cenzorul intregului imperiu al Tarului”, nobilul d. „de“ Maidan sa se retraga din diplomatic si politica internationalii­­—lipograful e rugat sa nu ratuiasca „politia“0 gi sa se puie in capul miscarei chelnerilor in calitatea sa de ex­­tober-chelner in gara Pioegti. Rigoletto Cititi in „d­imineata“ de astazi ur­marea romanului: BURBinfl­ubrig VICANA CALUGARITELOR CATOLICE SAU Spiritul de online al Hababului NaSjabul se face aparatorul protecto­­rilor de coeote Mutismul d-lui Filipescu fata de­­ anar­­hia um­or functionar­ public!— intre can un procuror — can s’au erijat in protec­­tor oficiali ai cocotelor, a aparut se vede ca lipsa de curaj in ochii Nababului. In adevar, ziarul d-sale per­sonal ,,Conservatorul“ — sfatueste aseara pe prefectul Capitalei ca. ..e prudent si in „pro­priul sau interes sa lase ca aceasta „nenorocita afacere sa se uite. Satisf­actii­­,,le tardive, chiar cind se pot obtine, nu .,produc efect, per­tru ca sunt lipsite de .,nota cavalerismului si iau­ mai mult © a­­...racterul unor razbunari comune; cind ..insa mai ai si nesansa ca nici sa le poti „obtine, — ace­la ce este foarte posibil­­,cind esti nevoit a le solicita alto­ra,—pe­ CHESTIA ZILEI „Muzica prohibite.V. La congresul l­ini­ilor polontare, invatatorul Oancea vorbind de „ingelitoria“ ce se practice la do­­nauirea taranilor, prezidentul i-a retras cuvintul. Prezidentul: Pune straja gurei, ca daca, nu, se supara D­,est, se suparci Marele Latifundii!! .,ziziunea solicitatorulu! devine oribila!” E! bine, e frumos de tot spectacolul ca opozitia sa sfideze pe un prefect de a pu­tea primi satisfactie de la guvenn Intr’o chestie de ordine si morala publica! !?i guvernul face! Bravo gi­i guvernului, bravo si Nababu­­lui! Ce colectie de oameni de ordine!! FA­PTE $! VORBE Un veteran al mimei­ Alfa. Mai daun azi am primit la redaere vizita unui om mic de stat, battin, foarte bu­zin, care-mi spuse urmatoarele: " — Mil numesc Gheorghe Niculescu si sint nas­­cut la 1835. De meserie am fost tipograf. Am in­­vatat mestegugul la 1849, in tipografia lui C.­ A. Rosetti. Am lu­citat apoi la Copalnic, la tipografia bisericeasca a Mitropoliei, la Romanov, nume azi uitate. Am fost un an la Viena, 6 ani la Paris, in 1872 ,am mon­tat fabrica de timbre a statului.­A­­sociat cu Gh. Luis, am ramas pe drumuri pier­­zind 9600 de lei, economiile unei intregi vieti de munca. Pina la 1901 am ocupat o mica slujba la primarie, de atunci nu mai am nimic si agi fi pie­­rit daca o boiala batrina, destul de sarmana gr ea, nu m’ar fi primit in casa ei si nu m’ar fi ajutat. — $i n’ai pe nimeni, un copil, o ruda, l’am intrebat? j — Pe nimeni, sunt singur pe lume. " Si bietul batrin era trist, trist cum nu se poate spune! Cuncagted­ ceva mai tragic pe lume ca un batrin trist? Pe o fata tinara in­tristarea nu impresionea­­za atit, caci tinarul are inaintea lui viata, are timp sa munceasca,ca sa se miste, sa lupte impo­­triva soartei. Dar un batrin!... ' Nu s’ar putea gasi pentru acest veteran al mun­­cii, ajuns la virsta de 75 de ani, un colt de odih­­na si o bucata de piine? Dinarul vaduvei sarmane gi­ia­ facut iaragi da­­toria, timp de opt ani biata femee gi-a dat obolul gr­uiinea pentru tovaragul de batrinete gi de su­­ferinta. Pentru a nu gliG citea milioane oara, inca o data cuvintele lui Hristos s'au implinit, gi cel sarman gi-a facut datoria de om si de crestin. Trebui-va ca cuvintele scripture­ sa se indepli­­neasca mereu pina la ultima iata si pina la sfir­­situl vremurilor? Este­ si azi bogatul acelagi care mai cu greu avea sa­­ patrunda in imparatia ceru­­rilor decit furita corabiei prin urechile acului? S’a gasit vaduva sarmana care sa adevereasca cuvintele lui Christ. Nu se va gasi oare­gi boga­­tul, fie sub forma unei institutii de binefacere, care sa-1 desminta, macar o data? Tanase Interventionismul __nostra agrar — In jurul falimentului legei tocmeiilor agricole­­) — [ In urma rascoalelor taranesti din 1907, gu­­vernul liberal, angajat prin manifestul