Adevěrul, noiembrie 1909 (Anul 22, nr. 7241-7269)
1909-11-26 / nr. 7265
Jo! 26 Noembrie 1909 3 •aMteMMaa <sa& S .i*p. tof Pan, M«i d’Qr • -W» a 0*S.vc--*f-'3~*.e ftUK'jo ami. utfavVcB^I eain HB E to a aMb^i DE LA 15 NOEmBRIE AURORA STR. BATISTE Ho. 20 fosta proprietate a decedatului — A. ALTAI a trecut La proprietate a larmaciatului Sever T. Tipeio actual diriginte-arendator al farmaciei Stoenescu Farmacia LA AURORA a fost complectamente asortata cu toate articolele necesare, pentru Complabilitate tineri capabili cu cunostinte in mascerie si buni calculation. S3, fie romini, cu referinte bune. Ofertele se vor adresa numai prin scrisori la Soc. Boniinoamericana. Aceste proclamari sa fi gasit cu prilejul perchizitiei domiciliare facute la Mas Germinal. In cursul care La politia a operat singura,caci prietenul si rudele lui Ferrer fusesera deportate pe cati adimita in strativa la Teruel. (Prin ■urmare, politia a putut sa strecoare printre hictiile lui Fener orice fargunT a voit). Opinia generali e ca aceste d'Ocumeote suunt apocrife. Ele sinscrise in Intregime cu imasina de scris si n’au decit doua indreptari j facuite cu mina, unu ,,t“ un ,,ba ! expertii (intotdeauna ei !) au judecat pe baza acestor trei litere si au pretins ca ele apartiin scrisul lui lui Ferrer. S’a violat legea refuzindu-se.. lui Ferrer drept mil de a-l aduce martori din strainatate, intre altii, pe Anatolle France, profeisorul Sergi (din Romia), Furnemonii, pentru a explicia ce e de fapt propagand’a copriinsa intr’o biografie ce-i era imputata si pe care itribunaind fara cercetare, a oalifidat-o de propaganda amarhica si criminala. S’a violat dreptul de aparare, caci aparatorul lui Ferrer n’a fost gasit sa aduca si chiar sa consulte carte Scoalei moderne, pe care acuzarea si le-a insusit pentru a dovedi caracterul anarhic al acestei scoli Dreptul de aparare a fost de asemenea violat cind Solidad si coital Ii din Teruel au fost impiedicati sa vie sa depue la instructie sub curtntul ca aceasta a intrat in faza plenaria, pe cind codul militar spune ca tocmai in aceasta faza instructia devine contradiictorie si acuzatul poate sa aduca martori. Aceasta e ara de adevarat, cai, dupa ce judecatorul de instructie, don Vralerio Fuso, a refuzat pe martorii lui Ferrer, a ascultat totusi pe un martor al acuzatei, d-na Gosefa Los Arcos-Iat.l vreo cite-va motive legale de revizuire. (Motive juridice mai int multe). Mai sint apoi motive de umanitate ultragiata, care abunda in acest proces. Asa, cind aparatorul Galceran vroia sa produca documente cati ar fi dovedit nevinovatia acuzatului, i se spunea ca nu poate face aceasta, deoarece termenul fixat ipentru procedure, trecuse. Se poate parte ca In secolul al XX-lea o procedure sa fixeze termene carea excluda unui acuzat putinta sa-si dovedeasca nevinovatia si sa-si scape viata”?... D- Luigi Campolovighi e de parere ca nu trebue sa inceteze un mormant agitatia pentru Ferrer si ca Lai. 10 Ianuarie, data nasterei lui Ferrer, sa se convoace pretutindeni Intraniri in favoarea revizuirei procesului lui Ferrer-Institutorii ar trebui sa ,aiba, un rol mare In aceastta nobila campanie. Dupa cum sa vede ancheta d-lui Campolonghi merita toatat atentiunea. fl stosis sadalista la Paris Un grup de studenti colectivist. <a fomdat la palatul ,,Socieitatilor savante“, spre folosiinta studentilor si muncitorilor, o scoadai socialista. Profesorii ei, printre paul se numar fi: d-nil Painleve, Ch. Richer, Ch. Audler, Braeke, Picavet, Gues,de §i alte personalitati de aceasta importantta, vor invata pe elevi ,,f aptele sociale intr'un Chip antiidogmatic si in vedertai uniri actiunii de clasa a proletarmitului”. Scoala cuprinde cinci sectioi.nl: 1) iisito niia doctrine,lor si a miscirei .socialiste; 2) organiizarea fruncitoriori; 3) organizarea pat.roma.l.a si munciitoare in citeva corporatii; 4) istoriia economica; 5) sociiologiia generala. Lectia de deschidere a avut loc subprezidentia profesoruilui Lapicque, care era asistat de secretarul general al partidului socialist, d. Dubreuillle, si de d. La Quest, fost secretar geneiral al confederatiei generale a muncei. Numarul razistentilor a fost foantis mare, .sedinta a avut caraicteiruil unei intrumiri publice. D. Jaurfes ainuit o conferinta de,spre o carte publicata, de doi Binidificialisti cunoscuti in Franta si a,nume: d-nil. Pouget si Pataiuid. oairtea poarta tifolul: ,,Cum vom face revolutia”. D. Jauires a tinut sa deimonstreze ca sindicalismul revolutionar air intimpinsa dincollo de baricrade toate dificulltatile sociale din vremea de fata si ca pentru, alte rezolva ar trebui sa recurga la o indreaga serie de masuri oporituniste, cum sint cele preconiizate acuma de partidele politice.i Cetva mai Inainte, d. Jaur^s si Aruife ats suspra