Adevěrul, iulie 1910 (Anul 23, nr. 7477-7505)
1910-07-22 / nr. 7498
minuș&w* JmiT 22 Iulie IP JO PLUGURI de oțel cu 1,2,3,4 brazde garantat originale RUD.SACK din Leipzig ((Germania). Cormani de oțel cuirasat Sut reducerea și mărunțirea brazdei perfectă, forță de tracțiune redusă, Durabilitate extremă. Singurele adoptate de bnuicurile Coroanei, Fermele Modele împărțite de guvern Țăranilor și Veteranilor. FERIȚI-VA de CONTRAFACERI, eu fflaji tea Se găsesc garantat adevărate în V. STAADBEKER SINGURUL DEPOZITAR , BUCUcuEȘTI Str. Smârdan 20. BITAILA, C3AIQVA I FOTOSLOB a introdus: Cărți Poștale ilustrate Pictate 12 bucăți , . . . . Lei 8.— 1 bucăți ..... „ 6.— 1 Mărire W^om cu nespartout comandate in acelaș timp cu cărțile poștale 4.Cărți poștale ilustrate obișnuite 12 bucăți. . . . » .... i1 1 Mărire 18/21 c. m. in candițratie de mai sus..............................„ — Se pot lua în 24 »5. — — AEAI filtdl 40X50 cm» — după natură sau fotografii, cu paspartut, geam și ramă elegantă . ... Lei 27.50 Idem cu o ramă mai lată .... 1. 20.59 — Livrabile în 3—5 zile — Institutul este deschis și lucrează în fiecare zi de la ora 8 a. m. pînă la ora 12 noaptea. Vizitarea dorită și bine văzute, fără vre-o altă obligațiune. „Fotoglob“ Institut Modern Fotografie Bulevardul Academiei. 3 CEL FMI BUH APE NATURALE PROPRIETATEA STATULUI FRANCEZ A SE FERI DE CONTRAFACERI CERETIJNA DIN TREI SURSE DUPE ORDONANȚA MEDICULUI. Societate Anonimă pentru Import și Export—București De vânzare la Droguserii și farmacii tumm lii în sie și orsite ^ Veritabil numai în cutii originale cu 50 și 32 capsule ! —Aprobat de toate autoritățile medicale— 1 de ransă în aquarei — Se pot lua în 48 ore Lei 4.— 3.502.„Declarațiile drepte și sincere ale ministrului Turciei sunt cu mult mai adevărate decit cele făcute adesea de primul ministru al Greciei și care constitue o intervenție în afacerile interne ale Turciei. * In urma celor de mai sus, știri false s’au dat ziarelor locale, de pildă aceia a vizitei pe care Năbibey a făcut-o ministrului Greciei, d.Gryparis, pentru a-l declara că ceia ce spusese diresul redactorului lui „Tanin” au fost puse în chip confidențial. Știrea aceasta publicată de ziarele grecești, e neîntemeiată. Chiar legathatea Greciei i-a dat o desmințire aseară, spunând că tot ceea ce spun unele ziare despre o întrevedere între ministrul Turciei în Atena și ministrul Greciei e lipsit de temeii și că n a avut ros între cei doi diplomați nici o întrevedere. Pe de altă parte însă, agenția telegrafică otomană anunță aZi de dimineață că e autorizată să declare că interdicț-ul lui Nabu bey n'a fost redactat exact de mai multe ziare și că s’au strecurat fraze întregi cari nu figurează în convorbirea pe care a avut-o ministrul cu redactorul ziarului „Tahin", B. A. Gay« Curierul spectacolelor Miercuri 21 Iulie GRADINA BLANDUZIEI, — Se » juca a 1 a .a Teatrului Opțional *• laolțc și Mache, comedie în 3 acte, cu d-nii Breaefina și To^eanu în relurile principale. GRADINA AMBASADORI: Se va juca de compana Davila : primul proces, comedie în 3 acte. PARCUL OTETELIȘEANU. — Compania lirică Grigoriu va juca : Vtsl*&~ torul (p păsări, operat; în 3 ace. Sala Eforiei. — In fiecare seară representation ale cinematogrft 4)ui Pattié Fréres, sub conducerea electricianului I. Botez. TEATRUL DE VAHIRTAȚI „IMPERIAL“, strada Cîmpineani« 16, București , în fiecare seară reprezentatunl pentru familii. Programul de la 1 iunie a. c., din nou aranjat cu artiști și artiste pe primul rang . Gracia Soria (franceză), sopranalegerii de la Opera cea mare din Paris; Slavii, cunoscutul cupletist francez, și cu concursul celorlalți artiști. Pentru tot sezonul de vară, intrarea generală 1 loc, la matinett intrarea gratuită. Buletin Meteorologic 21 Iulie 1210 Furnizat de Casa MENU & C în Temperatura centigrade *5 ® i §■ = g *32 -3 O V- V“ 9 înălțimea barometric* 764 m/O». Gerul senin. Barometrul în urcare. Fazele Lunare:0 Ultim quart Atmosfera greoaie care a domnit erl $n Bucrești a făcut căldura nesuferită ; vîntul răcoros dela răsărit a început a bate de pe la