Adevěrul, septembrie 1909 (Anul 22, nr. 7180-7209)
1909-09-19 / nr. 7198
xului di No. 1T.98 fONDATOR ALEX. V. BELDIMANU PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV Atenfielda Publicitate CAROL SCHULDER Si Comp. BUCURESTI Atrad* Xaragnor^aici, 18. — Talalon 8/4 Birourile ziarului: Strada Serindar No. 115 Ban exemplarul DIRECTOR POLITIC CONST. MINE ABONAMENTE: Un an....................Lei 16.— 1 3 luni...... Lei 4.^ > luni. ..... „ 8.— o luna....................... „ 1.50 Pentru strainatate pretul este Tudou TELEFONt Directia si Administratia No. 1410 Redactia eta Capitals •• 1410 «• •• Provincia •• 1499 99 •• St rain at a tea • » 12 40 Apare zilnic cu ultimele stiri telegrafice si telefonice de la corespondent nostri din tara si Strainatate seiimbata 19 Septembre l-rnu 9 TURNEUL AMI BRATIANU Ce s’a facut la Husi.—In cetatea d-lui Neron Lupascu.— Inspectia... electorate de la firlad D. Bratianu a Intreprins citeva excursiuni triumfale mai mult cu autombilul §eful liberalilor se simte bine In automobil §i ’! place si. mearga. cu o viteza | cit se poate de mare. D. Bratianu in automobil se repauzeaza, uita de toate incurcaturile politice §i de tot solicitatori! care vin la ministerele de interne, externe si rezbel, pe care le conduce az! primul-ministru. De cind e prim-ministru d. Bratianu n’a facuit.....inspectiua!. Se impunea dlar sa se repeada in citeva judete din Moldova, caci prin Muntenia si Oltenia a trecut cu automobilul. Or!cit de repede merge d. Bratianu cu automobilul, sa inspectez! trei judete, ■in lung s i in lat, in trei zile, e desigur un record ,pe care cu siguranta, ca nu l’a obtinut inca nici un ministru din Europa. Serios nu se poate clar vorbi de inspectia primului ministru, fiindca materialmente nu e cu putinta ISL-t! da! seama de administratia unui judet aprindinte citeva minute intr’o comuna pentru a-ti aproviziona masina cu benzina si apa. Inspectia de la Falciu—un judet oropsit—s’a terminat cu un banchet organizat de liberal!. Liberali! din Falciu sunt divizati in vre-o patru tabere. , D. Bratianu n’a avut vreme nic! sa vorbeasca cu reprezentantii acestor tabere, dati uni!—afara de d-nul Munteanul—au venit la banchet. Primul-ministru a facut insa un calduris apel la unire, le-a proipus prefacerea liniei Crasna-Hu§!, singura linie ingusta care a mai ramas in tara. Dar cum neintelegerile liberalilor din Falciu nu sunt din cauza acestei linii, ci de alta nature, cu tot apelul d-lui Bratianu, tot divizat, in mai multe tabere, a ramas partidul liberal din Falciu. » * * » De la Husi, d. Bratianu a continuat escursiunea la Vasluiu, cetatea d-lui Neron Lupascu. La Vasluiu e un loc vacant la Senat. Probabil ca aceasta a interesat mai mult pe d. Bratianu. D. Neron Lupascu este unul din acel vechi elector care are combinatiile sale electorate si nu prea admite amestecul centrului. Acestui reputat elector Se datoreste alegerea d-lui Nicu Filipescu care, de atunci are o deosebita atractie pentru judetul Vasluiu pe care La... inspectat apoi mai des de cit d. Bratianu. Desigur, ca primul ministru a promis ?i transformarea acestui judet care n’are §osele, care se afla intr’o mare mizerie. La banchetul ce i l’a oferit insa d. Neron Lupascu pe domeniul sau, desigur ca nu s’a vorbit de mizeriile din acest judet uitat de cei de la centru. * * * Continuind prescursiunea in judetul Tutova, de care se interesa odinioara raposatul Palade, desigur ca d. Bratianu Va lua informatiuni asupra situatiei electorale locale, deoarece §i acolo e vacant urn scaun de deputat. De o inspectiune amanuntita nu poate fi vorba. Nu e posibil ca in citeva ore sa-ti da seama de mersul unei administratiuni, de starea taranimei, de starea sanitara, de aplicarea reformelor agrare. Or!cit ar pretinde dar ziarele guvernamentale cS d. Bratianu inspecteaza Moldova, in realitate с eful liberalilor, impreuna cu d-nii Haret