Adevěrul, octombrie 1909 (Anul 22, nr. 7210-7239)
1909-10-26 / nr. 7235
Anal a! XXI-lea No. 7235 rO NDATOR ALEX. V. BELDIMANU PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLVSIV A£en{lel da Publlcitate CAROL SCHULOER (SL Comp. BVCVREfTI Strada Karageorgevici, IS. — Teleion S'4 Birourile ziarului: Strada Serindar No. 115 Bani exemplarul Apare zilnic cu ultimele stiri telegrafice si telefonice de la corespondentii nostri din tara si strainatate __ _________________________________________________—------------------------------——___________________________________________________$/ Cetateni ai Capitalei ^ 7 Soso Azi in sala. Dacia, ultimul refugiu al libertatilor publice, se va tine marea intrunire populara pentru a protesta inpotriva fata delegilor guvernului d-lui I. Bratianu. De la Dacia au pornit multe prabusiri de guverne ticaloase, dar de asta data, poporul generos al Capitalei, merge acolo nu pentru a da jos un guvern odios, ci a face ceva mai mare, mai sanatos, mai folositor, a’l tintui pentru totdeauna la stilpul infamiei. Se ramine acolo sus pe estrada de rusine a unui guvern de bandit! §i cu cit vor sta mai sus, cu atit vor fi vazuti de mai multi si mai de departe. Cazuti jos, s’-ar pierde in multi me. Sus, acolo, pe banca infamiei, or si cine are dreptul sa le arunce ocara meritata si blestemul. Se va protesta la Dacia inpotriva faptului ca un cetatean roman, este izgonit peste hotare, lipsit de judecatori si de putinta de a se judeca. Cei de pe urma raufacatori au dreptul la judecata. O tara in care justitia nu joaca rolul de arbitru intre cetateni si mai ales intre cetateni si guvern, o asemenea tara, este scoborita de guvernantii ei, la rangul de trib salbatic, nu de stat organizat. E indiferent credintele politice ale acestui cetatean izbu atit de ilegal, de urgia unui guvern care se pretinde liberal si democratic. Or §ice cetatean este liber, in marginele legei, sa profeseze or si ce idei si numai atunci, cind el ar calca legea, justitia si puterea statului pot interveni, ca sa pedepseasca calcarea regulelor stabilite. Pina atunci Constitutia proclama libertatea absolute a cugetarei si a scrisului si guvernul de azi, pedepsindu’l in afara de lege, in potriva lege! si denegindu’x dreptul de a’si cauta judecatori, calca in picioare si legile scrise si cele umane. La Dacia aceasta procedare se va infiera asa cum merita ea. •x ■» Tot la Dacia, cetatenii Capitate! se vor ridica Inpotriva aceluiasi guvern, care a cautat prin violenta si varsari de singe sa inabuse glasul constiintei publice revoltate de fara delegile sale. Ne credeam in sfirsit trecut de trista epoca in care intrunirile publice se spargea si prin batausi, cind cetatenii erau molestati, cind guvernele se mentineau la putere muma prin teroare si crime. A fost numai o iluziune. Timpurile de jalnici si rusinoasa amintire au reinceput. Asa cum a sfirsit regimul nefast al parintelui la 1888, tot astfel incepe, reia traditiunea regimul fiului. A tolera cele faptuite in seara zilei de 19 Octombrie, ea consfinti un regim de salbatacie si de groaza. Cu orsice pret, cetatenii Capitalei, trebue sa se pronunte si sa vestejeasca si procedeul si pe omul care il inaugureaza. Nicolae Fleva — leaderul neobosit si vesnic tinar al democratiei si al moravurilor democratice va lua parte la aceasta intrunire. E cea mai buna dovadia ca dreptatea este cu noi si ca oamenii sinistri din capul acestui regim, scaldati in angele a unsprezece mii de tarani romini, patati de rusine si de ororuri, trebue sa fie pentru intreaga viata tintuiti la stilpul de infamie, ca violator ai legilor scrise si drepturilor omenesti. CONST. MILLE nod, decinde la ordinea zilei miscarea muncitorimei, si norocul pare a se indeparta dela d. Bratianu. SS vedem