Adevěrul, iulie 1910 (Anul 23, nr. 7477-7505)

1910-07-24 / nr. 7498

Sîmbăta 24 Tuîre 1910­ ­.a^ijaaaâian­___*________| Iu­s important Domnilor agriculori nn o îMif Pif fiirP lin Finn nrfr­­ n­o­v­n­mr»l­­»n­­ fV» r­m­n­1 n­orob­irn! în­­!„— " ..ii_s__ .­­ .1 — „­­ I Pentru a putea face un bun ogor și a aplica formula arăturei în două straturi (drenajiu) Prin­­cipiu tfERTZKI după cum arată presentele ilustrațiuni sfătuim D-nii Agricultori a întrebuința Societatea fimtima pentru PlugU tibrăzdar CORECT cu arc de Sub­­ Sol PATENT BIHTZKI , fBrăzdar de țacoperire , . . * ... 1 Subsol • afânat ( Subsol tare VULCAN ft . ........ 111 pi m 1 incontestabil cele mai bune existente IMPORT si EXPORT BUCUREȘTI Biroul Stil Stavropoleos, 15 Depozit: Strada Brutus, 5 «r­d?* iSânâdatori FABRICA de M­­AȘINI—Societate Anonimă pl­ L—“r f& BUCUREȘTI - Beatul Spirei MirofijilíiÉ ¥ T— SECȚIUNE SPECIALA . CONSTRUIREA Transmisiuni LAGĂRE pentru orice sco­p* « jmisiLiliu­Bi puri cu si iară ungere cic­lYloderne culeră, lagărul de jos pu­ Fniniseaza AîtBQRI de tind fi scos separat; TRANSMISIUHE din Oțel de CULINETE cu BILE rezistență mm MRI fis FN­LIN­E universale, etc. , ■ ROTI ă ® TRAN­MISIUME "Instalațiuni complecte în termenul cel mai scurt ! — Proecte după cerere gratis — Toate cererile se vor adresa BIHESTIMNEI JFABHICEI BUCUREȘTI Str. Honzik (Dealul Spirei) PSIugari rotefils © esa «Iig ®«ași și deschideți cu ele imediat miriștele secerate Grappe de oțel și Tafaluguri „Campbell 54’ pentru a face odoarele și arăturile în bune condițiuni apoi selecționați sămânța cu Vântură!»® ro. 7 Isferr­u Schmit și Trier ® „PATENT­IST Sili» si fililffi #Unicum Drill4 Garantat © original: „MELICHAR" brevetat © PâinĂ s*In ® il ms ® frament ümta'»««§utili îniățăm­are prii liprișt!» „Beskir-Ssk­raifr JW f9rip»si de imitaturi interiologie ! " Aceste Specialități brevetate sunt de vânzare la: Set­ie Cea- WEIL, ICÍEPM & ft SS Bt­t$US&E§­TI.—StP*. 5 ® íus^fe ®() M ©» S, lângă Biserica Rusească Reprezentanți: Victor Al. Macedonsky, Brsila, Butev. Caza 61; M. ■N. Gîn­ckiaana, Craiova, str. Al. Lahovar j( l­o. 1091 J­. I Belioveanu, T.*s Măgurele, spre a fi semănate apoi d­e Reprezentanța generală renumitei fabrici A. VENTZK1 Societate Anonimă, Grau­­dens Germania > frf A KIJtSAlA A MINERALA PURGATIVA este acea data BREâZII ~ IAȘI ' i­utorizată da State cu medalia de aur în exp. din Bu­c­urescu­ SM Recomandată ca preferința de D-nii Medici, efect prompt și sigur, dlosa mică, gust plăcut. Cereți dar numai; APA MINERALA DE BREAZA Care se gaseste la toti vănzatori de ape minerale din tară. SemiatS profir. C. Paraschive Ben & Co, Kanya­­last. KARLSBAD Dr. fr. Căhănescu medic român Locuește Casa „Feigenbaum“ — vis—vis de Miihlbvunn — INfEmWUL'BE^AETI 91 ÂCO VKÍ Str. Labirtas, 14,—l­enrești Funcționează «Ic 9 a ni în localul fostului Institut al liceului Matei Ba­sarab , singurul internat autorizat de Onor. Minister, în care se primesc numai elevi cari urmează cursurile la școlile statului. In apropiere sunt: Liceele Matei Basarab și Lazăr, gim­naziul Șincai și școlile de comerț în­treținere îngrijită, disciplină severă. Se primesc elevi cu tratament aparte. Condițiuni de plată convenabile. Direcțiunea se însărcinează cu înscri­erea elevilor la școlile statului. Prospecte la cerere. Director-proprietar ATU. MAGOMEI profesor la Seminarul Nifon și la liceul Sf. Sava OrJJIVSCI De la Facultatea din Paris fost elev al profesorului