s i Mortun, au facut o escursiune cu automobilul с i au adunat la trei banchete pe ce! multumit! §i pe ce! nemultumit, dar nimic nu s’a schimbat si nu se va schimba in administrare s i nici in situatia politica a liberalilor din judetele vizitate de primul-ministru. O inspectie serioasa, in judete, din partea unui prim-ministru, ar fi un eveniment pentru aceasta tai’S. Daca d. Bratianu ar fi facut-o desigur ca s’ar fi intors in Capitals cumplit deziluzionat de cele constatate. Dar seful liberalilor s’a ferit desigur sa scoate la iveala toate relele administratiune, s’a ferit sa vada realitatea si de aceia a trecut prin judete dind o extraordinara viteza automobilului, asa ca nourii de praf de pe soselele parasite sa intunece groaznica mizerie incuibata in satele din Moldova. La banchetele servite de restauratori!din Capitals, d. Bratianu n’a fost inconjurat de ace! car! sufer mizeria de la sate, ci in mare parte tocmai de ace! car! ne-au adus in halul in care ne aflam. Nimic nou, nimic in SitStor, n’a spus d. Bratianu celor cu care a benchetuit. Apeluri la unire pentru ca partidul sa se tina cu mai mult la putere. Despre cele constatate in... inspectiile facute, n’a vorbit nimic primul-ministru Si daca se va gasi cineva sa-1 interpeleze asupra administratiei, probabil ca va raspunde ca niciodata Rominia n’a fost mai bine guvernata. R. X. NAZ BITI I nfficarea chelnetilor Chelnerii cari ne servesc mereu, s'au gindit ca n’ar fi rau sa serveasca odata §i cauza lor. In consecinta, s’au intrunit, s’au consfatuit si a fi decis un congres la Ploesti. Era de asteptat ca chelnerii cari fac tot anul destula miscare, sa sfirseasca prin a face o miscare pentru imbunatatirea soartei lor, care, in special iarna, cind lumea sta mai mult la domisil, cam sufere de frig. Intre altele, se zice ca chelnerii vor sa ceara desfiintarea bac?i-ului, pentru a deveni functionari cu leafa fixa—lucru In contra caruia protesteaza svartul meu cu pic de rom, care, in asemenea caz, ar ajunge rece la destinatie. Afara de asta, fara bac?i§, hatiigi... $ekspir, se pierde tot chichirezul Belgiei Orientului. § acuma — tal ca pled Pac. VIZITE $1 PREUMBLARI Expozijia sGoajelor ds messrii Acum cincisprezece ani anuntarea unei asemenea expozitiuni era Intimpinata, cu o ridicare din umeri care era judecata, ca sa nu zic osinda definitiva asupra unei asemenea... indraznete gii absurde incercari. — Ce? Expozitie de roti..i^4llapuri de brad si boloboace? Cam asta era ideea ce-gi facea lumea de activitatea scoalelor de meserii si azi inca parerea generala nu difera mult de cea de acum douazei de ani. E admis rominul-medic, rominul-avocat, rominul-om politic (mai ales!)—dar rominul in industrie si meserii nu e admis decit doar pentru clipeti, sau confectiuni de calitate inferioara. Cel mult daca se recunoaste ca cizmarii romini au ajuns ceva,—asta fiindca cu gheata se experimenteaza direct asupra uneia din partile cele mai senzibile ale corpului nostru... In adevar, trebue sa’l calci pe romin pe baiatura, ca sa recunoasca, din cinci in cinci, ca ati gi al lul eite o insugire! Daca, de asta data, Expozitia scoalelor de meserii a stirnit ceva mai mult interes, apoi nu putin sa datoreste aceasta si faptului ci a fost instalata in pavilioanele Parcului Carol—ceea ce ne-a facut sa ne intrebam cum de in acest parc, care e bine intretinut si care a facut chiar zilele acestea admiratia vizitatorilor franceji, nu se organizeaza mai des expozitiuni—cu" deosebire in palatul artelor? Nu este unul din mersele cele mai mici ale foastei expozitiuni jubilare—acela de a fi lasat Bucuregliului' un asemenea parc minimal, tot ce avem mai frumos astazi in acest gen, in Capitala farel. §i fiindca vorbesc de el, nu s’ar putea stabili o intelegere intre ministerul domeniilor si primaria Capitalei, ca, in interesul sanatastei publice, acest pare sa fie luminat cel putin atita