daca si fSra aceste.......insusiri“ noul sef al liberalilor va mai putea fi sprijinit de» ’■ege.t. * ■W .L. In ce poveste l’emaniarea d. Bratianu ne-a oferit un spectacol fara precedent. Oricum va complecta de acum inainte cabinetul sau, oricum se va face laemaniarea, nici o impresie nu va mai produce in lumea noastra politici. Tergiversarile primului-ministru au desgustat pe toti ministeriabilii liberali. De doua zile se vorbeste cu d. Bratianu a gasit solutia: complectarea cabinetului cu fratele d-sale d. Vintila Bratianu. Aceasta solutie a produs insa o stupefactie generala. Efectul? Dupa 24 de ore a disparut din circulate aceasta combinatie si s’a lansat alta. Se discuta acum o combinatie cu d-nii M. Ferechide, Em. Ponumbaru si Vintila Bratianu. Sansele d-lui Orleanu au scazut, fiindca d. Cocias face propaganda in contra intrarei in minister a sefului liberalilor din Covurluiu.Se vorbeste de sacrificarea d-lui Haret, caruia i se va oferi drept compensatie prezidentia Camerei. Asupra intrarei in guvern a d-lui Al. Constantinescu s’au angajat o serie de pariuri intre liberali. Daca remaniarea cabinetului se va face in asa mod incit sa avem de inregistrat trageri pe sfoara, atunci ne putem astepta la o sesiune parlamentara cu frumoase surprize. R. X. 9 veniti azi Duminica ora 2 la intrunirea de protestare de la „Dacia“—Vor vorbi d-nii N. Fleva, ¥. Kogalniceanu, Const. Mille, N. Cocea si alii. D. Bratianu si remaniarea Cu ce s’au laudat liberalii cind au proclamat gesta d-lui Bratianu? Ca noul lor sef e siret, abil, ba chiar diplomat si ca are om noroc...colosal, ca sa nu zicem altfel. Siretenia — daca aceasta poate fi o insusire de seama la un om politic modern -4- siretenia d-lui Bratianu n’a dat nici un rezultat satisfacator, caci de cind e sef n’a reusit prin siretenia d-sale sa aplaneze conflictele dintre partizani. Aceste conflicte s’au inmultit si s’au agravat. Zilele acestea chiar d. Bratianu a fost silit sa renunte la banchetul de la Iasi din cauza sciziunei dintre liberalii de acolo; de la Braila i-a venit o delegate razboinica; de la Craiova seful local cere capul prefectului si iniatui’area dinastiei care-l sustine; dela Vlasca i-au venit deputatii si senatorii cerindu-i schimbarea situatiei si la Olt s’a declarat greva consilierilor judeteni contra prefectului. Nu mai vorbim de cei’tarile mai vechi i din celelalte judete si nici de debandada or’ganizatiei din Capitala. Unde-i dar siretenia d-lui Bratianu? Abilitatea? E oare o dovada de abilitate ceea ce se petrece cu complectarea sau remaniarea cabinetului? Diplomatic? Ce urmari folositoare tarei au avut vizitele in strainatate ale d-lui Bratianu? N’avem inca nici conventia cu Austro-Ungaria, n’am facut un pas inainte pentru a incheia conventia cu Turcia, ba am cedat la amenintai’ile Portei in chestia importului de struguri, lovind in interesele podgorenilor indigeni. Tratativele cu Bulgaria pentru noul pod peste Dunare? E poate un nou succes al diplomatiei austriace, dar nu. al d-lui Bratianu. Deci nici siretenie, nici abilitate, nici diplomatie. Noroc? Pina acum e adevarat ca numai norocul d-lui Bratianu nu s’a dezmintit. Dar de cind s’au razvratit popii din Si Anarchist! sail legalist! ? Gazetele guvernului au recurs la un mijloc foarte comuns ,ieftin pentru a combate miscarea muncitorilor. O proclama de anarhista. N’au pare pentru aceasta puierea hahamului, marxismului, d. I. Nadejde si a fostului redactor al revistei franceze a socialismului Stiintific, d. George Diamandy, parere cam interesatii, dar ,,competenta“ ? Cu toate acestea pe ce se bazeaza si gazetele guvernamentale ?1 cele de opozi pe care pinii materi le secondau ? Pe alta nimic decit pe propria lor rea credintei. De fapt, miscarea muncitoreasca e absolut legalista. Chiar sigitatia ei de acum, agitatie contra expulzurei lus Rakowski.