Adevěrul, octombrie 1909 (Anul 22, nr. 7210-7239)
1909-10-14 / nr. 7223
rt”al al XXI-lea No. 7223 fONDATOR ALEX. V. BELDIMANU f USLICITATEA CONCEDaTA EXCLUSI Agentiei de Publicitate CAROL SCHULDEH <SL Comp. BUCURE^TI S*rjds Karagsorgvrtct, IS. — TgUlon s/# Birourile ziarului: Strada SSrindar No. 11 B Bani Exemplarul *1 *«$Tiercnrt 14 Oc tomvr?« IPOC «P ’ DIRECTOR POLITIC CONST. MILLE ,/ ABORAMENTEI Un an ■ • r • • • Lai 1C.— ■ 3 lunt. . . . . . Lai 4.— I lnnt. . i '?" , . . n 8.-: I c'lnnR. ..... „ 1.80 Pentru strainatate prefu este Tndou TELEFON » Dlrpcllft nl Adminislrafia No. >4/10 Redactia cu Capitals „ 1410 .. ‘ .. Provincla ,, 14/Ql) M »* 5tr5in8tates ,, >2/40 Apare zilnic cu ultimele stiri telegrafice si telefonice de la corespondenti nostri din tara si str&inlitate Campania politics inceps Campania partidelor de opozitie.—Contramandarea intrunirei liberate de la Iasi.—Remanierea.—Fetisismul bratienist.— Scandalul bisericesc. De doua zile e o vizibila agitatie in topic cercurile politice. Am inceput frS. in mlurile. Takisii au avut o importanta consfituire. In ainul lor se accentuase, incQ de acum citeva luni, un curent, pentru a se da o forma mai precis a punctului din program privitor la reforma electorala. D. Take Ionescu n’a lasat sa se reinceapa activitatea politica pina ce nu va avea un schimb de vederi cu tot conducatorii din tara ai partidului, pina ce nu va clarifica situatia. In consfatuirea de Duminica s’a stabilit Un acord si apoi s’a decis inceperea c campaniei politice prin intruniri publice. Legi liberalii, spun ca au asigurari formate ca vor guverna intreaga legislatura. He?i la rindul lor, carpistii spun ca au indicistiuni precise ca in curind d. Carp va ■forma cabinetul, totusi takistii fara a da creare guvernamentalilor si fara a pune Ivref Un temeiu pe proorocirile carpistilor, Ivor continua actiunea lor politica impotriva ambelor partide istorice. intpa acum liberalii sprijineau fata sac iurnca carpistilor in contra takistilor cu inadita intentiune din partea d-lui Bratia,nu de a trage foloase politice atit din faptul ca tinea in esec, prin cartel, opozitiu inea carpista, cit s i din faptul ca silea adesea ori pe takisti sa fie mai mult indefenisiv^ din cauza atacurilor celor doua partide coalizate. Dupa citva timp carpistii s’au incredintat cat e de funesta o asemenea politica iara,akistii n’au mai cazut in cursa, au igniorat tovarasia liberalo-junimista si au indreptat in mare parte actiunea lor in potriva cabinetului Bratianu, care a perdut, coalizat fiind cu partidul d-lui Carp, cele mai importante alegeri partiale. La infinit nu puteau nici carpistii sa timpinga actiunea comuna cu liberalii. Ceea ce insa ii pune acum intr’o situatie falsa, e trecerea lor de la o extrema la alta, de la cartel direct la campanie de rasturnare. Asa s’a anuntat in intrunirea din culoarea de Negru de catre d-nii C. C. Arion, Iona? Gradisteanu si Misu Cantacuzino, ca au pornit o campanie de rasturnare. Takistii au pornit insa campania de rasturnare atunci cind anul trecut au primit lupta cu ambele partide istorice si au cucerit cele trei locuri de deputati in Capitala. De atunci dateaza campania de rasturnare a takistilor si cu toate piedicile spuse de junimisti, actiunea conservatorilor-democrati impotriva guvernului n’a incetat nici un moment. Acum par hotariti si carpistii sa-i concentreze toata actiunea lor tot pentru Rasturnarea cabinetului. Deci nu suntem in fata unei actiuni de opozitie comuna, nici chiar paralela, tototusi —daca opozitia carpitilor e leaia si nu in scop de a obtine numai un nou cartel in Capitala — daca-i leafa, oricit de razletita ar fi lupta ambelor opozitiuni, guvernul se va resimti repede s i atunci se va vedea ca d. Bratianu a guvernat, mai mult gratis ambelor opozitiuni cari se sfi?iar