Adevěrul, iulie 1910 (Anul 23, nr. 7477-7505)
1910-07-24 / nr. 7498
Sîmbăta 24 Tuîre 1910 .a^ijaaaâian___*________| Ius important Domnilor agriculori nn o îMif Pif fiirP lin Finn nrfr novnmr»l»n fV» rmn1 norobirn! în!„— " ..ii_s__ . .1 — „ I Pentru a putea face un bun ogor și a aplica formula arăturei în două straturi (drenajiu) Principiu tfERTZKI după cum arată presentele ilustrațiuni sfătuim D-nii Agricultori a întrebuința Societatea fimtima pentru PlugU tibrăzdar CORECT cu arc de Sub Sol PATENT BIHTZKI , fBrăzdar de țacoperire , . . * ... 1 Subsol • afânat ( Subsol tare VULCAN ft . ........ 111 pi m 1 incontestabil cele mai bune existente IMPORT si EXPORT BUCUREȘTI Biroul Stil Stavropoleos, 15 Depozit: Strada Brutus, 5 «rd?* iSânâdatori FABRICA de MAȘINI—Societate Anonimă pl L—“r f& BUCUREȘTI - Beatul Spirei MirofijilíiÉ ¥ T— SECȚIUNE SPECIALA . CONSTRUIREA Transmisiuni LAGĂRE pentru orice scop* « jmisiLiliuBi puri cu si iară ungere ciclYloderne culeră, lagărul de jos pu Fniniseaza AîtBQRI de tind fi scos separat; TRANSMISIUHE din Oțel de CULINETE cu BILE rezistență mm MRI fis FNLINE universale, etc. , ■ ROTI ă ® TRANMISIUME "Instalațiuni complecte în termenul cel mai scurt ! — Proecte după cerere gratis — Toate cererile se vor adresa BIHESTIMNEI JFABHICEI BUCUREȘTI Str. Honzik (Dealul Spirei) PSIugari rotefils © esa «Iig ®«ași și deschideți cu ele imediat miriștele secerate Grappe de oțel și Tafaluguri „Campbell 54’ pentru a face odoarele și arăturile în bune condițiuni apoi selecționați sămânța cu Vântură!»® ro. 7 Isferru Schmit și Trier ® „PATENTIST Sili» si fililffi #Unicum Drill4 Garantat © original: „MELICHAR" brevetat © PâinĂ s*In ® il ms ® frament ümta'»««§utili îniățămare prii liprișt!» „Beskir-Sskraifr JW f9rip»si de imitaturi interiologie ! " Aceste Specialități brevetate sunt de vânzare la: Setie Cea- WEIL, ICÍEPM & ft SS Btt$US&E§TI.—StP*. 5 ® íus^fe ®() M ©» S, lângă Biserica Rusească Reprezentanți: Victor Al. Macedonsky, Brsila, Butev. Caza 61; M. ■N. Gînckiaana, Craiova, str. Al. Lahovar j( lo. 1091 J. I Belioveanu, T.*s Măgurele, spre a fi semănate apoi de Reprezentanța generală renumitei fabrici A. VENTZK1 Societate Anonimă, Graudens Germania > frf A KIJtSAlA A MINERALA PURGATIVA este acea data BREâZII ~ IAȘI ' iutorizată da State cu medalia de aur în exp. din Bucurescu SM Recomandată ca preferința de D-nii Medici, efect prompt și sigur, dlosa mică, gust plăcut. Cereți dar numai; APA MINERALA DE BREAZA Care se gaseste la toti vănzatori de ape minerale din tară. SemiatS profir. C. Paraschive Ben & Co, Kanyalast. KARLSBAD Dr. fr. Căhănescu medic român Locuește Casa „Feigenbaum“ — vis—vis de Miihlbvunn — INfEmWUL'BE^AETI 91 ÂCO VKÍ Str. Labirtas, 14,—lenrești Funcționează «Ic 9 a ni în localul fostului Institut al liceului Matei Basarab , singurul internat autorizat de Onor. Minister, în care se primesc numai elevi cari urmează cursurile la școlile statului. In apropiere sunt: Liceele Matei Basarab și Lazăr, gimnaziul Șincai și școlile de comerț întreținere îngrijită, disciplină severă. Se primesc elevi cu tratament aparte. Condițiuni de plată convenabile. Direcțiunea se însărcinează cu înscrierea elevilor la școlile statului. Prospecte la cerere. Director-proprietar ATU. MAGOMEI profesor la Seminarul Nifon și la liceul Sf. Sava OrJJIVSCI De la Facultatea din Paris fost elev al profesorului