—nu are ca de scop readucerea guvernului la legalitate? De care parte e anarhia.?De partea muncitorilor care cer ca Rakowski si fie prezentat judecsilorilor siu naturali e anarhia, sau de partea guvernului care se foloseste de toate mijloacele violenta ce-i stati la dispozitie pentru a sustrage pe Rakowski judecatorilor s3i naturali, pentru a’l impiedeca sa se judece intr’un proces in care sa fie respectate toate formele cu care legiuitorul a crezut sa poata asigura dreptatea? Insusi faptul acesta dovedeste ca miscarea muncitoreasca, departe de a fi anarchica, e absolut legala. S’a mai invocat impotriva el spre a se sustina ca-i anarchies, violentele de limbaj dela Intruniri. El asta-i cel putin indrazneala. Am a violente de limbagiu ca acele ce se aud In Intrunirile liberalilor bine Inteles cind partidul e In opozitie, nu se pomenesc In intrunirile muncitorilor. Cele mai violente diatribe ale muncitorilor, cu cultura fatalmente restrinsa, sunt adevarate dulceturi pe linga violenta cu care ataca liberalii cinici sunt In opozitie , autoritati, guvern si chiar pe rege... Sa inceteze deci guvernamentalil a exploata gogorita anarchists. E. Anarchistul Fleva Abia a reusit guvernul de ordine al d-lui Haret si al celor cu prommeramentele in armata si grevele la universitate sa scape tara, cu concursul patriotic al stapinitei unguresti. de ..primejdiosul anarhist“ dr. Racowsky — si iata ca presa regimului e din noul. in cea mai cumplita agitatie si emotiune! Un nou anarhist, — acesta cu mult mai primejdios pentru zilele guvernului! — s’a ivit in Bucuresti. Aseara toate foile guvernului ii semnaleaza aparitia si-i denunta lumei. Nu e nimeni altul decit Nicolae Fleva. Cum se stie, acesta e un vechi si anarhist,, care in totdeauna are cite o bomba in buzunar destinata Ocultei si dinastiei Bratianu. Pa linga ce e primejdios, e un anarhist curios, care isi exercita propaganda prin fapt intr’un mod cu totul personal. Asa. ,de pilda, de unde toti anarhistii sint in contra parlamentarismului, el are vreo treizeci si cei^a de ani de parlamentarism; si nu mai departe de cit in Decembrie trecut a aruncat acestui guvern bomba alegerei sale si a inca doi amici politici ai sai la colegiul al doilea de Camera din Bucuresti. Dar cele mai capitale ale sale atentate anarhiste le-a ffptuit inca de acum vreo zece doi-sprezece ani in chiar calitatea sa de ministru de interne, caci anarhistul acesta a fost si ministru de interne al regelui Carol — si inca, intr’un guvern cu d. Sturdza si altii Atunci inca anarhistul dela interne Nicolae Fleva s’a dus in persoana la tara sa cerceteze si sa dea dreptate taranilor. Atunci inca acest anarhist, s’a coborit in beciurile politiei si in mijlocul scrisnrilor de dinti ale nolitistilor, i-a facut, raspunzatori de fiecare fir de ,nar din cazul celor arestati. Si azi dupa de firma demnisoare din partidul liberal a avut grija sa-1 scoata atunci repede din guvern—iata ca se intilneste din nou. Iata in fata, cu vechiul anarhist de la interne, care a ramas acelas incorigibil dusman al schingiuitorilor si al sugrumatorilor libertatilor publice. O singura solutie ii ramine dinastiei de la Florica. Sa se inteleasa cu ungurii ca sa-l dea neste granita si pe anarhistul Nicolae Fleva! Alfa. Din infamiile guvernului — Si shSii Diiirsarcitisuntor transiiarisis E partea abuzurilor, ca ele nu ramin niciodata izolate. Un abuz aduce altul si guvernele, vazind ca nici o piedica nu se pune in calea lor, continua cu ele, pina cind trecind de orice margine, provoaca indignarea generala sub manifestatiile careea se prabusesc. Cazul Racowski, nu e unicul. Doctorul Racowski e numai luptatorul in care se intrupeaza cauza celor