orele 4 p. m Cărți și reviste 03 --*«•* Sc I =0 î * 10- A apărut: Bevue des deu* mondes, numărul diu 1 August 1910 cu urroățo* rud «umăr: I, Jeanne d’Arc; VI. La condamnation; Le jugement des juges; Le jugement do l’histoire, por M. Gabriel Hanotauot, de PAcadAmle franțaise. II. L’épreuve du feu, troaÁiétne pârtie, par Jacques Moriau. — III. Les forces chinciscs eu 1910, par M. Ie géneral de Négrier. — IV. L’inspira trice de la „Symphonie en blanc m*jeUT‘‘; Marie de Nesselrode, comtessc IialergLs-Mouv chanoff, par M. Ernest Seilliöre. — V. En Ga-scogne; L’abanclon de la terre, <par le docteur Emmanuel Labat. — VI. Bismarck et la Papauté; La guerre (1870—1872); IV. Les débats «colairca; L’incidctot Hohenlohe; La loi centre les jéfSuites, par M. Georges Goyau ; VII. Chronique de la quinxaipe, bisteire politique, par M. Francis Charmes, de I1 Académie franțai^e. — VIII, Bulletin bibUographiques. Incidentului; Botoșani DUELUL FRUNZESCU-GRI0CHIU BOTOȘANI, 20 Iulie.— Avocatul Frinzescu însănătoșindu-se, duelul hotărât între d-sa și căpitanul Grigoriu a avut loc astăzi. Beligeranții însoțiți de d-nii căpitani Dobrescu și Rosetti martorii d-lui căpitan Grigoriu și Boldescu și avocat Lupașcu martorii d-lui Frunzescu, precum și d-nii medici Smeltz și Goldhamer au eșit la orele 6 afară din oraș lîngă Cazămărești. Ei fură însă urmăriți de poliție și duelul fu oprit de subcomisarul Săvescu. Cei doi adversari se retraseră atunci Însoțiți de martori și medici în dosul cazărmei roșiori unde duelul fu din nou Împiedecat de subcomisarul Zaharescu. În cele din urmă s’au retras în curtea cazărmei unde a avut loc un duel cu pistoale la o distanță de 25 pași. S au schimbat două focuri fără nici un rezuiltat, după care adversarii s’au Împăcat pe teren.—Alb*. Dr. semitTMTM"“ julecînd în străinătate va fi înlocuit în vacanță de J>r. WEIWISIED !Prim medic al Spitalului Caritas Calea Văcărești 51 (Colț cu Udricanu 1) Consult. 2—4 și 7—8 p. m. Or.l.MijlScii De la Facilitatea din Paris I Iosi skv ai profesorului foamist Specialist în: Boalere ele Piele și Sifilis BOALELE PARULUI Calea Victoriei 120 Iltnaatis.ul TELEFON 29 I l . Consult. 8—10 a. m. și 2—5 p. m Institutul Medical DE AGENȚI FIZICI Anexat la BAIA CENTRALA — București, Strada Enei — Tratamentele boalelor cronice ale sistemului nervos, aparatul circulator, digestiv, ale nutrițiunii generale, ale sistemului osos, articular și muscular ; neurastenia, nevralgii, paralizii, arteriosclerosis,, constipația, artritism, reumatism, gutta, scolioza, prin următoarele: " Hidroterapia romplertă, masaj manual și vibrator, masaj sub apă (Aix și Vichy) sudațiune Berthe, duse Plombières. Electricitate medicală : galvanizare, faradizare, curenți sinusoidali, franklinizare, d Arsonvalizare, băi hidro-electrice, Roentgen. Băi «Solmjainal și «Ic ser snpattueitzitgen și parțiale. lleeaneter spia säst. Br. Zandler și Ortoped!». Băi «le acid carbonic, (Nauheim). Tratamentele se execută și se supraveghează de medicii specialiști ai Institutului. Prospecte se trimit gratis. Administrația Medic Român La KARLSBAD Dr. Grigore Iranev ■ fost intern, al Spitalului „Elisabeta”, din Galați •fost medic la „Allgemeines Krankenhaus“ (Prof Schle inger) Karlsbad Ha“s GoI,i“er *■*»« Kaíseiistrasse 78 TELEFON 1/70 Institutul Medical ldro-Ee ctroterapie Or. Erdreich Str. Italiană 4 (Bollul Sore!) Băi Igienice de Abur și Fuîină Băi de acid Carbo de Instalațiune Specială pentru tratamentul bonnelor Nervoase, reumatice artritice, paralizii, boale de stomac. Reputat pentru curățenia exemplară și pentru îngrijirea de aprope a vizitatorilor S>Ef» SfrdlRS mosi o» Mts* Și legalizarea lor oficială de către ministere și consulate, vi se poate face în modul oslm •l prompt de către Brou de informațiuni administra lni „ADEVEHOL“ și „D1MIBE4T**' DIPBEíer: B. Sepsan«, Jipsaflat in ergo? București, trada Sărindar, 11 Cei din provincie vor trimete actele sub plic recomandat pe adresa Biroului; cei din Capitală se vor adresa d-lui B. Sepeanu la birou, orele 9—10 a. m. și 5—7 p. m. Românii bucovineni la Roman Rom’AN, 20 iulie.