cue nevoie pentru ca lumea sa poata beneficia de el in timpul verei? Daua azi, la serbarile „Horel“, miile de vizitatori au plecat cu regret, pe inserate, luna fiind singura lampa in acest imens. S i incintator pare... * * * ...Dar suma TP sore la expozitia gcoalelor de meserii. Ea cuprinde, de astadata, intreaga scara a acestor gcoale, de la acele din umilele comune rurale ale diferitelor judete, pina la scoala superioarii de meserii din Bucurestl—ui, ceea ce e o excelenta dispozitie, cuprinde si lucrarile unora din absolventii acestor scoale instalati in propriile lor ateliere, precum este un dormitor complect, de un gust foarte distins, al unui absolvent al scoalei de meserii din Caracal, daca nu ma inger. E o lucrare care merita sa fie vazuta si mai ales cumparata, caci numai scumpa nu e. Intr'un colt, am zarit o mescioara cu patru scaune in jur, totul in lemn alb cu ornamentatie de motive taranegti in negru gi_ permitele scaunelor in piele de cojocel brodata cu arniciu. Pe cit de fericita, pe alita de simpla gi de artistic executata e aceasta inspiratie. Nu mai vorbesc de mobila moderna, de o sufragerie in stil rominesc, iaragi de un remarcabil bun-gust si de un gir nesfirgit de articole de gospodarie saseasca si oriigeneasca la care se poate constata un real progres ca soliditate, gust gi slil. Vor fi unele lucrari executate sub supravegherea gi cu concursul maestrilor—dintre cari multi sint gi romini—dar nu face indoiala ca daca in noua ani de zile am ajuns la rezultatele pe cari le vedem in expozitia de rindul acesta—apoi peste anul noua ani vom avea o pleiada de absolventi tot atit de talentati ca si aceia de la Caracal... E o dezvoltare catre care se cuvine sa indreptam toata luarea noastra aminte. Am vazut ca s’a relevat in unele ziare faptul ca in launtrul expozitiei si pe diferitele obiecte figureaza busturi, portrete si foarte des numele actualului ministru de instructie, d. Spiru Haret. Desigur ca la noi, e un merit—deci era o datorie—cu diferiti minigeri de instructie cari s’au perindat in ultima noua ani de zile, nu au adus atingere dezvoltarei normale a invatamintului meseriilor. Daca insa persoana d-lui Haret e cu deosebire simpatizata in scolile de meserii—si mai cu seama in cele din comunele rurale—marturisesc fanii inconjur ca, la capitolul acesta, activitatea actualului ministru al instructiunii ar trebui sa stirneasca mai mult ambitiunea decat invidia barbatilor politici din diferitele partide. Si acum un sfat: faceti o primblare prin parcul Carol si intrafi de vizitati aceasta expozitie. N’o sa va para rau. Emil □. Fagure. > m* functionarismul la noi Cei functionari avem si cum sunt platiti Functionarii mari si mici Cite nu s’au scris la noi despre plaga functionarismului. Ca avem prea multi functionari e cel mai mic repros ce se face administratiunilor noastre. Acest repros se bifurca in doua, pe deoparte se afirma ca s’ar putea face aceiasi treaba cu mai putin! functionari, pe de alta ca functionari! sug budgetul §i vlaga tare!. In buletinul statisticei publicat de biroul statistic al ministerului domeniilor de sub directia distinsului nostru statistician, d-rul L. Cotescu, gasim interesante amanunte asupra functionarismului la noi, extrase din tabelele publicate de ministerul Industriei si comertulm. ’ Rezulta mainti! ca am avut in Rominia in 1908 cu pensionar! cu tot 123.768 functionari car! incasau pe an din budgetele statului, judetelor, comunelor si eforiilor 156,330,850 lei. Daca comparam aceste cifre cu cele ale statisticei functionarilor din 1902—1903 constatam ca cel putin in aceasta directie am realizat considerabile progrese, caci atunci nu am avut decit 112.174 functionari, care nu incasau decit 126 milioane 41.226, ceea ce insemneaza ca nn numai cine! an! numarul functionarilor a crescut cu 11.594, iar sumele ce incaseaza cu nu mai putin de cit 30 milioane 289.624 