complexitatei realidateilor sociale si asupra nevoiei de-a ne face anchete ,eanduse in totute chesitiile mai inainte de-a lui. In consideratie o transformare economica. Stabilinnd acetste puhntte, dl. Jamds a suhmuit: "asupra temei neversimile si nesigure a cartel d-lor Poinget ș i Patau,d. care, tm definitiv, in stil,up un mod ’de discutie pne,a putin de diserbiit de parlamentarismul actual. Oratariull a addocat ca. d.aca se suprima dim carte diecorul revolutioniar, mu r6,mine de cit o demanatiratie noua a complexitatei fenomenielor sociale si a dificulti tot problemei econoimice. Aceasta concluzie a d-lutt Jaur& a dait loc unei discutiuni comitraidilotorii. D. Pataud s’a urcat pe catedrA si a sustinut ca scrierea criticanta n’are predentia de-a fi un plan detarminat al societatei viit came, ci ca e o teorie asupra modului cuim trebue pregatiita o miiiscare munuicitorie pentru a da roade sigure. Trebue ■acte pentru a provoca revolutia sclicitata s i Injghebarea acestoir aicte are pretentia cartei da a defini., D/ Taures a replicat Ca teoria aictelor isi are valoarea ei, dar ca nimic nnut-i reializibil pina ce numaruil cel mare nu-si va da arse inti menitul. Ceea ce preconizeaza d-m.il Pouget si Pataiud « chesiunea ..minoritatilor constientie si diisciplimate”, dar aceasta aictiune nu poate opera transformatiaa totala a proptretatei si organiza productia Si schiimbul. Majoritatea a fost de parerea d-lui Jaiurjes. ( A aparut: Aiman a hull 21 i a si el or Adeverul si Dimineata! Pe 1910* Un volum de 200 pagini, cu un sumar din cele mai alese si humeroase ilustra(iuni In text. De vinzare la librari si. la toft depozitarii de ziare din anul — 30 bani exemplarul — Ceresi Freisfundeni flanelele lr. Cerkez ,4eedsto M bb is cusutH pi fiecare flaneld, Flanelele lr. Cerkez Ignenice, Permeabile si nu intri la sp&lat Flanelele l. Cerkez Mai eftine si superioare tuturor produselor straine. »tat3Ets^!S2gsaffiasEsas5!SseBEKSBfM^ po®5" Apd de mas3 _ natural acidulate. Representanji Generali ; Marcus & Vms§iu - Bucuresli & Braila. W OCTOK Theodor Th. Stefaneici Fost elev si asistent al Doctorilor Brocq si Labourand de la Spitalul St. Louis din Paris Specialist in boale de piele, par (igiena si caderea panulii) —Sifilis so SssleSI eenerice-Instalatie complectii pentru operatiuni pansamente, spalaturi, injectii, etc. gf Microscopie clinica, (cautarea microbului sifilisului, microbilor boalelor parazitare ale parului si pielei, reactiunea Wasserman p. sifilis, etc.). Connsultatiunii de ta 2—4 -Strada jLneaci @1-Senator Dr. Luiliilen WIEN VIII, Auerspergstrasse 9 Pentru Boale de Piele, Bin i& §i BiniM. Toate operatiunile §i cosmetice. Terapie cu Binntgen, Badium si Lamina. Director: Dr. Spinthlen, docent al Universitatar din Viena. Prosp. gratis. sosit Noutafi Gagneurt, diferite calitati Vests As lima, tricotate. Manual, de piele $i de lin3. Crava’te fine, diferite forme. Asortiment de : Cama$i, Gulere (cauciuc-pinza), Mansete, Batiste, etc., cu pretuii fosrte eftine. „ELISABETA"‘ Calea Victorilor 28 'Pas. Villacros 3) Se execute ori ce coarid p de cravate. NOUL ATELIER «31e Mii confecil tii Melanie * [ Harp roife — Strada St. I, 7 — D-r fi. ilMIEE Wo si Metric &o Sssual SPECIALIST BIN PABSS In B OILE ale COFil Consult. 8—10 a. m. 2—4 p. m.1 --63 Calea Civi$© 5 36 -a... Curierul spectacolelor Astizi — Mercuri 25 Noembrie — TEATRUI. STATIOSI AI.- Se vor juca , taizaJi, piesa in 2 acte de G. Court ©* line scradusa. de I. A. Bassaraboscu, 51 Keszaneji §1 .Titl let a la MIziB, comedie intr’un act de G. Ranetti. Ventrnl Icon Popescu (fost Lyric— Opera franceza. Se va juca: Maiscoai, Opera In 5 acte de Massenet, TEATAuUN XODERE. — Trupa franceza cu d-goara Madeleine Dolley. Se va juca, lemme in lac, piesa in 4 acte de Henry Bataille. TEAtRUL BffLEVARD. In toate serile reprezentatiunt date de teatrul Osser. Teitri dhe Variety Imperial Str. Cimpineanu 16. In toate serile reprezenta actiuni pentru familie, program cu totul nou, debuteaza pentru prima oara Haupt primul comic german, Bislian, primul l si cunoscutul comic romin, creatorul scenelor de mahala, Noel m CEe JDcsangrts, escentric duet panzlan, fleise •fl’Orleanis, romanciera franceza, Wals,uhls.li, comic german fgi al^i arti eti nous angajat i Duminicile ›i sarbatrile Matrinei cu 50 bani intrare generalã. Sal 1.4 O limpla.—Teatru de varietati. Cinematog valul „Voata”. — (Str. Doamnei No. 7).—Reprezentar sunt zilnice cu tablouri noui §i variate. .Cliviera a fost asal Botez. — In sala hotelului de Franca, in fiecare searai re prezenta^ii cu vederi instructive si distractive, SaLa S&hlmEar.—In toate serile cinematograf Bleriot. Circus SMOSI.