Adevěrul, ianuarie 1910 (Anul 23, nr. 7299-7327)
1910-01-15 / nr. 7311
Vineri 15 Ianuarie 1910 Bretele üisinoasie Cele mai ingenioase din cite s’au produs pînă astăzi in comerț. Se respîndesc în mari cantități prin Onor. Public consumator fiind „Ușoare ca o pană“ Consumul ninsul 4 mlioane tecii Durabilitate garantată Fabricate fl«s 0. 15. imMTDI RI. S °. L în Stihlesita D. s. l CARLSBAD Dr. Léon Lebouici Mic Român de la Facultatea din Viena Exercita tot anul (și iarna) Exercită ii © 13 anii» Carlsbad, „Weisser Schwan“ Beckerplatz Fost șef de clinică al D-rului HuChard din Paris Specialist în boalele: 1ÜPSEÍ, IÜSTEHOB, IIV101 și SIHSEL fit — Consult. 2- 4 I». itt. — Strada Muma Pompilin 20 CASA DE SCHÎmF” i. FUELS București, Strada LIPSCANI No. 1 Noul Palat Dacia pursul pe ziua de 14 ian. 1910 On top. Vin fî WK ima amor. liulblccT ~T)2“6o "í)3;— 4°/0 . , 1903 a. fc 9’i 75 93|— 46/0 Rentă internă 91 50, 91 75 4% Obli;. Sum. Buturesti 87 25[ 87 50 5 °/, „ Jud. și Comunale 101 75 102 25 4‘/a „ ... . 93 80 94 15 5 ° C der. Bunc. rurale 98 — 98 30 4 °/o „ . . 88 50 89 — 5% . , ord. Bú. 97 10 97 30 ă'Vo » Iași 96— 96 50 5 ° 10 Bonuri Rurale 98 — 98 50 ;Vo. JJ. Naționalii 1325 — 43 50 — „ . Agricolii 465 — 475 — „ . Le Buc. 145— 155 — „ „ dacia Rom. 785 — 795 — „ „ Raționala 990 — 1000 — ‘laf. val. austr. 105 50 106 50 Mărci german« 124 50 125 50 Banc. franceze 101 25 102 —1 „ italiene 1011— 102 —• _ mbl. hîrtii 2671— 272 — DE ÎNCHIRIAT 3 »psai’l.aamesite Strada Olteni No. 3, compuse fiecare din 7 camere, bac, pivniță, tot la canal. Anual lel 2.500. Informațiuni Strada Adricani 14, colț cu Olteni 1, Etajul I.______________ Pentru încheire de bilanțuri și ținere de registre cîteva ore pe zi, se oferă comptabil rutinat. Adresa Carol Schulder et Comp., sub A. L. Adevăratele Bretele Presbilent se deosibesc de imitațiunile inferioare avînd pe clapa din fața impregnat cuvîntul Pîtli» ■ SIDE&T. De vînzare în București numai la Ii si ISOObSOSiit § Oo. (Womadison) —Strada Lipscani 78 și în provincie la magazinele mai importante /UeAin&BiftheßianifMÖ, nuwitu De vînzare la Magaz. de Parfumeriî mmm psh&elaim pbbdes oo. im Depuasit General p. România , BUCUREȘTI. Strada Tailor, 1.0 Cuvintele YES și CHIOEERIX sunt înregistrate în România. Sifilisul, Boalele venerice, Piele și Păr(edderei î 2Joirului calcisia seboreică) etc., sunt tratate © Ectorul Th. MănescU Specializat in clinicele doctorilor Brocq și Saboarand din Paris Consult. 24 IACACI 21 Ur.A.BREISCH De la Facultatea din Paris fost elev al profesorului founder Boalele de Piele si Sifilis BOALELE PARULUI Calea Victoriei 120 (lîngă tis. Iltă) Consult: 8—10 d. Oh și 2—5.. nr. Comptabil și Corespondent cu o practică comerciala de 12 ani, cunoscînd limbile romînâ și franceză, versat și în afaceri de comision dorește a-și schimbă postul și caută loc la administrație comercială și industriala din Capitală sau provincie. A se adresa la Agenția Carol Schulder et Comp., sub B. M. De la 23 Aprilie 1911 — de arendat — IOSN IVEȘTI 9 (TUTOVA) 5 trei sferturi de oră departe de gara Tutova. — întindere totala 2300 fălci. Regiunea I.a. A se adresa D-lui Const. Mille, la «Adveărul.nmi. prim & st. WIE, KA — ma reputată la Ofbă «lin lume pentru OASELE de DUȘUMEA (Bernsteinlackfarbe) CEREA PEETU FAÎIOHETE CULORI DE EMAIL (Email glasuren) ALB și CULORI TOT FELIL DE I.CIRI •I»B Se vinde la principalele Droguerii și magasiuo de vopsele din ta-'1 Irimiialii! și Exemplul tuturor parfumurilor fară alcool ESTE s DRALLE în FAR — — Extract de Flori Naturale — Sără, alcool O picătură este suficientă Miros de flori naturale și miraculos! Lăcrămioare, Viorele, Trandafiri, Liliac, Heliotrop, Narcise, Westeria Intotd’auna numerica dar «e silseste pre K 2 six&lnäemi cu field s&^^pääI Bia. 81 Befüzsfi imiiapuAiis și oorefi «mal prafeie BíGííSíM DRSLLE- — Hamburg Depozit en gros la D-nii: B3TTÜ2ER & SOLOSTElti „ aaíeimBá^BtíaB^ixáamexxmtssrsi^^^BssastataxmaMmgxsxaaeaaaasmaaaamaáiUtaümáBcá^^ttMűíiaéíiittiiákÉlmi tefeíiria ^Unirea1® — N. THEOFILESCii — Strada Carol 41 și 58. — Telefon 40/15 SPECIALITATI * Bomboane Sina Mo. Lei 4.5 ® ® attes Faroles „ „ 5. — $Sœ.r ® îi places „ „ 5.