lei. •& Dar din statistica aceasta mai vedem citeva lucruri foarte curioase. Astfel statul roman plateste o treime dintre functionari! sa! -i anume 43.031 cu mai putin de 50 lei lunar, — adicu, cu mai putin decit este trebuincios unui om ca sa duca o viata omeneasca. Alta treime s i anume 42.833 functionari e platita cu mai putin de 100 lei lunar. Mai pot vedea un lucru, anume ca pe cind 43.031 functionari! platiti cu mai putin decit 50 lei lunar, costa in total 13 milioane 142.051 lei pe an, 1577 functionari platiti cu mai mult de 600 lei lunar, costa in total 15 milioane 92.272 lei. §i se mai vedet i alta ceva, ca cel mai mare spor de functional*!' s’a realizat la cei platiti peste 600 lei lunar. Asa ca pe cind dela 1902 pina la 1908 numarul functionarilor platiti cu mai putin de o suta de lei lunar, a crescut cu numai 14 la suta, acela al functionarilor platiti cu 600—700 le! lunar s’a impatrit aproape, al celor cu 700—799 le! lunar s’a intreit aproape si al celor cu peste 1000 le! lunar s’a dublat. * Ce! mai mult! functionari dintre toate administratiile statului, i! are calea ferata. Aci sint in total 17837 functional*!, care costa pe an 21 milioane 895.236 lei pe an. Dar $i aci putem constata unele lucruri interesante. Am a 1552 functionari platiti cu mai putin de 50 lei lunar necesita pe an 305.747 Lei, pe cind 38 functionari cu 800.899 lei incaseaza 389.760 lei, adica cu vreo 80.000 lei mai mult decit cei dintiiii. Cu deosebire interesanta, mi s’a parut rubrica :,Alte autoritati" in care se cuprinde: Casa bisericei, Casa gcoalelor, Casa de depuneri si Casa de dotatie a pastei. Aci 12 functionari cari au mai mult de o mie de lei lunar incaseaza 201.600 lei anual, pe cind 105 functionari cu leafa de 100—124 lei lunar nu incaseaza decit 137.548 lei, adica jumatate cu cei doisprezece inalti functionari. B. Ce face sindicatul presei Nimeni nu ne va banui de simpatii pentru „Epoca“,—dar fiecare ?fie ca sintem gazetari mindri de meseria noastra, a careia demnitate vroim s'o tinem sus. Asa fiind intrebam si noi, ce face sindicatul presei,al caruia presedinte se rasfata acum la Londra printre gloriile ziaristicei internationale, —ce face sindicatul presei fata cu ultima scrisoare deschisa a subdirectorului serviciului sanitar? Afacerea aceasta are doua fete si doi vinovati: primul 1ui cel mai mare vinovat este .,Vointa Nationalit" pentru ca a dat ospitalitate unei scrisori ,prin care redactorii unei gazete erau tratati de „slugi“. Al doilea vinovat este subdirectorul serviciului sanitar, acest functionar platit din banii public si care si-a permis sa trateze in acest chip pe’niste ziaristi. Trece-va sindicatul, sub cotlducerea faimosului domn Procopiu, gi asupra acestul incident, confirm\ nd astfel ceea ce—noi stim—este in convingerea tuturor politicianilor, anume ca redactorii ziarelor de partid sint' niste slug!, cari pot fi maltratate in tot chipul? Cit despre noi, am aratat de mult, c3. cea mai mare piedica pentru propagirea breslei gazetaresti la noi, sint ziarele acestea de partid, cari, prin ele Ingile nu pot avea nici o veleitate de independenta, care e temelia meseriei noastre.ci trebue sa scrie ce dicteaza politicianil, cari il nesocotesc in asemenea conditii ca pe niste slugi. Adt. Adeveruri *• Cu d’a sila Primul ministru a cerut la Vasluiu, ca gi aiurea, sa nu i se faca receptie oficiala, spune o foaie a sa, cu toate astea tot pragul a fost pavoazat!... Ce sa-I faci lumea?... Cu d’a sila vrea sa’l sarbatoreasca pe d. Ionel Bratianu ! E popular—nevoie mare! Comert.