fesim­ist Specialist în: Boalele de Piele si Sifilis BOALELE PAHULUI Calea Victoriei 120 (lingă bis. IV, TELEFON 29­­­1 Consult: 8—10 a. m. și 2—5 p. m CASSE DE BANI IN OTEL a yy Fabricațiunie ir olandeză, garantată contra focului, spargerei și căderei DEPOSIT. —5, Strada Sm­ârdan, 5— (Vis-a-vis de Palatul Camerei de Comerț) Reprezentant General: CAROL SfîMfJiOIKI, București Marca Fabx*l­el —’k­1—rîFrrTiTTT rrîTTiT Tnrrî — TELEFON 25/71 SS Carele de Piele « Geb­rüider Krafft Fahrnau 1/B­purele de i­­ais Cămilă și Basslui 1 Gust. finez A­G., Treuen i/S ■ 1— fara concurența -1 Depozit permanent la Repr. General: ARTHUR KYSER București, B-dul Carol 13 Viena. Zwink acesta, numit „der Lüftelmaler“, era adevă­ratul precursor al „plin-aeris­­mului“ și zugrăvelile lui pe case, făcute adesea în schim­bul mîncărei, sunt și azi po­doaba vechilor case din Ob­er­­a mergau și admirația străini­lor. Costumele, azi în număr de peste o mie, reprezintînd pes­te o sută de mii de mărci,, sînt combinate în culori, de­ un pitoresc neînchipuit și se­ fac de satencele de­ aci, sub con­ducerea directorului școalei de desen și pictură. Nu tot astfel era cînd în 1720 comu­na, care organizează repre­zentările, avea un deficit de 73 de florini. Acum zece ani, după ce s’au plătit, peste 300 mii de mărci, cheltuelile de restaurare a teatrului și peste 330.000 de mărci onorarii in­terpreților — cam 404 mărci de cap — a mai rămas un ex­cedent de 228.000 de mărci, cari ca și excedentele ante­rioare se afectează preparărea viitoarelor reprezentări, case­lor de ajutor, canalizărei, fon­dului pentru săraci și se pro­­ectează acum de comună o grădină de copii, un orfelinat și un azil pentru bătrîni, în care să se poată odihni și u­­nii din veteranii „actori“ ai dramei Patimilor, căci acei cari joacă azi pe Sadok și An­drei, de pildă, sînt venera­bili octogenari, cu dicțiunea totuși pătrunzătoare încă­ u­­nul din veterani, în vîrstă de o sută,zece ani a de­pus acum zece ani rolul său­ la primărie, spunînd că nu-l mai poate juca! Emoț­iunea ce comunică spectacolul rezidă tocmai în faptul că nu e teatru cu peruci și farduri, ci fiecare interpret are el însuși vîrsta și capul, potrivite personagiu­lui. Anton Lang, pentru a doua o­­ară interpretul lui Isus, pe care mulți actori de la oraș s’au oferit să-l înlocuiască, ori să-l „dubleze“ măcar, e în vîrstă de treizeci și cinci de ani și are, în adevăr, un chip ideal de Christ. Portrete, bus­­turi, chromolitografii și foto­grafii îl răspîndesc peste am­bele continente. Onorariul lui nu trece peste 3000 de mărci, și în finul familiei sale, în­conjurat de nevastă și trei co­pii, își continuă meseria de o­­lar în atelierul său de olărie artistică. Interpretul lui Iuda, Johan Zwink, e nepotul „zu­gravului“ de case Zwink, și el însuși pictor. Primarul din Oberamergau, Bauer Sebas­tian reprezintă pe Pilat și tus­trei sunt cu totul superiori în jocul lor plin de convingere și credință. Dar sunt 52 de per­sonagii, pe lîngă cele ș­ase sute din massele poporului și de nici unul nu se poate spune că nu e la locul lui, sau că tur­­bură o clipă emoțiunea specta­colului. Maria e distinsa Otilia Zwink, fiica lui.