—Teatrograf.Redute mascate §i Skating Bing. Cuvinte de prooroci CE VA FI ANUL 1910. AN DE FOC! U Cunoscuta profeteasa, dna de Thebes, S§i publica nouile profetii pe anul 1910, care se apropie cu mare graba de nob Dupa ea, anul 1910 va fi un „an de foc“, contraind de ce a fost anul 1909, care a fost un ,an rosu“ Profeteasa spune In graiul ei ds sibila ca In anul de foc (1910) ,,omenirea va fi ca o masina supraincalzita si ca Frana va fi pe punctul cel mai aratator al focarului mondial in activitate". Alianțele ce are acum Franta vor fi modificate si ca vreo ctteva „drame“ vor insemna o reinoire a personalului diriguitor- Rusia va pricinui Francei multa neiniste. In „anul de foc“ nu vor lipsi uragane devastatoare, surpari de munti vulcani in eruptie spre masivul central, cutremure de pamint, surprize mari in §liinta, crime pasionale, sfir§ituri tragice in „industrie §i finanta asociate politicei", in sfir'it, o puzderie de catastrofe. In lumea femeilor, nu va lipsi excentricitatea. Se vor purta paBm ridicuil de mici §i costume ciudate- Vor fi aventuri mondene extraordinare- Vor fi intrigi bizare cu eroi de-abia de 20 de ani — §i alte alte profesii. D-na Thiebes nu mai spune ca cd cari s’a a nascut intre 21 Iulie si 21 August, vor fi fericiti- Anul 1910 va fi, apoi, prielnic pentru toate cele Vor fi si zile rele, dar, venivor si cele bune-Ho Loe bras in Strada Buzilor 22 — Sancaaresti de 1200 m. p. 03 fgng Si’B' Cariera artistica Oit a cistigat Patti S’au facut cercetari in ultimul timp pentru a se sti cit a cistigat celebra diva Patti in cursul carierei sale artistica. Acum cincizeci de ani, Patti cistiga in mijlociu 400 de lei pe saptamina.. La prima ei aparitie, la Londra, in 1861, Frederick Lee i-a dat 3.000 de lei pentru 30 de reprezentatii, dar ea a trebuit sa cinte de 3 ori in plus lard sa primeasca nici o gratificatie. Mai inainte de intita ei casatorie, care a avut loc in 1869, nu lua niciodata mai mult de 2.400 de lei pentru o singura reprezentatie. Abia mai tirziu, cind celebra cintareata suedeza Nilsson a primit 4.000 de lei pentru o seara, i s-a propus si Adeline Patti 4.200 de fi!. In cursul celor cincizeci de ani ai carierei sale, Patti a cistigat vre-o 16 milioane. Astazi, Caruso ci-sstiga a cincea parte din acesta suma intr’un singur an. Dela romtail de peste un an!! INCENDIUL DE LA LOCUINTA EPISCOPULUI RADU Buda.pesta, 24 Noembrie.—Ziarul ,,Lupta” publica ’astazi um elitico i in care Se ocupa cu chestia incendiului desla locuinta epiiscopului R’adin Ziiarul arata ca nu e pentru prima data cind se inroduc asemenea impendii. Astfel s’a razuit un fapt, la fel cind cu alegerea d-TU,lui Vasile Lucaci. Cind se intimpla sa explodeze cite-o plesnitoare pe liniia ferata se fac anchete si para-anchete doar se va putea gasi vre-un vinovat printre nationialitati. Acum insa nu se face nici o cercetare si nu, se va descoperi nici un vinovat pentru ca alttfel s’ar descoperi si complici, si trisita ar fi lumina ce ar cadera asupra Ungariei. DEPUTATIUNILE NATIONALITATILOR DIN BUCOVINA LA RINISTRUL COMERTULUI Cenndul, 24 Noembrie. — Ministrul de comert, d-rul Weiskirchner, a primit azi deputatiunile nationalitatior din Bucovina. In primul rind a aparut deputatiunea germana, sub conducerea deputatuli Sriedel. S’a prezentat apoi deputatiunea rominoi, sub conducerea deputatului Flondor, care a comunicat ministrului doleantele rominilor. D-rul Weiskirchner a accentuat asupra amicitiei sale fata de romini, declarind ca guvernul estegala a sprijini straduintele culturale si economice ale romanilor.. In cele din urma s’a prezentat o deputatiune a evreilor, sub conducerea deputatului Schauder. Ministrul a declarat in fata acestei deputatiuni, ca la numirea sa a jurat sa trateze in mod egal pe toti cetatenii statului. Pin d acum nu si-a cdicat jurdmintul si n’o va face nici in viitor. Ministrul a recunoscut activitatea si impozanta elementului evreesc in Bucovina, minmm Cacao Zamfirescu Parerea d-lui tip. Sutzu (fiu!) Vasind opiniile variate ce circulc cu privire la drama din str. Covaci am crezut nemerit a ne adresa d-lui dr. Sutzu, junior, conducatorul Institutului ,,Caritatea“ d-sa fiind mai in mdsurd ca, oricine a ne da detalii despre situatiunea bolnava a pacientului Goldemberg, autorul dramei. D. dr. Sutzu a avut. bunavoinid a ne trimite aceste citeva rinduri. Emotionanta crima savirsitii deuiaza intr’unul din magazinele Capitalei de catre individul Goldfinbergi face si azi, inci . obiectul comentariile si reflexiunilor intregei populatiuni din tara. Unii privesc in aceasta drama Uiumful razbunarei, contra femeiei care inseala, aducind prin urmare o aprobatiune legitima actului a&virsit, iar altii vad mai mult si cu drept cuvint, expresiunea unei stari morbide, o atingere a mintei sotului, femeea nefiind decit adevarata victima. Aceste sunt reflexiunile ce decurg din cele povestite de gazete. Pentru noi carl am cunoscut pe Goldenberg, avindu-l inaintea ochilor in timp de o luna de zile, ne credem in masura de a da o judecata mai dreapta asupra situatiunei lui, bolnave. IN INSETUTUL ^CARITATEA".