— J Patiserie și j piscuiți fini Mo. Lei 4| Liqueruri toate felurile Litru Lei 2.60 —Cozonaci și renumitele Űernuri cu nuci și cu mac-Șampanie „PELISCH“ 3.50 butelia Specialist in: Curierul spectacolelor IN CAPITALA LA NOID- Jose Aratt, tînărul nostru compatriot care a repurtat mari succese ca tenor la Opera Populară din Paris, a avut onoare de a fi prezintat reginei de către d-na Leria cu ocazia matineului muzical care a avut loc la Palat. D-sa a cintat mai multe bucăți acompaniat de d. Fuchs, precum și duo din „Lakme“ cintat cu d-na Leria. Regina a binevoit să felicite pe tînărul artist de modul cum a știut să interpreteze diferitele bucăți cintate, și și-a exprimat dorința să-l mai asculte in viitoarele audițiuni muzicale.In aceiași seară, d. Aratt, tînărul tenor a cărui voce frumoasă și excelentă școală au fost totdeauna foarte apreciate de aceia cari au avut ocazia de a-l auzi, dedea un concert împreună cu d-na Carlota Leria. Cei doi artiști fură aclamați călduros și această sărbătoare a muzicei fu un adevărat noroc pentru numeroasa asistență-D-na Leria, în diferite arii de Massenet, de pretv, in parodiele de Grieg, de Schubert, de Scarlatescu și ditorile din „Mireile", din .,Manon" și ..Lakmé" avu încă odată ocaziunea de a se manifesta cîntăreață făr’ d’e pereche D. Aratt a pus mult sentiment în cîntecul său. Frumoasa lui voce cu intonațiile limpezi și d'o dulceață fermecătoare, îi atrase numeroase aplauze — Joiî 14 Ianuarie — TEATRE*. XAțOXAI. Se va juca Viforul, dramă în 4 acte da Barbu Delavrancea. TEATRUK MODERNV. Compania lirica romînă Grigoriu. Se va juca f’âqui* eîit voios. Operetă în á aet9. TE4ÎRIUL LXOV POPESCU. (fost Lyric).— Reprezentație dată de trupa italiană cu A. de Sanctis. Se vor juca 1*0 Telefon și Un occident curios CIRC71JJL KU>OUX.— In fiecare seară reprezentație dată de Circul regal roman Cesar Sidoligal» MV îs*S«î cllifor*.— în toate serile Kaleidoscop și teatru de 'yftHetät( aut) direcția d-lui Karl Römer. Edopos Silone permanentă de picturi" și sculptură româna în localul revistei ,.Artau din strada Lascar Catargi Nou deschisă în toate zilele de la 9 dim. pînă la 1) seara, intrarea liberă. Toate operile de artă se vor schimba în prima Duminică a fiecărei luni. 4’EATIUIU, BULLEVARI>.— In toate serile reprezentațiuni date de teatrul Ceser. röspiton «Ie Varbiâțî imperial Sír Cîmpineanu 26. In toate serile reprezentațiuni pentru familii, program cu totul treü, debutează pentru prima oara «Ioni Halipt primul comic german,KilliEâan, primul și cunoscutul comic român, Creatorul scenelor de mahala, Noel și m Ike Deftangos, escentric duet parizian. Kéírti<& ti-Orléan» romancieră frranceză, Wohilika, comic german și alțî artiști nodî angajați Duminicile și sărbătorite HSctmen cu 50 bfniî intrare generală. Castelul «fie Floră. — Cinematograf. Bal mascat. haitii Olimpia.—Teatru de varietăți. t Inématograful „Voita-Str. Doamnei No. 1r.-^Represîentâț mai ailtîi* ce cu tablouri nouă și vădte« *• CÂRTI și REVISTE Moniste, de dr. N. Leon, profesor la Universitatea din Iași, Editura :,Lumen" No. 39—40. Prețul. 30 bani. In apărarea episcopala! Gherasim al Romanului, de loan Voinescu. Prețul 50 bani. Revista științelor medicale, de sub direcția d-lui dr. I. Cantacuzino. Amil V. Volumul II. Politia din Buzacoi Sindicaliștii Pentru 10 Ianuarie cor. muncitorii buzoenî au hotărît țyierea unei întruniri pluiblice.In ■acest scop, ei s’au prezentat antreprenorului sălei ,,Moldavia“ ca sa închirieze localul pentru întrunire. Poliția aflînd de aceasta, a intervenit pe linga antreprenor, interzicîndu-i să închirieze sala muncitorilor. A fost apoi arestat lucratorul Ioan Constantinescu căruia i s’a făcut și o percheziție domiciliară coniscîndu-i-se registre, statute și broșuri. El a fost ținut arestat timp de 10 ore. Lucrătorii văzind că li s'a luat dreptul la întrunire, s'au, dus Duminică in piața publică unde au limit o întrunire, protestînd contra răpirea dreptului la întrunire. In urma acestui fapt, au mai fost arestați 3—4 lucrători din comitetul sindicatului. Tipocgrafulul căruia sindicaliștii i se adresaseră ipentru tipărirea manifestelor, a fost arestat, iar tipografia a fost Închisă. Falimentele din Ploești PLOEȘTI, U Ianuarie. — Timpul frumos a făcut mult rău afacerilor comerciale, carî au mers cît se poate de prost. Din această cauză comercianții n’au putut să-și reguleze creanțele la termen și rezultatul a fost protestări de polițe și chemări în stare de faliment. După cum am telegrafia era, ‘tribunalul secția a doua a declarat un stare de faliment pe Următorii patru comercianți din Ploești: Petre Dragomirescu, Gheorghe G. Rădulescu- Fiul, Iosif Nadler și Maria G. Ionescu . Acest fapt a produs mare senzație în lumea comercială locală. Institut de Frumusețe IMGRILoI ESTETICE FERIRE Tratamente contra defectelor i frumuseții. îndepărtarea perilor de pe obraz; coșurilor, pistruilor, punctelor negre; contra nasului roșu. Igiena și conservarea frumuseții figurei și corpului. Electricitate. Masagiu vibrator și pneumatic »>r. AICOI.AE 1IKA.V Specializat la Paris pentru boala de Piele și Păr 4.î — Academiei 45 — Consult 10—12. 