—cu trenul de 10 dimineața au sosit în localitate membrii societăței corale „Lumina" din Bucovina. La gară li s’a făcut o frumoasă primire de către autoritățile locale și secția „Roman“ a Ligei culturali La ?• ?irea trenulu” în gară au izbucnit trase, iar muzica reg. H inf. a internat marșul „Deșteaptă-te zombii". A fost de față și un public numeros, care a aclamat pe oaspeți cinci ș’au coborît pe peron. Gara a fost frumos decorată, deasemenea și orașul. D. prefect Delimarcu, printr'o bine simțită cuvîntare, a urat bună venire escursioniștilor. A vorbit apoi de profesor N. Apostol, care, în termeni entuziaști a salutat venirea fraților bucovineni. A răspuns din partea bucovinenide „ISF șiB ÎHTTOL“ a ziarelor d> lor d. George Tofan, profesor și publicist, care a mulțumit călduros autorităților și publicului pentru entuziasta primire ce li s’a făcut. După aceea au plecat cu toții in oraș. 14 cursul zilei de azi au vizitat mai multe clădiri din localitate. Seara are loc In grădina Mare un concert vocal dat de eseur sioniști, cu un program din cele mai bogate. Fernando zării de a nu mai face cumpărături de pește, sfătuindu-i în acelaș timp să-și reia ocupațiunile. Comercianții, după ce au expus d-lui Orășanu doleanțele lor, arătând că dispozițiunile ministeriale, în privința vinzării peștelui, le sunt dăunătoare, au făcut cunoscut capului județului că nu revin asupra hotărârii lor de a nu mai exercita comerțul lor, pînă cînd nu se va reveni la vechiul sistem de vânzare a peștelui, prin licitație, așa cum era mai înainte. — Verno. PLIM*GERI I. Șerbănescu, mic funcționar pe lingă poliția Consanța, nu se plinge în coma prefectului județului Constanța, d. I. T. Ghica, care Pa dat afară din slujbă pe motivul că mai mulți precupeți s’au prins contra lui. I. Șerbănescu ne arată că precupeții aceștia n’au avut dreptate și că a rămas acum muritor de foame împreună cu soția și trei copii._vi/_ HMUfiEü BO^âl-mKIia Prestigiul poliției CU PRILEJUL UNEI CONFERINȚE A REPORTERILOR DE FAPTE DIVERSE CU D. EMIL PETRESCU, PREFECTUL POLIȚIEI CAPITALEI. Un ziar, ocupîndu-se despre făptuirea unor furturi în Capitală, s’a pronunțat asupra fulului cum înțelege poliția și în special serviciul ei de siguranță să urmărească sau să ancheteze pe infractori. Prefectul poliției, d- Emil Petrescu, a invitat atunci în cabinetul d-sale pe reporterii de fapte diverse de la mai multe ziare, pentru a-i pune în curent cu activitatea din ultimul timp a siguranței Capitalei, — după d-sa bună. -r și La rugat, ca un scop de a se ajunge mai curind la îndepărtarea rețelor ce mai există în poliție, să-l semnaleze d-sale personal orice abateri ale subalternilor săi. Și, pentru a-și dovedi sinceritatea cuvintelor, d. Petrescu, a arătat gazetarilor o colecțiune de articole de prin ziare, prin cari i sa semnalau abaterile funcționarilor polițienești, cărora d-sa le-a dat sancțiunea meritată după ce cazurile au fost cercetate. D. E. Petrescu s'a arătat gelos de prestigiul poliției și dispus să asculte de sfaturile bune din presă. Iată în cîteva cuvinte pe sistem de părere că ar trebui să se facă, pentru ca poliția să fie ceea ce nu este, adică ,Ochiul justiției“ după d. Stătescu, fost procuror general al Casației, sau, ,,o a doua magistratură“ după dorința regretatului fost ministru de interne, Vasile Lascăr. Atîta vreme cu orice fost sergent în armată va putea deveni ofițer de poliție, el, neaducînd cu sine altă calitate de cit brutalitatea căpătată în armată, este greoi de admis că, elemente mai capabile și civilizate vor intra in poliție. Se cere deci, în primul an, îngreunarea condițiunilor de admisibilitate în funcțiunile polițienești și mărirea salariilor. In acest caz se vor putea recruta ofițeri de poliție dintre persoane ce dela început ar presupune posesiunea calităților necesare îndeplinire!, conform cu nevoile timpului, a unei atari funcțiuni; și in plus că, mărirea salariilor scutind de privațiunile zilnice pe polițist îl va face mai puțin susceptibil bacșișului, adică de cel mai dăunător lucru demnităței lor de