nedreptatitL si fiindca el e constient de aceasta, de aceea perzista in lupta sa, — cind daca ar urmari numai interesul sau personal,i-ar fi foarte usor sa cada la invoiala cu guvernantii de azi, tovarasii si amici! Seii de alta data. Dar’ nu numai Racovski a fost expulzat fara de lege si drept, guvernul acesta a facut pe calea expulzatei peste opt sute de victime in scurt, vreme si printre cei expulzati se gasesc romini transilvaneni si romini sadea. Fiind ca politicianii din guvern fac auita caz de nationalismul lor, pentru ca chiar nationalistii cari se pretind cei mai fanatici, sustin, direct si indirect, — sa povestim aci cazurile expulzarei citorva romini transilvaneni. La banchetul dela Andrei Dumitrescu, dat de tinerimea generoasa inainte de venirea lor la putere, d. Vintil S. Bratianu spunea: ,,Beau pentru emanciparea celor cinci milioane de tarani romini ca sa putem cuceri cu ajutorul lor alte trei milioane de romini". Veniti la putere, tinerii generosi au inceput sa emancipeze pe tarani masacrindu-i si si cucereasca pe rominii de peste munti expulzindu-i. Transilvanenii G. Boeru, N. Comsa, loan Laslo si altii, dupa ce au fost tinuti arestati saptamini intregi, fara alta vinS decit aceea de a fi luat parte la miscarea fratilor lor de munca, de a nu-i fi tradat adica pe acestia, dupa ce au fost tinuti arestati, numitii transilvaneni au fost siliti sa paraseasca teritoriul Rominiei. Primul dintre dinsii G. Boeru, calcator de meserie, se afla in tara de 16 ani. Al doilea, Comsa, se afla de asemenea de 16 ani in tara. Ambii au fost expulzati din Bucuresti. Mai grav e cazul cu timplarul loan Laslo. EL E NASCUT IN ROMINhV DIS PARINTI VENITI DIN TRANSILVANIA inca din 1872. Lucratorul Comsa a publicat un istoric al expulzarei sale din care rezulta ca a cazut victima uneltirilor patronilor calcatori din Capitala. Comsa vroise sa obtie pentru sine si colegii sai sefuri mai mari si conditii dle munca mai omenesti. El nu s’a facut vinovat nici de cea mai mica ilegalitate. Aceasta se si recunoscuse de politie, dar patronii calcatori nu s’au lasat si au pus struinte, si dupa Comsa si bani, pentru ca sa obtie expulzarea lui. De notat ca patronii calcatori sunt in majoritate straini, si daca n’am putea aproba expulzarea lor, nu putem insa deloc. admite ca dupa cererea lor a fost expulzat un romin. Atit de indignat a fost lucratorul Comsa de samavolnicia comisa impotriva sa, incit sosind la Budapesta si luind cuvintul intr’o intrunire de muncitori romini, a spus: ,,Noi cei cari vorbim acum venim din patria-muma, de acolo unde sint patriot de bilci, cari se tingue mereu de suferintele ce indulci fratii de peste munti. ..Tinguirile lor sint o batjocura pentru voi romini I muncitori adunati aci. Spuneti-le voi acestor nationalisti ca aici o duceti mai bine, ca aici sinteti mai bine platiti, ca aici puteti cugeta in voe, puteti citi orice ziar, orice brosura, fara teama cu veti fi chemati la politie, perchizitionati si apoi supusi rigorilor exilului. .,Strigati-le acelora din patria-muma ca noi va puteti aduna in toata libertatea, va^ puteti spune pasurile voastrre in tati ca in afara, pe strada, nu sint adunavorbe cit mai aprinse si sinteti incredinte trupele gata de razboiu, cu pusti si cu tunuri. .,Spuneti-le voi muncitori romini nationalistilor guvernanti din tara romineasca, ca dispretuiti lacrimile pe carl le varsa ei pentru voi, ca le calcati in picioare facind din ele noroi, cfici sint lacrimi de fatarnici. ,,Cind veniti voi romini! in patria-muma si cind guvernantil de acolo afla ca ideile voastre sint socialiste, nu mai vor sa stie ca le sinteti frati si va arunca la moment peste granita. i.De aceea spuneti-le lor ca ,,neagra strainatate" infierata de poetul nationalist romin este mai