fesimist Specialist în: Boalele de Piele si Sifilis BOALELE PAHULUI Calea Victoriei 120 (lingă bis. IV, TELEFON 291 Consult: 8—10 a. m. și 2—5 p. m CASSE DE BANI IN OTEL a yy Fabricațiunie ir olandeză, garantată contra focului, spargerei și căderei DEPOSIT. —5, Strada Smârdan, 5— (Vis-a-vis de Palatul Camerei de Comerț) Reprezentant General: CAROL SfîMfJiOIKI, București Marca Fabx*lel —’k1—rîFrrTiTTT rrîTTiT Tnrrî — TELEFON 25/71 SS Carele de Piele « Gebrüider Krafft Fahrnau 1/Bpurele de iais Cămilă și Basslui 1 Gust. finez AG., Treuen i/S ■ 1— fara concurența -1 Depozit permanent la Repr. General: ARTHUR KYSER București, B-dul Carol 13 Viena. Zwink acesta, numit „der Lüftelmaler“, era adevăratul precursor al „plin-aerismului“ și zugrăvelile lui pe case, făcute adesea în schimbul mîncărei, sunt și azi podoaba vechilor case din Obera mergau și admirația străinilor. Costumele, azi în număr de peste o mie, reprezintînd peste o sută de mii de mărci,, sînt combinate în culori, de un pitoresc neînchipuit și se fac de satencele de aci, sub conducerea directorului școalei de desen și pictură. Nu tot astfel era cînd în 1720 comuna, care organizează reprezentările, avea un deficit de 73 de florini. Acum zece ani, după ce s’au plătit, peste 300 mii de mărci, cheltuelile de restaurare a teatrului și peste 330.000 de mărci onorarii interpreților — cam 404 mărci de cap — a mai rămas un excedent de 228.000 de mărci, cari ca și excedentele anterioare se afectează preparărea viitoarelor reprezentări, caselor de ajutor, canalizărei, fondului pentru săraci și se proectează acum de comună o grădină de copii, un orfelinat și un azil pentru bătrîni, în care să se poată odihni și unii din veteranii „actori“ ai dramei Patimilor, căci acei cari joacă azi pe Sadok și Andrei, de pildă, sînt venerabili octogenari, cu dicțiunea totuși pătrunzătoare încă unul din veterani, în vîrstă de o sută,zece ani a depus acum zece ani rolul său la primărie, spunînd că nu-l mai poate juca! Emoțiunea ce comunică spectacolul rezidă tocmai în faptul că nu e teatru cu peruci și farduri, ci fiecare interpret are el însuși vîrsta și capul, potrivite personagiului. Anton Lang, pentru a doua oară interpretul lui Isus, pe care mulți actori de la oraș s’au oferit să-l înlocuiască, ori să-l „dubleze“ măcar, e în vîrstă de treizeci și cinci de ani și are, în adevăr, un chip ideal de Christ. Portrete, busturi, chromolitografii și fotografii îl răspîndesc peste ambele continente. Onorariul lui nu trece peste 3000 de mărci, și în finul familiei sale, înconjurat de nevastă și trei copii, își continuă meseria de olar în atelierul său de olărie artistică. Interpretul lui Iuda, Johan Zwink, e nepotul „zugravului“ de case Zwink, și el însuși pictor. Primarul din Oberamergau, Bauer Sebastian reprezintă pe Pilat și tustrei sunt cu totul superiori în jocul lor plin de convingere și credință. Dar sunt 52 de personagii, pe lîngă cele șase sute din massele poporului și de nici unul nu se poate spune că nu e la locul lui, sau că turbură o clipă emoțiunea spectacolului. Maria e distinsa Otilia Zwink, fiica lui.... Iuda! Iar Maria Magdalena, frumoasa și comunicativa Maria Mayer, cărora li s’a împlinit, în fine, visul tuturor fetelor și femeilor din Oberamergau, , acela de a fi alese să reprezinte pe mama și prietena Mântuitorului. Cu tonul natural al inimei de mamă, de adoratoare, ele