­... Iuda! Iar Maria Magdalena, frumoasa și comunicativa Maria Mayer, cărora li s’a împlinit, în fine, visul tuturor fetelor și femei­lor din Oberamergau, , acela de a fi alese să reprezinte pe mama și prietena Mântuitoru­lui. Cu tonul natural al ini­­mei de mamă, de adoratoare, ele unesc o nobleță și o re­semnare mișcătoare. E tradi­ția artistică a localitatei care formează astfel pe acești ță­rani , pentru reprezentarea dramei Patimilor. Cîtă vreme se vor ține la a­­ceastă înălțime de manifestare artistică, excluzînd cabotina­­jul, reprezentațiile din Ober­amergau vor fi una din cele mai interesante originalități ale manifestărilor și tradiții­lor artistice. Emil D. Fagure. p­lingeri și se adu­ce la cunoștință că ad­ministratorul agronom al obștei „Gosta-Foru“, din comuna, Crețești, Sin­tești jud. Ilfov, d. G. Ionnescu și-ar fi rezervat pentru d-sa personal mai multe pogoane d’e­­to fără ca con­siliul de administrație al obștiei să ■aibe vre­ o cunoștință despre aceasta. De asemeni d-sa mai e acuzat și de alte abuzuri. Deși s’au făcut reclamațimnî în a­­cest sens la cel în drept și deși a­ ve­nit în cercetare d. Dumitrescu-Bum­­bești, inspector, totuși nu s’a luat pînă în prezent nici o măsură în contra d-lui G. Ionescu. Curierul spectacolelor Vineri 23 Iulie GRADINA BLANDUZIEI. — Se va juca de trUpa Teatrului Național: Aber­­leît Holmes, comedie în 4 acte. GRADINA AMBASADORI: Se va juca de compania­ Davila : Noroetic­lul bi­biții ,­ colosal, comedie în 3 acte. PARCUL OTETELIȘEANU. — Com­pania lirica Grigoriu va, jucat Fata mu­Kficarți laî Bîli, operată în 3 acte. Sala Eforiei. — In fiecare seară re­­prezentatiuni ale cinematografului Pa­tine Fréres, sub conducerea electricia­nului I. Botez. TEATRUL DE VARIET­ATI „IMPE­RIAL“, strada Cîmpineanu 16, Bucu­rești , în fiecare seară reprezentatiinî pentru familii. Programul de la 1 Iunie a. c., din nou aranjat cu artiști și ar­tiste de primul rang : Gracia Soria (franceză), soprana legeră de la Opera cea mare din Paris, grăvit, cunoscutul cupletist francez, și cu concursul celor­l­­alți artiști. Pentru tot sezonul de va­ră, intrarea generală 1 leu, la matineu intrarea gratuită. Greva tipografilor — Un scurt istoric al statutelor corpora­ției artelor grafice — -------m-----­ D. Const. Georgescu, președintele corporației artelor grafice ne adre­sează următoarea scrisoare ca răs­puns la cele avansate de d. Teutsch în privința statutelor corporației al cărei președinte este semnatarul a­­cestei scrisori: Domnule director, Ziarul „Adevărul“ No. 7195 din 21 Mie 1910 publică o scrisoare a u­­nui domn Carol Teutsch, care nepof­tit, intervine în mișcarea produsă în corpul grafic pe urma lock-out-u­­lui, susținînd, de­sigur interesat, în­tre a­lte inexactități și pe aceia că statutele acestei corporații au fost prin surprindere aprobate de Came­ra de meserii Motivul acestui amestec nu-l vom discuta fiind lesne de înțeles că nu din dragostea adevărului mistifi­că realitatea faptelor care îî dă cea mai formală desmințire,­­ căci un co­respondent de ziar care se re­spec­­tă atît pe el cit și încrederea ce i s’a acordat, ar fi trebuit să fie conș­tiincios, nepretindu-­se la „rugă­minți“ cari tind la inducerea în e­­roare a publicului cititor, voind a forma astfel o opinie ostila drepta­te­. Noi lăsăm pe acest domn la o parte să-și facă meseria ce a fost rugat să o exercite și arătăm așa cum stau lucrurile în ce privește statutele corporației noastre. La 10 Februarie 1910 s’a împăr­țit tuturor membrilor corporației ar­telor grafice proectul de modificare al statutelor, însoțit de o expunere de motive în care la partea finală spuneam: „Terminând, vă rugăm, „domnule membru, a studia modifi­cările făcute de noi, și