— PERSONALITATEA ASASINULUI : ACTELE §1 IDEILE SALE Sa analizam putin intreaga-I personalitate in ideile si actele ei, de cind am cunoscut pe acest bolnav. Goldenberg a fost internat In institutul ,,Caritatea“ (Sutzu), acum doua luni. Internarea a fost provocata necesar merite prin actele periculoase savirsite acasa. Idei neintrerupte de suspiciune, de banuiala aprecia iuni gresite dispre conduita celor alor sai, dublate de exagerarea emotivitatei il conduceau la exploziuni bruste, la descurcari violente asupra persoanelor din anturagiul sail. Asa se explica reprosurile facute sotiei, asupra unor intentiuni clandestine de otravire cu cantarida, tot astfel violence contra rudelor si alte acte, pina cind chiar intr'o descarcare morbida excesiva a muscat degetul unei rude, producind cangrena si sectionarea galangei. Deci erau turburari psihice floride care conduceau pe Goldenberg la violemte. In institute sub aparenta calmului bolnavul se conducea normal fata de personal. Vorbea corect si raspundea amabil. Insa usor se recunosteau gindurile ce-l subminau, indoiala si suspiciunea; asa el ne punea continuu intrebari de scopul internarului, la care tot dinsul raspundea „$tiu eu cauza, sotia mea stie mai bine". In intervale, atunci cind emotivitatea se exagera atit incit ajungea la un eretism culminant, trenul stapinitor se rupea si desedrearea avea loc. Devenea violent, invecva, spargea geamuri, cauta sa evadeze si chiar lovea personalul, Si din cauza gradului mare de pericol, era necesara uneori mobilizarea. Atunci in momentele explosive el se manifesta mai volubil in vorba, si traea gindurile in toata francheta si goliciunea lor; delirul de persecutie se arata inflorii si vorbea de scfipurile subversive ale familiei de a-1 aduce in ruina; mai cu seama aceasta o vedea in persoana sotiei, cu atit mai mult cu cit intre ei si ea nu existau legaturi cimentale prin copil, intentiile acele de a-1 otravi cu cantarida, etc. In jurul acestui fel de otraviri aducea chiar detalii si anume c& in acelasi timp ce i s’a ingerat acasa, otrava, tot sotia cauta sa-1 trateze asa ca prin medicamentele administrate sa se elimine toxicul care, altfel, ori cind s’ar recunoaste prin autopsie cea ce ar aduce-o inaintea justitiei. Tot odata ne reprosea noua personalului detinerea lui arbitrara, banueli de o intelegere tacita cu ai sai, etc. etc. si o serie de ginduri, de idei ce girau in jurul aceluiasi nucleu, nucleul persecutiunei. Dupa citva timp ajunsese sa se obicinuiasca cu nevoia de a masca gindurile adevarate. reflectase ca o conduita calma si tactice il va duce mai repede la reusita liberarei. Asa ca in urma devenise tacit, resemnator. Totusi ired cu expresiunea gi nimica de suspiciune si neincredere. Ridicarea interdictiunei Pe la sfirsitul lunei, interdictiunea, dupa cum se stie, a fost ceruta de familie. Comisia medicala a conchis la o sanitate a mintei. La Goldenberg, cum zicea d.- dr. Stoenescu, intr’un interview acordat unui ziar, nu se observa decit logica. claritate si luciditate (!) chiar dupa 3 examene, iar nici de cumurburari chiar usoare. De aci concluzia ca este sar,Stos, fiind tate ce, iaragi dupa d. dr. Stoienescu, anihila posibilitatea unei interdictiuni. Vindecarea dupa d. dr. Stoenescu aducea in mod natural eliberarea lui in sinul familiei, cea ce nu a intirziat. Bolnavul vindei, pat a plecat acasa sa-mi vada de afacerile primvaliei, dupa ce a mai stat citeva zile in sanatoriul S-ta Elisabeta. Ceea ce a facut acasa in primele zile nu stiu. Am aflat numai in trenedt dela un cunoscut un detaliu cu mare importanta pentru noi, ce merita sa-1 relevam, aci, si anume cel cu ocazia cumipdriirel nnci p&larii din magazinul .Goldenberg din Galati, a fost mirat de conduita bruscd a lui fata de el. Era aspru la vorbd si impunea a cumpara obiectul ce numai decit voia bolnavul. Era si inca preocupari tacite ce-i dominau gindurile. Acesta este istoricul vietei lui Goldenberg in faza de boala in care se gfisea. Goldenburg trebuia tinut izolat Dupa noi, cum am spus, nu era acum in urma mai putin bolnav decit inainte. Daca in ultimii timpi dinsul se arata sirinur, mai cu seama in fala medicului Stoenescu care-1 cerceta pentru o clipa aceasta o fa’cea bolnavul avind constiinta intensiunilor acelui medic care venea si-1 vadui. S i pentru un interval de citeva minute putea sa se refie intr’o atitudine cuvincioasa fara sa dea liber curs gindurilor reale, cari erau bolnave, deviate. Intr’un cuvint gus sa disimuleze, se ascund cea ce-l durea in mintea lui, sd se