3—6 Catalog și Maturi practice la cerere GRATUIT ----— Evenimente turbure in Turcia Chestia macedoneană a intrat într’o fază gravă, Turcia sfătuită să și sporească armata (F)era corespondentul nostru particular) CONSTANTINOPOLE. 11 Ianuarie—Neliniștea care se vădește de vre-o cîteva timp cu privire la relațiile turco-bulgare, pe deoparte, și la relațiile greco-bulgare, pe de alta, sporește zilnic și firește, tot Macedonia e cîmpul pe care se ciocnesc rivalitățile. Printre diplomații turci sunt unii care cred chiar că chestia macedoneană a intrat într’o fază grea și că pentru a para orice eventualitate din partea bulgarilor, ar trebui ca Turcia să se gindească serios la sporirea forțelor sale de uscat. Ar trebui, spun ei, ca in caz de război și Turcia să poată ridica cel puțin un milion de soldați bine înarmați, echipați și exersați și mai cu seamă bine comandați. Acesta ar fi singurul mijloc de a pune capăt acestei vecinice chestii a Macedoniei. In adevăr, spun el, dacă Turcia ar fi în măsură să se facă temută de toate statele balcanice și să le fie în respect, chestia macedoneană ar fi rezolvată și respectată de puterile apusene. Din nenorocire pentru Turcia, ea nu î încă în această poziție. Luptele lăuntrice sunt mereu numeroase și înverșunate. Bulgarii nu sunt de loc satisfăcuți de situația ce li s’a făcut în Macedonia prin aplicarea nouilor legi asupra asociațiunilor și asupra bandelor. Din cauza aceasta, partidul federativ popular se va întruni la Salonic în consiliu extraordinar. Acest consiliu se va ocupa și de cazul voevodului Cernoperes, care a apucat calea munților. _ Fuga lui Cernopeief e semnificativă. Acesta, după cum povestește Dumitru Vlahos, deputat de Salonic, nu e un simplu voevod, ci mai cu seamă reprezentantul unei tendințe importante în chiar sînul partidelor revoluționare macedonene. Cu unul sau doi ani înainte de proclamarea Constituției, erau în Cercurile revoluționare macedonene trei tendințe distincte de principii și de tactică. Prima era tendința foștilor vîrșoviștî, a acelora cari preconizau comunitatea de interese între Bulgaria și populația bulgară a Macedoniei. Reprezentanții acestei tendințe se aflau în relații foarte strînse și foarte intime cu Bulgaria oficială. A doua tendință viza autonomia politică a Macedoniei. Reprezentanții acestei tendințe erau revoluționari din sandgracul Serres și Drama. A treki tendință se manifesta printr’o luptă comună a Claselor, populare și muncitoare din întreg imperiul, fără deosebire de rasă și de religie, împotriva regimului absolut al lui Abdul Hamid și în favoarea stabilirea unui regim constituțional. Cernoperes era reprezentantul cel mai de vază al acestei din urmă tendințe. Firește, îndată după proclamarea constituției, el se dădu cu corp și suflet noului regim, pentru împuternicirea căruia luptă cu patimă. De aceea fu atacat și calomniat de naționaliști și de șoviniștii bulgari. •Dacă astăzi Cernopeies a ieșit singur din societate, pricina e că a fost deziluzionat. N’a găsit nici libertate, nici -egalitate, într’un regim de libertate și egalități, și aceasta, pentru ca cei mai mulți funcționari al fostului regim ocupă și acum vechile lor posturi și continuă să guverneze țara ca și în trecut. Seniorii feudali și marii proprietari de ferme continuă, ca și înainte, să exploateze pe bietul țăran și nu numai că această exploatare n’a scăzut, dar chiar a sporit și e practicată pe o scară mai întinsă decît odinioară. Față Cu o așa situație, Cernoperef a pledat pe lîngă autorități cauza țăranilor exploatați și a căutat să treacă plîngerile și reclamațiile lor. Dar s'a împiedicat de rea voință, ba la urmă i se spunea să nu se amestece în lucruri cari nu-l privesc. Pentru aceste motive,Cernopeief a fugit sau mai degrabă S’a depărtat de societate și ela pus, cum se zice, în afară din lege. Cit despre partidul federativ popular, a spus d. Vlahos, el e un partid legal, care luptă prin mijloace legale împotriva nedreptăților, actelor arbitrare și abuzurilor de putere ale conducătorilor, precum și contra legilor reacționare,a puterilor întunericului și propagandelor străine. Acest partid va combate pe dușmanii regimului constituțional sub orice formă s’ar prezenta el și în acest scop se va folosi de li ------------------ bertățile constituționale, deși acestea nu sînt prea largi. Ei reprobă cu energie acțiunea bandelor ca mijloc de luptă, căci ele aduc turburarea și nesiguranța, care nu pot decît să mineze țara și poporul. Scopul Pe care îl urmărește e bunul traiu al populației, înbunătățirea soartei claselor muncitoare și nu se va îndepărta niciodată de la această linie de conduită, not timp cit vor exista condițiuni pentru lupta legală și pentru lupta de idei și de principii. R. A. GUTS