slujitori ai statului și de oameni. Apoi, persoane competente nu prin ideile politice ce servesc, ci prin calitatea cunoștințelor ce posedă, să fie însărcinate cu executarea unui control serios al ofițerilor polițienești, canalizîndu-le activitatea pe o cale cinstită și legală și numai în folosul cetățenilor cari 1i se adresează. Trebue pus o dată capăt obiceiului aproape general ce domnește astăzi printre polițiști, de a nu-și face datoria de cit atunci când „promiți“, — căci dacă nu mai sînt în vigoare formulele „topurilor“ a 5, 10, 20, sau mai mulți iei, după felul cum doreau să ti s^ancheteze nevoia, apoi, acest fel de mită se practică azi sub o formă mai modernizată. Și apoi, dacă d. Emil Petrescu, dorește cu adevărat să obțină prestigiu pentru polițiștii săi, nu ar fi de loc răui să pue la cale o activitate ,nouă“ a subalternilor săi, care să-i poată pune în legătură strânsă cu publicul și sub alt raport de cit cel polițist, obișnuind lumea să vadă în el, ,nu numai sbiri porniți pe bătae sau făuritori de procese de contravenție, ci, și oameni de omenie. Cînd se vor îndeplini macar aceste lucruri, atunci poate fi sigur de Emil Petrescu, că nu va mai avea ocaziunea să citească prin ziare atîtea atacuri la adresa subalternilor săi, nici să mai fie îngrijat de prestigiul și reputațiunea cam scăzută a administrației ce conduce. Ian Lili. Greva comercianților de pescărie GALAȚI, 20 iulie. — Greva comercianților angrosiști de pescărie continuă. Astăzi a rămas nevînduită o cantitate de 1000 kgr. pește. In urma ordinului ministerului de domenii, primăria a luat dispoziții pentru amenajarea unor gherete pentru vinzarea peștelui în caz cînd comercianții detailiști s’ar solidariza cu angrosiștii. Astăzi dimineață d. primar Petrovici și d. prefect de județ Alexandru Gussi, s’au dus în piața pesriei din port, unde s’au interesat de cauzele grevei. După amiază, la orele 5 și jumătate, comercianții angrosiști de pescărie au fost covocațî la o consfătuire in sala de ședințe a primăriei. D-niî primar Petrovici și prefect Gussi au ascultat motivele pentru cari pescarii s’au pus in grevă. Discuțiunile au urmat apoi două ore. S'a cerut ca pescarii angrosiști să întocmească un memoriu care să cuprindă doleanțele lor. D. primar Petrovici a expediat ministerului de domenii un raport în care cere ca, pentru rralment, ministerul să acorde detailiștilor câștigul la kilogram și, în al doilea rînd, să ia dispozițiunea ca, pentru orașele din restul țarei petele să se comande direct de la angrosiști, iar nu prin primării, conform nouei dispozițiuni ministeriale. In momentul cînd telefonez, angrosiștii țin o întrunire la sala Oppler. dimineață comercianții de pește din localitate au fost convocați la Camera de comerț de către d. prefect Niculae Cistreanu care a căutat să afle motivele ce i-au dos t Interview-ul nostru cu mitropolitul iețianu Budapesta, 20 iulie. — Am căutat și găsit pe mitropolitul Stețianu la hotel „îngerhorn“, in dorința de a-l intervieva asupra mersului tratativelor în vederea împăcărei romano-maghiare. Iată declarațiile ce mi le-a făcut mitropolitul în scurta convorbire ce am avut. — Pentru moment nu poate fi vorba decit de pregătiri pentru asemenea tratative. Asupra situației lucrurilor nu mă pot pronunța deocamdată, pentru a nu împiedeca desfășurarea normală a evenimentelor. Mitropolitul Mețianu și-a exprimat apoi părerea că acum a sosit momentul pentru aceste tratative și nu a stat un moment la îndoială pentru a se decide să conlucreze la marea cauză a împăcărei.