unesc o nobleță și o resemnare mișcătoare. E tradiția artistică a localitatei care formează astfel pe acești țărani , pentru reprezentarea dramei Patimilor. Cîtă vreme se vor ține la această înălțime de manifestare artistică, excluzînd cabotinajul, reprezentațiile din Oberamergau vor fi una din cele mai interesante originalități ale manifestărilor și tradițiilor artistice. Emil D. Fagure. plingeri și se aduce la cunoștință că administratorul agronom al obștei „Gosta-Foru“, din comuna, Crețești, Sintești jud. Ilfov, d. G. Ionnescu și-ar fi rezervat pentru d-sa personal mai multe pogoane d’eto fără ca consiliul de administrație al obștiei să ■aibe vre o cunoștință despre aceasta. De asemeni d-sa mai e acuzat și de alte abuzuri. Deși s’au făcut reclamațimnî în acest sens la cel în drept și deși a venit în cercetare d. Dumitrescu-Bumbești, inspector, totuși nu s’a luat pînă în prezent nici o măsură în contra d-lui G. Ionescu. Curierul spectacolelor Vineri 23 Iulie GRADINA BLANDUZIEI. — Se va juca de trUpa Teatrului Național: Aberleît Holmes, comedie în 4 acte. GRADINA AMBASADORI: Se va juca de compania Davila : Noroeticlul bibiții , colosal, comedie în 3 acte. PARCUL OTETELIȘEANU. — Compania lirica Grigoriu va, jucat Fata muKficarți laî Bîli, operată în 3 acte. Sala Eforiei. — In fiecare seară reprezentatiuni ale cinematografului Patine Fréres, sub conducerea electricianului I. Botez. TEATRUL DE VARIETATI „IMPERIAL“, strada Cîmpineanu 16, București , în fiecare seară reprezentatiinî pentru familii. Programul de la 1 Iunie a. c., din nou aranjat cu artiști și artiste de primul rang : Gracia Soria (franceză), soprana legeră de la Opera cea mare din Paris, grăvit, cunoscutul cupletist francez, și cu concursul celorlalți artiști. Pentru tot sezonul de vară, intrarea generală 1 leu, la matineu intrarea gratuită. Greva tipografilor — Un scurt istoric al statutelor corporației artelor grafice — -------m----- D. Const. Georgescu, președintele corporației artelor grafice ne adresează următoarea scrisoare ca răspuns la cele avansate de d. Teutsch în privința statutelor corporației al cărei președinte este semnatarul acestei scrisori: Domnule director, Ziarul „Adevărul“ No. 7195 din 21 Mie 1910 publică o scrisoare a unui domn Carol Teutsch, care nepoftit, intervine în mișcarea produsă în corpul grafic pe urma lock-out-ului, susținînd, desigur interesat, între alte inexactități și pe aceia că statutele acestei corporații au fost prin surprindere aprobate de Camera de meserii Motivul acestui amestec nu-l vom discuta fiind lesne de înțeles că nu din dragostea adevărului mistifică realitatea faptelor care îî dă cea mai formală desmințire, căci un corespondent de ziar care se respectă atît pe el cit și încrederea ce i s’a acordat, ar fi trebuit să fie conștiincios, nepretindu-se la „rugăminți“ cari tind la inducerea în eroare a publicului cititor, voind a forma astfel o opinie ostila dreptate. Noi lăsăm pe acest domn la o parte să-și facă meseria ce a fost rugat să o exercite și arătăm așa cum stau lucrurile în ce privește statutele corporației noastre. La 10 Februarie 1910 s’a împărțit tuturor membrilor corporației artelor grafice proectul de modificare al statutelor, însoțit de o expunere de motive în care la partea finală spuneam: „Terminând, vă rugăm, „domnule membru, a studia modificările făcute de noi, și a ne trimite „observațiunilo