Soarta cintăreților bisericești" Un număr de cintăreți bisericești ne adresează următoarea întîmpinare: Cîntăreții bisericești, deși funcționari ca toțî ceilalți, auu avut darul de a trezi interesul pînă azî cuiva. De ei nu se îngrijește nimeni, fiind cu desăvîrșire lăsați in părăsire. Este oare posibil ca, cu salariul de 54 leî ce-i primște în mînă să poată trăi un om în ziua de azi, cu o familie de 5—6 copii? Venit lăturalnic n'are căci tot venitul bisericesc mult puțin cît este, trece prin mina preotului, care iți dă cît vrea el, așa că cu greu Căpătăm cîte ceva, cu toate că muncim cu toții deopotrivă. Rugăm pe d. ministru de culte, pe înalții membri ai Sf. Sinod, pe d. Gîrboviceanu, administratorul Casei Bisericilor, pe d-niî senatori și deputați, și în fine pe toți oamenii de bine, ca, după cum îngrijesc de soarta preoților, să îngrijească și de aceea a cântăreților, cari sunt tovarăși de slujbă ai preoților, fără de cari credem că preotul nu poate face serviciul,căci, drept vorbind, podoaba unei biserici este cîntărețul. Ar fi dar cu drept ca la alcătuirea budgetului ministerului de culte pe exercițiul 1910—1911, să se prevadă și îmbunătățirea soartei cîntăreților bisericești, și anume: 1) Să li să sporească salariul în felul următor: cîntărețul I să aibă 100 lei lunar, cîntărețul ti 80, eclesiarhul 50. 2) A se introduce stabilitatea în funcțiune, ca să nu putem fi expuși fluctuațiunilor politice; 3) Să se înființeze o casă de ajutor, ca astfel cîntărețul să fie scos de sub jugul cămătarilor. Credem că nu cerem mult- Prin admiterea cererilor noastre, biserica ortodoxă romînă nu va avea de cît de cîștigat, căci astfel cîntăreții vor lucra mai cu tragere de inimă, căutind a se interesa mai de aproape de serviciul religios și îndeplinindu-1 în conștiință ---------------Mișcarea podgorenilor din țară —Interview cn d. Gh. H. Gațafani— FOCȘANI, 13 ianuarie.—In nenumărate rînduri am avut prilejul de a înregistra în acest ziar, efectele dezastruoase pe cari actuala lege a monopolului băuturilor spirtoase a exercitat-o mai cu seamă în regiunile deluroase, de vii, ale țarei. Printre aceste regiuni, județul Putna și partea deluroasă a jud. N.Sărat se resimt în mod dăunător pe urma acestei legi. Podgorenii putneni și rîmniceni s'au agitat și se agită de doi ani pentru desființarea Segei, dar pînă în prezent prea puțin au reușit să dobîndească în ce privește ameliorarea unora dintre prevederile cele mai drastice ale legei. In vederea congresului general al podgorenilor din întreaga țară, ce trebuia să aibă loc luna trecută la București, podgorenii au organizat mari întruniri în toate comunele, pentru edificarea sătenilor și spre a’i îndemna să participe cît mai mulți la congres. Pentru această fruntașii podgoreni, printre cari în frunte se poate considera d. Gh. H. Garafani, au pus la dispoziție sume însemnate pentru transportarea sătenilor la congresul imediat ce vor socoti că a venit momentul oportun. * Am întîlnit astăzi pe d. Gh. Ca»tafani, tînărul fruntaș conservator democrat din R.-Sărat și mare viticultor, D-sa, împreună cu d. V. Mihail, președintele soc- podgorenilor din R.-Sărat, conduce mișcarea, iau multă inițiativă și energie. Venind vorba despre situația podgorenilor, d. Catafani mi-a repetat din noi, vechiul refren, care răpune totuși nou. — Nu ne vindem vinurile, di leeste o calamitate. Infuzia și R.Sărat nu să vîndut nici 2 la sută din vinurile cari sunt disponibile. — Și pentru ce — am întrebat eu — credeți că această complectă stagnare a transacțiunilor vinicole se datorește legei monopolului cîrciumilor? — Pentru că pe de o parte numărul cîrciumilor a scăzut la mai puțin de jumătate din numărul celora ce existau în trecut, iar pe de altă parte să desființat concurența la sate, deoarece in fiecare comună nu există decit o singură circiumă sau două, cari își pot permite să speculeze pe țărani, fără teamă de vreo concurență. — Bine, dar reducerea numărului de cîrciumi contribuie în schimb a face ca fiecare din acestea să desfacă mai mult ca în tracul — am replicat eu— Acest plus de consumațiune, mi-a răspuns d. Calafani, este absolut neglijabil, căci cîrciumarul nu mai caută în prezent să se consume cît mai mult, ci ridică prețul vinului, speculînd pe țăran și realizind acelaș cîșig— Și care credeți că ar fi soluția? — Să se dea cea mai largă libertate comerțului de vinuri la sate, căci în actuala situațiune, noi marii viticultori nu avem posibilitatea de a compensa enormele cheltueli la cari sîntem impuși în timpul anului la cultivarea viilor, iar micii viticultori sînt literalmente amenințați cu mizeria cea mai neagră . Micul viticultor, din vînzarea produselor