«ș Spre seară mitropolitul Mojianu a plecat din Budapesta. L. P. O SCENA CARACTERISTICA I Budapesta, 20 Iulie. — In legătură cu tratativele pentru împăcarea romîno-maghiară se discuta în cercurile românești următoarea scenă caracteristică: Poetul Octavian Goga a vizitat ori pe mitropolitul Mețianu unde a apărut și vicarul Mangra. Acesta a salutat pe mitropolit fără a băga de seamă pe Goga. — „Cred că vă cunoaște! interveni mitropolitul. — De cîtva timp nu ne mai cunoaștem, răspunse Mangra. _ — Pardon, replică Goga, de cîtva timp am început să ne cunoaștem. PRESA MAGHIARA ȘI TRATAȚI TELE Budapesta, În Iulie.Sub titlul „Guvernul tratează cu românii !", ziarul „Az Est“ publică un lung articol, în care spune între altele: „Suntem curioși să știm de ce am găsit guvernul necesar acum să înceapă tratative de pace! Ce pace vrea acum guvernul cu partidul naționalităților care e complect distrus după înfrângerea la alegeri. Cei cari au amit norocul să intre în parlament sunt prea slabi pentru a fi periculoși guvernului, înțelegem apoi și mai puțin motivul acestor tratative acum cină șeful radicalilor naționaliști e guvernamental!“ Articolul vorbește apoi de discursul contelui Ștefani Tisza și observă că e interesant de știut că guvernele din București nu se pot dezvăța de obiceiul de a se ocupa în mod public de chestia rominiior din Ungaria, când în realitate nu-î poate interesa chestia supiușilor și cetățenilor unguri. Actualul rege al Romîniei spune ziarul, face și el această greșeală. Articolul relevă apoi faptul că un ziar oficios din București publicînd un articol asupra discursului contelui Ștefani Tisza, a spus că Ungaria trebue să recunoască comitetul național român pentru că numai acesta reprezintă pe românii din Ungaria. Accidentul din oara R. Vilcea R.-VISCEA, 20 iulie.—Astă seară, la orele 7 și 16 m, pe cînd trenul de persoane din direcțiunea P.Cît s’a pus în mișcare, s’a întâmplat, un grav accident. Ștefan Căpitanul, birjar patron din București strada Alexandrina No. 13 (clmpui Porumbarul, dînd fuga să se urca în tren, a căzut între peron și vagon, care î-a tăiat piciorul drept cu desăvârșire. Victima a fost transportată pe targa la spital. Cauza accidentului se atribue și neglijenței portarului gărei, care nu a dat la timp semnalul de suire în vagoane, pomenindu-se astfel lumea cu plecarea trenului, și, fugind care de oare să se sue, erau să se întâmple mai multe accidente. La o depărtare de 50 metri, trenul s-a oprit, în urma semnalului dat de acarul Diaconeasa George, și astfel pasagerii rămași pe jos au putut să se urce în vagoane. Gandrov Sinuciderea deja sosea Azi dimineață la orele 9 și jumătate, un tânăr în etate de 18 ani, anume Constantinescu I. Ilie, s-a sinucis la șosea, trăginidu-șî un foc de revolver în partea stingă a pieptului. Anunțîndu-se societatea de salvare, sinucigașul, a fost transportat la spitalul Filantropia, unde a încetat din viată vesteau+un simm. Asupra sa s’au găsit mai multe scrisori, reviste și cărți, din care rezultă că este un înfocat socialist. Din cercetările făcute pînă în prezent, rezultă că el este de fel din Craiova. prade a domiciliat pe str. Pfichey-Vodă. NÓ. îl. în Capitală ar fi venit după ocupație, și cauza care l-a determinat să comită acest act este mizeria. Cazul se anchetează.ăi Un atentat cu dinamită în Ialomița CALARAȘI, s6 Iulie. — Femeea Ana Muzurca servitoare la d. Dumitru Sintescu, proprietar la Coșereni a primit azi prin poștă un pachet din partea lui Ion Ciose din Azuga. La deschiderea lui pachetul făcu explozie și femeia. Mazurca se alese cu arsuri, din fericire fără gravitate. S-a constatat că pachetul conținea materii explozbile. Substitutul de procuror d. Brădescu a Plecat în ancelotă. ATmvFmn, Amănunte prin poștă.— Yvonne ----------„Scheifern!” în falt Slănic -Prahova, 21 Iulie Proces.—La judecătoria locală s-a înfățișat procesul a doi foști condamnați pentru mai multe furturi prin spargere: Eremia G. Pantazi și Constantin Ungureanu. Ei au fost prinși după făptuirea unui furt la preoții Marinescu din comuna Ștefești. Acuzații nu aveau apărător, iar partea civilă era reprezentată prin d. avocat Popescu Pretor. După ascultarea cîtorva martori și pledoaria d-lui Popescu, judecata, reprezintată prin d. Paul Balașiu, condamnă pe inculpați la cîte 3 luni închisoare și 100 lei despăgubiri. Gr. Ploești, 21 Iulie Sosireat bucovinenilor. — Din irerațiumile noastre de erî, se știe că un grup de 23 membri ai societatei corale „Lumina“ din Bucovina, și-afi anunțat sosirea la Ploești, pe Lunii 26 Iulie, ca trenul de dimineață, care sosește dinspre Moldova. In