a ne trimite „observațiunilo d-voa­stră scrise, în „timp de cinci zile, pentru ca, comi­­­tetul găsindu-le bine, să le prezin­te, împreună cu acestea adunărei „speciale, ce va avea loc în cel mai „scurt timp“. Această invitație s'a făcut în scopul ca lucrarea să fie cât mai complectă și, pe cît posibil, cu colaborarea tuturor membrilor corporației. La 27 Februarie 1910 cu convoca­rea­ No. 17, sânt chemați pentru 7 Martie 1910 toți d-nii membri cu drepturi ai act**P corporații la adu­narea specială a­, s’a ținut la sub zisa dată în sala Băilor Eforiei, cînd subsemnatul dă citire ordine­ de zi explicînd și motivele cari faceau ne­apărată modificarea statutelor. întreaga adunare recunoscând a­­ceastă necesitate, decide în unani­mitate luarea în considerație a pro­­ectului de modificare al statutelor, începînd discuția pe articole care s’a terminat în a doua adunare,în con­tinuare în sala Bursa Muncei, în sea­ra de 10 Martie 1910 cînd s’a vo­tat în total acest proect, neavînd nici un vot contra. —. Cu adresa No. 35 din 31 Martie 1910 aceste statute însoțite de un raport și de copiile după procesele­­verbale ale adunărilor cari l’au vo­tat, s’au trimis cam­ere­ de meserii ,unde au stat, conform art. 52 din le­­rgea pentru, organizarea meseriilor,­­care prevede, ca termen de apel, pen­­­tru c­el c­ari nn- interes să-l facă, de 30 zile.­ Camera după trecerea acestui timp,­ neivindu-se nici o contestație, însărcinează pe un domn membru al ei, patron tipograf, cu p revederea lor, și facerea raportului, care fiind favorabil statutelor, acestea s’au a­­dus în discuția Camerei de meserii, și în ședința sa de la 26 Maiu 1910 le-a aprobat în unanimitate, pu­­nîndu-se de d. președinte, următoa­rea rezoluție: „Acest statut s’a aprobat de Ca­­­mera de meserii în ședința de la­­ 26 Maiu 1910, după ce a fost com­plect revăzut de d. membru Al. „Georgescu“. (L. S. C.) Președinte (s) Th. Dobrescu După acel domn Teutsch, func­ționar și corespondent de ziare stră­ine, „Camera de meserii și-a dat a­­probarea prin surprindere“. Noi cre­dem că această afirmare e o îndrăz­neală nepermisă, pe care a fost îm­pins s-o facă, căci ea constitue o in­sultă pentru Camera fie meserii, pe care o crede ca trece lucrări de im­portanța unor statute ca cele în chestie ca pe niște articole ale d-­sale. Mai departe, acest domn Teutsch spune că „statutele au fost anulate de d. ministru de industrie“. Nea­devăr sfruntat. Ca să se facă acest lucru trebuia făcut recurs contra în­­cheerea Camerei de meserii în ter­men de 15 zile, așa cum spune le­gea tot la art. 52. Or aceasta nefă­­ciîndu-se, nici statutul nu se putea anula. Adevărul stă astfel: făcîndu­­se intervenții, după expirarea terme­nului, de unii interesați cari n’a­­veau dreptul după lege, căci ei nu făceau parte din corporație, și fără a arăta aceasta ministerului, s’a obți­nut un comunicat prin „Monitorul Oficial“ în care se spune „... se va interveni la Camera de meserii pentru anularea statutelor“. De la a interveni pînă la sunt anulate, e foarte departe, și îl rugăm pe dom­nul Teutsch să ne arate și nouă cînd s’a anulat și care a fost ședința Ca­merei în care s’a discutat această chestie? Noi pînă în prezent, cu tot interesul ce am pus, n’am putut găsi atît la minister cit și la Ca­mera de meserii, o decizie de anula­­re a statutelor noastre. * Cum vedeți, domnule director, lu­crurile stau cu totul altfel și d. Teutsch intenționat a avansat aces­te