preface. Paranoicului delirantului de persecutie nu-I trebue o minte sldbitd, o stare de dementa ca sa delireze, mai cu seama cind e vorba de o paranoia cronica cum e cazul lui Goldenberg. Din contra mai toti acesti deliranti au un nivel intelectual destul de inalt cea ce le permite a intelege gindurile, oculte pentru ei,a celor cu cari vin in contact. Cit a vazut Goldenberg cd are de a face cu medic cari vin sa-i aprecieze starea-i de sanatate sau de boald, cit a inteles cd nu reușeste prin trdddri explozive in vorbi si fapte sa capete libertatea a ajuns sa invete sa mascheze ceea ce i1 preocupa realmente, sa invete el singur sa se vindece in aparentd. Aparenta aceasta de vindecare a dictat eliberarea. Revenit in mijlocul familiei, focarul alimentator al sistemului sau delirant, desigur ca maladia a trebuit fatalmente sa ia o turnura mai gravd. Acesta e cazul lui Goldenberg. Vinovatii dramei Ungurința cu care a fost bolnavul liberat e un punct de vinovatie a celorce s’au pronuntat asupra acestei eliberari. Nu examenul su Fdefficisti gi de moment judeca starea de vindecare a unui alienat, mai cu seama cind avem a face cu deliranti de persecute. Se recunoaste de tot alienatii greutatile ce e! intimpind cind ada se pronunta asupra eliberare! acestei categorii de bolnav!. Trebue mai presus de toate a se avea in vedere gradul de nocivitate al alienatului, cu cit e mai periculos cu atit se cere mai mare prevedere. Ori, limbele pe d. dr. Sionescu, care este mai periculos dintre alienat! de cit paranoiculgi deliranti! de persecutie in genere? Internarea alienatului in ziua de azi are pe linga scopul tratdriei, un altul poate tot atit de important: izolarea lui dupa pericolul ce el inspira inaintea societatiei. Si cu cit izolarea e ma! Sigurd, cu atit garantia aparitiei sociale este mai mare. Aceasta izolare desigur nu se poate realiza decit in case speciale, recunoscute exclusiv pentru a tari bolnav!. Daca ne am ocupa a ne pune in curent cu cele ce se petrec In straindtate fata de alienat, a asimila din experienta si practica alienigtilor de acolo expert! a justitiei, conducatori de azile de siguranta, a sectiunilor speciale pe linga penitenciare si altele, atunci poate am contribui a aduce o indreptare situatiune precare in care ne gasim in materie de expertiza a alienatilor. , Cel chemati a ajuta justitia ati o datorie mai mare decit a urma traditiile neschimbate in modul de a-gi indeplini atributiile. Cind e vorba de stiinta psihiatricii aplicata, ea continu si ne cere sa fim vigil!, constienti de capacitatea noastra, sa cunoastem cele ce convin alienatilor, ,sa ne modernizam, intr’un cuvint sa se punem la nivelul cerintelor acestei stiinte. Justitia numai aga capata incredere in noi, alienat! expert!, gi magistratul numai atunci se entuziasmeaza de cunostintele noastre gi pune in noi toata constenta pentru afacerile pentru cari suntem chemaR a-1 lumina decisiv. Din nenorocire la noi medicul expert alienist e mai putin valorat decit in straindtate; totusi justitia il dngadue, caci ea nu are o masurd de a sti Intru cit acela pricepe guinta. Singura dezegie a alienatului este observatiunea zilnica, gi continud intr’un azil, recunoscut cd, in adevar lucreaza pentru bine alienatului. Asupra acestor puncte vom rreveni cu alta ocazie. In afacerea Goldenberg atit sotia cit gi sotul sunt victime. Ambii sunt nevinovati. Vinovatia de fapt trebue icdutatd nu in evenimentele insine, ci in cauza care a provocat aceste evenimente si drama intreaga, decaiurea (7!) Dr. Satza (fiul) D. dr. Sutzu (fiul) Procesul contra d-rului Babes din Tulca TULCEA, 24 Noembrie.— V’am comunicat la timp... cum d-rul Babeș, cu de la sine putere gl fS- rS vre..o hotarire judecatoreasca. a aruncat in Dunare peste 100 butoae cu brinzi, proprietatea d-lUi Mihalache Stoenescu, precum si o mare cantitate tie c-agrtivati, proprietatea d-ihil I. Vergoti, pentru motivul cS ar fi fost — dupa d-sa — infectate. Erl a venit inaintea tribunalului din localitate, procesul intentat de cFniT Stoenescu g,t Vergoti d-ruiul Babeg, pentru abuz de putere. Din partea reclamantilor a plecat d. avocat Hentescu, iar din partea inculpatului U. a,vocal al statului. fie face apelul nominal al martorilor, din cari lipseste unul. Procedura fiind complecta se procede la ascularea martorilor. Toti martorii, In unanimitate, de otar si, ca atit, brinza cit gi cageav’aiul erau bune, gi ca dovada, dupa ce au fost aruncate In. Dundre, au fost pescuite de lipovenii pescari gi apoi iariigi vindute in prag. Crete fiind inaintate, continuarea procisului s’a aminat pentru 11 lanuuarie 1910. 11 Ianuarie 1910. — Glon. Poșca in Prahova AGAPA CONSBRVATORILOHDEMOCRATI PLOESTI, 26 Noembrie.