intre ele. * * De la Ia?i ne vine o §tire suprinzatoare: intrunirea s i banchetul liberal au fost contramandate sine die! Am crezut, in primul moment, ca §tirea vine de la un farsor... politic, cac ’tiam ca s’au facut toate preparativele la Ia?i, ca d. Stere s’a inteles sa dea intrunirei proportiunile unui congres al fruntasilor liberali din Moldova. Am controlat imediat stirea in cercurile bratieniste de la centra $i, spre marea noastra mirare, ni s’a confirmat ca intrunirea de la Ia?i a fost aminata sine die! Ce s’a intimplat? mister bratienist! D. Store pastreaza cel mai mare mutism asupra acestui accident. * * ^ Ultima versiune asupra remanierei este aceasta : d. Bratianu a obtinut portofoliul d-lui Anton Carp, care s’a hotarit sa se retraga chiar zilele acestea. Deci vor fi doua ministere vacante. Combinatia d-lui Bratianu se mentine: d. Al. Djuvara va trece la externe, d. Al. Constantinescu la domenii §i d. C. Stere la industrie. Remaniarea se va face zilele acestea, daca nu cumva guvernul se va incurca cu chestia ridicata de episcopul de Roman . * ★ ^ In cercurile politice se comenteaza discursurile rostite la Racad si Focs ani cu ocazia vizitei primului ministru. Toti oratorii, inclusiv ministrii, mai ales d. Alexandru Djuvara, n’am vorbit decit de Bratianu tatalu i de Bratianu fiul. Fetisismul oratorilor ajunsese la un asa grad de.... platitudine in cit se vede ca insu$i d. Ionel Bratianu s’a simtit oarecum jignit si pentru a pune capat accesului acesta oratorie, a spus, din modestie, ca imnurile ce se inalta azi nu se adreseaza omului ci... ideilor pe cari le profeseaza! Intr’adevar acei cari au venit la Bacau si la Focsani ca sa glorifice... bratienismul, numai de cele mai nobile si democratice... idei au fost animati. * * * Un eveniment bisericesc e de ori la ordinea zilei. Tocmai cind d. Haret era gata sa piece din noQ in concediQ, iiata ca in Sinod izbucneste un mare scandal. Episcopul de Roman a blestemat pe fratii lui din Sinod cari au primit si consfintit noua reforma bisericeasca a d-lui Haret. Fireste ca d. Haret a primit imediat lupta, caci ministrul instructiunei nu are obiceiu sa bata in retragere, merge inainte. Sa vedem acum daca 9. Bratianu va deslega acest grav incident, as a cum a deslegat conflictul cu fostul mitropolit Partenie pe care l’a scos intr’o noapte de pe scaunul de mitropolit al Moldovei. Incidentul acesta la care nimeni nu s’a asteptat, e o incurcatura din cele mai grave pentru guvern. R. X, resturi de libertati publice. Ce excelent pretext pentru a lua Kmbsuri energice, un atentat terorist! In douazeci si patru de ore s’ar suspenda libertatea presei ca instigatoare a acestor fapte, intrunirile publice ar fi s i ele suspendate14, iar teroarea alba ar cuprinde §i mai strins satele si orasele. Scrisoarea trimisa d-lui Mille vorbeste de hotarirea membrilor comitetului terorist de a-§I sacrifica viata pentru indeplinirea scopului lor. Daca hotarirea exista, atunci de ce acesti tineri nu se decid la o actiune mai sigura, mai generali, mai folositoare: sa mearga sa lumineze satele, sa ridice constiintele, sa lumineze cit de put in bezna constiintei nationale. E atita de facut — e totul de indeplinit — ?i val I aproape nimeni nu se misca, nimeni nu-si face datoria, coprinsi de indolenta ?i de lasitate... A?a fiind, grupul terorist, daca nu-I nici fumisierie, nici nu-I opera d-lui Panaitescu, tinerii cari ii alcatuesc, aQ ceva mult mai bun de facut decit sa arunce bombe, cari pina acum, dupa cim tim ele n’am indreptat intru nimic nicaeri starea de lucruri. SS cugete dar matur grupul terorist inainte de a incepe... „restif“. A. B. NAZEITII Un proof sensational DacS 3. Haret a feet tradus Inaintea Casatiei, primul ministru n’a scapat maieftin. La tribunalul de Ilfov s’a introdus de catre