— ., Cu privire la negustoria cu curti, pe care o invisteze profesorii haretigti, se poate spune ca, subtiri cum sint, intretin... „un comert intelectual... ft. agreabil". Solutie In urma simpatiilor pe cari le-a intimpinat in tata, e vorba ca „cenzorul intregului imperiu al Tarului”, nobilul d. „de“ Maidan sa se retraga din diplomatic si politica internationalii—lipograful e rugat sa nu ratuiasca „politia“0 gi sa se puie in capul miscarei chelnerilor in calitatea sa de extober-chelner in gara Pioegti. Rigoletto Cititi in „dimineata“ de astazi urmarea romanului: BURBinflubrig VICANA CALUGARITELOR CATOLICE SAU Spiritul de online al Hababului NaSjabul se face aparatorul protectorilor de coeote Mutismul d-lui Filipescu fata de anarhia umor functionar public!— intre can un procuror — can s’au erijat in protector oficiali ai cocotelor, a aparut se vede ca lipsa de curaj in ochii Nababului. In adevar, ziarul d-sale personal ,,Conservatorul“ — sfatueste aseara pe prefectul Capitalei ca. ..e prudent si in „propriul sau interes sa lase ca aceasta „nenorocita afacere sa se uite. Satisfactii,,le tardive, chiar cind se pot obtine, nu .,produc efect, pertru ca sunt lipsite de .,nota cavalerismului si iau mai mult © a...racterul unor razbunari comune; cind ..insa mai ai si nesansa ca nici sa le poti „obtine, — acela ce este foarte posibil,cind esti nevoit a le solicita altora,—pe CHESTIA ZILEI „Muzica prohibite.V. La congresul liniilor polontare, invatatorul Oancea vorbind de „ingelitoria“ ce se practice la donauirea taranilor, prezidentul i-a retras cuvintul. Prezidentul: Pune straja gurei, ca daca, nu, se supara D,est, se suparci Marele Latifundii!! .,ziziunea solicitatorulu! devine oribila!” E! bine, e frumos de tot spectacolul ca opozitia sa sfideze pe un prefect de a putea primi satisfactie de la guvenn Intr’o chestie de ordine si morala publica! !?i guvernul face! Bravo gii guvernului, bravo si Nababului! Ce colectie de oameni de ordine!! FAPTE $! VORBE Un veteran al mimei Alfa. Mai daun azi am primit la redaere vizita unui om mic de stat, battin, foarte buzin, care-mi spuse urmatoarele: " — Mil numesc Gheorghe Niculescu si sint nascut la 1835. De meserie am fost tipograf. Am invatat mestegugul la 1849, in tipografia lui C. A. Rosetti. Am lucitat apoi la Copalnic, la tipografia bisericeasca a Mitropoliei, la Romanov, nume azi uitate. Am fost un an la Viena, 6 ani la Paris, in 1872 ,am montat fabrica de timbre a statului.Asociat cu Gh. Luis, am ramas pe drumuri pierzind 9600 de lei, economiile unei intregi vieti de munca. Pina la 1901 am ocupat o mica slujba la primarie, de atunci nu mai am nimic si agi fi pierit daca o boiala batrina, destul de sarmana gr ea, nu m’ar fi primit in casa ei si nu m’ar fi ajutat. — $i n’ai pe nimeni, un copil, o ruda, l’am intrebat? j — Pe nimeni, sunt singur pe lume. " Si bietul batrin era trist, trist cum nu se poate spune! Cuncagted ceva mai tragic pe lume ca un batrin trist? Pe o fata tinara intristarea nu impresioneaza atit, caci tinarul are inaintea lui viata, are timp sa munceasca,ca sa se miste, sa lupte impotriva soartei. Dar un batrin!... ' Nu s’ar putea gasi pentru acest veteran al muncii, ajuns la virsta de 75 de ani, un colt de odihna si o bucata de piine? Dinarul vaduvei sarmane giia facut iaragi datoria, timp de opt ani biata femee gi-a dat obolul gruiinea pentru tovaragul de batrinete gi de suferinta. Pentru a nu gliG citea milioane oara, inca o data cuvintele lui Hristos s'au implinit, gi cel sarman gi-a facut datoria de om si de crestin. Trebui-va ca cuvintele scripture sa se indeplineasca mereu pina la ultima iata si pina la sfirsitul vremurilor? Este si azi bogatul acelagi care mai cu greu avea sa patrunda in imparatia cerurilor decit furita corabiei prin urechile acului? S’a gasit vaduva sarmana care sa adevereasca cuvintele lui Christ. Nu se va gasi oaregi bogatul, fie sub forma unei institutii de binefacere, care sa-1 desminta, macar o data? Tanase Interventionismul __nostra agrar — In jurul falimentului legei tocmeiilor agricole) — [ In urma rascoalelor taranesti din 1907, guvernul liberal, angajat prin manifestul regaln, a incercat a indrepta starea satenilor prin legea tocmelelor