neadevăruri, pe cari i le-a îm­prumutat d. I. St. Rasidescu, după cum d-sa declară prin manifestul in­titulat „Către lucrătorii tipografi“ în care pune în joc oamenii de start, rațiunea de stat și alte rațiuni fără rațiune. L’am fi dat uitărea și pe d. Rasi­descu, nu ne-am fi ocupat de d-sa și nici n’am fi voit s’o facem, dar ne si­lește la aceasta procedarea și purta­rea d-sale de acum, care e o repro­ducere a celei din trecut .D-sai în toate ocaziile a avut o atitudine foarte dușmănoasă față de corpul grafic, care de cînd a avut nenorocirea să-l prenumere printre membrii săi ■ nu a fost de­cît într’o permanentă răsmeriță. Dovada despre aceasta o fac în­deajuns faptele din trecut, cari ara­tă lămurit rolul d-lui Rasidescu în corpul tipografic. D. Rasidescu știe că există mo­țiuni prin cari membrii corporației artelor grafice au cerut celor în drept ,a-I ridica însărcinarea de comisar al guvernului pe lângă această cor­porație pe motivul că d. Rasides­cu lucrează contra intereselor între­gului corp. Acestea sunt fapte cari trebuiau să dea de gîndit doul Teutsch, care împins de d. Ra­sidescu a dat străi­­nătățeî acele „desinteresate“ lămu­riri. Un om de onoare și conștiincios, într’o chestiune atît de gravă ca a­­ceea în care sînt în joc interesele și existența a mii de oameni, — nu s’ar fi grăbit să avansese lucruri ne­adevărate. Ar fi fost o datorie ele­mentară a d-sale de a se interesa la ambele armate în luptă pentru a pu­tea da, astfel, informațiuni exacte și cinstite. Dacă nu se urmează așa, dacă se avansează neadevăruri cu bună știință, atunci opinia publică tr­ebue luminată pe altă cale, spre a stig­matiza cum se cuvine pe acei care lovesc cu arme veninoase și nereale în mișcarea de revendicări a unei întregi categorii de muncitori. Primiți, d-le director, asigurarea stimei mele CONST. GEORGESCU președintele corporației arte­lor grafice Buletin Meteorologic 23 Iulie 1910 Furnizat de Casa MEM­­O­r­ie Temperatura centigrade A înălțimea barometrica 7605 m/m. Cerul puțin înotat. Barometrul în scădere. Fazele Lunare:­­0 Ultim quart Era temperatura și mai caldă, vîn­­tul ce bătea dela sud sugruma atmo­sfera. #• E.O £ 3 «£ 9­9 ` îngrozitoarea crimă din Poroiu Mare (Mehedinți) CINE E CRIMINALUL. — CAUZELE CRIMEI. — CONVORBIRE CU CRIMINALUL. — CE SPUN MAR­TORII. — ANCHETA NOASTRA LA FAȚA LOCULUI T.-SEVERIN, 21 Iulie. — Am co­municat telegrafic despre crima din Poroiu Mare care a pasionat m­ul­tă lume, mai ales că criminalul, Debe Cameniță, face parte din o mare fa­milie a Camenițeștilor, oameni cu dare de mină. M’am transportat în fața loicului spre a face o anchetă pentru ca ci­titorii să fie bine lămuriți de cete făptuite. Ajuns în Poiana Mare, de­părtare de vre-o 20 km. de Severin, m’am dus la postul de jandarmi un­de era arestat criminalul pentru a avea o convorbire cu deffisul. De față se aflau șeful postului și mai mulți săteni martori oculari ai aceste cri­me. Criminalul mi-a sipus următoa­rele: „Am fost căsătorit și am avut și un copil. Căsătoria mea nu a durat mult și din diferite neînțelegeri ea s’a sfîrșit printr’un divorț. Fiind în di­vorț, nepotul mamei, anume Trică Marghescu, m’a ademenit cu vorba spunîndu-mi că fiind­că sînt propie­­t­ar și plătesc foncieră mare o să plătesc taxe și întrețineri de divorț mari și așa m’a făcut să fac mo­șia vînzătoare prin tribunal numai de formă, însă tot eu să o muncesc fără a plăti însă taxele pomenite. Am urmat sfatul și toamna cînd să semăn recolta. Trică Marghescu, împreună cu cei 6 fii și nepoți s’au opus, spunînd că ei au cumpărat moșia de la mine cu acte în regulă. Atunci eu am reclamat cazul secției de jandarmi aducînd și martori cari au spus cum stă afacerea.