d-voastră scrise, în „timp de cinci zile, pentru ca, comitetul găsindu-le bine, să le prezinte, împreună cu acestea adunărei „speciale, ce va avea loc în cel mai „scurt timp“. Această invitație s'a făcut în scopul ca lucrarea să fie cât mai complectă și, pe cît posibil, cu colaborarea tuturor membrilor corporației. La 27 Februarie 1910 cu convocarea No. 17, sânt chemați pentru 7 Martie 1910 toți d-nii membri cu drepturi ai act**P corporații la adunarea specială a, s’a ținut la sub zisa dată în sala Băilor Eforiei, cînd subsemnatul dă citire ordine de zi explicînd și motivele cari faceau neapărată modificarea statutelor. întreaga adunare recunoscând această necesitate, decide în unanimitate luarea în considerație a proectului de modificare al statutelor, începînd discuția pe articole care s’a terminat în a doua adunare,în continuare în sala Bursa Muncei, în seara de 10 Martie 1910 cînd s’a votat în total acest proect, neavînd nici un vot contra. —. Cu adresa No. 35 din 31 Martie 1910 aceste statute însoțite de un raport și de copiile după proceseleverbale ale adunărilor cari l’au votat, s’au trimis camere de meserii ,unde au stat, conform art. 52 din lergea pentru, organizarea meseriilor,care prevede, ca termen de apel, pentru cel cari nn- interes să-l facă, de 30 zile. Camera după trecerea acestui timp, neivindu-se nici o contestație, însărcinează pe un domn membru al ei, patron tipograf, cu p revederea lor, și facerea raportului, care fiind favorabil statutelor, acestea s’au adus în discuția Camerei de meserii, și în ședința sa de la 26 Maiu 1910 le-a aprobat în unanimitate, punîndu-se de d. președinte, următoarea rezoluție: „Acest statut s’a aprobat de Camera de meserii în ședința de la 26 Maiu 1910, după ce a fost complect revăzut de d. membru Al. „Georgescu“. (L. S. C.) Președinte (s) Th. Dobrescu După acel domn Teutsch, funcționar și corespondent de ziare străine, „Camera de meserii și-a dat aprobarea prin surprindere“. Noi credem că această afirmare e o îndrăzneală nepermisă, pe care a fost împins s-o facă, căci ea constitue o insultă pentru Camera fie meserii, pe care o crede ca trece lucrări de importanța unor statute ca cele în chestie ca pe niște articole ale d-sale. Mai departe, acest domn Teutsch spune că „statutele au fost anulate de d. ministru de industrie“. Neadevăr sfruntat. Ca să se facă acest lucru trebuia făcut recurs contra încheerea Camerei de meserii în termen de 15 zile, așa cum spune legea tot la art. 52. Or aceasta nefăciîndu-se, nici statutul nu se putea anula. Adevărul stă astfel: făcînduse intervenții, după expirarea termenului, de unii interesați cari n’aveau dreptul după lege, căci ei nu făceau parte din corporație, și fără a arăta aceasta ministerului, s’a obținut un comunicat prin „Monitorul Oficial“ în care se spune „... se va interveni la Camera de meserii pentru anularea statutelor“. De la a interveni pînă la sunt anulate, e foarte departe, și îl rugăm pe domnul Teutsch să ne arate și nouă cînd s’a anulat și care a fost ședința Camerei în care s’a discutat această chestie? Noi pînă în prezent, cu tot interesul ce am pus, n’am putut găsi atît la minister cit și la Camera de meserii, o decizie de anulare a statutelor noastre. * Cum vedeți, domnule director, lucrurile stau cu totul altfel și d. Teutsch intenționat a avansat aceste neadevăruri, pe cari i le-a împrumutat