larga, mai ingaduitoare cu voi decit patria-muma". Evident ca asa nu poate vorbi decit un om amarit, indignat de o mare nedreptate ce i se face. Romin din nastere, stind de 16 ani in tara, lui Comsa nici prin gind nu i-ar fi putut trece, ca in mentalitatea guvernantilor nostri romini vrednic e numai cine se pune in serviciul lor. Ce sa mai gindeasca atunci un om ca Ioan Laslo, — care ca fiu de romin transilvanean, fiind nascut in tara era cu adevarat aruncat in straini, aplicindu-i-se mizerabila lege a expulzarilor? Dar mai sint alte cazuri tot atit de revoltatoare. Iata cazul fratilor Eduard si Ludovic Gebhardt:^ Amindoi nascuti in tara; amindoi au satisfijcnt legea recrutarilor, unul fiind scutit, altul servind trei ani in armata; amindoi au facut scoala primara in Bucuresti. AMINDOI SINT CASATORITI cu ROMINCE. §irul victimelor fara delegilor acestui guvern, nu e insa epuizat cu aceasta. Si toate cazurile sint tot atit de revolte.to<ire Sa se mai gaseasca oare un om cinstit care sa nu condamne regimul tinarului domn Bratianu care a inceput cariera sa de sef de guvern de acolo de unde tatal sau a ispravit-o? Ad- NAZBITU De inchiriat! Mine e Sfintul Dumitru, ziua cind omul isi muta calabalicul, daca are unde si-l muta. Bucurestiul, care stie mai bine ca onume cind se apropie termenul ca guvernele sa si mute gindul de la putere, tine azi prima sa intrunire la „Dacia“. Aceasta deosebiti atentie de a tine prima intrunire de simpatie pentru guvern ramas in ajunul lui Sf. Dumitru, nu e lipsita de oarecare coincidenta. E mai mult ca probabil ca in urma intrunirei de azi si... cele multe inainte, o mina nevazuta va lipi la domitilul guvernului cunoscutele benzi cu inscriptia: ,De inchiriat“ Fac. I^a „Dacia“ Vom fi azi la ,,Dacia“ toti acei cari ere dem in puterea mintuitoare a drevtdtei. Vom fi azi la ,,Dacia“ toti citi avem inimi ce tresar la auzul cuvintului sfint de libertate. Vom fi azi la ,,Dacia toti citi vedem ca miterea intunericului se ridica spre a dobori lumina in aceasta tara. Vom fi azi la „Dacia“ toti ci si voim ca egalitatea inaintea lectilor si drepturilor constitutionale sa inceteze a fi o gluma trista si desarta. Vom fi azi la,Dacia“ toti acei cari am simtit ca varsurile de sinae de Lunea trecutai si schingiuirile din beciurile politiei, aui umplut cuva amardciunilor_ cu cari ne odard de mai bine de doi ani_ acest guvern de instigatori, de renegati si dezugrumatori ai celor mai sfinte drepturi. Vot si si acolo cu totii, intr'un singur — JOS CU ACEST GUVERN! Cu liniste, cu ordine cu tot dispretul pentru agentii provocatori, cu demnitatea si mundiia datoriei marine care ne-o indeplinim, sa fim cu totii la postul de onoare, ca sa se stie de catre cine trebue sa se stie, cum ca acest guvern este osindit, caci a revoltat toate constiintele libere si a pdtat de samavolnicii, de schingiuiri, si de singe, bunul renume la care are dreptul aceasta tara,. „Adevennl“ — ■ [UNK] [UNK]--«wca ESKgggfr— --------—— PAREA! SI IMPRESII Prevazusem ca sBarbasil si adulerul.— raspunsul dat de un azi dostiv ——D nei care m’a intrebat care din cele doua femei din ..Refugiul” Imi e mat simpaticii. Kai va atrage nemultumirea multora dinre femei. Fiindca eu raspunsesem ca in toata aceasta drama,. mat simpatie apare barbatul, care, cel putin, cind se vede Inselat, nici nu omoara, nici nu rosteste vorbe’ mari, ci tace, se retrage intr’un colt, nu spune nici chiar nevestei necredincioase ca'l cunoaste misavia—dar cind o alta iNnee— o fata— vine si i se ofera din dragoste, el soarbe aceasta dragoste cu toata setea unui suflet pe care imprejurarile il razbuna. Fireste, cum am spars, fapta fetei care rispeste un om insurat nu corespunde, desigur, moralei noastre—dar, ar fi putut oare sa cucereasca dinsa inima unui om