­­Prin sec­ția de jandarmi, am convenit cu Trică Marghescu printr’un act ca să muncească la moșia care are o întin­dere de 40 pogoane și să fim la parte. Acum, cînd se adună griul de pe câmp, sus numiții s’au dus să ridice griul fără ca sa știu eu. Fiind încunoștiințat despre aceas­ta am luat pușca ca de obicei și am plecat într’acolo unde era griul. Aci, făcîndu-le observații despre neomenoasa lor procedare, au înce­put să mă înjure și cel mai mare fiu, anume Stefan Marghescu, a spus: „Trageți, măi, cu puștile!“ Toți erau înarmați. Eu văzîn­dum să amenințat, am luat-o la fugă. Ei însă au asmuțit crinii cari m’au mușcat la pulpele­­ picioarelor și mi-au rupt pantalonii. „Văzînd că nu mă ajung au tras 6 focuri de pușcă în mine fără să mă lovească. Ștefan Marghescu voind sarmi iasă înainte pe altă parte și văzând că el mă va împie­dica de a fugi, am tras un foc de pușcă lovindu-l în abdomen. El a că­zut jos pe loc. Era cît pe aci să’mî perd cumpătul fiind­că nu voiam să’l omor. Acum... justiția... ce’o găsi de cu­viință­ întrebând sătenii cari erau de față ca martori ei mi-au spus aceleași lu­cruri povestite de criminal. Din ancheta făcută de costul de jandarmi locali reese același fapte. E de notat că toți martorii au depus favorabil criminalului. D. prim procuror Părăianu și d. dr. Mangurea se vor duce la fața locului pentru facerea autopsiei. _______________ Cărți și reviste A apărut: Gzernovitzer Skizzen de Franz Forubsky. Albina No. 42-43. Arhiva No. 5-6. « ADEVERUL Finanțe și Comerț VALORI Bursa din București 23 Iulie ÎMPRUMUTURI de STAT ROMANE Renta amort. 5 °/C împrumutul intern din 1894 lei 103 — 1021/? 185 mii. din 1903 „ 102"/1 — 101V2 Renta amort. 4/„ împrumutul de 37a mii. intern lei 91V4— 91 915/8— 913­8 95 —94.20 92 — 9012 92 - 90­2 92 — 90­ a 92 — 917, 91.90—91.7­5 91.60- 91.50 91.60— 91.40 91.65-91.50 50 , din 1889 , 274 „ „ 1890 , 45 . , 1891 . 12> . , 1894 „ 90 „ „ 1896 „ 180 „ „ 1898 „ 100 mii.­­ Seria A. și B, din 1905 . Convertită 70 „ „ 1908 _ 128 „ , 1910 . Pentru cump. de păduri — -----­Creditul județean și comunal: 5% lei 10 M, inc­.: idem 4>/­, cu lei 94 90—94%. Creditul viticol: 93—921/2. Obligațiuni Comunale: București 4% din 1903 lei 88.25—88.V8; idem 4 /„ din anul 1506 lei 88.25-88.Vei idem 4 °­ 1 din anul 1910 lei 87.85 — 87.65 ; idem din anul 1910 lei 09­% inch; idem. com. Craiova 5 ° l > din 1906 lei 9772 inch; idem com. Ploești 570 din 1906 lei 97%—97%; idem com. Iași 4% din 1906 lei 96% inch.; idem­­ 4% din 1910 lei 96% inch. Scrisuri fonciare rurale 5"/6 lei 99.30­• 99.20; idem 4% lei 88.70— 88.50. Scrisuri urbane: București 5 °/0 lei 98.121­,­98.22% idem Iași 5 lei 95.80— 95.677a. Bonurile Casei Rurale: 5% lei 997,­99%. Oblig. Camerei de Comerț: 570 lei 98 — 9774. Acțiuni: Banca Națională 4750 — 4735; Casa Rurală 440—430; Banca Agricolă 549 cu ter.; Banca of. Rou­­mania Ltd. 242 — 240; Banca de Scont din București lei 139 — 137 Banca Marmorosch-Blanck & Comp.lei 948 cu ter.; Banca de Credit Romín lei 890 — 886; Banca Gen. Rommna lei 1995 — 1990 ; Banca de Credit și Scont lei 1930—1920 Banca populară din Pitești 250 ; Soc. com­. tram­vaelor București--------; Soc. Rom. „Speranța“ — — —. Societăți de asigurare: Societatea Dacia-Romînia lei 10ă0 cu ter. Națio­nala lei 1225 — 1220; Generala lei 1260—1250. Monede : Napoleon lei 20.15—20.10; coroana austriacă lei 1­057* — 1­05; Rubla de hîrtie lei 2.69 -2.68. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională, scont 5 ®/0; idem avans, pe dep. 51/37„; Casa de dep. avans, pe dep. 727 °. Schimb. — Ceh: Londra 25.25 — 25.20; Paris lei 100.127? — 99.92%; Berlin lei 123.45 <- 123.20; Viena 105.10 — 104.90; Belgia 99.70 — 99.50. Bursa din străinătate VALORILE ROMÂNE Berlin, 22 Iulie Rentă 5% din 1903 Timior. 185 mil. 101.90 4% 1889 1890 1891 1894 1896 1898 19051 MĂRFURI 92.50 95.50 90.90 90.80 / conv.­­ —.—­­A.și B./­ 90.60 50 274 45 120 60 180 conv. A. și B 1908 împrumutul orașului București: „ 4V,­lo 1888 99.25 . . . 1895 97.25 . „ „ 1898 97.­Frankfurt, 22 iulie. —Rentă romînă 4% 95.40. Noul împrumut roman 101.90. Triest, 22 Iulie.— Soc. Asigur. Dacia Romînia 1053, Naționala 1218, Generala 1254. î­n Cereale LEMNE ȘS iulie. La sBursa Capitalei, s’au încheiat: prio rec. 1910, 2100 hl. greutatea 80, cu 3 la sută corpuri străine cu 12 lei 43 hi; idem greutatea 79—80, circa 35 vagoane cu 1475—1550 va­gonul, termen Obor și moara Bucu­rești. Orz recolta 1910, circa 20 vagoane cu 780—875 vagonul, termen gări­le Fundulea și Fetești. Lemne de foc, fag, 1.000.000 m, cu 1.45­ șleau, 250 mii stînjeni cu 1.30; tufan , 300 mii stânjeni cu 1.50 suta de kgr. (Date com­unicate de Ministerul Industriei și Comerțului) La Bursa din Brăila s’au plătit azi. 23 Iulie, u­rmatoarele prețuri: Prețurile din întîia coloană sunt­­ pe suta de kilograme [UNK] Cele din co­loana a doua sunt pe hectolitru. Gelonoü pred. Aug. bordo Sulina 78 kg. lahi 3"/oc.St. 17.40 Griü nou bun curat­­ 80 kgr. la hi. 17.70 mijlociu 77 kgr. la hi. 17.— amest. 75 kgr. la hi. 1Ö.— Secară I călit. 74 kgr. la hi. 11.50 I­ călit. 72 kgr. lahi. 11.— Orz de toamnă 70 kgr la hi 10.50 Orz de primăvară 10.20 ovăz 45 kgr. la hl. 10.— Porumb vechiü gros (gal­ben 77 kgr. la hl. 11.80 cinquantinSOiahl 14.60 colorat (77 kgr. lahl.) 13.— Fasole 20.50 22.60 21.50 LONDRA 22 ()) Iulie 1910 Deschiderea mai bine susținută. Griul susținut din cauza nivelului rezonabil al prețului actual, griul ro­­mînesc de asemenea. Timp ploios in Englitera. S’­ar părea că mersul ape­­cuta­­ iin ei a mai slăbit dlin cauza mărilor perderi ce comerțul a sufe­rit în urma­­ ultimei mari scăderi. Totodată se consideră că prețurile actuale se vor dezvolta. Griul cu 3 la sută c. str. 77—78 kgr. la hl. s’a vîndut cu 18.60 fr. August.Sep­t­embrie. Se oferă pentru grid cu 1 la sută c. str. 80—81 kgr. la hl. 19.40 fr. ;cu 2 la sută c. str. 80—81 kgr. la hl. 19.20 fr.; cu 3 la sută c. str. 78—79 kgr. la hl. 18.86; cu 5 la sută c. str. 76—77 kgr. la hl. 18.20 fr.; cu 5 la sută c­ str. 75—76 kgr. la hr. 18 fr., toate August—Septembrie. LIVERPOOL Griul închide cu 20.79 fr. — 21.02 fr. pe suta de kgr. Porumbul susținut inactiv, po­rumbul mare în bob se oferă cui 13.05 fr. Foxan 13 fr. Orzul pentru nutreț — 12 fr. Ovăzul 11.88 fr. August pînă la Decembrie. N.B. Prețurile se înțeleg cif­­pa suta de kgr. Anvers Lei pe 100 kgr. _21____22_ Grîn­ calitate superioară--19s's „ „ mijlocie -- 185/s „ „ inferioară--lgg. Secară Helena, calitate superioară —- 13‘/2 „ Moldova, călit. mijlocie -- 13 V* „ Muntenia, „ inferioară --13_____ Orz, orzoaică Moldova calitate superioară —— 15»/a Orz pentru fabricarea berei călit, mijlocie--127/S Orz pentru nutreț --12 v, Ovăz --12% Cob­za — 25% Naveta --24% Porumb Muntenia mare'n bob --12’/s „ Foran -— 121,s „ Moldova --133/4 Cincuant in calitate superioară --161/8 „ obișnuită --W/& Agenția telegrafică romînă­­ Budapesta Coroane pe 50 klgr. 21 22 Griul Octombrie. 