garmanta, vaisanta si pempanta noastra consitoaienS., d-ra Mitza Pedalista, ale carei success pe pista dela velodrom slot Inca In amintirea tuturor, o actiune, In contra d-lui Ionel Bratianu, care, construindu-si noul sau palat, zid In zid cu acela al eminentei sportswomen, i-ar fi pricinuit dauneinterese, printr’o crapatura facuta In zidul vecinei. Procesul s’a Infatigat de-ocamdala. In camera de consiliuri a fost rezolvat stantepede, admitindu-se o expertiza in futurum. Daca la Infatigarea publica reclamanta se va prezenta In... costumul Frineel, pristul va fi mancat fript. Pentru moment, chestia e pendinta. Pilo Teroristi romini Directorul nostru a primit o scrisoare venind de la „Secretarul grupului terorist romin“ prin care i se anunta formarea acestui grup, cere avizul sau asupra-i, ?i il vesteste ca membrii, in ultima sedinta, au luat hotarirea ca in prima linie sa formuleze un program pe care sa-1 comunice presei, apoi sa dea avertismente guvernantilor, iar apoi... „restul Trei ipoteze se pot prezenta fata de aceasta etire senzationala. Prima, c& e vorba de o fumisterie, al doilea ca teroiștii romini nu sint decit teroristi de ai d-lui Panaitescu, de la Sectia a IlI-a a policei noastre generale, al treilea ca in adevar grupul exista si ca tineri entuziasti il alcatuesc, tineri cari insa nu-i dau seama de loc de rostul lucrurilor vn t ara romineasca. In adevar, cum stam azi lucrurile, daca s’ar produce atentate teroriste, ele n’ar fi decit pe placul guvernului d-lui Bratianu, si chiar si al altor guverne, pentru a sugruma cu desavirsire ultimele Drepturi si datorii La banchetul din Focsani, Ionel Bratianu ridicind primul toast i-a dat drept leitmotiv cuvintele regelui adresate printului Carol cu ocazia Inrolarei sale In armata.i „Nu sunt drepturi fara datorii . ■ ■ i. "ifr".i—j No! am dori s? intre EShv po prlmu! ministru? datorii fara drepturi se cuvine sa fie, daca nu se cuvine sa fie drepturi fara datorii? Cind obtii oarcari drepturi, decurg din ele ®i oarecari datorii, a spus suveranul. Dar cind ti se impun datorii peste datorii, nu decurg din aceasta gi drepturi? Cum ramane atunci cu taranimea romana, pentru care s’a baut la banchet gampanie? De ce primul ministru n’a spus curat gi lamurit ca lnelege ca acestei taranimi care e impusa sa atita multe datorii.—11 se cuvine dreptul acela elementar de a putea decide singura de soarta ei? Nu se cuvine ca aceasta taranime gasita coapta sa supoarte toate datoriile, sa capete in sfirsit dreptul de a chibzui si realiza ca cele mai bune mijloace pentru indreptarea soartei sale? De o jumatate de veac politicianul invata doftoria sociala pe spinarea ei, fara folos, caci starea ei tot nu s’a indreptat. N’ar fi oare momentul sosit ca taranimea singura sa fie lasata a hotari mijloacele pentru indreptarea starei sale? Daca la drepturi sunt datorii, cu atit mai vicios se cuvine ca la datorii sa fie drepturi! Caci altfel ar trebui sa conchizi ca cine n’are drepturi, nu are nici datorii? Ad VOTUL UNIVERSAL Partidele mi-1 dati. — Poporul il va lua Partidul conservator-democrat s’a rostit impotriva reformei votului universal, marginindu-se la o vaga declaratie asupra necesitatei largirei colegiilor electorale. O parere si mai retrogado are partidul de sub directiunea d-lui P. Carp, partid in care sint adunate ramasitele bastarde ale vechilor boemi impreuna cu sectarii reactionarismului politic si social. In ceea ce priveste partidul liberal, el sta de douazeci de ani pe loc in aceasta privinta: are votul universial ca ideal pe care l’a inscris in programul de la Iasi, dar n’a facut si nici nu face nimic pentru a se apropia de el. Mai mult inca, imediat dupa rascoale, n’a crezut macar de cuviinta ca cel putin sa lase colegiul al treilea sa fie reprezentat in chip real ci a facut si la acest