— Membrii comitetului de redactie ai ziarului ,,Democratia conservatoare”, s’au reunit la o agapă ce a avut loc la restaurantul Micul Busuioc. AO luat parte la agapd Anil: Gogu Negulescu, G. C. Dobrescu, Nicu Pârvulescu, G. Teodorescu, Stefenian Zamfirescu, H. Stoenescu, Dem. M. Oprescu, Hugo Fridman, I. Babe?, Ștefan Teodorescu, C. Spirescu, Costel Ionescu, Opran, C. Steriade, Mi?u Mirzea, etc. D. Gogu Negulescu a toastat pentru tineretul ?i partidul democrat. D. G. Dobrescu a Inchinat penpentru tineretul din partidul conservator-democrat. D. Nicu Plrvulescu, a bolut pentru d-ni! Gogu Negulescu ?i Babe?. I). d. Teodorescu a c lidicat paharul in sainatatea d-lui Bucur Spirescu. D. Stelorian Zamfirescu a Inchinat pentru d. G. Dobrescu. D. Stefan Teodorescu a toastat In cinstea. d-lui Gogu Negulescu. Agapa aceasta a strins definitiv legaturile printre d. Gogu Negulescu si vsehii conservator-democrati. — Sfar.r. CRONICA Noi vrem„Pamint“ Nasul, cu sufletul setos Noi am primit tot ce ne-ai dat Ne-ai plictisit, dar am trib dat francul un Val scos. Buchet ingust adus de vini Deal cu Spiru legdmint Sd ’ntoxichezi acest popor Edmil atuncea director : Colci de cramponi nu scapi u$or Dar prin „Pomint“ la razd, de talent, de vezi La vre-un artist mai tineres Cu „conferinti" atunci la el Tu sute te repezi. Sucesti pricepere si avint Nici dord n’ai, nici crezdmint. Artistil case ingrozitor Noi ne sfirsim de mila lor Dar toate le-am ziditor De-al da ,,Pomint“. . . So nu dea Dumnezeu cel sfint So-ti vrem dimisia nu „Pomint“ Cind nu vom mai putea rabda Cind Gusty V) se va rascula Hard sd fii ru vet sedpa, Nici cu ,,Pomvnt *) Sd nu se ratuiasca Gusty. Uricul. De la Bursa Muncei CONFERINTA D-LUI HODATZKI In sala mare ele cursiuril a gcola*- 1-el industriiale de pe rings Bursa Muncei, d. imgtoar Hodiatzki a tirnut aiseari o IntereeiantS comfeirintS despre ..Avbatiune”. Un public ales, compus din inginieri, profesori, ofiteri superiori, industriugi etc.,a asistat la aceaists conferints. Minister!!! cultelor si instructiuni publice a fost reprezentatiprin d. secretar general Teodoru, iar primariia. Capitalei prin d. dr. Botescui D. Ilddiatzki si-a inceput conferinta a.ratind ca dorinta de stra mutatii a omenirei, din Majpurire cele mai vechi, a fost de a. putea zbura ca, pasSrile cerullul. gi deci de a realiza prin geniul inventiunei aceita ce in decursul desvoltarel celui care nu gi-a insugit. Conferient tab lui a contininat demonstricid ca liungul gir die incercari a dau rezuitate fnnasta dezvolta apoi modul cum s’a ajuns la perfectionarea magmelor die zburat gi arata cuim aeropliamele sint singurele capabile a corespunde comditiuniilor primordiale ale unei bune magini de zbor ca: ugurintS gi sigtvrS simre gi coborire la orice timp, siguranta unei cadieri planate la o defectare a motoruilui cum gi ,stabilizare asigu rinta .ajutomatsisau '\wluntarS. Deduce ca acestea vor fi 'asperatole de zbor ale vii,tot ruini, darl realizind dorinta neatramutata a omenirei, vor inlesni ,gi pacifiaairea universala si in Stareia sufleteasca a tuturor. Conferinta a fost Insation, de proectiuni gi aeroplane In miniatura. RL. CARTE REVISTE A aparut :.LIndustrie Roumaine” organul :.Criuei generate a industriagilor din Romania" No. 173, cu urmatorul sumar: Modificarea legei pentru incurajarea industriel nationale; Industria si noul proect de lege sanitara; Noul societati petrolifere,; Central Roumanian Petroleum Company Limited; Cronica parlamentarid; Mesagiul tronului; Afacerea societatei Aurora; De la ministerul industriei: diverse stiri; licitatia pentru construirea uzinei electrice; Comertul exterior al Bulgariei In 1908; Fapte; Date; Anchete industriale, etc., etc. ; A apărut: Volumul I de critice de d. E- Lovinescu, cu următorul cuprins: M- Eminescu, Caragiale, DAnghel, I- Minulescu, M Sadoveanu, E- Lovinescu, St. O. Iosif, Em- Grileanu, I. A- Brăstescu,Voinegut, I. A- Basarabescu, Elena Farago, Contesa de Noailles, Fantezii literare si critice, etc.; toate articolele n’au mai fost tiparite in celelalte volume de critici, a d-lui E- Lovinescu. ADEVERUL In al doilea rind, nu va mai fi o sectiune cu atributiunea de contencios administratis; ei se da in genere in atributiunea Curtii de casatie, judecarea recursurilor contra abuzurilor adiministrative propriu zise. iar aceste recursuri se vor judeca oricare din sectiuni, dupa repartitia primului presedinte. Se reduce deci atributiunea contenciosului la mai putin de jumatate, indicindu-i dreptul de a judeca recursions contra decretelor regale. In al treilea rind se prindueste stabiliatea judecatorilor fiecarei Sectiuni, adiect se suprimd tragerea la sorti care se fdeca la inceputul anului judiciar pentru trecerea unui numar de consilieri dela o sectie ai alta. In fine am mai aflat ca In proect se precede facerea de raportuH, la fiecare afacere venitd in recurs, in care si se expand un istoric scurt al cauzei, adied asa cum se procedeaza la Curtile de apel. Acestea sint. punctele mai de scamd ale antcproectului, asupra edrtiia vom reveni cu amanunte. Cam e vremea . Mercuri, si Noem.brto IN TARA.