agricole, cu care intervenind si relatiile dintre sateni si proprietari, prin punerea unei stavile rente tot crescinde a pSAI mintului, voia astfel a se culcuzi, daca nu da o politics pur economics, cel putin de un alt umanitare, asezate dupa sustinerea lor, pe nouile principii interventioniste ale politicei sociale de stat din Apus. Ca contrast cu vechea politics de complecta libertate In care jocul liberulul schimb nu era nici de cum oprit. In care individul liberai era la complecta discretie a capitelului* noua politici de stat, inaugurats de Germaninia, legiuita in numele colectivitatei, si pentrui asigurarea prosperarea tuturor .paturilort sociale. intervine intru apararea Glaselor,si face si prea asuprite. In special muncitorife cari lipsiti de sprijin si de capital, devenisera niste pure instrumente in miinele capitalului, Si statul intervenind in lupta, tolerind, apoi, sprijinind sindicatele, dezvoltind mutualita* tile, creind asigurarea contra accidentelor, If*, fine, pensia pentru lucratorii ImbStriniti, ajuta astfel clasele amncitoare, obtigind pe capitalisti a accepta conditiunile cerute de .sin** dicat gratie dreptuilui de grevS, in bunatatiitdu-se astfel soarta lucratorilor f&IS ca. intrix nimic statul sa se atace de venis sad de capital, caci aci rezidi,sinteza politicei sociale de stat, fata de socializmul pur pe care ,toc«mai il combate. ... . In precedentele articole am cautat a dovedit Intru, cit legea tocmelelor, agricole, economiceste, nu poate fi sustinuta s i ca nu* poate avea ca scuza de cit cel mult un scop, socialumanitar, necum Insa economic. In adevar, la noi, guvernul liberal nu mai vine inima I in ajutorul uniei clase lipsiti de totul, la discretia capitalului, care abuzeaza de muncitori, spre a lI sustine fara a se ataca de principiul libertatei capitalului, ci sarind peste toate principiile economice recunoscute., stabileste principiul, admis exceptional contra uzurei la imprumutul In bani in unele parti, de a impiedeca curcarea rentei si deca a valorei pamintului In toata tara si fata de toti proprietarii. Vom cauta a ne da seama In acest articol Intrucit guvernul era Indreptaitit a ,urma aceasta politici. * Rominia poseda inainte de 3864 douA ejasd de sateni, razesii, vechii tarani ramasi proprietari lujjeri, si , clacasii, cel cari piarzind independenta se legata de mosiile proprietarilor mari, de boeri. Nu ne vom ocupa de cit de cel din urma’, clacasii reprezentind numai marea majoritata a populatiei de la tara, dar In acelap timp a si) „Adeverul“ face rezenele sale.asupra ideilor , sustinute de d. R. N. Mandrea in aceste articole ale sale. n t... V JOCUL DE CARTI SaU o tema de cea mai mare actualitate la notari ,unde vei veni, intr’un local public, In familie, fie ea sus pusa, fie ea burghezeasca,—nu vei auzi vorbindu-se decit de chinta roaiala, carre, culoare sau cacialma,— de digtg sau de paguba... Ba, si populatiunea orageneascd muncitoare, acela care n’a apucat Inca sa Invete altfel de carte, a Invatat sa Intrebuinteze cartile de joc.... i Necontestat un fenomen trist, mai ales faca tii seama de consecintele sale Mai Intil . Ce este jocul de corp ! ' Cuvintitl' insugi va spune esentialul. Nu e un lucru serios, e un joc... E la origine ceva facut sa distreze, facut sa-ti petreci timpul. Stim ce este jocul la copil Omul nu poate sta fara sa faca ceva. De la natura e in sufletul. In nervii lui, nevoia de a fi ocupat. Cind e copil, Igleatisface aceasta ne Voe alergind, sarind peste garduri, jucindu-se cu colegii aruncind cu pietre, urcind zmeie sau imitind vre-o ocupatiune a oamenilor mart Toate acestea le face fara un scop serios ci numai pentru a-si cheltui prisosul de forte fizice. Aceiasi activitate desfagurata de omul matur. Intr’un scop serios, pentru a-si cistiga existenta, pentru a ajuta la progresul omenirei, etc., nu mai este joc, ci este lucrul serios.. Cu