colegiu alegeri, cum se fac de obiceiu. . . Astfel fiind de fapt, toate partidele sint impotrivia votului universal. Singura deosebire este ca pe cind partidul d-lui Carp are cel putin sinceritatea sa declare faptul in chip categoric si lamurit, partidul conservator-democrat nu face decit o declaratiune ,pe jumatate categoriei, iar partidul liberal, ca in totdeauna panglicar si sarlatan, declara ca primeste aceasta reforma, dar face tot ce iista prin putinta ca sa inabuse orice avint inspre ea. * ^ * De altm intrelea lucrul este foarte natural ca sa fie astfel. Cind oare o clasa Si-a dat de buna voie privilegiile din mina pentru frumusetea gestului aceasta mai ales cind clasa adversa nu cere acest drept ? A 8a celor sapte milioane de tarani votul universal ar insemna a le da lor puterea a-I taia craca de sub picioare. Odata votul fiind obstesc, actualele partide si actualii barbati politici, i$i vor pierde toata inmurirea si puterea lor. Fata luptelor politice s’ar schimba ca prin farmec s i alti oameni si alte paturi sociale conducatoare vor esi la lumina. Atit d. I. Bratianu, cit si d. Take Ionescu, precum si d. Carp, plus Nababul cu toti coconii lui, ar raminea izolati ori ar fi nevoiti sa inceapa alta politica $i si devie din sii servitorii poporului, pe cind azi poporul este robul lor. Din acest punct de vedere clar, lucrul este cit se poate de natural. * # * De multe ori s’a vazut insQ o clasa dind drepturi alteia. Aceasta se intimpla insQ cind ea se vede amenintatS, sS, piardQ totul. Facind concesiuni, transigind, inc tirzie cataclizmul final. Acest fenomen nu exista insa, la noi. Cele sapte milioane de tarani, nu sunt inca redesteptati la viata politica. Ei alcatuesc o putere latenta, dar care nu s’a manifestat inca. Acest proletariat nu este pinQ acum partid politic, e departe chiar de a fi, si lasa a fi condus de catre cei zece mii de orfiSeni, cari alcatuesc intreaga viata publica, cari umplu cadrele parlamentare, administrative si judecatoresti. Poporul azi joaca cum ii se evita si nu stie macar sa se foloseasca de drepturile ce i s dau de a-si alege cei treizeci si opt de deputati ai colegiului al Ill-lea. In anul 1907, s’a intimplat o revolutiune agrara. Ea insa a fost o spontanee izbucnire a saraciei si deznadejdei, ceva identic cu razboiul robilor — cu singura deosebire ca nici un spartacus n’a esit din rindurile satenilor r&zvratiti — ori ceva la fel cu jaqueriele din evul de mijloc. Aceasta fiind caracteristica miscarei faminesti, e natural ca odata ce a trecut furtuna, clasele stapinitoare sS se fi recules repede si sa-si reia a tot stapinirea ’i puternicia asupra clasei taranesti, nici un gind ca sa-i locuiasca ranele s i in prima linie sS o emancipeze politiceste. * * * §i mai este incS. ceva. Partidele si oamenii politicazi nu indraznesc sa aiba alta parere decit aceea a regelui. O reforms cit De bunS, cit de salutara, este osindita din momentul ce se stie ca suveranul este impotriva ei. Ori regele Carol are oroare de reforma votului universal. In aceasta privinta Franz Iosef i-a luat inainte desi este mai batrin ca el. Votul universal si in general reforma electorala in sensul largirei vietei publice, cu va trai actualul rege nu se mai face. Ceea ce este mai trist, ea nu se va inde iplini nici sub viitorul suveran, care pe cit a putut transpira, este mult mai reactionar decit chiar unchiul sau. E un adversar hotarit chiar a parlamentarizmului in sine—§i cind a avut ocaziune sa o spuna a spus-o. * * * §i cu toate acestea nu trebue de disperat. Mai devreme ori mai tirziu, ceea ce este fatal sa se indeplineasca se va face. Cele §sapte milioane de sateni, cele S sapte milioane de robi — este cu neputinta sa nu se destepte odata. §i cind aceasta se va intimpla un nou cataclism social ne via zgudui din temelie, dar