regaln, a incercat a indrepta starea satenilor prin le­­­gea tocmelelor agricole, cu care intervenind si relatiile dintre sateni si proprietari, prin­ pu­­­nerea unei stavile rente­ tot crescinde a pSAI mintului, voia astfel a se culcuzi, daca nu da o politics pur economics, cel putin de un alt umanitare, asezate dupa sustinerea lor, pe­ nouile principii interventioniste ale politicei sociale de st­at din Apus. Ca contrast cu vech­ea politics de complecta libertate In care jocul liberulul schimb nu­­ era nici de cum oprit. In care individul liberai era la com­plecta discretie a capitelului* noua politici de stat, inaugurats de Germani­nia, legiuita in numele colectivitatei, si pen­­trui asigurarea prosperarea tuturor .paturilort sociale. intervine intru apararea Glaselor,­si­­­ face si prea asuprite. In special­­ muncitorife cari lipsiti de sprijin si de capital, devenisera­ niste pure instrum­ente in miinele capitalului,­ Si statul intervenind in lu­pta, tolerind, apo­i, sprijinind sindicatele, dezvoltind mutualita* tile, creind asigurarea contra accidentelor, If*, fine, pensia pentru lucratorii ImbStriniti, a­­­juta astfel clasele amncitoare, obtigind pe­ ca­­pitalisti a accepta conditiunile cerute de .sin** dicat gratie dreptuilui de grevS, in bunatatiit­du-se astfel soarta lucratorilor f&IS ca. intrix nimic statul sa se atace de venis sad­­ de ca­pital, caci aci rezidi,sinteza politicei sociale­ de stat, fata de socializmul pur pe care ,toc«­mai il combate. ... . In precedentele articole am cautat a dovedit Intru, cit le­ge­a tocmelelor, agricole, economi­­ceste, nu poate fi sustinuta s i ca nu* poate avea ca scuza de cit cel mult un­ scop, social­­umanitar, necum Insa economic. In adevar, la noi, guvernul liberal nu mai vine inima­ I in ajutorul uniei c­lase lipsiti de totul, la discretia capitalului, care abuzeaza­ de muncitori, spre a lI sustine fara a­­ se ataca­ de principiul libertatei capitalului, ci sarind peste toate principiile economice recunoscute., stabileste principiul, admis exceptional contra uzurei la imprumutul In bani in unele parti, de a impiedeca curcarea rentei si dec­­a a va­­lorei pamintului In toata tara si fata d­e toti proprietarii. Vom cauta a ne da seama In acest articol Intru­cit guvernul era Indreptaitit a ,urma a­­ceasta politici. * Rominia poseda inain­te de 3864 douA ejasd de sateni, razesii, vechii tarani ramasi pro­­prietari lujjeri, si , clacasii, cel cari piarzind independenta se legata de mosiile propri­eta­­rilor mari, de boeri. Nu ne vom ocupa de cit de cel din­­ urma’, clacasii reprezentind numai marea majoritata a populatiei de la tara, dar In acelap timp a si) „Adeverul“ face rezenele sale.asupra ideilor , sustinute de d. R. N. Mandrea in a­­ceste articole ale sale. n­­ t.­.. V­­ JOCUL DE CARTI SaU o tema de cea mai mare actualitate la not­ari ,unde vei veni, intr’un local public, In familie, fie ea sus pusa, fie ea burghe­­zeasca,—nu vei auzi vorbindu-se de­cit de chinta roaiala, carre, culoare sau cacialma,— de digt­g sau de paguba... Ba, si populatiunea orageneascd muncitoare, acela care n’a apu­­cat Inca sa Invete altfel de carte, a Invatat sa Intrebuinteze cartile de joc.... i Necontestat un fenomen trist, mai al­es faca tii seama de consecintele sale Mai Intil . Ce este jocul de corp ! ' Cuvintitl' insugi va spune esentialul. Nu e un lucru serios, e un joc... E la origine ceva facut sa distreze, facut sa-ti petreci timpul. S­tim ce este jocul la copil Omul nu poate sta fara sa faca ceva. De la natura e in su­­fletul. In nervii lui, nevoia de a fi ocu­­pat. Cind e copil, Igl­eatisface aceasta ne­ Voe alergind, sarind peste garduri, jucindu-se cu colegii aruncind cu pietre, urcind zmeie sau imitind vre-o­ ocupatiune a oamenilor mart Toate acestea le face fara un scop se­rios ci numai pentru a-si cheltui prisosul de forte fizice. Aceiasi activitate desfagurata de omul matur. Intr’un scop serios, pentru a-si cistiga existenta, pentru a ajuta la pro­­gresul