alte cuvinte jocul de cartifti e o activitate omeneasca, neserioasa, un mijjoc neserios, de satisfacere a trebuintei de ictiune a omului Un om serios nu poate deci fi jucator de carp si daca in toate zilele vedem contrariul, apoi aparenta ne ingeala. Oricit ar fi serios omul in cursul zilei, daca se dunde isi-si piarda noaptea pentru a juca,sail a se juca cu cartile,— trebue sa recunoastem ca omul acesta gtie sa ne ingele, ca in fond nu e serios. ( Vei! zice : o judecata pripita... Nui e pripita de loc. Dovada ca fiecare dezita sa mai intre in relatiuni serioase cu un jucator de carti §i aceasta nu numai pentru ca nu-I inspira incredere deoarece ar putea pierde banii, caci care, om este absolut sigur ca nu va pierde banii in alta afacere! Dar pentru ca in orice alta afacere omul poate fi socotit ca serios, chiar daca pierde avutul sau, pe cind nu poate fi serios daca-1 pierde la carti Aga a fost judecata omeneasca de cind exista jocul de carti sau jocul de hazard, caci cel dintii nu e decit o specie a acestuia din urma,— si jocul de hazard exista din timpuri aproape uitate. La inceputul existentei popoarelor, cind acestea erau inca in fata copilariei,—jocul la hazard exista. El consta mai ales in ramagaguri si avea insa un scop foarte util, acela al dezvoltarei fortelor fizice. Aga a fost la romani si aga a fost la germani, la care geful chiar era facut raspunzator de pierderile ce sufereau la joc membra familiei. La germani se juca pe libertate, pe viata, pe onoare. Pe onoare se mai joaca si in ziua de azi. Mai intotdeauna se joaca chiar onoarea, dar viata si libertatea nu sint acceptate ca miza la masa verde. Cel mult unul cind nu-gi pot reclitiga onoarea, igi sau si viata. Repede de tot Insa a ajuns si la cel vechi jocul de cftrd o calamitate publica. La roman pretorul a interzis jocul la noroc, afara de cele care se jucau virtutis causa. Dar si acestea, nu erau permise decit pe o suma mica saG ,,quod in convivio rescendi causa ponitus*"— cum s’ar zice astazi, pe consumatie. La germani lucrul a mers mac greu, dar in cele din urma, tot s’au facut legi contra jocului la noroc. Originea jocului la noroc, datorim o boala, care bintie greu gi In zilele noastre,— aga zisa onoare de jucator. Sunt oameni carl nu-gi ar face nici un scrupul sa se imprumute de la vaduve gi orfani gi sa nu plateasca,—dar carl gi-ar trage fira a, clipi din ochi un glonte de revolver,—daca n’ar putea plati o datorie contractata la masa de joc. In privinta aceasta imi aduc aminte ca am citit cindva o foarte frumoasa nuveleta. S-o povestesc ,si aci . -Trei vechi* amici, toti in situatie buna, se intorceau de la o petrecere intr’un cuplu de clasa. intiia. In tren limbile se dezleaga si unul dintr’Ingil le facu o propunere. Si, povesteasca fiecare cite o intimplare din viata lui in care a comis o fapta rea, pe care n’o mai poate uita. Cazurii de acord gi cel dintii incepu : — Ca student m’am incurcat cu o fata. O iubeam si ma iubea si fructul acestei dragoste foarte nepoftit de altfel, nu intirzia sa vie Cind am terminat studiile, parintii mel s’au pus sa ma insoare cu o fata draguta, de buna familie si cu zestre mare. Am oferit iubitei mele o despagubire, ea a refuzat s’o primeasca. In genunchi ma ruga sa nm o parasesc, sa nu parasesc copilul. Am avut taria sa rezist. Dar constiinta, ma mustra mereu... Cel doul prieteni il mingliara, ca aventura lui e ceva obicinuit, ca nare de ce sa-1 mustre constiinta, ca iubita lui s’o fi consolat de mult... Cel de al doilea povesti: — Ma intorceam intr’o noapte de Decembrie de la cere. Jucasem cu noroc la cald. Pe bulevard vintul rece sufla cu furie. Iata ca la un coif o femee slab de 1 abia imbracata ,se apropia de mine. ..Ai mila domnule de noil Mor de foame si de frig !