vederea acestei vizite, se fac toate preparativele de pe acum, pentru o cea mai frumoasă primire a fraților bucovineni. Marți seara, ei vor da tot mare concert în grădina Grivița, pentru succesul căruia se desfășoară o mare activitate de către d-ni. P. Civita, ajutor de primar și d. Zahiu, directorul poliției. Liga culturală, secția locală, a făgăduit tot concursul, atît pentru primirea oaspeților din Bucovina, cit și reușita materială a concertului. Biletele de intrare se găsesc la reprezentanții Lige îi ri-nii P. Ciuta, D. Zahiu, subsemnatul, și Isidor Cabine, casierul, teatrului. Se prevede o mare aglomerație de lume. Vilegiatură.— D. Neutman Schitara, bancher și petrolist, a plecat azi cu Aradul, în străinătate, luând drumul spre Bruxelles și Paris. — D-na și d. Grigorie Scorițeanu, mare proprietar, au plecat azi la Karlsbad. In același direcțiune a plecat și d. farmacist Vinicențiu, Livovschi, cu d-na. — D. dr. G. Cosma, medicul primar al spitalului „Boldescu“, a plecat la Govora. Afacerile spitalului vor fi conduse în lipsa d-sale, ide d. dr. St. Calu, medic secundar. ■— D. farmacist Al. Constantînascu, cu d-na., au sosit din vilegiatură. — D. Costache Georgescu, mare proprietar, a plecat la Karlsbad azi dimineață — iStavăr, lirgoviște, 20 Iulie Astănoapte locuitorii din Gloden! au noapte locuitorii din Glodenî afi găsit pe drum, lingă casa sa, pe locțiitorul Gheorghe Dumitru Cristea în agonie, avînd numeroase răni de cuțit la cap și piept. Sosind autoritățile, primarul și jandarmii, victima a fost transportată acasă, însă pe drum a murit, fără a fi putut da vreo lămurire. Pînă în prezent, nu s’a aflat cine’ criminalul, însă se bănuește un sătean cu care victima era in ceartă. Acela a fost cercetat- Mîine se va face autopsia. Teatru. — Trupa de teatru de sub conducerea d-lui Lică Teodor TCBcu anunță In localitate 5 reprezentațiuni pe scena grădinei Lăzărescu. Se prevede mare succes. II Oferite abonaților Rică Ziarului „Dimineața” Casa din Brăila Str. Mihai-Bravul No. ääfi — Liberă de ori ce sarcină — O frumoasă garnitură mobilă de bambu veritabil, în stil japonez, de la Marele Magazin de Mobile de Trestie, LITTMAN et Co. str. Liscani No. 3. 0 Mașină de Cusut. Un Gramofon mare, perfecționa montat pe un piedestal de palisandru, ornat cu cristale colorate având brațul acustic mișcător, diafragmă pneumatică de concert și mecanism de precisiune, împreună cu cântece naționale, cumpărat de la Marele Migazin de Masic arEAJf Ff? DE If, București, Calea Vetorei 56. Una vioară de concert, model„Ktrrtil varîus“ montată cu abanos, cu arcușul ei. Un clarinet fin de «basss cu clapete »10 uliței Una Harmonică pe mână, in lustruită mr. 10 caie duble, cu burduful triplu de pânză impermeabilă, cu rolțurile îmbrăcate în metal, $ tat premia ■mi 2*> noti naționalis. Toate pestea cumpărate de la Magazinul General de Muzică, ,IS§ ^SÎPA“9 strada Colici No. o. a fte m täte Is .Jänakii”. Ca stelul Muiaristi entiîUas s Pe un au lei 20, cu dreptul la 26 cupoane de participare , pe 6 luni tci 11, cu dreptul la 1î cupoane pe 3 luni lei 6, cu drept la cupoane VALORI Bursa dâra București SI Iulie ÎMPRUMUTURI de STAT ROMANE Renta amort, 55/0 împrumutul intern din 1894 lei 108 — 1021/.- 185 mii. din 1903 „ 1021/4 — 101*/3 Renta amort. 4 /0 împrumutul de mii. intern lei 6l — 90 lj.> „ din 1889 . 011. — 91— , » 1890 „ „ 1891 » „ 1894 1896 1898 s»/g50 27445 121 90 ISO 100 mii. din 1905 70 128 — 94.20 — oaia — oaia — 9li yaî. 91‘/i 95 92 92 92 92 Seria A. și B. 91.80 91.60 Convertită 9î.60 91.50 „ 19u8 „ 91.60—91.40 „ 1910 „ 91.65—91.50 Pentru câmp de păduri —------Creditul județean și comunaU 5 °/ lei 0 .25—103126; idem 41/, cu lei 91 75 -94.75. Creditul viticol s 93—921/a. • Obligațiuni Comunale: București 1% din 1903 lei 88.25—88A/8; idem 4 / din anul 1906 lei 88.25 -88.VS; idem 4“]r din anul 1910 lei 87.5 — 87.65; idem 6% din anul 1910 lei 99?Inch.idem. com. Craiova 5/ din 1006 lei 971/s inch; idem com Ploești &"]") din 1906 lei: 978L— idem com. Iași 41/a din 1906 lei 968/4 inch.; idem 4,2 din 1910 lei 968/4 inch. Scrisuri funciare rurale 5 °/6 lei 99.10 inch.; idem 4°/» lei 88.70— 88.50. Scrisuri urbane: București 5c/0 lei 3830—98.15; idem Iași 5% lei 95.75—95.55. Bonurile Casei Rurale: 5 °/0 lei 99.35 înc. Oblig. Camerei de Comerț: 5?