de asta data e foarte probabil ca va lua o forma cu totul alta, ca va fi o revolutiune sociala, nu o rezmerita, va fi o miscare organizata, in cadrul unui partid nou. E sigur ca ar fi de preferat ca lucrul sa se faca de sus in jos, fara de zguduiri, dar intreaga vina va cadea asupra acelora si a aceluia cari nu au fost in stare sa-si dea seama de fenomenul social, care sa zamisleste sub ochii lor. Votul universal va fi luat, fiindca am fost asa de orbi ca sa nu-i dam de buni volegi cu inima buna. CONST. MILLE V j$y si CHESTIA ZILEI Tiranul: Acuma inteleg de ce ne optiti pe noi sd bem , ca beji d-o tru noi/! -as Adeveruri » O parere — Ce zici de afurisenia episcopului de Roman? — E o chestie afurisita pentru guvern ! Tipografii Un tipograf z Stuegte astfel gtirea cS. Prensul a prezidat consfatuirea Bancilor populare la Galati: „Medina s’a finut sub.... prensidentia d-lui Gr. ..Cantacuzinol" Ai dracului mai sint si tipografii cite-odatai Romantism O gazeta a guvernului numeste romantica „politica" d-lui Iorga. .. Roman-foileton o fi, dar „politica“ — iok! 2 Rigioletto Ge I cu d. general Crainiceanu ? Se pare ca „Viitorul‘‘ a facut zadarnic cligeul d-lui general Crainiceanu, D. Ionel Bratianu a renuntat probabil si la aceasta pariala complectare a cabinetului sau.. Se afirma ca pricina acestei renuntari a fost ca d general Crainiceanu a crezut eft pentru a-ti putea face datoria gi implini lipsurile de cari suferit armata, ar avea nevoie de un credit de 80 de milioane. Atita d. Brittianu a crezut ci nu poate daTM Si astfel armata va riming cu lipsurile si guvernul de asemeneai ^ _ E. PARERI SI IMPRESII —3 O Luasem o bira Poporul si aeroplaiul- —acsa sa ma duc -----~-S- D Pe la jumSta tea drumului birjarul se Intoarse spre mine si cu o voce blindi si plina de curiozitate, ma intreba: .• .■ — Ma iertati, dar d-voastri poate ca ati vazut magina aia de zburat? — Da... S Mai merseram citva timp, cind birjarul ce Intoarse din nou: — O fi adevarat, ce spune lumea, ca magina trage o suta de mii de kilograme? Ii raspunsei omului ca mi, ca magina nu trage nici o mie de kilograme, dar ca ar putea trage poarte si mai muilt,—toata greutatea a fost sa se gaseasca principiul, ca odata acesta gasit se va ajunge desigur la construirea de aeroplane mai mari. Birjarul multumit de raspunsul meu, o porni iaragi. Reflecta omul se vede.„ Cind dupa cttva timp mi se adresa iar: — Si de unde se vrea, tot acolo se coboar?.?. NI explicat ca se coboara unde vrea,„ — Va sa zica se poate carmui? !Atunci birjarul meu lasand hafurile, se ridica In picioare pe capragi Intinse mniinile In semn de uimire,... ...Am vazut atunci toata curatenia sufleteasca, toata puterea sanatoasa, a poporului. El nu e nici sceptic, nici blazat, el n’are spleen, el stie Inca sa se entuziasmeze si sa admire. El nu si-a Instigit acea filozofie cuprinsa In maxima „Nil admiram” care n’a avut niciodata mai multi adepti, constienti sau incongrienti, decit astazi. El va fi acela care va merge cu miile la hipodrom, platind intrarea din putinul sau, pentru a se instrui, pentru a se convinge,gi nu pentru cai e modern, safi de benton, sau pentru ca va fi cu 1 tare gi cutare acolo.TM B. Br. i —Da! 1 Mileni unui savant romu Stiinta romln st are motiv sat fie mindra zilele acestea. La Viena a serbat eri a ?0-a aniversare a sa profesorul Nicolae Teclu. In fiecare laborator de chimie se pomeneste numele stiti gi generatiuni de dolmigti Ni vor mai pomeni In viitor, efter este inventatorul unui bec de gaz, care poartfi numele sftti gi care e tot atit de raispindit prin laboratorii ca acel al lui Bunsen. Si totui clti romini stiti ca la Viena triteste un om distins, un savant chimist care a facut inventii in stiinta sa, care e conationalul lor, romin ca gi dingii gi incft un bun romin? I Profesorul