“... Bagat mina in buzunar pentru a-i da ceva. O scosel plina de polt Nu aveam nici un ban marunt. Plecam inainte...Ei bine, numai pot sa uit acest caz. Mi se pare ca am pe nenorocita aia pe constiinta... Prietenii 11 mingliara si pe acesta.. Citi saraci prefacufi Si cari nici nu merits, a fi ajutati nu atin noaptea pe bulevarde calea trecatorilor... Al treilea povesti: — Eram sarac si nu aveam un buzunar des cu cinci lei. Mil aflam In cea mai mare disperare. Nu aveam cu ce plati chiria, nu aveam ce munca, a doua zi si mS gindeam cu groaza la viitor. Atunci o idee nenorocita imi veni. Auzisem de umii cari cu cinci lei Ssi cistigasera o avere la masa de joc. "Cunosteam , mi cere... M’am dus acolo si am pus cel cinci lei' pe o carte. Am pierdut... . In despararea mea, m’am intat la bancher sS vad: observa.se Ca pusesem Si .cinci lei? Mi se paru ca nu. igi cu multa abilitate si luat de pe masa II pusei iar in buzunar gi plecal... fata de ce-rui pare rau... Ceilalti doi nu-1 mingi iara, iar cind se scoborira din vagon nu-I mai intinsera mina. Asta-i conceptia de onoare ,a jucatorilor de carti. Git despre conceptia lor morala, ea este in general nula. Omul cel mai moral, cind cade in patima jocului, pierde ori ce notiune de ce se cuvine gi de ce nu se cuvine. De la jocul de carte la alte fapte rele nu-I de cit un pas. In atmosfera aceea Incalzita a jocului, cind ochii stralucesc de aviditate, fetele sint livide sau rogii, lumea intreaga dinprejur dispare pentru ca toata atentiunea sa se concentreze asupra cartilor, — in atmosfera aceea se dezvolta perfect liber—ritmul si bofia. Sint un partaj al egalitatei sexurilor, — dar trebue sa marturisesc ca ma doare mai ales sa vad femeile jucind. In pasiunea jocului sexul slab devine respingator. Aviditatea femii eei e mai primejdioasa pentru Intreaga ei moralitate. Poate ca riia inger in aceste aprecieri. In tot... cazul e dureros... ca femeea care dealungul vremei a fost ferita de aceasta pacoste, a cazut acuma intrl insa. De exemplu pentru copil, ce urmaii pentru viata de familie, cinci sot, si sotie isi perd noptile la masa verde gi adesea gi cinstea gi averea. Am convingerea ca de la jocul de carti gi pina la adulter nu-I decit un foarte mic pas, gi daca cineva s’ar ocupa de cronica scandaloasa a ultimilor ani fe iit sigur ca ar putea constata aceasta cu documente autentice. Alta ceva este cu psihologia jucatorului la carti., E o psihhologie cu totul specials care tine poate in unele imprejurari de domeniuL patologic. i Sigur este ca jucatorul de carti e, supus unei patimi, tocmai ca si alcoolicul, de exempliu, line patimi ale careia mari neajunsuri ajunge sa le cunoasca, dar careia cu toate acestea nu isoate rezista. l’emel carl se vind pentru a putea pierda banii cistigati, la card; barbati carl fura Iin acelas scop nu sunt exceptii printre cartofori Un om, care In conditii nomale, e foarte cum, se cade si n’ar putea sa comita cea mai mica incorectitudine, e gata sa comita si crime, cind e vorba sa-si satisfaca patima jocului. Omul cel mai virtuos, cind a cazut victimii acestei patime, devine trindav §i lenes — caci in afara de toate celelalte consecinte rele ale jocului de carti, cea mai rea este ca incurajeaza cistigul fara munca si risipa." > 4 Am vazut oameni cari n’ar da zece lei de pomani unui sarac, dar pierd cu zimbetul buze o suta de lei la carti... Am vazut oameni luminati, cari se dedaui celor mai ridicoli superstitii la masa verde. ...Iata o campanie de intreprins. Campania contra jocului de card. In burghezia noastra, aproape nu se mai cunoaste distractie cind nu se joaca cui cartile, gi campania nu se poate face prin legi prohibitive cariatite si mai mult patima dindu-l farmecul prohibitului, ci prin raspindirea gustului literar si artistic... O seara petrecuta mai mult la un teatru este o seara mai putin sacrificata jocului de carti... Iar cind se va reusi a se face ca fiecare sa citeasca carti, numarul celor cari vor juca cartile va scadea cu totul. . 8. BBANKZEANFL.