sale, se achită de toate datoriile contractate pentru cultivarea vie î și maî realizează o rezervă pentru existența sa de toate zilele. ..Nevînzîndu-șî vinul, îțî poți imagina trista situație în care se găsește. Sînt numeroase cazurile în care micul cultivator de vii, în intervalul celor 2 ani de cind se aplică legea, și-a văzut vînzîndu-i-se de creditori o avere agonisită cu multă muncă sau moștenită din străbuni." Am mulțumit d-lui Gh. Carafani pentru lămuririle ce mi-a dat cu atîta bunăvoință. Rada ---------------alegerile nule --Ssrat B.SARAT, 13 Ianuarie. — Ezî Marți și azî Mercur!, liberalii di.,zidenți și cei guvernamentali au depus la tribunal listele candidaților pentru cele două colegii de comună. Pentru col. 1 dizidenții au pus următoarea listă: Lupescu G. C., Protopopescu Gh., Ionescu S. Vasile, Moisescu Dumitru, Popescu Stan și Mihăescu I. Iancu. Pentru col. II: Gherghiceanu M. Sava, Șuțu Ghiță, Anghelescu Gr., Stanescu T. Gh. și Cernat C. Gh. Liberalis-guvernamentalî, col. I. Tătăranu P. Al., Săvulescu P., Alexandrescu I. Ion, Paraschivescu P., Startular Aristide și Nica Al. Col. II: Gheorghiu P., Ionescu R., Peneș Gh., Popescu I. Theodor și Theodorescu Ilie. — Grig. ■----------------Sinuciderea coDtroioi’ului Bîrsescu — Noul amănunte — R.VILCER, 13 ianuarie. — V’am comunicat la timp despre tragica sinucidere a controlorului financiar Bîrsescu, care și-a curmat via Va, In ziua de 6 Ianuarie, în Caracal. Revin astăzi cu citeva noul •amănunte asupra acestei sinucideri, care a produs o vie emoție în localitate. Circulă o mulțume de versiuni asupra cauzelor ce au determinat-o, versiuni ce par cu atît mai ciudate cu cit sinucigașul poseda o bună poziție materială și se bucurai de o frumoasă reputație, fiind iubit și stimat de toți cîțî îl cunoaște a fi. Amintindu’mi că d. Lazăr Popescu, avocat din localitate, este rudă de apro’ape cu numitul, m’am adresat d-sale spre a căpăta lămuriri asupra motivelor ce vor fi îndemnat, pe Bîrsescu să'și tae firul zileleor, și d-sa a avut gentilețea să’mi relateze următoarele: Bîrsescu, care a ocupat, o îndelungată vreme, funcțiunea de controlor pe lingă administrația financiră din. R.Vîlcea, — în care Slujbă a știut să-și cîștige simpatiile superiorilor săi, — fusese permutat acum doi ani la Romanați, din cauze politice, făcînd parte din partidul conservator-democrat. Acolo, la Caracal însă, s"a relevat, de asemenea, ca un funcționar merituos, și deci,cu atît mai bizară pare versiunea cum că ar fi luat de la un perceptor o sumă de 12.000 lei, pentru care La dat ,polițe, pe cari acel perceptor le ținera în casă drept, bani; afară de aceasta, perceptorul a luat și pentru -și bani din cassii și, mai tîrziu, un inspector financiar, aflînd de acest caz, a luat imediat severe măsuri, cari au făcut pe perceptor să fugă, iar, la rîndul sau, Bîrsescu, exasperat, și-a curmat viața. *Altă versiune mar e și această: Bîrsescu n’a luat nici un ban de la perceptor, dar, controlându-, i-a găsit în coasă un deficit de 12.000 lei. Vinovatul Sa rugat să nu înainteze cazul mai deparite, ci să’l îngădue, căci peste puțin timp va pune banii la loc. El însă nu s’a putut ține de cuvânt și, când s’a făcut, inspecția, toată răspunderea a căzut asupra controlorului Bîrsescu, aruncîndu’l se învinuirea că a tolerat o delapidare. Din această cauză, Birsescu, desperat, s’a sinucis. Mai nimeni insă nu crede în execuitarea acestor versiuni, căci defunctul, pe lingă că era de o cinste exemplară, era tot pe atâta de conștiincios in îndeplinirea slujbei sale. Adevărata cauză a sinuciderii ar fi mai degrabă acea pe care o indică d. Lazăr Popescu, și anume neurastenia de care suferea defunctul, boală care în ultimul timp se agravase. Inainte de sinucidere cu două-trei** săptămâni Bîrsescu spunea prietenilor și funcționarilor de la casieria din Caracal și chiar administratorului, d. Niccolăescu,că-î sătul de viață și cft’șî va lua zilele. Toți însă credeau că glumește și că nici gâîd nu are să'și pue intenția în aplicare. E chiar de notat că, în sărbătorile Crăciunului, Bîrsescu a venit acasă la R Vîlcea, unde a petrecut în veselie, în mijlocul familiei sale. Reîntors apoi la Caracal, și-a văzut de serviciu, și, în ziua sinuciderii, a lucrat ca de obiceiü la administrația financiară, dimineața, pînă la orele 12. Apoi despărțindu-se de colegi, s'a dus deadreptul la boldul unde-și avea locuința, a făcut o scrisoare către ai săi de acasă la R.Vîlcea și, după ce a dus-o la cutie, s'a înapoiat la hotel unde, imediat ce a intrat în cameră, și-a zburat creeria cu un foc de revolver-fată și începutul scrisoarei pe care a adresat'o familiei... ..Iubita mea soție și scumpii mei copii. în