/0 lei 98 97V4. Acțiuni: Banca Națională 4750 — 4755; Casa Rurală 434—432; Banca Agricolă 548 inc.; Banca of. Roumania Ltd. 242 — 240; Banca de Scont din București lei 139 — 137 Banca Marmorosch-Blanck & Comp.lei 952 — 948; Banca de Credit Român lei 800 cu tei; Banca Gen. Romînă lei 1995 — 1990; Banca de Credit și Scop.t lei 1930—192 ; Banca populară din Pitești 250 ; Soc. com. tramvaelor București---------; Soc. Rom. „Speranța*-----------. Societăți de asigurare: Societatea Dacia-Romînia lei 1 053 cuter; Naționala lei 1225 — 1220; Generala lei 1280—1250. Monede: Napoleon lei 20.15—20.10; coroana austriacă lei 1.051/8 — 1.05; Rubla de hîrtie lei 2.692.68. Sconturi și avansuri: Banca Națională, scont 5 °/6;idem avans, pe dep. 51/276; Casa de dep. avans, pe dep. 1/,//■ Schimb__Ceh: Londra 25.233 4 25.183/.; Paris lei 100.12/,99.92V.,Berlin lei 123 45 — 123.20; Viena 105.10 — 104.90; Belgia 99.60 — 99.40 Blursa din străinătate Viena Deschide închid. 21 Iulie 30 Iulie Napoleonul 19.07 19.06 Rubla 2.5350 253.— Cred. Anstalt 668.50 668.— Cred. Func. Austr. 1279.— 1274.— „ „ Ungar 863 20 861.25 Drumurile Austr. 740.70 740.25 Lombarde 110.50 109.75 Alpine 741.— 74 '.25 Loturi turcești 256.75 256 75 Renta austr. hîrtie 93.60 93.60 „ „ argint 93.60 93.60 , , aur 116.10 116.10 „ ungară aur 112.75 112.75 Schimb: Londra 240.15 240.075 „ Paris 95.30 95.25 „ Berlin 117.48 117.425 . Amst. 199.10 199 05 , Belgia 94 85 94.85 , Italia 94.75 94.65 Tendința calmă calmă VALORILE ROMÂNE Berlin, 20 Iulie Rentă 5 °/C din 1903 ÎH apr. 185 mil. 101.90 . 4 °/, , 1889 , 50 , 9210 „ , „ 1890 , 274 . 95.40 , „ „ 1891 . 45 „ 91.70 . . . 1894 , 120 „ 91.75 . . . 1896 „ 60 . 91.— . . , 1898 , 180 „ 90.80 . . ..»&.. »:" „ „ „ 1908 70 . 90.60 Împrumutul orașului București: „ 4VA 1888 99.25 „ „ " , 1895 97.75 „ „ „ 1898 — Frankfurt, 20 Iulie. —Rentă romînă 4 ° A 95.50. Noul împrumut român 102.15. Trest, 20 Iulie.— Soc. Asigur: Dacia Romînia 1054, Naționala 1218, Generala 1255, mărfuri Cereale ÎL. și Iulie La Bursa Capitalei s’au încheiat astăzi: Grîu recolta 1910, Shlitfi 21100, greutatea 78 rar 11.7114 hl. gara Găești; 1400 hl. greutatea 76 cu 1% corpuri străine, 10.85% gara Fiu întâiulea, leirea, 100 vagoane, greutatea 78—79, cu 3% corpuri străine, cu 1509—1650 lei vagonul, gările Filaret, Constanța, Pantelimon, Mătăsari și Ghimpați. Orz și rapiță tranzacții neînsemnate. * (Date comunicate de Ministerul Industriei și Comerțului) La Bursa din Brăila s’au plătit azi 21 Iulie, următoarele prețuri: Prețurile din întîia coloană sînt pe suta de kilograme [UNK] Cele din coloana a doua sunt pe hectolitru. Grin nov pred. Aug. bordo Sulina 78 kg. la hl 3“/c. st. 17.20 13.41 Grin non bun curat (80 kgr. la hl. 17.20 13.76 „ mijlociu 70 kgr. la hl. 16.50 12.70 „ amest. 75 kgr. la hl. 15.50 11.62 Secară I călit. 74 kgr. la hl. 11.30 8.36 „ I călit, 72 kgr. la hl. 10.75 7.14 0:7 de toamnă 70 kgr la hl 10.50 6.30 Orz de primăvară 10.30 6.59 Ovăz 45 kgr. la hl. 10.— 4.50 Porumb vechiil gros galben 77 kgr. la hl. 12.— 9.24 „ cinquantin S0 lahl 14.50 11.60 „ colorat (77 kgr. lahl.) 13.— 1014 Fasole " 20. — .... Cobza 23.75 —. Naveta 21.50 Ea LONDRA 20 (2) Iulie 1910 Deschiderea griului calmă din cauza presiunei vînzărei griului romînesc. Cu toată situațiunea favorabilă urmărea, griul închide calm din cuza presiunei vînzărei griului romînesc. Cumpărătorii dificili în față concesiunei vînzătorilw, pjusțiunea din alte țări rezervată din cauza recoltelor cu signanță dificitare. Se confirmă că Franța va avea nevoe să importeze 25—30 milioane hcetolitri. Probele primite de grin rusesc indică o calitate inferioară, Romnia ar părea să fia singura țară ca avînd frumoase calități. Mai curind sau mai tirziu ridicarea prețuitul inevitabilă-Grin cu 1% c. str. 80—81 kgr. la Al. 19.40 fr. Griü cu 2% e. str. 80— 81 kgr. la Hl. 19.20 