— Timpul este prats'* tinden! Inchis dar sinigtit, cu «• mezealS mare gi ceata deasS., citere pe alocuri formeaza burnitS. In regiunea dealurilor gi la inunite ziua temperatura a fost mai ridicata ca ila cim.pie; temperaturile maxime au fost coprinse In general Intre plus 2 gr. (Giurgiugi T.-Magurele) gi plus 13 gr. (Pifegligi Cimpina), iar cele minima Intre plus 5 gr. gi minus 2 gr. Presiunea attmosferica stationara, se mentine In mijlociu catre 162 mm. IN EUROPA la 24 Noembrie. Distributia presume atmosferice aproape aceiag ca in ziua predevdenta; despresiunea s’a mai strips putin spre Islanda, iar un anticiclon a aparut in Rusia (Moscova 766.5 man.). In tot vestul gh centril Europei continua a ploua 15 mm. Biiari’tz, 17 fClagenfurt si 43 mm. Gris-Sez). Vinturile puternice deja W se mentin pe coastle Frantei si In Mediterana. Temperatura a crescut In cele mai multe parti. Volumul, tiparit eleg int la Soceca Co., are 320 p.gi costs lei 3 insomsiuni Vineri, 127 Noembrie cor., la ora 2 p. m., Academia romana va tine ?,editid publics, In care d. A. D. Xenopol va citi partea II iar comunicarel d-sale despre Partidele politice in revolutia din ISIS, Revolutia in tara romineasca (Muntenia). I.a .,Casminul Cultural1' se predau in fiiecare roi dela otite de 2—5 cursuri de economie domestica, psihologiia copilului gu st.enografia. Domnele gi d-noarele cari donece a urma aiceste cartsuri, ne adreseze la cancelaria Căminului, strada Doliului 4. Duiminica 22 Noembrie a avut loc, la Giurgiu, lagudward-lui loan V. Dimitriu-Idem, corespondentul ziianelor noastre și conducatorul euchiya lei ,, Adevĕr,uuui“ ,din acel prag, cu d-ra Maria Simionescu, institutoire. Transimitem tinerilor slogodit smperile noastre urari de bine. A aparut Calendarul Bibliotec cel pentru toti. Editura librarie! Leon Alcailay. Un volum In 8, de 208 piatg. Buc. Pretul 50 bani. D. general Ionescu Gheorghe a fost atașat la serviciul geografic al armatei in calitate de director. Locotenentul Beinek Th. va trece in rezerva implinind 2 ani de disponibilitate. In comuna Domnegt, jud- Museș, a luat, fiint, o cooperativa pentru exploatarea de poduri sub numele de „Zorile‘. La 25 Noembrie s- a luat fiinta in comuna Negoiu jud. Mehedinti, banci populare independenti cu numele „Negoiu‘‘. Cim AL5IANACHUL ziarelor „Adevarul“ §i ,d imineaza un splendid volum de 200 pagini si numeroase ilustratiuni. Numai 30 bani exemplarul in toata tara. De vinzare la tot librarii si la toti depozitarii de ziare. Mai multi proprietari gilocatori de pe strazile Carol Davila gi Fiind ftiiu Leopardului, ne reragi din noi sa atragem serioasa atentiune a primariei Capitalei asupra salubritatei acelor strade care sint situate lingi palatul palindar. Aceste strade nu au nici trotuare, nici pavaj, nici lumina siunfclienta si nici nu sint canalizate Pe acest timp,circulatia a devenit pe acolo impracticabila cu Mee&virgire. In acea parte de prag n icmSitu.rStorii nu sint triungi spre a mai curata noroiiful provenit din cauza plaii orii zi pezei. Credeau ca ar fi timpul sa se ia utrgent masuri sipre a venii in ajuterul locuitorilor din aces parte de prag. D. Panaitt Antomescu delta administratia financiara Braila a fost traansferat la administratia financitara de Covurlui, in locul d-lui Radu Anghel. Ion pregatit auxiliar de cil. I, transferat la Creditul Agricol din Braila. D. Marin Demetrescu a fost numit pazitor regional In judetul Ialomita. D. Traian I. Popescu a fost numit pazi-dt. regioniail in judetul Dimbovita, in locul d-luT N. Constantinescu demisionist, D. Stelian Geon ta»Ilaescu at fost numit pSZH-or regional Hil judestl Wiboviti In Jocul diS Baruta Vanguele demissionat. D- Romulus P- Voinescu, inspectatorul general al politiilor, a sosit aseari in Capitals, veninu din Giuragiu, unde a inspectat politia locala. Cu ocazii aceasta d- Voinescu a stabilit ca meritul prinderei sparga* tonilul Niculescu de la fabrica „R vmino-Americans" din Teleajen revine subcomisarului Niculescu si agentului Dumitrescu de la politia portului Giurgiu- In conzecinta, suma de 1000 lei oferita ca premia denumita societate, aceluia care iu prinde pe spargator, se va implinii celor doui politisti citati mai sus- i M tine, Jouf, 26, consiliul admministrativ permanent va judeca parocesul subcomisarului Focga, din politia Galati, ,acuzat de mai multe abateri grave Cu vaiporul ..Imparatul Traian" au sosit, asearSa Constanta d-nil Julius Neuffer, locotenent in armata austriaca si Vasilaki Pandele, capitan