d. I. St. Rasidescu, după cum d-sa declară prin manifestul intitulat „Către lucrătorii tipografi“ în care pune în joc oamenii de start, rațiunea de stat și alte rațiuni fără rațiune. L’am fi dat uitărea și pe d. Rasidescu, nu ne-am fi ocupat de d-sa și nici n’am fi voit s’o facem, dar ne silește la aceasta procedarea și purtarea d-sale de acum, care e o reproducere a celei din trecut .D-sai în toate ocaziile a avut o atitudine foarte dușmănoasă față de corpul grafic, care de cînd a avut nenorocirea să-l prenumere printre membrii săi ■ nu a fost decît într’o permanentă răsmeriță. Dovada despre aceasta o fac îndeajuns faptele din trecut, cari arată lămurit rolul d-lui Rasidescu în corpul tipografic. D. Rasidescu știe că există moțiuni prin cari membrii corporației artelor grafice au cerut celor în drept ,a-I ridica însărcinarea de comisar al guvernului pe lângă această corporație pe motivul că d. Rasidescu lucrează contra intereselor întregului corp. Acestea sunt fapte cari trebuiau să dea de gîndit doul Teutsch, care împins de d. Rasidescu a dat străinătățeî acele „desinteresate“ lămuriri. Un om de onoare și conștiincios, într’o chestiune atît de gravă ca aceea în care sînt în joc interesele și existența a mii de oameni, — nu s’ar fi grăbit să avansese lucruri neadevărate. Ar fi fost o datorie elementară a d-sale de a se interesa la ambele armate în luptă pentru a putea da, astfel, informațiuni exacte și cinstite. Dacă nu se urmează așa, dacă se avansează neadevăruri cu bună știință, atunci opinia publică trebue luminată pe altă cale, spre a stigmatiza cum se cuvine pe acei care lovesc cu arme veninoase și nereale în mișcarea de revendicări a unei întregi categorii de muncitori. Primiți, d-le director, asigurarea stimei mele CONST. GEORGESCU președintele corporației artelor grafice Buletin Meteorologic 23 Iulie 1910 Furnizat de Casa MEMOrie Temperatura centigrade A înălțimea barometrica 7605 m/m. Cerul puțin înotat. Barometrul în scădere. Fazele Lunare:0 Ultim quart Era temperatura și mai caldă, vîntul ce bătea dela sud sugruma atmosfera. #• E.O £ 3 «£ 99 ` îngrozitoarea crimă din Poroiu Mare (Mehedinți) CINE E CRIMINALUL. — CAUZELE CRIMEI. — CONVORBIRE CU CRIMINALUL. — CE SPUN MARTORII. — ANCHETA NOASTRA LA FAȚA LOCULUI T.-SEVERIN, 21 Iulie. — Am comunicat telegrafic despre crima din Poroiu Mare care a pasionat multă lume, mai ales că criminalul, Debe Cameniță, face parte din o mare familie a Camenițeștilor, oameni cu dare de mină. M’am transportat în fața loicului spre a face o anchetă pentru ca cititorii să fie bine lămuriți de cete făptuite. Ajuns în Poiana Mare, depărtare de vre-o 20 km. de Severin, m’am dus la postul de jandarmi unde era arestat criminalul pentru a avea o convorbire cu deffisul. De față se aflau șeful postului și mai mulți săteni martori oculari ai aceste crime. Criminalul mi-a sipus următoarele: „Am fost căsătorit și am avut și un copil. Căsătoria mea nu a durat mult și din diferite neînțelegeri ea s’a sfîrșit printr’un divorț. Fiind în divorț, nepotul mamei, anume Trică Marghescu, m’a ademenit cu vorba spunîndu-mi că fiindcă sînt propietar și plătesc foncieră mare o să plătesc taxe și întrețineri de divorț mari și așa m’a făcut să fac moșia vînzătoare prin tribunal numai de formă, însă tot eu să o muncesc fără a plăti însă taxele pomenite. Am urmat sfatul și toamna cînd să semăn recolta. Trică