de treaba ca Gerard, daca aceasta inima n’ar fi fost singerata de infidelitatea conjugala a sotiei ? Noua corespondenta care imi scrie, nu cunoaste bine piesa. Cind imi vorbeste de cainta sotiei necredincioase. Cainta aceasta nu se manifesteaza nici macar imediat dupa ce afla, in sfirsit ce sotul desi tacea,tia de adulterul ei; ea nu se manifesteaza decit, prin gelozie, cind vede ca, in adevar, , o alta femee i-a luat locul in inima bairbatului. Cainta tardiva —Si cu adevarat femeiasca, care nu poate inspira simpatie, ci cel mult compatimire. Simpatie pot inspire pornirile morale, compatimire si eroare provoaca chiar fiintele carl a fi pacatuit, dar carl sufar pe urma pacatelor lor. ■Sotul trebuia sa simuleze cel mult un adulter, dacii voia sa ,,moralizeze“ pe Sofia lui—imi scrie noua corespondenta. A, nu ! Simularile sint bunne pentru teatru de copii. Teatrul care vrea viata, nu umbla cu simulari, ci urmareste dezvoltarea fireasca a starilor sufletesti. Barbatul din ,.Refugiul“ nu e un produs al minciunilor conventionale, care cere sanctiune pentru ..adulterul" sotiei. E un om cult superior, un artist, caruia putin ii pasa ca sotia sa a devenit ..adultera", rupind legitmintul, conjugal si infruntind contractul de casatorie. De aceea nici n’o omoara, nici nu cere divort, nici nu-si striga durerea si rusinea la lume— ci tace chiar fata de aceasta femee. Caci ceea ce-i doare e numai si numai necredinta ei, mirsaiia ei morala si nimic alta. Tata de ce demnitatea si mimriria il sfatuesc sa se inchida in durerea lui si iata de ce aceasta durere il face simpatic deoarece e o durere maorala si nu una provocata de prejudecati sau de cainta unui suflet care a pacatuit. E D. F. ir—---------------a o Debandada liberatilor — Ca sa petresc la Graiova — Cele ce s’au petrecut si continua sa se petreaca in consiliul judetean de Dolj, sunt menite sa oglindeasca In mod fidel debandada in care se afla partidul liberal local, de la moartea lui Alexandru Nicolaid. Fostul sef, cu putina vreme inainte de moarte, prevazuse debandada s i tendinta de uzurpare ce patrunsera, in partid §i, daca, spiritul de indisciplina nu s’a manifestat pe fals^ Measta |e ^ajpre2ta gxggi igBlel .iglfi M On an 19 luni. Luni 26 Octombrie 1909 DIRECTOR POLITIC CONST. MINLE ABONAMENTEt . . • . • Lei 16.— 3 luni..... . . • • • » 8.— I o luna. . . • • Pentru strainatate pretul este Tudou TELEFON s Directia !ji Administratia No. 14 10 Redac'Ha co Capitala ’ ,, 14./JQ >• ’ ,, PrOvincia ,, 14./QO ,/... „ Strainiitatea ,, 12/40 — Lei 4.-* • „ 1-50 Primul-ministru : Ce fel de trecere la noi a fost asta ? Ai venit toti boii getofagii si partidul vad de la „Dacia“? ! vechiu politician si increderea de care se bucura la centru. Un singur cuvint de la Nicolaid era destul, pentru ca sa lamureasca o intreaga situatie. Cu totul altfel se petrec lucrurile astazi, de cind d. Mitescu a luat succesiunea defunctului Nicolaid. E un fel de descentralizare politica, care a ajuns sinonima cu debandada: fiecare fruntas liberal face ce vrea; iar intru cit priveste raporturile dintre autoritati, ele sint cum nu se poate mai rele. Sa dam citeva exemple.In Craiova, avem 3 autoritati publice de seama, ai caror conducatori se schimba odata cu plecarea partidului de la putere, prefecture judetului, primaria orasului si epitropia bisericei Madona-Dudu.Ca sa ilustram neintelegerile dintre primarie si epitropie, este destul sa reamintim scandalul iscat intre aceste doua autoritati, cu ocazia aprobarii bugetului epitropiei, cind a fost nevoe de personala interventie a dilor deputati Romanescu si Chitu la Bucuresti, ca ministrul de interne sa treaca peste votul consiliului comunal si sa aprobe bugetul bisericei. Iar ca sa aruta mixta Incredere a avut d. Vercescu In amicul