momentul cînd veți primi aceste rindur de la mine, eu nu voi fi mai fi în viață, am pierit ca tot cel viețuitor pe pămint. Cînd ora morții mi.a sosit, n'am mai putut rezista spre viață. .. trebuit să mor fără să mai pot înlătura îdeia aceasta. Vă rog din suflet ertati.mă și nu firî mîlmilî. Ateii curaj. Cautafi energia spirituală și uitali-mă. ..Dumnezeu să vă susție în îndelungată viată, fericită Urmează apoi povețe ce le dă Bîrsescu soției sale cu privire la chipul cum să conducă afacerile de familie și ce demersuri trebue să facă pentru regularea drepturilor la pensie. înmormântarea lui Bîrsescu s’a făcut, la Caracal, pe spesele funcționarilor administrației financiare de acolo, cari au ținut ca această tristă ceremonie să fie cît mai pompoasă. Ei Patt urmat cu toții pînă la ultimul locaș. Din partea familiei defunctului au luat parte soția sa, și fratele sau d. Gr. Bîrsescu. — Găndrov, de o Cameră dispusă să accepte votul universal —și cea actuală ruta prea agrează acest sistem ce vot. i . Admițînd că noua Cameră ce »’ar alege ar accepta votul universal, cine poate prevedea, care va fi fizionomia Parlamentului ales după noul sistem de vot?.. Mai mult ca sigur că Parlamentul acesta, în majoritatea lui, tot din unguri va fi compus— și ungurii toți! — vor să scuture odată jur* lui Viertel! Așadar, ar urma un razboiu veșnic, și de!, sfirșitul lui nu se poate prevedea... — Dar dacă cel de la Viena, la rîndul lor, nu o să cedeze în ruptul capului? — Asta nu o cred — căci ar însemna să se joace cu focul!... * Diplomatul se opri m*esc. Simțise că a mers mea departe și schimbă subiectul conversației. Cu nici iun chip nu putui să reiau firul. Mă mulțumit deci cui cîte aflasem, M. Faust --------------- Ce se va petrece în ungaria CONVORBIRE CU UN DIPLOMAT UNGUR Ungurii sînt bim deciși să meargă pînă la extrem Un redactor al nostru a avut prilejul, acum două zile, să întîlnească pe un înalt funcționar de la o ambasadă austro-ungară din Europa. Diplomatul, ungur de origină, a rămas ungur și în sentimente și cu toate că, slujește monarhia austro-ungară, el nu uită niciodaia că patria swî e Ungaria. De aceea, în convorbirile sale, el rămîne în punctul de vedere unguresc, priveișite politica Austro-Ungariei din acelaș punct de vedere. Redăm, în cele ce urmează, convorbirea redactorului nostru cu diplomatul uugur: — Care credeți că va fi atitudinea Camerei față de guvernul Khuen-Hedervary ? — După câte știm partidele nu vor da guvernului Hedervary decît creditul strict necesar pentru îndeplinirea formalităților trebuincioase pentrui scoaterea țării din starea de ex lex. Adică, nu vor vota budgetul decît pentru doua luni și-î vor da a înțelege lămurit ca pina nu va îndeplini cerințele întregului popor ungur, guvernul nu va fi tolerat,la cârma statului. „Ungurii s'au săturat de heghemonia Vienei și de minciunile grosolane cu cari sânt hrăniți de cel de la curte, de patruzeci și trei de ani încoace... — Dar ce vor aceste partide? — Vor, odată pentru totdeauna, să lămurească chestiunea aceasta: trăim sau nu sub regim constituțional? Dacă regimul e constituțional, atunci să se introducă tot ceea ce prevede constiituțiunea de la 1867, în primul rînd o bancă autonomă și apoi toate revendicările înscrise în programul partidului constituțional. Este Constituția mea o ficțiune ?—Bine, ș’o știm și noi și atunci să se suprime Parlamentul, iar în locul guvernului să vie un general vienez care să fie dictator în numele împăratului. „Toți ungurii sînt sături de comedia care se joacă de atâta amar de vreme și de aceea, nu arama! guvernul Khuen-Hedervary, dar toate guvernele cari se vor succeda vor fi alungate, pină nu se va hotărî odată, într’un fel sau în altul. *— Dar dacă se schimbă regimul electoral și noul Parlament, ales cu votul universal aprobă felul de a vedea al guvernului? — Aceasta nu se poate întâmpla, așa de lesne, mi-a răspuns, surâzând, diplomatul ungur. Mai întâi, regimul electoral nu se poate schimba așa de ușor, căci e nevoe ADEVERIN Afacerea furtului Gavrilescu din Pitești PLOEȘTI, 14 ianarie. — Cercetările parchetului și instrucției, făcute în ultimul timp în facerea marelui furt de bani comis la defunctul bancher Gheorghe Gavrilescu, din localitate, au avut rezultate favorabile. Filml afacere a fost descoperit și se speră ca în cel mai scurt timp să se dea la iveală fapte cari vor produce senzație. Tănase Niculescu, continuă a fi menținut arestat și e sigur că aricomplici. — étavor. ------------- Furtul de la liceul „Orîdee” din Focșani FOCȘANI, 13 Ianuarie. — Niște necunoscuți introducîndu-se astănoapte în sala de solemnități a liceului „Unirea" din localitate, au spart un dulap în care