omenirei, etc., nu mai este joc, ci este lucrul serios.. Cu alte cuvinte jocul de cart­­ifti e o activitate omeneasca, neserioasa, un m­ijjoc neserios, de satisfacere a trebuintei de­­ ictiune a omului Un om serios nu poate deci fi jucator de carp si daca in toate zilele vedem contr­ariul, apoi aparenta ne ingeala. Ori­cit ar fi serios omul in cursul zilei, daca se dunde isi-si piarda noaptea pentru a juca,­­sail a­ se juca cu car­­tile,— trebue sa recunoastem ca omul acesta gtie sa ne ingele, ca in fond nu e serios. ( Vei! zice : o judecata pripita... Nui e pripita de loc. Dovada ca fiecare de­­zita sa mai intre in relatiuni serioase cu un jucator de cart­i §i aceasta nu numai pentru ca nu-I inspira incredere de­oarece ar putea pierde banii, caci care, om este absolut sigur ca nu va pierde banii in alta afacere! Dar pentru ca in ori­ce alta afacere omul poate fi socotit ca serios, chiar daca pierde avutul sau, pe cind nu poate fi serios daca-1 pierde la carti Aga a fost judecata­­ omeneasca de­ cind e­­xista jocul de ca­rti sau jocul de­ hazard, caci cel dintii nu e de­cit o specie a acestuia din u­rma,— si jocul de hazard exista din tim­­puri aproape uitate. La inceputul existentei popoarelor, cind acestea erau inca in fata copilariei,—jocul la hazard exista. El consta mai ales in ramaga­­guri si avea insa un scop foarte util, acela al dezvoltarei fortelor fizice. Aga a fost la ro­­mani si aga a fost la germani, la care geful chiar era facut raspunzator­ de pierderile ce sufereau la joc membra familiei. La ger­mani se juca pe libertate, pe viata, pe onoa­re. Pe onoare se mai joaca si in ziua de azi. Mai intotdeauna se joaca chiar onoarea, dar viata si libertatea nu sint acceptate ca miza la masa verde. Cel mult unul cind nu-gi pot reclitiga onoarea, igi sau si viata. Repede de tot Insa a ajuns si la cel vechi jo­cul de cftrd­ o calamitate­ publica. La roman­ pretorul a interzis jocul la noroc, afara de cele care se jucau virtutis causa. Dar si acestea, nu erau permi­se de­cit pe o suma mica saG ,,quod in convivio rescendi causa ponitus*"— cum s’ar zice astazi, pe consumatie. La ger­mani lucrul a mers m­ac greu, dar in cele din urma, tot s’au facut legi contra jocului la no­roc. Originea jocului la noroc, datorim o boala, care bintie greu gi In zilele noastre,— aga zisa onoare de jucator. Sunt oameni carl nu-gi ar face nici un scrupul sa se imprumute de la vaduve gi orfani gi sa nu plateasca,—dar carl gi-­ar trage fi­­ra a, clipi din ochi un glonte de revolver,—daca n’ar putea plati o datorie contractata la masa de joc. In privinta aceasta imi aduc aminte ca am citit cind­va o foarte frumoasa nuveleta. S-o povestesc ,si aci . -Trei vechi* amici, toti in situatie buna, se intorceau de la o petrecere intr’un cuplu de clas­a. intiia. In tren limbile se dezleaga si unul dintr’Ingil le facu o propunere. Si, povesteasca fiecare cite o intimplare din via­ta lui in care a com­is o fapta rea, pe care n’o mai poate uita. Cazurii de­­ acord­­ gi cel dintii incepu : — Ca student m’am incurcat cu o fata. O iubeam si ma iubea si fructul acestei dragoste foarte nepoftit de altfel, nu intirzia sa vi­e Cind am term­in­at studiile, parintii m­el s’au pus sa ma insoare cu o fata draguta, de buna familie si cu zestre mare. Am oferit iubitei m­ele o despagubire, ea a refuzat s’o primea­sca. In genunchi ma ruga sa nm o parasesc, sa nu parasesc copilul. Am avut taria sa rezist. Dar constiinta, ma mustra mereu­... Cel doul prieteni il mingliara, ca aventura lui e ceva obicinuit, ca nare de ce sa-1 mus­­tre constiinta, ca iubita lui s’o fi consolat de mult... Cel de al doilea povesti: — Ma intorceam intr’o noapte de Decem­­­brie de la cere. Jucasem cu noroc la cald. Pe bulevard vintul rece sufla cu furie. Iata ca la un coif o femee slab d­e 1 abia imbracata ,se apropia de mine. ..Ai mila domnule de noil Mor de f­oame si de frig !