sau dela primarie,t. Ciocazan, ne vom margini sa spunem, cu prefectura judetului, trebuind sa verse in casa comunala suma de 500.000 lei, destinati pentru apa. Inainte de visare, prefectura a platit in numele primariei direct d-lui Vorvoreanu cei 100.000 lei imprumutati de administratia comunala. j Cu administratia in judet, acelas lucru, iar cele ce se petrec in consiliul judetean sunt menite sa puna virf la toate. In oricare judet din tara, consilierii judeteni formeaza cor in jurul prezidentului lor Si foarte adesea or ajung in conflicte cu prefectul judetului. La noi, cu toate ca figura d-lui Mitescu in consiliul judetean este menita sa-I ridice autoritatea morala, fiind ca, orice s’ar zice, prezidentul consiliului judetean este un om de treaba, cu oarecare ascedenta la centru,dovada ca adunarea deputatilor l’a ales cu mare majoritate vice-presedinte, — la noi, ziceri. in consiliu taie si spinzura prefectul judetului. Dovada: ultima constituire a consiliului, in care prefectul si prezidentul s-au manifestat preit diametralmente opuse, iar izbinda a fost de partea celui dintii. Se convoaca aproape in fiecare saptamina sedinte de comitet, in care nu se discuta, de cit chestii de organizare interna a clubului, se fac planuri de lupta, iar ,cind ajunge vorba sa se faca vr’o numire intr’unul din posturile vacante, se cauta a se obtine asentimentul majoritatii clubului. Ca chestie de procedura interna de partid, unde interesele trecutului si viitorului sint strins legate, poate ca aceasta le-ar aduce foloase. Asta numai ca nici odata clubul n’a fost in stare sa se fixeze asupra unei singure persoane, iar numirea se face un atit pe baza titlurilor de capacitate personala cit pe influenta si persistenta membrului din comitetul executiv.Asa a fost cu numirea prefectului de judet si politie, asa s’a procedat cu recomandatiile pentru posturile din magistratura, etc. D. Mitescu a simtit, se vede, ca nu I considerat ca sef efectiv si ca prefectul cauta sa prepondereze in actiunea locala. D-sa s’a prins imediat d-lul Bratianu si primul ministru a chemat, din nou pe d. Gheorghe Vercescu, prefectul judetului, la Bucuresti. Intr’adevar din cauza atitudinei actualului prefect fata de consilier’il judeteni, situatia d-lui Mitescu devenise foarte delicata. Consilierii s’au pus in greva. Cele doua convocari facute pentru tinerea de sedinte, n’aui putut avea loc. Se crede ca d. Ionel Bratianu, ascultind plingerile ce’i s’au adresat de catre batrinii liberali doljeni In contra actualului prefect, care ar urmari sa formeze un grup aparte, ar fi hotarit sa-l someze ca sa se supuna d-lui Mitescu sau sa plece. Chestiunea care preocupa in primul rind pe d. Bratianu este persoana care ar lua succesiunea d-lui Vercescu, intrucit actualul senator. d. Costica Dianu, singura persoana indicata pentru aceasta demnitate, ezita sa o primeasca, pe motivul ca, trebuind sa se declare o vacanta parlamentara, va fi nevoe de o alegere, care ar periclita si mai mult situatia liberalilor idolieni. In unele cercuri locale se mai indică pe d. Par&ianu, avocat al statului, ca viitor prefect. •»Adevaruri* Meeting-ul Duminica trecuta am avut un meeting de aviatiune la, hipodrom; azi avem unul la ,,Dacia". La cel de dann azi a zbunat Bleriot, dupa cei de azi va zbura,... guvernul! Anarhie! Cerem guvernului sa pue la ordine „Violenta“ care zilnic ameninta pe cel trei £ itR tosii !