se gaseau depozitate instrumente muzicale, sustrăgînd două viori de valoare. Pentru moment nu s’a putut încă da de urma hoțului-Afacerea se cercetează de șeful Siguranței, d. Avramescu. — Rad* -------*---- De la romînii de peste munți UN SUFLET NOBIL" Budapesta, 11 ianuarie. — Scriitorii și profesorul român de la școala comercială din Brașov, Andrei Bîrseanul care este vicepreșed. al asocvnatiei „Astra", a primit pe la 1878 in decurs de diva ani o subvenție de $400 coroane. D. Birseanu a trimis acum președintelui asociației ,,Astra“ adeastă sumă insolită de o scrisoare prin care spune că a depus atunci banii la banca „Albina“ și că regretă că nu poate trimite și procentele acestei sume pentru că actuala sa situație nu î permite aceasta. Octavian Goga scrie sub titlul „Suflete nobile“ în ziarul „Lup. ro.“, un articol asupra acestui act. O DECLARAȚIE A PĂRINTELUI LUCACI Budapesta, 13 Ianuarie.— Ziarul „Lupta“ publică azi o convorbire pe care a avut-o în culoarele Camerei deputatul român Lucaci cu profesorul universitar Kmety, membru al partidului Justi. La această convorbire a fost da față și contele Apponyi. Lucaci a declarat că rezolvarea chestiei naționalităților prezintă o importanță cu mult mai mare ca multe alte chestiuni ce sunt acum la ordinea zilei. O reformă reală și durabilă nu se poate face fără rezolvarea acestei chestiuni. Profesorul Kmety a răspuns: „ Da asta e adevărat, dar dv, nu vreți să recunoașteți unitatea statului ungar și de aceea nu veți obține niciodată aceleași drepturi politice ca unguriiî“. Deputatul Lucaci i-a răspuns că prin legea cu privire la naționalități s'au obținut aceste drepturi dar legea nu se aplică. „Cu toate acestea a spus Lucara, noi vom continua lupt»". ---------------- Corn e vremea Joi 14 Ianuarie" In fără.— Temperatura a crescut pretutindeni; valorile maxime au variat între _1_ 2 gr. și +10 gr., ajungând la +11 gr la Isaccea și Călărași, iar cele minime între 0 gr. și -6 gr., această din urmă valoare la Mamornița, Roman și Sinaia. Presiunea atmosferică a crescut puțin, fiind în mijlociu către 750 mm. Era după amiază și peste noapte a căzut ploae și la opoviță în toată țara, aflară de nordul extrem al Moldovei, dirid pe alocuri cantități mari de apă — Gostești 16 mm., Cogilac (Tulcea) 35 mm. și Cara-Murat (Constanța) 42 mm. — Astăzi timpul este pretutindeni liniștit, închis și umed, iar în vestul Munteniei ză*padă continuă. FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ Masca Roșie (LE MASQUE ROUGE) RoBiiei? de senzație ♦ [UNK] [UNK] [UNK] de G. Le Faure. Un individ, ajutat de Kervici, Scoate din grajdul de pînză care forma unul din pătratul marelui pătrat, pe cari îl alcătuiau căruțile circului, mai mulți cai foarte frumoși. Erau șense, toți la fel, același păr, același mers, și un al șaptelea, micuțul, destul de scund ca să poată, în timpul alergărei, să treacă pe sub pintecele celorlalți șease. Acum erau legați unul de altul, coadă în coadă. Caii se aflau la poarta de eșire a circului. La vederea directorului, Hervicî se opri și individul de asemenea. Acesta avea o mutră respingătorcapul acoperit cu o pălărie mare ale cărei borduri faceau o umbră deasă pe obrajii săi; ținea în mină unul din acele bastoane numite ,,maquilla", de cari se servesc de obiceiü geambașiî, care e și un rezămător și o armă prin vîrful sau de oel. — Ce faci cailor mei, senior Pequilas? întrebă Barillet. — Caii d-tale! ripostă celalt cu obrăsnicie, trebue să vedem... Cai d-tale sînt mai de grabă al mei, căci de o lună de cînd ești la Rio numai mulțumită ovăzului și finului pe care ți l'am vîndut și pe care nu mi l-am plătit, ei sînt vii și în stare bună. — Servici, trebuie să-ți fi spus că o să ți se plătească peste cîteva cea— Dar, dar n'am încredere senior Barillet. De aceia vreau mai bine să pun la loc sigur singura garanție de plată pe care o am. Și spuse colosului: — Deschide bariera și să plecăm. Barillet se repezi și se puse în drum. — Caii sunt al mei și dacă te încercî să faci un pas mai mult... — Amenințări! replică negustorul de bucate, învîrtind în mină maquilla și mergînd asupra lui Barillet. Acesta, cu o săritură într'o parte scapă de lovitura ce-i era menită, dar fiind că celalt se pregătea să dea din nou, directorul ,,Circului parizian" se repezi înainte și cu o vijelie de pumni și lovituri de picioare căzu asupra adversarului sau cu o așa sălbăticie că acesta, lovit în cap, în piept, la picioare, se rostogoli la pământ, pe jumătate zdrobit, vărsînd sînge pe ochi, pe nas pe gură Apoi lui Kervicî, Barillet ordonă: — Ridică-l, spală-1, ce urmă să-l duci acasă. Adăogă apoi cu oarecare mulțumire în riss — Fiindcă îi ești prieten, ar fi trebuit