Stefan Minovici, directorul laboratorului de chimie analiticat din Capitalft, s’a dus la Viena si asista la serbarea profesorului Teclu. In acelas timp d-sa publici In ,,Buletinul "de Chimie", un foarte frumos si bina inspirat articol asupra vietei si activitatei savantului. Intre altele profesorul §I. Minovici, dupa ce arata ce lucrari a facut profesorul Teiului, scrie: ,,De aceea, cind acest om este modestia personificata, muncitorul distins in ogorul știintei, care se ocupa numai de rezultatul cercetarilor sale stiintifice, nu de faima ce ele II asigura, e o datorie imperioasa irxonationalilor sai, ca atunci cind In munca cinstita gi rodnica igi poate sarbatori"aniversarea a 70-a, sa-I puna el in evidenta toate meritele sale si sa-i aducti omagiul lor de recunostinta, pentru ca a contribuit la marirea reputatiei stiintei romanesti”. * Profesorul Niculae Teclu s’a nascut la 13 Octombrie 1839, In orasul Brasov, unde a facut si scoala primara si o parte din gimnaziu, pe care 1-a terminat la Viena. Studie apoi arhitectura la München gi veni in tara la noi pentru a practica noi architecture. Negasind teren privncios pe timpul acela pentru profesiunea sa, se duse ,la virsta de 29 ani, sa se apuce da studii noul gigi alese chimia. La 1880 deveni profesor de chimie la Academia comerciala din Viena, demnitate pe care o ocupa pina astazi. Inainte de aceasta Insa, Teclu Igi Incerca si din nou norocul in tara, cerind ca sa i se dea mijloacele necesare pentru a infiinta un laborator de chimie in Romania. Ministrul cultelor de pe acele vremuri, Strat, i-a raspuns: ,,Tinere, inca n’a sosit timpul pentru asa ceva la noi“. Teclu se Intoarse la Viena, si cum am spus, devine profesor la Academia comerciala, apoi, la 1888, chimistul tipografiei imperiale. In acelas timp dezvolta o mare activitate in domeniul stiintei sale. Numeroase studii, In special asupra flacurei carl au condus in cele din urma la inventarea becului sau. N’am voi sai incheem aceste rinduri, iatrS a reproduce gi urmatoarele pasagii din articolul d-lui profesor Stefan Minovici, cu deosebire interesante si caracteristice: „E desigur regretabil est un savant ca Nicolae Teclu n’a putut fi adus ca sa impragtie din comoara stiintei sale, saminta in sufletul tinerelor visistare romine cari ar fi chemate sa-I continuie opera sa; e regretabil est Nicolae Teclu n’a putut gasi o catedrat la o universitate romina. Cu atit mai multe de regretat cu cit Nicolae Teclu a cautat in citeva rinduri de a-mi inchina gtiinta sa patriei mume, gi cu cit cautindui-se la universitatile noastre sii se organizeze un invatamint de chimie aplicata nu ne-am gindit si la concursul pe care acest ilustru invatat ni l’ar fi putut da In aceasta ocazie. AstftzT avem doua catedre de chimie tehnologica ai caror titular! Incit ne lipsesc si pe cari de sigur ca nu-l vom putea avea decit cel putin de acum peste 10 ani, deoarece chimia aplicata nu e chimie teoreticft pe care cineva sa si-o poata apropia In doi-trei ani de zile: chimia tehnologica Imbraugeazat o vasta experientat ce nu se poate da Cronica teatrala TEATRUL MItTIOMflL: pentru intiia oara: REU570ENIL, de Nicolae Gogol. — SOILFAiSfl DRfl siSailOM DMILA: pentru intiia oara: URKIARILE, piesa in 3 acte de d. Emil Nicolau. Acum treizeci de ani, d. Petru Gradisteanu, a emisul verva satirica nu putea sa nu simta o inrudire cu aceea a lui Gogol, care In ,,imperiul vecin“ biciuia moravuri ale unei administratii corupte ce semanau adesea ca doua picaturi de apa cu cele din ,,principatul vecin“, a localizat ,,Revizorul“ lui Gogol. Actuala directiune a reluat aseaT& la Teatrul National orginalul. Intirii din acei cari au o idee despre literatura ruseasca nu vor fi cunoscind subiectul duii ,,Revizorul“. Gogol prinde in aceasta comedie nu numai ridicolul, ci si odiosul — ci mai ales oblosifii— comptiniei administrative. Agitafia pe care o stirneste in birocratia respectiva sosirea gi descinderea la han a misteriosului calator, pe care toti il cred ca e revizorul, care din modestie, se ascunde sub un strict Incognito. Intrecerea: primarului, a guvernorului, a directorului pogtelor, Inchisorilor, spitalului si a tuturor slujbagilor in a-1 linguri giafla ce-I place, ce doreste, ce barneste — toate astea dau loc la o serie de observatiuni prinse cu mina de maestru. Ridicolul insa merge adesea pina la bufonerie, ceea a mai cu seama astazi — gase zeci si noua de ani de la aparitia acestei comedii — apare ca neverosimilitate, iar, in ce priveste bufoneria lui Gogol, in loc sa provoace veselia, ea stirneste in fundul sufletului un fel de scribari mihnire, care pune pe spectator un dispozitii cu totul pesimiste. Prosper Merimde, traducatorul francez al lui Gogol, are dreptate cind spune ca satirele lui Gogol n’au razbunat societatea, ci au Infuriat-o. Toate abuzurile administrative, mituirile, vinderea dreptul, furarea medicamentelor bolnavilor, bacgigurile, baticurile, plocoanele, imprumuturile de bani din partea superiorilor — intr’un cuvint, intreg cortegiul coruptiei administrative a unei organizatiuni bidrocratice putrederi Invechite in amoralitate, defileaza inaintea noastra, ceea ce numai vesel nu poate fi. La aceasta trebue adaugat naturalismul — adesea brutalitatea — observatiunilor si limbagiului pe care Gogol nu-1 reda intru* nimic mai putin grosolan decit cunostea din gura personagiilor pe cari le-a zugravit. Daca in localizari, acum treizeci de ani, ,,Revizorul" se referea gi la unele moravuri da la poli azi, fireste, orginalul nu poate sa para decit Invechit chiar pentru acel cari cunosc Intru citva moravurile administrative ale Rusiei de azi. N’am putut azi sta aseara de cit la ultimul act, critica noastra dramatica neavind inca, se vede, atita trecere, ca directiunile de teatru sa faca ce fac In alte centre europene, unde sunt totusi cite 30—40 de teatre, sa evite coincidentele de premiere. Ramine, deci, sa vorbesc de interpretarea piesei dupa a doua ei reprezentare. * * * La Teatrul Unic ,,Compania dramatica Davila“ ne-a dat tot aseara prima reprezentatie a unei noui piese a confratelui nostru Emil Nicolau. E gi lucru delicat sa judeci opera unui camarad. Pe deoparte te piidesc confrati ca sa vada......ce fel de camarad ești“, iar pe de alta, te prideste publicul sa vada cite parale prateste ,,impartialitatea“ d'-tale, cu toate ca eu sint cel dintiiO a recunoaste ca critica oricit ar fi de „obiectiva“, este, prin excelenta, subiectiva. Dam azi mi s’a reprogat ca am cam ,,scaldat’o" cu piesa originala a tinanului scriitor, d. Herz. De, pruncii cum au nevoe sa fie... scaldati si cred ca daca uneori fata de piese originale prea gogoneze, se cere sa spui un cuvint ceva mai energic celor ce fac alegerea, daca alte ori te afli in fata unor scriitori de seama, ai caror umeri sunt in masura a putea sustine analize si observatiuni fara menajamente — apoi, fireste, sint scriitori cari au dreptul la incurajare. Printre acestia, desigur ci e gi d. Nicolau. D-sa nu mai este la inceputul incercirilor sale In teatru. A scris .,Puterea calomniei"; a scris .,Ziarigtl nostri“; a scris „Copiii niminii*; a scris ,,Sus gi Jos“ — gi acuma, „Urmarile“, care s’a reprezentat aseari pentru Intiia oari. E vorba de urmirile pe cari le are divortul asupra educatiunei copiilor. Doctorul Migu Veriescu (d. Bulfinsky), s’a despartit de Intiia sa nevasta, Zoe d-na Sturdza) gi s’a insurat cu Marta (d-ra Voiculescu). Din prima cisitorie are doi copii: Paul (d. Economu) și Lilly (d-ra Giurgea). Mama fiind o femee figuratica, iar mama vitrega neizbutind si-gl apropie inima copiilor, desi are cele mai bune intentii. Paul