Marghescu, împreună cu cei 6 fii și nepoți s’au opus, spunînd că ei au cumpărat moșia de la mine cu acte în regulă. Atunci eu am reclamat cazul secției de jandarmi aducînd și martori cari au spus cum stă afacerea.Prin secția de jandarmi, am convenit cu Trică Marghescu printr’un act ca să muncească la moșia care are o întindere de 40 pogoane și să fim la parte. Acum, cînd se adună griul de pe câmp, sus numiții s’au dus să ridice griul fără ca sa știu eu. Fiind încunoștiințat despre aceasta am luat pușca ca de obicei și am plecat într’acolo unde era griul. Aci, făcîndu-le observații despre neomenoasa lor procedare, au început să mă înjure și cel mai mare fiu, anume Stefan Marghescu, a spus: „Trageți, măi, cu puștile!“ Toți erau înarmați. Eu văzîndum să amenințat, am luat-o la fugă. Ei însă au asmuțit crinii cari m’au mușcat la pulpele picioarelor și mi-au rupt pantalonii. „Văzînd că nu mă ajung au tras 6 focuri de pușcă în mine fără să mă lovească. Ștefan Marghescu voind sarmi iasă înainte pe altă parte și văzând că el mă va împiedica de a fugi, am tras un foc de pușcă lovindu-l în abdomen. El a căzut jos pe loc. Era cît pe aci să’mî perd cumpătul fiindcă nu voiam să’l omor. Acum... justiția... ce’o găsi de cuviință întrebând sătenii cari erau de față ca martori ei mi-au spus aceleași lucruri povestite de criminal. Din ancheta făcută de costul de jandarmi locali reese același fapte. E de notat că toți martorii au depus favorabil criminalului. D. prim procuror Părăianu și d. dr. Mangurea se vor duce la fața locului pentru facerea autopsiei. _______________ Cărți și reviste A apărut: Gzernovitzer Skizzen de Franz Forubsky. Albina No. 42-43. Arhiva No. 5-6. « ADEVERUL Finanțe și Comerț VALORI Bursa din București 23 Iulie ÎMPRUMUTURI de STAT ROMANE Renta amort. 5 °/C împrumutul intern din 1894 lei 103 — 1021/? 185 mii. din 1903 „ 102"/1 — 101V2 Renta amort. 4/„ împrumutul de 37a mii. intern lei 91V4— 91 915/8— 9138 95 —94.20 92 — 9012 92 - 902 92 — 90 a 92 — 917, 91.90—91.75 91.60- 91.50 91.60— 91.40 91.65-91.50 50 , din 1889 , 274 „ „ 1890 , 45 . , 1891 . 12> . , 1894 „ 90 „ „ 1896 „ 180 „ „ 1898 „ 100 mii. Seria A. și B, din 1905 . Convertită 70 „ „ 1908 _ 128 „ , 1910 . Pentru cump. de păduri — -----Creditul județean și comunal: 5% lei 10 M, inc.: idem 4>/, cu lei 94 90—94%. Creditul viticol: 93—921/2. Obligațiuni Comunale: București 4% din 1903 lei 88.25—88.V8; idem 4 /„ din anul 1506 lei 88.25-88.Vei idem 4 ° 1 din anul 1910 lei 87.85 — 87.65 ; idem din anul 1910 lei 09% inch; idem. com. Craiova 5 ° l > din 1906 lei 9772 inch; idem com. Ploești 570 din 1906 lei 97%—97%; idem com. Iași 4% din 1906 lei 96% inch.; idem 4% din 1910 lei 96% inch. Scrisuri fonciare rurale 5"/6 lei 99.30• 99.20; idem 4% lei 88.70— 88.50. Scrisuri urbane: București 5 °/0 lei 98.121,98.22% idem Iași 5 lei 95.80— 95.677a. Bonurile Casei Rurale: 5% lei 997,99%. Oblig. Camerei de Comerț: 570 lei 98 — 9774. Acțiuni: Banca Națională 4750 — 4735; Casa Rurală 440—430; Banca Agricolă 549 cu ter.; Banca of. Roumania Ltd. 242 — 240; Banca de Scont din București lei 139 — 137 Banca Marmorosch-Blanck & Comp.lei 948 cu ter.; Banca de Credit Romín lei 890 — 886; Banca Gen. Rommna lei 1995 — 1990 ; Banca de Credit și Scont lei 1930—1920 Banca populară din Pitești 250 ; Soc. com. tramvaelor București--------; Soc. Rom. „Speranța“ — — —. Societăți de asigurare: Societatea Dacia-Romînia lei 10ă0 cu ter. Naționala lei 1225 — 1220; Generala lei 1260—1250. Monede : Napoleon lei 20.15—20.10; coroana austriacă lei 1057* — 105; Rubla de hîrtie lei 2.69 -2.68. Sconturi și avansuri: Banca Națională, scont 5 ®/0; idem avans, pe dep. 51/37„; Casa de dep. avans, pe dep. 727 °. Schimb. — Ceh: Londra 25.25 — 25.20; Paris lei 100.127? — 99.92%; Berlin lei 123.45 <- 123.20; Viena 105.10 — 104.90; Belgia 99.70 — 99.50. Bursa din străinătate VALORILE ROMÂNE Berlin, 22 Iulie Rentă 5% din 1903 Timior. 185 mil. 101.90 4% 1889 1890 1891 1894 1896 1898 19051 MĂRFURI 92.50 95.50 90.90 90.80 / conv. —.—A.și B./ 90.60 50 274 45 120 60 180 conv. A. și B 1908 împrumutul orașului București: „ 4V,lo 1888 99.25 . . . 1895 97.25 . „ „ 1898 97.Frankfurt, 22 iulie. —Rentă romînă 4% 95.40. Noul împrumut roman 101.90. Triest, 22 Iulie.— Soc. Asigur. Dacia Romînia 1053, Naționala 1218, Generala 1254. în Cereale LEMNE ȘS iulie. La sBursa Capitalei, s’au încheiat: prio rec. 1910, 2100 hl. greutatea 80, cu 3 la sută corpuri străine cu 12 lei 43 hi; idem greutatea 79—80, circa 35 vagoane cu 1475—1550 vagonul, termen Obor și moara București. Orz recolta 1910, circa 20 vagoane cu 780—875 vagonul, termen gările Fundulea și Fetești. Lemne de foc, fag, 1.000.000 m, cu 1.45 șleau, 250 mii stînjeni cu 1.30; tufan , 300 mii stânjeni cu 1.50 suta de kgr. (Date comunicate de Ministerul Industriei și Comerțului) La Bursa din Brăila s’au plătit azi. 23 Iulie, urmatoarele prețuri: Prețurile din întîia coloană sunt pe suta de kilograme [UNK] Cele din coloana a doua sunt pe hectolitru. Gelonoü pred. Aug. bordo Sulina 78 kg. lahi 3"/oc.St. 17.40 Griü nou bun curat 80 kgr. la hi. 17.70 mijlociu 77 kgr. la hi. 17.— amest. 75 kgr. la hi. 1Ö.— Secară I călit. 74 kgr. la hi. 11.50 I călit. 72 kgr. lahi. 11.— Orz de toamnă 70 kgr la hi 10.50 Orz de primăvară 10.20 ovăz 45 kgr. la hl. 10.— Porumb vechiü gros (galben 77 kgr. la hl. 11.80 cinquantinSOiahl 14.60 colorat (77 kgr. lahl.) 13.— Fasole 20.50 22.60 21.50 LONDRA 22 ()) Iulie 1910 Deschiderea mai bine susținută. Griul susținut din cauza nivelului rezonabil al prețului actual, griul romînesc de asemenea. Timp ploios in Englitera. S’ar părea că mersul apecuta iin ei a mai slăbit dlin cauza mărilor perderi ce comerțul a suferit în urma ultimei mari scăderi. Totodată se consideră că prețurile actuale se vor dezvolta. Griul cu 3 la sută c. str. 77—78 kgr. la hl. s’a vîndut cu 18.60 fr. August.Septembrie. Se oferă pentru grid cu 1 la sută c. str. 80—81 kgr. la hl. 19.40 fr. ;cu 2 la sută c. str. 80—81 kgr. la hl. 19.20 fr.; cu 3 la sută c. str. 78—79 kgr. la hl. 18.86; cu 5 la sută c. str. 76—77 kgr. la hl. 18.20 fr.; cu 5 la sută c str. 75—76 kgr. la hr. 18 fr., toate August—Septembrie. LIVERPOOL Griul închide cu 20.79 fr. — 21.02 fr. pe suta de kgr. Porumbul susținut inactiv, porumbul mare în bob se oferă cui 13.05 fr. Foxan 13 fr. Orzul pentru nutreț — 12 fr. Ovăzul 11.88 fr. August pînă la Decembrie. N.B. Prețurile se înțeleg cifpa suta de kgr. Anvers Lei pe 100 kgr. _21____22_ Grîn calitate superioară--19s's „ „ mijlocie -- 185/s „ „ inferioară--lgg. Secară Helena, calitate superioară —- 13‘/2 „ Moldova, călit. mijlocie -- 13 V* „ Muntenia, „ inferioară --13_____ Orz, orzoaică Moldova calitate superioară —— 15»/a Orz pentru fabricarea berei călit, mijlocie--127/S Orz pentru nutreț --12 v, Ovăz --12% Cobza — 25% Naveta --24% Porumb Muntenia mare'n bob --12’/s „ Foran -— 121,s „ Moldova --133/4 Cincuant in calitate superioară --161/8 „ obișnuită --W/& Agenția telegrafică romînă Budapesta Coroane pe 50 klgr. 21 22 Griul Octombrie. 