in armata otomana. Se aduce la cunostinta persoanelor interesate, cu biroul de infoarmatiuni al ziarului „Adevarul“, pus sub directiunea d-lui L. Voinea, Li acentrat in drept, procura orice informatiuni din tara gi strainatate, scoate acte de la orice autoritati si institutii publice si particulare, rezelva pe cale legala orice chestiuni militare si de recrutare, traduce acte din gi in orice limbi, legalizindu-le la ministere gi consulate, se insarcineaza cu Incasarea gi urmarirea de polite gi creante gi in general si orice afaceri legale, de naturi administrative, comerciala gi industrial!. A se scrie: d-lui L Vomsa, directorul biroului de infamnațiuni al ziarului „Adevarul", Bucuresti, str. Serindar No. 11. S’a conferit d-ne An ®, general Castergi medalia ..Rasplatti muncei pentru biserica 1 clasa I-a. ------- - v Reformarea colon. Marian La ministerul de războiu a apllrat decretul prin care colonelul, C.Marian din reg. 5 Vlad ca ea trece in pozitie de reformi pentru greseli grave in serviciu, greseli cari scapa prevederilor codului penal, dar cari aduc dezonoareie corpului ofiteresc si armatei. Se reformeaza conform al. b de sub art. so din legea asupra pozitiei ofiterilor. Agitatia podgorenilor ODORIF$0. 23 Noembrie. -Pentru Duminica 22 curent aui fost convocati sub pregidentia d-lui N. Teod. Odobegteanu, cLU redonul societatei podgorenilor,,Cent,ratal* membrii biuroului, spre a discutia memoriul ce a fost cerut, de d. prim-ministru I. C. Bratianu d-lui Odobegteanu In ziua de 11 Octombrie trecut. Pe lingi membrii biurourii au mai luat parte si alti domni membri ai societatei. Memoriul, dupa ce a fost citit de autor si in urma explicatiunii lor date, a fost aprobat in tofolii, urmind ca la inceputul lunei foii Decembrie sa fie lnminat d-lul prim-ministri spre a aviza la modificarea legei monopolului clr ciumelor. Memoriul se va da publicitati spre a fi cunoscut de intreaga lume podgoreana.— Manole. & Pentru Duminica, 29 Noembrie sunt convocati In adunare general S septimordiliars tot Podgoreniti din jud. Putnagi membrii aocheta tel podg. „Centrala“ spre a discuta chestiuni de a exitrendi importanta. Reorganizarea Gurfiije Casafie Din principiile anteproconilul S’a anuntat prin mesagiul regal modificarea, de catre ministrul justitiei, a legei de organizare a Cursii de casatie. D. Toma Stelian, dupa o munca de un an de zile a intocmit un anteproect de reorganizare pe care l’a inaintat ieri chiar Carfil de casanie, care umeaza sa se pronunte asupra dispozitiunilor lui. Iata cari sint principiile generale ale procetului: ~ Se mentin toate trei secluni ale Inaltei Curtt.. Asupra acestui punct putem da un amanunt interesant, care arata cit era de pornit d. ministru Toma Stelian si anume. La Inceput d-sa voia sa desfiinteze cu totul sectia treia, admunind Curtea de casafie numai cu doua secsiuni. Paid de opozitiunea stragnied intimpinatd chiar la acei consilieri cu cari d. ministru a bine-voit sa se consulte, a trebuit sa cedeze sind renunte la ideia desfiintarii secsiunii. Argumentele casafienilor erad cd chiar cu trei secsiuni Curtea de casanie de abia poate dovedi recursurile extrem de numieroase. de r&ti estegezitatd. _ Norocul colectureij Felix Grund Comp, s’a afirmat si de data aceasta.—Losul No. 29497 estt la clasa VI-a cu premiul de fef20.000, a fost vandut la Buzau de aceasta norocoasa colectura care, a si pus in vanzare losurile clasei In loteria 7-a cu preturite de: 1.50-1 8; lei 3—14; lei 6—gi lei 12 un los Intreg. Incercati deci norocul cu incredere la colectura Felix Grund Comp., din str. Academiei Ho. 1, inaintand comenzile cat mai curand posibil, in vedere ca din cauza marilor șanse ce prezinta noul plan preschimbat, cererile sunt numeroase. higiena §coarI In cursul lunei Decembrie ne vor tine conferinte de higiena scolara la urmatoarele scoli. Duminica 0 Decembrie ,coala de bLeti No. 14 dr. Davidescu, Scoala de bLeti No. 29, din 13 Septembrie d-ra. dr. Voia, la gcoala de bSeti No. 12 din str. Antim d. dr. Negi’ea. Subiectul tratat va fi: ,,Despre tuberculozS*". Duminica II Decembrie gcoala de bSeti No. 24 din stra da Llneriei: cf. dr. Rasvan Potecu scoala de bSeti No. 13 din strada Parfumului d'-ra dr. Voia, gcoala de bSeti No. 17 din strada I‘o>paiNati, dr. Anastasiu. Subiectul tratat la aceste gcoli va fi ..Anghina difterics si guturatur. Duminica i0 Decembrie La gcoala de fete No. 28 din strada Mecet- dir. Anastasiu, gcoala de fete No. 30 d-ra dr. Voaa,. gcoala de bieu No. 23 din str. Vultur dr. • Davidescu, scoala de fete No. 24 str. Leonida d. dr. Negrea,, la scoala de fete No. 15 d dr. Cealic, la scoaia rurala No. 3 din prelungirea Doroibanilor va vorbi d. dr. Nestor. Subiectul tratat la aceste scolite Va fi: ,v Dcsp<e tuberculo»A“B Conferintele de