ajunge si fure spre a fugi, fiindca nutreste sentimente criminale sasi de mama sa intrigi, iar Lilly se da unui craidon, Ernest Fluturescu, om Insurat (d. Bulandra), care a fost giumandrul mamei acestei fete. Iata deci urmarile divortulul. Este neindoios ca divortul a ajuns o calamitate prin uișurinta cu care se recurge la el, mai cu seama de catre sotii cari au copii nevristnici. Desigur Insa ca o femee de ugurinta si cinizmul Zon Aiureanu nu pretuia mai mult inainte de cit dupa divort si urmarile puteau fi tot atit de rele daca raminea Sofia d-rului Vericescu. Againcit prin faptul ca e prezentata astfel femeea care prin divortul pronuntat ajunge cauza urmarilor, se anuleazai insegi urmarile.. De asemena nu se prea explica In ce scop e introdusa efuziunea ca Paul are sentimente incestuoase fata de muma sa intriga — lucru de care de altfel muma se arata cu totul straina, ceea ce scade cu totul intensitatea, seriozitatea si dramatizmul scenei dintre d-rul Vericescu si sotia sa din a doua casatorie. Dar sa nu impingem mai departe analiza, sa ne multumim ca primul act introduce personagiile In mod nefortat, usor, placut, est actul al doilea are scena de furt a lui Paul bine intercalata; ca actul al treilea are scena dintre d-irul Vericescu si a doua sa sotie, care ori est de putin pregatita si verosimila ar fi, e totul migcatoare prin accentele de revolta ale femeii oneste si pe cari d-ra Voiculescu le-a redat cu o sinceritate spontana cari a migrat toate inimile. Ceea ce am de observat d-lui Nicolau este ca a ingramadit prea multe intimplari crude si prea negre personagii pentru a dovedi urmarile nefaste ale divortului: o suma de relatii si inclinatiuni incestuoase, cari nu sunt numai decit consecventa necesarai a divortului. Ele ar putea prea bine ssi se iveasesti In cazul cinci, de pilda, unul din sofi s’ar fi recuistitorit, nu din cauza divortului, ci a vaduviei. De asemena ii voiu observe ca patru din cele mai capitale personagii: Paul, Lilly, Ernest Fluturescu si cu deosebire, Zoe Raureanu, mama copiilor — izvorul urmarilor — sunt dupft faptele ce sftvingesc, de o amoralitate si perversitate, cari ii prezinta spectatorului aga fel cu nu-ti poate explica de ce adieft numai divortul ar duce vina unor astfel de urpistri. Urmarile morale si educative ale divorturilor uguratice dintre sotii cari sunt pfirinti de familie, sint destul de numeroase, fracvente si dureroase, pentru ca simpla realitate sa ne zguduie gi ssi slujeascai de osindire a vinovatiei cu care se procedeazai de sotii de justitie. Nu e nevoe s recurgem la acumularea unor urmatri extraordinare, crude, pe cari lumea sa le gaseasca exagerate si piedind Inpotriva tezei ce voim sa sustinem. ’ Dar aceasta este partea cea mai grea a literaturei dramatice: ea nu se multumeste cu arfirmatiunea sau indicarea autorului; ea cere mereu motivarea fie eficui act pe care-l face un personagiu gi corelatia dintre acest act gi teza pus ft., daca. autorul igi pana una gi nu se multumeste a nu pune nici una, ci a observa numai gi a Iftsa publicul sfi tragit concluziunile, ceea ce, desigur, nu este genul dramatic cel mai ușor, estei cere insugiri de pattrundere psihologica Putin comune chiar scriitorilor cu multe insugiri. Piesa d-lui Nicolau s’a bucurat de o interpretare, care echivala azat cu o preticrasa colaborare. In frunte voim pune pe d-ra Voiculescu, care, zi cu zi, mai cu seamft In roluri cari nu sint de eroine stralucite, dovedeste o justeta de intuitie dramatiat, o crestere a patrunderei si intensitatei de expresiune, care anuntat est cu toate marile sale succese de pina acum aceasta tinarfi artist st e departe, de a fi atins apogeul carierei sale, ceea ce inseamna cit. de plin de fftgaduinti sta inaintea noastrfi viitorul acestei admirabile organizatiuni .de comadianft