9,49 9,53­­ Aprilie 9,79 9,84 Secara Octombrie 7,11 7,13 Ovăzul­­ 7,21 7,21 Porumb Aug. 5,79 5,73 j. Mai 5,89 5,78 Rapița August 12,60 12,60 Timpul ploaie. Anvers Frână pe 100 klgr. 22 Oofza sănătoasă prof Aug. Sept. 254/» Naveta „ „ 24s/« Griul inf. 75 kgr. 10% c. str. pt. 18— „ sup. 80­­ 2% „ „ „ 19*/« „ inf. disponibil lipsă epuizat. „ sup. Porumb inferior pro. ----­„ superior pro. — „ infer, disponibil­­,.. „ super. „ Londra 22 Grîul calm, cumpărătorii rezervați. Porumbul­­ ferm dar inactiv. Orzul fără transacții. Ovăzul „ „ Liverpool Shillings pe cental 21 Grîul Octombrie %,% „ Decembrie %,% Porumbul Septembrie %,— „ Octombrie ‘/»,— Paris 22 V/, »V/» %,4/s Franci pe 100 lclgr. 21 22 Grâul Sep-Decem. 26,20 26,45 „ Noemb.-Febr„ 26,35 26,70 Făina Sept.-Dec. 34,60 35,—­„ Noembr.-Febr­ 34,50 34,75 Ulei colza Iulie 57,50 57,75 „ „ Aug. 58,25 58,75 „ „ Sept.-Dec. 59,25 60,— „ „ Ian.-Apr. 60,75 61,75 Berlin Mărci pe zonă 21 22 Grâul Iulie 192,75 195,75 „ Septembrie 194,25 197,— Secara Iulie 148,— 150,75 „ Sept 151,— 154,75 Porumbul Iulie —,— — „ Sept. — ,— Rubla la Berlin 216,20 216,05 Netw-York­ Cenți pe bashet 21­22 Grîul. —­— Deschiderea Sep. 109,% 110,5/« închiderea L Disponibil — 107,% 107,% II. „ Iulie 107,­% 107,% III Sept. 109,% H0,% TV Dec —__ Vînzări”­­ 900.000 Porumbul Iulie —------------­„ Sept. ---------------­„ Sept 70,% 71,% „ Dec. ---—— Chicago 21_____22 Grîul ■ Grîul: Deschiderea Sept. Închiderea: I. Iulie II. Septembrie III Decembrie Porumbul Iulie „ Sep. „ Dec. închiderea din 22/4 iulie 1910 LIVERPOOL, 28 Iulie. — Griul Gon­ji Jiu, creștere în urma­ știrilor d­e pre ploi in­sianța. Vînzări 300.000 centale. Porumbul se îmbunătăți după des­chi­dere, ofertele fiind mici, vînzările bum 10.000 centale. Petroleul (închiderea din 22/4 iulie 1910) Hamburg.­Tendința slabă. Petro­­leum Standard white spot 6 pro SOkgr. New-York.-Tendința calmă. Pe­troleum refined în eases 10,05 cts pro gallon . Standard white în New-York, 7,65; în Philadelphia 7,65; Credit Ba­lances 1,30; in tanks 1,15. Cota apelor Dunărei ------ - Pe ziua de 23­ 5 Iulie 19:0 In ROMÎNIA: Crește la Bechet; staționează la Turnu-Magurele, iar în celelalte porturi scade. In AUSTRO-UNGARIA : La 3 Au­gust st. n.­ La Passau + 406, la Viena + 141 La Buda-Pesta +■ 382, la Mohács + 542. La Baziaș + 340. St. SlEn­E­in­ est S’â. MUTAT Viena, VIO. Koeligrt­sst No. 92 Consultațiuni cu celebritățile me­dicale și specialiștii de la facultatea de medicină din Viena Viena Napoleonul Rubla Cred. Anstalt Cred. Func. Austr. , Ungar Drumurile Austr. Lombarde Alpine Lozuri turcești Renta austr. hîrtie „ . argint » * aur „ ungară aur Schimb. Londra „ Paris „ Berlin „ Amst. „ Belgia „ Italia Tendința Deschid. închid. 23 Iulie 22 iulie 19­ 06 2.5325 668.— 1275.— 861.50 741.25 108.50 741.75 256.75 93.60 93.60 116 0c 112.70 240.20 95.30 117.50 199.10 94 85 94.75 calmă 19.06 2.53— 667.50 1272.— 862.25 740.50 109.10 741.50 256.25 93.60 93.60 116.05 112.70 240.75 95.25 117.45 199.— 94.85 94.65 calmă 13.57 14.16 13.09 12.— 8.51 7­92 6.30 6.52 4.50 9.08 11.60 10.14 103, % 101,% 104, 0. 108,% 59, % 62,% ■ 60, % 61,% 105,— 102,% 105,— 109,— 60,­% 62,% 60,1»'s 62,—

Next