9,49 9,53 Aprilie 9,79 9,84 Secara Octombrie 7,11 7,13 Ovăzul 7,21 7,21 Porumb Aug. 5,79 5,73 j. Mai 5,89 5,78 Rapița August 12,60 12,60 Timpul ploaie. Anvers Frână pe 100 klgr. 22 Oofza sănătoasă prof Aug. Sept. 254/» Naveta „ „ 24s/« Griul inf. 75 kgr. 10% c. str. pt. 18— „ sup. 80 2% „ „ „ 19*/« „ inf. disponibil lipsă epuizat. „ sup. Porumb inferior pro. ----„ superior pro. — „ infer, disponibil,.. „ super. „ Londra 22 Grîul calm, cumpărătorii rezervați. Porumbul ferm dar inactiv. Orzul fără transacții. Ovăzul „ „ Liverpool Shillings pe cental 21 Grîul Octombrie %,% „ Decembrie %,% Porumbul Septembrie %,— „ Octombrie ‘/»,— Paris 22 V/, »V/» %,4/s Franci pe 100 lclgr. 21 22 Grâul Sep-Decem. 26,20 26,45 „ Noemb.-Febr„ 26,35 26,70 Făina Sept.-Dec. 34,60 35,—„ Noembr.-Febr 34,50 34,75 Ulei colza Iulie 57,50 57,75 „ „ Aug. 58,25 58,75 „ „ Sept.-Dec. 59,25 60,— „ „ Ian.-Apr. 60,75 61,75 Berlin Mărci pe zonă 21 22 Grâul Iulie 192,75 195,75 „ Septembrie 194,25 197,— Secara Iulie 148,— 150,75 „ Sept 151,— 154,75 Porumbul Iulie —,— — „ Sept. — ,— Rubla la Berlin 216,20 216,05 Netw-York Cenți pe bashet 2122 Grîul. —— Deschiderea Sep. 109,% 110,5/« închiderea L Disponibil — 107,% 107,% II. „ Iulie 107,% 107,% III Sept. 109,% H0,% TV Dec —__ Vînzări” 900.000 Porumbul Iulie —------------„ Sept. ---------------„ Sept 70,% 71,% „ Dec. ---—— Chicago 21_____22 Grîul ■ Grîul: Deschiderea Sept. Închiderea: I. Iulie II. Septembrie III Decembrie Porumbul Iulie „ Sep. „ Dec. închiderea din 22/4 iulie 1910 LIVERPOOL, 28 Iulie. — Griul Gonji Jiu, creștere în urma știrilor de pre ploi insianța. Vînzări 300.000 centale. Porumbul se îmbunătăți după deschidere, ofertele fiind mici, vînzările bum 10.000 centale. Petroleul (închiderea din 22/4 iulie 1910) Hamburg.Tendința slabă. Petroleum Standard white spot 6 pro SOkgr. New-York.-Tendința calmă. Petroleum refined în eases 10,05 cts pro gallon . Standard white în New-York, 7,65; în Philadelphia 7,65; Credit Balances 1,30; in tanks 1,15. Cota apelor Dunărei ------ - Pe ziua de 23 5 Iulie 19:0 In ROMÎNIA: Crește la Bechet; staționează la Turnu-Magurele, iar în celelalte porturi scade. In AUSTRO-UNGARIA : La 3 August st. n. La Passau + 406, la Viena + 141 La Buda-Pesta +■ 382, la Mohács + 542. La Baziaș + 340. St. SlEnEin est S’â. MUTAT Viena, VIO. Koeligrtsst No. 92 Consultațiuni cu celebritățile medicale și specialiștii de la facultatea de medicină din Viena Viena Napoleonul Rubla Cred. Anstalt Cred. Func. Austr. , Ungar Drumurile Austr. Lombarde Alpine Lozuri turcești Renta austr. hîrtie „ . argint » * aur „ ungară aur Schimb. Londra „ Paris „ Berlin „ Amst. „ Belgia „ Italia Tendința Deschid. închid. 23 Iulie 22 iulie 19 06 2.5325 668.— 1275.— 861.50 741.25 108.50 741.75 256.75 93.60 93.60 116 0c 112.70 240.20 95.30 117.50 199.10 94 85 94.75 calmă 19.06 2.53— 667.50 1272.— 862.25 740.50 109.10 741.50 256.25 93.60 93.60 116.05 112.70 240.75 95.25 117.45 199.— 94.85 94.65 calmă 13.57 14.16 13.09 12.— 8.51 792 6.30 6.52 4.50 9.08 11.60 10.14 103, % 101,% 104, 0. 108,% 59, % 62,% ■ 60, % 61,% 105,— 102,% 105,— 109,— 60,% 62,% 60,1»'s 62,—