fr. Grin cu 3% e. str. 78—79 kgr. la Hl. 18.86 fr. Griü cu 3% e. str. 77—78 kgr. la HL 18.61 fr. Gril cu 5% c. str. 76—77 kgr. la Hl. 18.18 fr. Grîu tot% c. str. 75—76 kgr. la Hl. 18 fr„pate August—Septembrie. LIVERPOOL Griul închide cu: 20-30 fr. pe % kgr. Octombrie: 20.50 fp, pe % kgr. Decembrie. Porumbul calm. Recolta Statelor Unite are perspective mai mult defavorabile. Se oferă pentru porumb mare în bob 12.75 fr. Foiau 13 prompt asemenea Octombrie—Noembrie. Orzul calm se oferă cu 12.15 fr. Ovăzul susținut se oferă cu 11,88 fr. August—Septembrie. Anvers Lei pe 100 kgr. 1920 Grîn calitate superioară----„ „ mijlocie---„ „ inferioară----Secară Helena, calitate superioară —— Moldova, călit, mijlocie —— Muntenia, „ inferioară ----Orz, orzoaică Moldova 191s 18‘ 3 16”, 13, 13 W, 13-calitate superioară —— 15 V. Orz pentru fabricarea herei călit, mijlocie----- 13 — Orz pentru nutreț -—— igVi Ovăz -----lg/4 Cobza —— 25V» Naveta — 24«/a Porumb Muntenia mare'n bob -----13_____ » Foran — 13— „ Moldova —— 13 v. Cineuant in calitate superioară --165/a „ obișnuită --l P/a Agenția telegrafică romînă Constanța 20 lunle Lei pe 100 kgr. Grîul 80—81 kgr. dec. str. 17 20 „ 78-79 „ 4”, “ „ 16,60 „ 75-76 „ 5”/“ „ 15,80 Tendința griului scade — Porumbul susținut 12— Orzul calm 10,20 Ovăzul „ 9,50 Secara susținută 11,10 Fasolea necotată — Naveta 21,__ Timpul frumos Budapesta Coroane pe 50 kgr. 19 20 Griul Octombrie. 9,36 9,45 „ Aprilie 9,64 9,75 Secara Octombria 7,08 7,09 Ovăzul „ 7,15 7,17 Porumb Iulie 5,70 5,75 M August — — „ Mai 5,77 5,89 Rapița August 12,60 12,60 Timpul cald: Anvers Franci pe 100 klgr. 20 Criza sănătoasă pro. Aug. Sept. 254/s Naveta „ „ 246/, Griul suf. 75 kgr. 10 °/oc. str. pr. lS"'s „ sup. 80 „ 2% „ „ „ ÎS--/, Londra 20 Griul tendința mai slabă (—6). Porumbul cerere slabă (scădere 3). Orzul fără transacțiî. Ovăzul calm, transacții slabe. Liverpool Shillings pe cental 1920 Griul Octombrie ’/e.’/etc.'/s „ Decembrie 1hdfr '/i,*/a Porumbul Septembrie ts,7/a *■ o,— „ Octombrie */»,7/e 4/s,— Paris Franci pe 100 klgr. 19 20 Grâul Sep-Decem. £ 6,30 26,20 „ Noemb.-Febr., 26,45 26,40 Făina Sept.-Dec. 34,80 34,60 „ Noembr.-Febr 34,60 34 50 Uleicolza Iulie 57,75 57,25 „ „ Aug. 58,— 58,— _ _ Sept.-Dec. 59, 59, — „ „ Ian.-Apr. 60,50 60,50 Berlin Mărci pe zonă _19______20 Grâul Iulie 193,25 193,25 „ Septembrie 194,50 194,25 Secara Iulie 147,50 147,50 „ Sept. 150,50 150,50 Porumbul Iulie — „ Sept. Rubla la Berlin 216,15 216,20 New-Yorlt Cenți pe bushel 19 20 Griul: —— Deschiderea Sep. 110,*/« 109,e/s închiderea I. Disponibil — 108,1/9 107,’•/• IL „ Iulie 107,te 106,te III Sept 110,te 109,te IV Dec. ___________ Vinzări* 1.300.000 .Porumbul Iulie ---- ----„ Sept. -—--------„ Sept. 72,te 70,te „ Dec. ---------------Chicago 119______20 închiderea din 2012 Iulie 1910 Raportul pieței Liverpool. Griul se ameliora după deschidere, însă mai în urmă cedă, ofertele fiind însemnate iar cumpărările slabe. Vânzări 600.000 centale. Porumbul cedă după deschidere din aceeași cauză ca grîul. Vînzări 50.000 centale. Fasolea în Marsilia: Fasolea de Brăila 22.60; fasolea de Moldova 23.50. Statistica Bradstreet a provisiunilor vizibile: Grîu în Statele unite 16.265.000 bus. Griu în Canada 6.849.000 bus. Porumb în Statele Unite 7.533.000 bus. Ovăz în Statele Unite 9.334.000 bus. Deposite de grîu în Europa sau plutind spre Europa 65.700.000 bus. Raportul american: Griul deschise slab. Piața se menținu slabă din următoarele cauze: de peșt defavorabile, operațiunile bassiștilor, ploae în Manitoba, vînzările pase! Armour pr Sept.-Dec., sosiri considerabile la interior. Sosiri mai mari se credeau, cerere puțin satisfăcătoare de marfă locală la Minneapolis, lichidări, evaluări urcate ale recoltei în Illinois, vînzările comisionarilor, statistica Bradstreet a promisiunilor vizibile, cerere puțin, satisfăcătoare de Finanțe și Comerț Grill. Deschiderea Sept. Închiderea. 1. Iulie II. Septembrie III Decembrie Porumbul Iulie » Sep. » Dec. 104’/. 102,t. 104,*/. 108,te 63,te ei.te 63 V« 103,te 100,Vs 103,te 107,te 60,te 62, te 60. »'a 61, te