să-l spui ce-l așteaptă. Celalt, cu capul în jos, murmură. — I-am spus-o, n’a vrut să mă asculte-Și ridică încet pe Paquilas, care părea o cîrpă, nu un om-In acest moment, răsună în stradă un zgomot de fanfară, însoțit de o gălăgie grozavă de țipete, aclamații, aplauze. Era defilarea pe care o organiza ca reclamă James Dikson, directorul lui ,,Universal Circus“. Trupa toată, toate animalele, toate accesoriile circulau astfel ceasuri întregi prin oraș, în frunte cu o bandă de muzicanți, cari, seara, formau o orchestră strașnică în sunetele căreia se făceau exercițiile. Populația făcea escorta acestei adevărate armate, comentînd frumusețea cailor, a elefanților, sălbăticia tigrilor, a jaguarilor, cari stäteau în cuști trase de tauri, și drăgălășia, gingășia călăreților, dansatoarelor îngrămădite în niște căsuțe de pînză, puse pe automobile mari. Printr’o coincidență întîmplătoare, nu dinadins, coloana aceasta se opri chiar în fața locului unde staționa „Circul parizian". Biciul circ! Ce mutră tristă avea el față de ceata asta zgomotoasă, aurită, care da impresia exactă de îngrozitoare concurență sub care fusese zdrobit Jules Barillet. — O tăticule ! exclamă fetița,care cu ochii căscați, se uita la toată strălucirea! acea îngrămădită dincolo de barieră, ia te uită Ce femei frumoasa și ce cal drăguți- De ce n’avem și noi femei și cal ? Se dusese spre tatăl ei, care o luă în brațe și o sărută cu dragoste, neavînd curajul săî dea lămurirea ce l-o cerea. In acest moment, se făcu tăcere în stradă, trometele nu mai mugeau, tobele mari nu mai bubuiau. Mulțimea tăcuse și ea. Un om se ridicase pe o platformă înaltă din partea unde erau îngrămădiți artiștii circului. Era îmbrăcat într’o haină roșie, cu o jiletcă albă de mătase, cu un pantalon scurt de mătase neagră. Acesta era Harry Kaller, secretarul lui James Dilson. „ Frumoase sonore și onorabili sonori, începu el, celebrul. James Dilsson era cinstea să vă aducă la cunoștință că era, pe cînd „Universal Circus“ rǎsuna de aplauzele entuziaste ale unei mulțimi în delir, gara Centrului răsuna de țipetele disperate ale unui nenorocit care avusese neprevederea să se apropie de cușca în care era adus la Rio un tigru din Ben-gal, uriaș și sângeros, prins de curînd în India și pa care James Dikson voește să-l prezinte la Rio pentru întîia oară. „Fiara a apucat mîna, apoi brațul nenorocitului, care in timpul nopții a murit din pricina lănilor sale. El are o văduvă, orfani, în ajutorul cărora James Dikson vrea să vie. Facem deci cunoscut cu toate încasările de astă-seară vor fi consacrata pentru a ușura această mare renorocire. ■ Pentru această împrejurare, prețul locurilor va fi îndoit, dur, pentru ca și mulțumirea persoaner generoase cari voesc să contribua prin obolul lor ca să repare în parte crinii lui Suit:*! să fie de asemenea indoită, sir Haipes Dikson va intra în seara asta în cușca fiarei neîmblînzite, care acum o lună teroriza populația din India și care la rîndul ei va tremura sub biciul celebrului îmblînzitor. Un sunet strident de trompetă, însoțit de o bătae de tobă, încheia această veste de urmă, secretarul lui sir James Dikson ridică brațul și îndată fanfara răui teribil într'o cacofonie de nedescris, în aplauzele gureî-cască, biată de muzică! Apoi, caravana își urmă mersul Barillet, adîncit în disperarea lui, de-abia ascultase. De trei săptămîni de cînd „Universal Circus" se afla la Rio lucrurile se petreceau tot așa. Pe fiecare zi venea cu o nouă ordine care să ațîțe curiozitatea spectatorilor, cu vre-o atracție senzațională care să ducă spre casa lui banii cari mai înainte curgeau în casa „Circului parizian". El își aducea aminte cu o amărăciune dureroasă de vremea cînd ținîndu-i izbinda, cunoscuse și el încasări bune. De departe era acum vremea aceia. Indreptindu-șî corpul deodată subl ațîțarea nervoasă în care se afla, exclamă amenințînd cu pumnul pe nevăzutul sau concurent: — Pungașul! a pus fiara să sfîștim om ca să aibă un motiv de reclamă! Adăogă, ca un comerciant care dîntr’o singură căutătură vede valoarea încasărilor: — O să rămîe lumea pe dinafară de multă ce o să fie! In acest moment, intră în curte o tînără femeie elegantă, deși îmbrăcată modest. Corpul îî era mai mult mic și nupărea să aibe mai mult ca treizeci de ani. Sub pălăria cea mare de pae care îî acoperea capul, fața cu trăsături serioase se adăpostea de soare, încadrată de un bogat păr blond care făcea și mai mari ochii ei albaștri Gura micuță părea un fruct copt. Zîmbitoare, ea înaintă spre directorul „Circului parizian" și cu un ușor accent englezesc se scuză: — Am cam întârziat, dar vina e a caravanei pe care am întîlnit-o și care mi-a tăiat drumul(Va urma)