------ ’ *. “ HELBBEtt Ioina Deoarece ilustrul Ioin& — cel car apelul la finanta str&in& — a inceput sa dea semnei de epilepsie fata de victimele guvernului care-1 plateste, il avertiza in caritabil sa o lasi mai domol, ca sa nu-I dam cu... dictionarul latinesc in cap. ! Ne-am Inteles — nu-I asa?! Hig;oletto Legea expulzarilor Expulzarile se fac In virtutea legei din % Aprilie 1881. Inainte nu se expulza formal, totusi e neindoios ca sederea in tara a unui strain nu putea fi decit cu invoirea politiei; altfel, caile politienesti erau de ajuns. Nu era nevoe de Intrunirea consiliului de ministri pentru a deciide asupra sederei unui strain oarecare In tara. De altfel si astazi se expulzeaza peste granita In doua moduri. Cu hotarirea consiliului ministri sau pur si si simplu pe cale politieneasca. Primul mod e mai solemn, al doilea’, din loc; rezultatul e identic. E insa interesant a se sti de ce si sub ce imprejurari s’a votat legea din Aprilie 1881?. In primiavara acelui an se savirsise in Petersburg atentatul care a costat viata imparatului Alexandru. Un fior de groaza cuprinsel atunci lumea oficiala si pretutindeni masurile de paza impotriva propagandei anarhiste s’au intarit. Un curent ostil domnea mai ales contra niihilistilor insi. Noi ca tara alipita marelui imperiu, erara invinuiti a servi de adapost acestora. Puternicul nostru vecin ne pretinse sa luam masuri legislative ca nu cumva Rominia sa devie un focar de agitatiune primejdios pentru ordinea interna a imperiului, azil pentru nihilisti, urmariti acolo, ba chiar pentru regicizii, cari ar pretinde a se apara contra extradarei opunind caracterul politic al crimelor. .si Atunci, Mihalache Kogalniceanu, care erai ministru de externe, soptind la urechea deputatilor motivele de mai sus, obtinu votarea legei asupra strainilor. In baza acelei legi, guvernul Brastianu, abuzind In modul cel mai odios de latituidinea, ce i se daduse, hotari expulzarea ziaristului Galli, directorul ziarului ,,L’Independance Roumaine", pe atunci un valoros organ de opozitie, apoi pe a rominilor transilvaneni Ciurcu, Orasianu si altii, cari simpatizau cu opozitia, si cari in presa, erau jenanti pentru guvern. Eram departe de nihilistii rusi ? Guvernul abuza evident de mandatul—de mandatul moralmente limitat— ce primise , dar, acel guvern, nu se sfia pe atunci de un abuz mai mult sau mai putin. Seria acestor abuzuri a urmat, putem zice: In mod regulat, producindu-ise aproape de atitea ori de cite ori s’a aplicat legea expulzarilor; si aceasta de catre toate guvernele, ne tind, cu mici variatiuni in mai mult sau mai putin. Regulat legea aceasta s’a aplicat contra evreilor, in modul cel mai crud, cel mi revoltator. S’a aplicat apoi contra grecilor . S’a aplicat in contra rominilor In cazuli d-rului Rakowski, fara a mai pomeni de cazul rominilor trnsilvaneni. Acest abuz trebue semnalat. Legea nu se aplica in directia pentru cari a fost ceruta si pentru care Camerile au votat’o. De altfel 1 abuzul reese din chiar textul acelei legi. Articolul 1 arata ca acei strain care ar tulbura ordinea interioara ,sau exterioara a tare! poate fi expulzat. Or, pentru tulburatori! de ordine ordinar!, sint legi si pedepse. Ca un tulburator al ordine! sa devie periculos pentru statul romin, trebue neaparat ca prezenta sa in tara sa fie dezagreabila unei puteri straine, si prin presiunea ce aceasta ar face asupra guvernului nostru, acea prezenta, sa devie un pericol. Intrucit nici un guvern strain nu intervine, guvernul romin trebue sa fie in stare de a reprima tulburarile de ordine interne facute de romini sau de straini, judecatoreste pe calea originara. Nevoe de a recurge la expulzare nu e. Expulzarile sunt un abuz, in regula generala. Si fiindca toate guvernele au comis asemenea abuzuri,nu e nimeni care sa poata sa pue chestia pe adevaratul sau teren. Ar fi de altfel chiar umilitor pentru un stat —putina cugetare o invedereaza — ca sa socoteasca un om, ori care ar fi, ca un pericol pentru acel stat, pentru acea tara. Pericolul poate fi, cu ocazia acelui om, din partea unul stat strain dar nu din partea omului el insusi. Spectator.