“... Bagat mi­­n­a in buzunar pentru a-i da ceva. O scosel plina de polt Nu aveam nici un ban ma­­runt. Plecam­ inainte...Ei bine, numai p­ot sa uit acest caz. Mi se pare ca am pe nenorocita aia pe constiinta... Prietenii 11 mingliara si pe acest­a.. Citi saraci prefacufi Si cari nici nu merits, a fi ajutati nu atin noaptea pe bulevarde calea trecatorilor... Al treilea­ povesti: — Eram­ sarac si nu aveam un buzunar de­s cu­ cinci lei. Mil aflam­ In cea mai mare dis­­­­perare. Nu aveam cu ce plati chiria­, nu a­­veam ce munca, a do­ua zi si mS gindeam cu g­roaza la viitor. Atunci o idee neno­rocita imi veni. Auzisem de­­ umii cari cu cinci lei Ssi­­ cistigasera o avere la­ masa de joc. "Cunosteam , m­i cere... M’am dus acolo si am pus cel cinci­ lei' pe o carte. Am pierdut... . In de­spararea mea, m’am intat la bancher sS vad: observa.se Ca pusesem Si .cinci lei? Mi se­ paru ca nu.­ igi cu multa abilitate si luat de pe masa II pusei iar in buzunar gi plecal... fata de ce-rui pare rau­... Ceilalti doi nu-1 mingi iara, iar cind se sco­­borira din vagon nu-I mai intinsera mina. Asta-i conceptia de onoare ,a jucatorilor de carti. Git despre conceptia lor morala, ea­­ este in general nula. Omul cel mai moral, cind cade in patima jocului, pierde ori­ ce notiune de ce se cuvine gi­­ de ce nu se­­ cuvine. De la jocul de carte la alte fapte rele nu-I de cit un pas. In atmosfera aceea­ Incalzita a jocului, cind ochii stralucesc de aviditate, fetele sint livide sau rogii, lumea intreaga dinprejur dispare pentru ca toata atentiu­nea sa se con­­centreze asupra cartilor, — in atmosfera aceea se dezvolta perfect liber—ritmul si bofia. Sint un partaj al egalitatei sexurilor, — dar trebue sa marturisesc ca ma doare mai ales sa vad femeile jucind. In pasiunea jocului sexul slab devine respingator. Aviditatea fe­mii eei e mai primejdioasa pentru Intreaga ei m­o­­ralitate. Poate ca riia inger in aceste aprecieri. In tot... cazul e dureros... ca femeea care dea­­lungul vremei a fost ferita de aceasta pacoste, a­ cazut acuma intrl insa. De exemplu pentru copil, ce urmai­i pen­tru viata de familie, cinci sot, si sotie isi perd noptile la­ masa verde gi adesea gi cinstea gi averea. Am convingerea ca de la jocul de carti gi pina la adulter nu-I de­cit un foarte mic pas, gi daca cine­va s’ar ocupa de cronica scanda­­loasa a ultimilor ani­­ fe iit sigur ca ar putea constata aceasta cu doc­umente autentice. Alta ceva­ este cu psih­ologia jucatorului la carti., E o p­sihhologie cu totul specials care tine poate in unele imprejurari de domeniuL patologic. i Sigur este ca jucatorul de carti e, supus unei patimi, tocmai ca si alcoolicul, de exem­pliu, line­ patimi ale careia mari neajunsuri ajunge sa le cunoasca, dar careia cu toate a­­cestea nu isoate rezista. l­’emel carl se vind pentru a putea pierda banii cistigati, la card; barbati carl fura Iin acelas scop nu sunt exceptii printre cartofori Un om, care In conditii nom­ale, e foarte cum, se cade si n’ar putea sa comita cea mai mica incorectitudine, e gata sa comita si crime, cind e vorba sa-si satisfaca patima jocului. Omul cel mai virtuos, cind a cazut victimi­i acestei patime, devine trindav §i lenes — caci in afara de toate celelalte consecinte rele ale jocului de carti, cea mai rea este ca incura­­jeaza cistigul fara munca si risipa." > 4 Am vazut oameni cari n’ar da­ zece lei de pomani unui sarac, dar pierd cu zimbetul buze o suta de lei la carti... Am vazut oameni luminati, cari se dedaui celor mai ridicoli superstitii la masa verde. ...Iata o campanie de intreprins. Campania­ contra jocului de card. In burghezia­ noastra, aproape nu se mai cunoaste distractie cind nu se joaca cui cartile, gi campania nu se poate face prin legi prohibitive cari­atite si mai mult patima dindu-l farmecul prohibitu­­lui, ci prin raspindirea gustului literar si ar­tistic... O seara petrecuta mai mult­­ la un tea­­tru este­ o seara mai putin sacrificata jocului de carti­... Iar cind se va reusi a se face ca fiecare sa citeasca carti, numarul celor cari vor juca cartile va scadea cu totul. . 8. BBANKZEANFL.

Next